roLinica, de vedere teoretic si mor neces dit ed ne i vind ier ari tale dct dren = eenick cxistenfa riuluy iajale ale divntiin aun va toate actiunile umane sun, Dumnezeu est tot cea ce se intimpla, ai? Asada, ne = totcccacefacoamenil? is arpitru incearci s& concileze er Cu ale cuvint, ies fe (suferinta) cu existenta si natura raul moral si 2 cell ier i atotputernicia divina. Re Danaea sen respnsabitl omului: daca exist ri, inevit rt a eit coml exist i ationea Inte Deopotriv’ Cararagio (15711610), ‘ E t obiective), i ‘Rares etal) Bo mninthes (oupush legilor naturi, care sunt obiective), inp | 2 a mul dicere nie atc sale) sin plan etic (acne Seed sunt morale sau nonmorale, in functie de modul in care alege bind | ee defavoarea riului si invers). Pentru el, Dumnezeu nu poate fi auto iui, pentru c& atunci réul ar avea naturd ontologic’. Raul pe care i ‘omul nu provine din cauze exterioare. Sensul iberuli arbitru mu este acela ca vointa omeneascd st normele divine pentru ca astfel, prin arbitrar, ar fi alterate cele tre ‘gorii ale binelui: masura, forma si ordinea. Liberul arbitru este, in darul divin prin care omul a dobandit demnitate si, mai ales, ia R rocmai de acces | 52 det mul se imbundtteste, xm ins a cont Frerich Nitsche,valorile morale trditionae, bat ‘isla n mina, pentru cas mu be crestinism, sunt generate de ,cauze imaginare”. Aceste Sheen llr, orate i ceea ce este mal important, afecteaz ined esenia vii 6h : GW. Goethe) maid poe aan descompunerii si decaderii. intregul co in Viziunea flosofului german, pe ba . Vointa de a trai anifest fie Puternicg, ; care se manifes i airy coon slaba. Din aceasta perspectiva, insisi idect 28 domina sau stipany ot 4¢ Putere, vointa teologilor si a reat | declan ll. Acestia au elaborat docrina it axbitru cu scopal d lecl: a i rind 88 gaseuseg octal ameliorarii omeniri” in reaitate ns Poa maar", 88 invinovateascd, si domi, Rul metalic este rezultatul Hn liberal arbitra ee erePti i in numele lui Du dit ita a rial creaturl sme © constringere, acela de a servi drept instrume!! al unei alegeri (ru mora) ssa : Seimernrtea deserted | NULARBUTRU St ACTN a CorectT Neces i, “ nama et fae nai puterica decd patie nditcrent care eg Ot ea ae piterea asupts pat snap 838 atu, a atin (1) gts 9% Ptem st ea en mu pote sh cum am demonstrato, ramane cat alt lucru arp ppria voint, ie sine sinu este cca el sf aiba Fiinded, de fay ccomitd réul. E ‘trdiasca in mo mt EROARE Astizi na Inseamna — ‘cop ca omen vind dependes Pretutindeni instinetul vois principal in s psihologie, ps ‘runtea vechi creeze acest ¢ ‘rua putea ij orice actiune sisitd in cons ial noi, imore vind si pedea, teologi, care spedeapsa” si notiunile ‘ilosoful vedere, 5% Argume este 0 6 Analizes | dedue d incat ide eu cupri eu insut (René D~ sunt find, porte 1 pri: vointd iber Libeitate si responsabiiitate sociatpolitica at era nar putea sd transforme spiritulfnt-un asociat al poftei decatfe din pro- pra vointd, fe din ibertatea sa de decizie.