TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR

Tromboembolismul venos (TEV) cuprinde :

-tromboza venoasa profunda(TVP);
-embolia pulmonara(EP).
Embolia pulmonara :
-consta in ocluzia acuta a uneia sau mai multor ramuri ale arterelor pulmonare;
-embolul este rep cel mai adesea de un tromb cu originea la nivelul sistemului
venos profund al membrelor inferioare,mult mai rar la nivelul membrelor
superioare sau cavitatilor cardiace stangi;->in acest caz vorbim despre TEP cea
mai severa forma de prezentare a TVP;
-embolii pot fi si : grasosi,gazosi,cu lichid amniotic,tumorali,septici,corpi straini;
-TEP rep o conditie clinica cu potential fatal in faza acuta , in special in primele ore
de la producerea acestuia;la pacientii care supravietuiesc evenimentului,
recurenta emboliei pulmonare si decesul pot fi prevenite printr-un diagnostic
correct si o terapie adecvata ;
-TEP poate fi ->acut (embolul este situate central in lumenul vascular si vasul
ocluzat apare amputate)
->cronic(embolul este excentric ,tapeteaza peretele vascular , reduce
diametrul arterial cu >50% sau trombul pare recanalizat)
-TEP este considerat -> central:afecteaza trunchiul arterei pulmonare,arterele
pulmonare principale dreapta sau stanga si arterele lobare
->periferic :implica zonele sgmentare si subsegmentare.
-majoritatea EP st multiple si afecteaza mai frecvent arterele lobare inferioare
decat cele lobare superioare;
-vorbim despre TEP masiv cand st implicate ambele artere pulmonare sau
pacientul este instabil hemodynamic.
 EPIDEMIOLOGIE:
-dificil de stabilit deoarece acesta poate ramane asymptomatic sau poate fi
descoperit accidental;pe de alta partem prima forma de manifestare a bolii poate
fi moartea subita sau dg se stabileste postmortem la necropsie;
-netratati , aprox 1/3 din pacientii care supravietuiesc episodului initial decedeaza
prin recurenta emboliei;
-EP rep adesea complicatia cea mai grava a TVP,a.i.majoritatea datelor
epidemiologice st obtinute din studii care au urmarit TEV in ansamblu;
-maj pacientilor cu TVP simptomatice au trombi loc proximal si se complica cu TEP
in 40-50% din cazuri ,adesea fara manif clinice ! .
-rep a 3a cea mai frecv boala C-V;
-pers>40 ani au risc mai mare decat pers tinere ,RISCUL DUBLANDU-SE DUPA
ACEASTA VARSTA LA FIECARE 10 ANI ;
-se estimeaza o crestere a incidentei prespitalicesti a EP datorita cresterii nr de I.c.
efecuate in ambulator sau pe parcursul spitalizarilor de scurta durata , dar si
datorita cresterii nr pacientilor imobilizati la pat.

ETIOLOGIE :
-TVP si TEP apar ca o consecinta a interactiunii dintre factorii de risc ce tin de
pacient(de obicei permanenti)si de factorii de risc situationali (de obicei
temporary);
-formarea trombului este favorizata de elementele componente ale triadei
VIRCHOW : INJURIE ENDOTELIALA
STAZA/TURBULENTA A FLUXULUI SANGUIN
HIPERCOAGULABILITATE.
-TEP se considera -> provocat : in prezenta unor factori de risc temporari sau
reversibili in ultimele 6 saptamani pana la 3 luni anterior diagnosticului
->neprovocat:in abesenta acestora.
-in privinta neoplaziilor,riscul de TEV variaza cu tipul de cancer , cel mai frecvent
fiind asociat cu : hemopatiile maligne,cancerul pulmonar,cancerul
digestive,tumorile cerebrale ; in plus , pacientii neoplazici prezentati cu TEP au un
risc crescut de mortalitate de orice cauza;
- in sarcina riscul cel mai mare este in ultimul 1/3 si in primele 6 sapt
postpartum,fiind de 60 x mai mare in primele 3 luni dupa nastere in comparative
cu femeile care nu st gravide.

