SOCi LOG1E.

ROMANEASO
Director D.GUSTI

.4"
IF NI
roror
411
Atr¡.
144).
I.
NOW:, ,eve
_17.1f.w iT///,

. An I.N43. Martie .1936

www.dacoromanica.ro
 SOCIOLOGIE ROMÂNEASCA
Revista Sectiei Sociologice a Institutului Social Roman
Director : D. GUSTI

Anul L Nr. 3. Martíe 1936.

CUPRINSUL:
D. Gusti: Consideratii in legAturä cu un concurs universitar. Documente
qi propuneri pentru modificarea legii qi regulamentului. C. BrAiloiu
antec la saga de claci. Traian Herseni: Consecinte pedagogice
ale sociologiei copiluluf. Raul Cälinescu Pescuitul la Sant (NäIsäud).

CRONICI:
v Tudor Vianu Definitia Europei. Mihai Pop : Un plan de cercetare
linquisticä.
DOCUMENTE:
Ion Conea : Nemesi si rumâni in Clopotiva, H. H. Stahl : Cum si-a fäcut
.N1(4 Bacioc, din Drägus, viata'ntreagá, o gospodärie cum nu se aflä
alta, Lena Constante: Varvara Guse, susita din Sant, Florea Florescu :
Un apocalips maramuresan: Cuvint de arätare pentru viata Patriarhului
Avraam.
RECENZII:
H. H. Stahl: Monografia comunei Aninoasa. Octavian Neamju: Biserici
vechi de lemn românqti din Ardeal ; Biblioteca poporalä a Asociatiunii
,,Astra" ; Caminul Cultural. Traian Herseni: Descartes in româneqte.
Raul Cilinescu: Analele Dobrogii ; Archivele Olteniei.
INSEMNARL
Coperta i vignetele de LENA CONSTANTE

Apare lunar. Exemplarul: 15 lei. Abonamentul anual pentru scoli si

particulari 150 lei, 1000 lei pentru autoritäti i institufii,
REDACTIA si ADMINISTRATIA : Institutal Social Roman,
Nitta Romani 6, etaj III. (Palatal Academiei de Inalte Studii Comer-
ciale qi Industriale), Bucureqti.
D-nii autori si editori sunt rugati sä trimitä publicatiile despre care
doresc sä ham nog, in douä exemplare, pe adresa redacfiei.
www.dacoromanica.ro
SOCI OLOGIE ROMM1EASCik
Director : D. G USTI
Aaul L No. 3 Martie 1936

CONSIDERATII IN LEGATURA CU
UN CONCURS UNIVERSITAR
- DOCUMENTE $1 PROPUNERI PENTRU MODIFICAREA
LEGII $1 REGULAMENTULUI -
I
Concursul pentru catedra de sociologie a UniversitAtii din Cluj, din luna
Februarie a, c., la care am participat ca membru in comisia examinatoare, in
calitate de profesor de specialitate, delegat de Universitatea din Bucuresti, a
dat nastere unor incidente destul de grave, si cu rAsunet in presA si public, asa
a nu mai poate fi trecut cu vederea de nimeni dintre cei cari se intereseazA
de soarta invAtAmântului superior. MA simt dator, din pricina aceasta, sA insemnez
pe scurt neajunsurile Legii si Regulamentului universitar, in speranta a ele vor fi
modificate, astfel ca pe viitor sA nu se mai poatA repeta lucruri de nature celor
intâmplate la Cluj. Pentru aceasta nu ne intemeiem pe consideratii teoretice, ci
tragem consecintele firesti din experienta astigatA intr'un caz concret.
Problema recrutArii corpului universitar este dintre cele mai importante,
pentrucA oricum s'ar organize Universitatea si oricât de bine ar fi inzestratA
tot* ea va fi asa cum o fac profesorii ei. Pe de altA parte, Universitatea, prin
pregAtirea pe care o dA pAturii conducAtoare a tArii, inrAureste de aproape atAt
culture nationall, cât si viata de stet. De aceea Legea trebue sl garanteze alegerea si-
gurA a celor mai capabili dintre candidati, pentru posturile acestea de inaltA rAspundere.
SI vedem acurn care sunt dispozitiile Legei pentru Organizarea invAtAmântului uni-
versitar din 1932 si ale Regulamentului General de aplicare din 1933, si care sunt
neajunsurile lor ?
Se prevAd, dupA Art. 21 si 22 din Lege si Art. 50 si 53 din Regulament,
doul mijloace pentru recrutarea profesorilor universitari : chemarea si concursul.
In rAstimp, Consiliul FacultAtii va desemna un suplinitor, de preferintA din per-
sonalul didactic al UniversitAtii" (dupA Art. 21 din Lege), precizându-se prin Re-
gulament c5. suplinitorii vor fi alesi de preferintä dintre profesorii titulari ori
profesorii agregati dela catedre identice sau inrudite, sau dintre agregatii onori-
fici sau in functiune, precum si dintre conferentiarii definitivi dela aceeasi facul-
tate. Ei nu pot suplini mai mult de o catedrA, nici mai mult de doi ani aceeasi
catedrA" (Art. 50).
Chestiunea suplinirii este mult mai insemnatä decit se crede, mai ales in
cazurile in care nu se pot aplica strict dispozitiile regulamentare. Suplinirea educe
anumite avantagii, cari primejduesc in chip serios obiectivitatea si bunul mers al
concursului de mai tfirziu. E ceeace s'a intAmplat la Cluj. In loc sA se numeascA
suplinitor la catedra de sociologie un profesor universitar sau un conferentiar defi-

