Continu�m prezentarea c�r�ilor nominalizate la Premiul CriticAtac pe 2012 cu

Amorsarea Revolu�iei. Rom�nia anilor �80 v�zut� prin ochii Securit�ii, edi�ie �i
studiu introductiv de Florian Banu, editura Cetatea de Scaun

1975-1980. Anii stagn�rii

�P�n� nu devin con�tien�i, nu se vor r�zvr�ti �i p�n� nu se r�zvr�tesc, nu pot

deveni con�tien�i�. Aceast� aporie, formulat� de George Orwell[1], s-a dovedit, �n
cazul rom�nesc, adev�rat� doar par�ial.

Odat� cu publicarea con�inutului Actului final de la Helsinki, o adev�rat� euforie

a cuprins p�turi largi din r�ndul cet�enilor Rom�niei, care au devenit con�tien�i
c� e po�sibil� o schimbare, f�r� a se revolta, toate speran�ele fiind puse �n
influen�a factorilor externi.

Aceast� con�tientizare a posibilit�ii unei relax�ri a regimului s-a manifestat

ini�ial �i mai pregnant �n r�ndul sa�ilor �i �vabilor, care socoteau c�, acum, �n
noul con�text, Rom�nia va fi constr�ns� s� accelereze procesul de eliberare a
pa�apoartelor �i a vizelor de emigrare.

Aceast� stare de spirit o relev�, la numai c�teva zile dup� publicarea Actului
final, o not� informativ� furnizat� de o surs� a I.M.B. Securitate Bucure�ti, care,
la 19 august 1975, sesiza c� la Media� �psihoza pa�apoartelor, frecvent� la
popula�ia german�, s-a accentuat. Acordarea clauzei na�iunii celei mai favorizate,
Conferin�a de la Helsinki, cuv�ntarea �efului statului nostru au dat curs la o
serie de specula�ii �n leg�tur� cu apropiata plecare a mai multor cet�eni rom�ni de
origine german�. (�) se zvone�te c� ar exista 250.000 de cereri�[2].

De asemenea, �ntr-un raport al Inspectoratului Jude�ean de Securitate Alba, din 19

septembrie 1975, se men�iona:

�Raport�m c� dup� �ncheierea Conferin�ei de la Helsinki �i publicarea Acordului

final al acesteia, �n r�ndul popula�iei de na�ionalitate german� au ap�rut
comentarii privind �nlesnirea emigr�rilor, unele persoane f�c�nd chiar afirma�ii c�
se va ajunge la o emigrare �n mas�[3].

Tot �n sensul unei posibile schimb�ri, dac� nu a regimului, m�car a principalelor

m�suri de politic� intern�, poate fi interpretat� �i remarca f�cut� �n 29 ianuarie
1976 de un locuitor din comuna Ob�r�ia, jud. Olt, pe seama inten�iei de
sistematizare a localit�ilor rurale[4]:

�Ai auzit c� f�r�m� satele ca s� fac� blocuri, ce or avea, nu le mai ajunge

p�m�ntul, p�n� acum cum o fi tr�it lumea asta? Asta este tot pedeaps� de la
Dumnezeu, c� se apropie anul 2000. Ce �nseamn� asta, s� te mute de pe locul t�u �n
alt loc, este proast� lumea c� nu vorbe�te s� ne lase pe locurile noastre, �ns�
cred c� nu ajungem noi s� vedem ce vor s� fac� ei (subl. ns. F.B.)�[5].

[1] George Orwell, op. cit., p. 64.

[2] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 13.381, vol. 4, f. 161.

[3] Ibidem, f. 168.

[4] Preconizat� �nc� �n cadrul Congresului al X-lea al P.C.R., sistematizarea a

trenat mult� vreme, o lege �n acest sens fiind elaborat� abia �n anul 1974 � Legea
nr. 58 din 29 octombrie 1974 �privind sistematizarea teritoriului �i localit�ilor
urbane �i rurale� � B.O., nr. 135, 1 noiembrie 1974. Pentru punerea �n aplicare a
legii, pe l�ng� Comitetele Executive ale Consiliilor Populare au fost create
comisii locale de sistematizare care, �n perioada urm�toare, au comis o serie
�ntreag� de abuzuri.

[5] A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7.604, vol. 2, f. 16.