- Trombofiile ,atat cele mostenite cat si cele dobandite,se asociaza cu

statusul hipercoagulant;printre trombofiliile associate cu TEP se numara:
>deficitul de antitrobina 3,
> deficitul de proteina C,
>deficitul de proteina S,
> factorul V Leiden (cel mai frecv factor de risc genetic ,determina
rezistenta la proteinaC activate, este present la 5%din populatia normala si
reprezinta cea mai frecventa cauza de TEP familial)
> anomalii ale plasminogenului si ale activatorului acestuia ,
 >mutatia genei protrombinei.
-trombofiliile st responsabile de un procent semnificati (aprox 10%) din
episoadele de TEV la tineri .

FIZIOPATOLOGIE

- Producerea EP determina modificari pe 2 planuri

 La nivelul circulatiei sanguine
 La nivelul schimburilor gazoase.
-presiunea in artera pulmonara creste daca embolii trombotici ocupa
>30-50% din suprafata totala a sectiunii transversal a patului arterial
pulmonar;
-obstructia anatomica asociata cu VCS =>cresterea rezistentei vasculare
pulmonare si in consecinta a postsarcinii VD; cand aceasta crestere se
produce brusc se modifica proprietatile VD , cresterea presiunii si a
volumului acestuia determinand cresterea tensiunii parietale si
intinderea miocitelor;
-TA sistemica este initial mentinuta prin mecanismele de adaptare
imediata :
> timpul de contractie a VD este prelungit
>se produce activare neuroumorala
> stimulare inotropa si cronotropa
>VCS sistemica
>cresterea pres in artera pulmonara si ameliorarea fluxului din patul
pulmonar afectat .
- presiunea medie in art pulmonara nu poate creste insa mai mult de 40
mmHG,aceasta fiind limita de adaptabilitate imediata a VD;
-prelungirea timpului de contractie al VD poate conduce la bombarea
spre S a SIV, iar aparitia BRD accentueaza si mai mult acest asincronism;
-obstructionarea umplerii VS determina reducerea Q,hTA si instabilitate
hemodinamica.
-printre factorii implicate in colapsul hemodynamic din EP acuta se
numara si inflamatia miocardica a VD , similara unei “miocardite”, cu
documentarea infiltratelor massive la pacientii care au decedat in
primele 48h de la debutul TEP;mai mult , imbalanta dintre cererea si
oferta de O2 contribuie la ischemia VD,la scaderea contractilitatii si a
debitului acestuia;
-in EP ,alterarea schimburilor gazoase se datoreaza in special
modificarilor hemodinamice !!! -> asfel se produce cresterea spatiului
mort alveolar (zone ventilate dar neperfuzate), hipoxemie si
hiperventilatie; mecanismul hipoxemiei implica imbalanta ventilatie-
perfuzie ,sunt intrapulmonar, scaderea Q si sunt intracardiac prin
permeabilizarea foramen ovale cu inversarea greadientului de presiune
AD-AS;
-in situatia emboliilor mici distale apar zone de hemoragie alveolara ,
avand ca si consecinte hemoptizie,inflamatia pleurei si revarsat pleural
;efectul hemodynamic si asupra schimbului de gaze este minim in cazul
ppacientilor fara antecedente , dar poate fi semnificativ la cei cu boala
cardiaca sau respiratory preexistenta.