www.dacoromanica.ro
2 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

nitiv, a fost numit d-1 Sudeteanu, care este docent, dar nu ocupä nici un post hi
Universitate, fiind in realitate profesor la Scoala Norma la din Cluj. Ce e mai
ciudat, d-sa a suplinit cinci ani catedra, deci trei ani mai mult decal permite
Regulamentul. In chipul acesta d-1 Sudeteanu s'a bucurat de o favoare pe care
nici unul dintre ceilalti candidati n'a avut-o. In cinci ani de zile se creeaza legä-
turi cu profesorii si cu studentii Facultatii, profesori cari apar ca membri in co-
misie si studenti cu cari se dau probele la curs si seminar, se deprinde publicul
cu un anumit gen de a face cursul si de a face stiintä, in sarsit se da rägaz de
pregatire in voie pentru concurs. Oricare dintre ceilalti candidati ar fi suplinit
catedra cinci ani de zile, s'ar fi bucurat de aceeasi simpatie din partea anumitor
profesori, cari pun prietenia mai presus de interesul obstesc, si mai ales din
partea studentilor, cari îi vad primejduite lucrarile in curs. Totusi nimic nu e mai
gray decat interventia sentimentelor si a criteriilor subiective inteo asemenea
chestiune. Iata de ce Legea ar ¡rebut sei opreasccl in chip categoric ca suplinitorul
unei catedre sä se prezinte la concurs, cu alte cuvinte sä nu aiba drept la supli-
nire decat profesorii titulari sau aceia dintre conferentiari cari nu intentioneaza
sä concureze la acea catedra. In nici un caz sa nu se admitä, pentru prestigiul
Universitatii, numirea unui suplinitor in afara de cadrele Universitatii.
Chemarea ne intereseaza mai putin aici. Au dreptul la chemare numai pro-
fesorii de specialitate, dela alte Facultati, sau cei inruditi cu specialitatea si con-
ferentia ii definitivi. Nici unul dintre candidatii dela Cluj n'a avut dreptul la che-
mare, In orice caz Legea ar trebui sa ceara conditii speciale pentru chemare,
anume A' se limiteze numai la profesorii si conferentiarii definitivi de aceeasi
specialitate: altfel, dupa actuala Lege, poate fi chemat foarte bine un profesor de
Latina la o catedra de Istoria Romanilor sau unul de Geografie la Sociologie.
Mijlocul cel mai obisnuit i, de sigur, cel mai drept pentru recrutarea corpu-
lui profesoral universitar ramane concursul. Daca acesta ar decurge in conditii
normale i ar fi bine legiferat, socotim ca ar asigura o buna selectie a profe-
sorilor. Legea i Regulamentul in vigoare nu prevad insä garantii suficiente. Vom
infátisa pe rand aceste neajunsuri.
In afará de publicari si termene, cari sunt foarte bine legiferate, intrucht nu
lasá rtimic la bunul plac al cuiva, operatia cea mai insemnata, in ordinea cronologicä,
este constituirea comisiei. Art. 23 din Lege prevede intre altele Comisia se compune
din 7 membri ; 4 profesori titulari, delegati de Consiliul Facultatii unde e vacanta
catedrei i cite un profesor titular delegat de fiecare din celelalte Universitati.
Facultätile uncle se gase#e catedra vacanta vor desemna odata cu membrii delegati
in comisie i ate doi supleanti, iar celelalte Facultati vor desemna pe langa
membrii delegati in comisie si cite un supleant". Regulamentul precizeaza ca
Atat membrii delegati cat si supleanti vor fi luati dintre profesorii titulari dela cate-
drele similare cu catedra vacanta, sau, in lipsä, dela catedrele cat mai inrudite cu ea"
(Art. 54). Totusi nici Legea, nici Regulamentul nu prevad vreo sanctiune in cazul
ca se deleaga in comisie profesori mai indepartati ca specialitate. De aceea Regu-
lamentul ar trebui sa hisire exact specialitatile inrudite, in ordine de preferinta,
cu dreptul de a se anula concursul in caz de eludare. Dar Legea este si mai im-
perfectä in urmatoarele prevederi Comisia ,,nu poate incepe lucrarile cleat numai
cu majoritatea absoluta a membrilor ce o formeaza. Comisiunea, odata ce a ince-
put lucrárile, lucreaza cu oricati din membrii prezenti dela incepere. Daca uncle din
Facultäti nu desemneaza delegatii ceruti in termen de o luna, Comisia poate lucra -
cu ceilalti membri" (Art. 23). In chipul acesta comisia s'ar putea constitui foarte
bine fara specialiti, iar dupä constituire ar putea lucra si numai cu doi membri. mien-
ia legiuitorului a fost dintiWcele mai bune, pentruca zadarniceste orice incercare-de,
amanare a examenului dupa bunul plac al membrilor unei comisii,- dat îzr rschimb-
1. - -