(..) Caci dact omul este o valoare in sine sinu este in misurd sd actioneze corect decit atunci cind vrea, este necesar cael si abi voint libera,fira de care nar putea si actioncze in mod coreet. Find, de fapt, nu trebuie sf se creada ca Dumnezeu éa dato doar ca prin ea si comitiriul. Este, asadar suficient pentru motivulinvocat de ce omul nu poate si traiased fn mod corect. ‘Astici nu mai avem mil ft de idcea ,iberului arbtru’: stim prea bine ce inseamné — este cea mai dubioasa dintre smecherile teologilor, avind drept scop ca omenirea si devind ,responsabila” in infelesul dorit de ei, adicd si de- vind dependenta de ei. (..) Dau aici numai psihologia ,tragert la raspundere” Pretutindeni unde sunt cautate responsabilita, cel care cauta este de obicei instinct vointel de a pedepsi si judeca. (..) doctrina vointei a fost inventata in principal in scopul pedepsiri, adica cu intentia de a gsi vinovati, Toatd vechea psihologie, psihologia vointei, are ca premisd faptul ca inventatori ei, preoii din fruntea vechilor comunitali, voiau sii creeze dreptul de a pedepsi — sau si creeze acest drept pentru Dumnezeu, (..) Oameniierau considera liberi" pen- tra putea f jadecati si pedepsiti — pentru a putea fi ficutvinovati: prin urmare, orice actiune trebuia Socotité ca fiind deiberati,originea oricdre actiuni trebuia ‘gésitd in constint (.) Astazi,cind am pisit in directia opusd, cind (..) in spe- ial noi, imoralisi, incercam din toate puterile sa elimina din lume noriunile de vind si pedeapsa.(..) Nu exist in ochii nostri adversari mai inversunati decat teologt, care continua, prin ideea de ,ordine moral a lumii’, s4 contamineze cu pedespsa” si ,vina” inocenfa deveniri. Crestinismul eo metafzica a calli Py Aplicatii - L 2 3 4 (Gt Augustin, Despre liberul arbitra) LARBITRU (Friedrich Nietasche, Amurgul idolilor) Evidentiaza problema filosofic abordaté in unul dintre textele de mai sus si selecteaza conceptele utlizate. Care este sensul expresilor ,actiune corecta" si acfiune Ibert”? Este voinfa liberd condita actiuniicorecte? Argumenteazi Comenteazd afirmatia: Asanumitul «liber arbitru» este sentimentul de | superiortate supra celui care trebuie si se supund” (Fr. Nietzsche). Ce injelege Nietzsche prin .pshologia de a face rispuncttor”? Crezi c& notiunile ‘de ,vina” gi ,pedeaps4” sunt anterioare, asa cum sugereazd flosoful german, nofiunilor de bine” si,r4u"? Argumenteazii punctul de | vedere, j ‘Argumenteaza pro sau contra: Crefnd universul, Dumnezeu gia asumat | tun rise: prin lbertate, creafia sa este supusd hazardului. Aste, réul nu | este o problema a omului, ci chiara diviitai ‘Analizeaza structura argumentaivi, premisele si consecinjele care se deduc din urmatorul text: ,Libertatea mea de alegere este at de mare, incétideea vreunei alte facultiti mai mari este dincolo de ceea ce pat ‘eu cuprinde; att de mare, inet ea, n primul rind, ma face 6 infeleg c& ce insumi inftigez o anumita imagine gi aseménare a lui Dumnezeu’ (René Descartes) | Dacd intreg viitorul este, frd indoialt, determina, din moment ce ‘noi nu stim care este e, nici ce este previeut sau hotirit, trebuie sf ne facem datoria conform rafiunii pe care nea dato Dumnezeu (..) $i deci trebuie 4 stém cu sufletul linisi si sa lasim pe Dumnezeu si aiba gni de rezultat. (GW. Leibniz) Onmul care cultva sau ud pamdn- ‘tl, care sadeste un pom, care ucide un animal periculos, acest om indeplineste 0 indatorre religioasa. (..) Vedem, in toate acestea un fort eroic al omeniri; un efort de a ‘se elibera de presiunea si constrén- zgerea forfelor magice, un nou ideal de libertate. (Eenst Cassirer) Dictionar mst Cassirer (1874-1945) — filosof al culturit; a dezvoltat 0 teorie a simbolurilor conform careia miturile, ca si religia, ata si stiinta etc., su forme simbolice prin care omul manifest creativtatea Lucratis Filosofia formelor simbolice, Eseu despre om, Despre fizica mo- derna.