MANIFESTARI CLINICE
-extrem de variate ,de la asimptomatice,descoperite accidental la soc
sau moarte subita;
-simptomatologia clasica a TEP consta in:
> dispnee brusc instalata urmata de durere pleuretica
>tuse
>hemoptizie
>presincopa/sincopa.
-caracteristicile clinice ale pac cu TEP in departamentele de urgenta au
fost urmarite in mai multe studii mari sau register ,dintre care de
referinta sunt : PIOPED II si EMPEROR.
-simptomele cele mai frecv sunt : dispnee in repaus sau la effort,durere
toracica cu character pleuritic,tuse,hemoptizii,durere toracica
substernala,wheezing,dureri la nivelul unui membru inferior sau
marirea de volum a acestuia,sincopa.
Dispneea este simptomul cel mai des intalnit, in special la pacientii
cu TEP central , debutul este brusc –secunde,minute, dar uneori
dispneea se instaleaza mai lent ;poate fi discordanta cu examenul
obiectiv al aparatului respirator, adesea stetacustica fiind normala.La
pacientii cu patologie cardiaca sau respiratorie preexistenta , agravarea
dispneei poate fi singurul symptom al TEP.
Durerea toracica cu character pleuritic ,este intense, apare tipic in
emboli mici, periferice , care realizeaza adesea infarcte pulmonare si
determina inflamatia pleurei viscerale.In TEP central durerea toracica
poate avea character tipic anginos,fiind datorata ischemiei de VD si
necesitand diagnostic diferential cu sdr coronarian acut sau disectia
acuta de aorta.
-hemoptizia=datorata rasp inflamator din plamanul infarctat
-sincopa-rara,poate surveni independent de prezenta instabilitatii
hemodinamice.
 Semnele clinice mai frecvent intalnite in TEP sunt :
tahipneea,cianoza,tahicardia, galopul de VD,accentuarea
componentei P2 a Z2,revarsat pleural(in infarctele pulmonare),
semne de TVP de MI sau MS,turgescenta jugularelor , febra, hTa si
socul. TEP masiv se poate manifesta cu ICD acuta !
-hTA si socul sunt semne clinice rare,dar suggestive pt afectare
hemodinamica seminificativa ! TEP trebuie suspicionat ori de cate
ori hTA insotita de cresterea PVC nu poate fi explicate prin
IMA,tamponada,aritmie cu debut recent!
-socul poate aparea si la cei cu TEP mic dar cu HTP preexistenta.
Simptomatologia in TEP se moate modifica rapid in functie de
afectarea hemodinamica ; pac prezentati cu simptome minore pot
devein instabili hemodynamic in minute-ore.TEP trebuie suspectat
la toti pacientii cu factori de risc!
Manif clinice pot fi usoare sau absente chiar si in TEP important!!!

EXPLORARI PARACLINICE
1.PROBE DE LABORATOR
2.ELECTROCARDIOGRAMA
3.RX CORD-PULMON
4.ANGIOGRAFIE PULMONARA PRIN CT
5.SCINTIGRAFIA PULMONARA DE VENTILATIE-PERFUTIE (V/Q)
6.ANGIOGRAFIA PULMONARA
7.ANGIOGRAFIA PRIN RM
8.ECOCARDIOGRAFIA.
9.ECOGRAFIA PRIN COMPRESIE VENOASA

1.PROBE DE LABORATOR :
-sunt nespecifice si nu au o valoare diagnostica ridicata, insa uneori pot
avea valoare prognostica;
 > HLG Si biochimial: leucocitoza
Cresterea VSH, LDH, AST si BT
Cresterea creatininei serice si scaderea RFG se
coreleaza cu mortalitatea la 30 de zile in TEP acut
 Gazometria arterial (EAB): hipoxemie
Hipocapnie
Cresterea gradientului alveolo-arterial pt O2
Alcaloza respiratorie

-in situatii rare EAB poate fi normal;(nu exclude dg de TEP!)

- la pac cu TEP masiv ,cu soc si stop respirator hipercapnie
Acidozarespiratorie
PREZENTA HIPOXEMIEI LA UN PACIENT DISPNEIC CU RX CORD-
PULMON NORMALA, TREBUIE SA RIDICE SUSPICIUNEA CLINICA DE
TEP!!!!!
-pac cu hipoxemie trebuie internati iar sat O2 <95% se coreleaza
cu risc crescut de complicatii in spital.
>BNP sau NP=proBNP(brain natriuretic peptid) : val dg limiata (s si s60
si 62%) dar au valoare prognostica in stratificarea riscului pac dg cu TEP;
 TROPONINA: val dg redusa dar are val prognostica fiind un
marker de disfunctie al VD ; este crescuta la 30-50% dintre pac
cu TEP moderat-mare si determinarea ei este utila in
stratificarea TEP submasiv in grupuri de terapie medicala si
chirurgicala.
 D-dimerii –sunt sensibili dar nespecifici;det lor este utila in
asociere cu probabilitatea clinic apt stabilirea deciziilor
ulterioare ; O VALOARE NORMALA A D-DIMERILOR <500
NG/ML FACE IMPOSIBILA EMBOLIA PULMONARA SAU
TROMBOZA VENOASA PERIFERICA!!!
D-dimerii cresc si in alte situatii: cancere, inflamatie ,
hemoragie, trauma,interventii chirurgicale,necroza,sarcina.
In concluzie,cand probabilitatea clinica de TEP este mare , nu
mai este necesara det D-dimerilor , acestia gasindu-si
uutilitatea cand prob de TEP este joasa sau intermediara pt a
reduce inestigatiile imagistice inutile si iradiante.
2.ECG
-nespecifica ,cel mai frecv fiind intalnite : tahicardia sinusala
Modif de segm ST-T
-cele mai specifice anomalii EGC sunt : S1Q3T3
Modif de repolarizare V1-V4 sugestive pt supraincarcarea VD
Aspectul qR in V1
BRD major nou aparut

Aceste modif st inalnite la <10% pac si de obicei in cazurile

mai severe de TEP.
-anomalii ECG associate cu un prognostic nefavorabil :aritmiile
atriale,exp FA,bradycardia,BRD nou aparut,prezenta undelor q
in derivatiile inferioare DII DIII si aVF ,modif de segment ST si
inversiunea undelor T in derivatiile anterioare.
3.Rx cord-pulmon
-nu releva modif specifice pt EP dar este utila in special pt
excluderea altor cause de dispnee acuta sau durere toracica;
-daca pac urmeaza sa efectueze un angioCT thoracic,atunci rx
nu mai este necesara;ea este indicata daca urmatorul pas
diagnostic este scintigrafia de ventilatie/perfuzie;
-ca semne rx se decriu mai frecv : atelectazii sau anomalii in
parenchimul pulmonar, revarsate pleurale,cardiomegalie;
-semne mai rare ,dar specifice sunt :
Semnul Westermark sau oligoemia focala=intreruperea brusca
a vascularizatiei pulmonare cu hipoperfuzie distala
Cocoasa Hampton=opacitate in periferie cu varful rotunjit si
baza la pleura

4.ANGIOGRAFIA PULMONARA PRIN CT

-angiografia pulm CT MULTI-DETECTOR(angioCT) rep metoda

imagistica preferata in present pt analiza vascularizatiei
pulmonare la pacientii cu suspiciune de TEP , permitand
vizualizarea adecvata a arterelor pulmonare pana cel putin la
nivel segmentar;
-ghidul actual de tratament al EP(2014), redacatat sub egida
Societatii Europene de Cardiologie, considera angioCT
investigatie de prima intentie la pacientii cu suspiciune mare de
TEP;
- un ex angioCT normal exclude TEP la pacientii cu probabilitate
clinica mica, intermediara sau cu TEP improbabil;
-valoare predictive negative a investigatiei este crescuta,un
examen normal putand sa excluda cu certitudine si un TEP la
pacientii cu probabilitate clinica inalta;
-angio CT ce evidentiaza trombi la nivelul ramurilor segmentare
a art pulmonare sau proximal de acestea confirma EP;daca
trombii par a fi in ramurile subsegmentare sunt necesare
investigatii suplimentare pt confirmarea acestora.