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 3

nu mai asigura nici o obiectivitate examenului. Mai ales lipsa specialigtilor este
de-a-dreptul daunatoare. La probele didactice orice profesor universitar poate
sa judece valoarea candidatului, dar la probele gtiintifice faptul devine aproape
imposibil. Fiecare gtiinta este astazi sat de desvoltata, incât nu poate fi urmarita
decât de cei cari se dedica exclusiv eL Nici chiar lucrärile candidatilor nu pot fi
urn-tat-Re i intelese in intregime de cei cari nu lucreaza in aceeasi specialitate.
Aga ca, fiecare profesor tinde sä judece pe candidat dupa criteriile specialitätii
proprii, de pilda, profesorul de psihologie judeca pe un candidat la catedra de socio-
logie, nu dupa ce a %cut gi cunoaste acesta in sociologie, ci dupa ce i se pare
ca nu gtie sau nu aplica din psihologie g.a.m,d. De aceea Legea ar trebui sä nu
admitä constituirea comisiei gi nici continuarea lucrärilor ei cleat daca participa
cel putin doi profesori de specialitatea catedrei. In schimb lipsa acestora sä fie
aspru sanctionata. Poate n'ar fi rau ca nota specialigtilor sä fie hotaritoare la
anumite probe (cele gtiintifice). Legea ar trebui sa prevadä apoi gi pentru continu-
area lucrarilor majoritatea comisiei. Din moment ce, impreunä cu supleantii, sunt
11 profesori delegati pentru un examen de agregatie, O. fie obligati prin mäsuri
severe cel putin 5 sa se prezinte l sä lucreze efectiv.
Un alt punct important in legatura cu comisia este pregedintele. Legea pre-
vede: Comisia este prezidata de cel mai vechi dintre profesorii titulari dela Fa-
cultatea unde este catedra vacanta" (Art. 23). Intentia legiuitorului este gi de asta
data buna, pentruca inlatura dela inceput orice discutie cu privire la pregedinte,
numai el masura are alte consecinte, mai putin multumitoare. Pregedintele fiMd
dintre cei mai vechi din localitate, adica de acolo de unde se cauta numirea unui
specialist, in chip firesc nu este de specialitate. Astfel lucrärile comisiei pot fi
conduse cu totul arbitrar, impotriva intereselor specifice fiedirei catedre. La Cluj
de pilda, a fost numit pregedinte pentru catedra de sociologie d-1 Marin Stefänescu,
profesor de istoria filosofiei. D-sa cu toate sträduintele, pe cari probabil gi le-a
dat, n'a pus nici o intrebare de sociologie gi nici la discutii n'a cautat sá dea as-
cultare specialistului din comisie, ca sa se salveze cel putin pe calea aceasta in-
teresele specialitätii. D-sa s'a interesat cu totul de alte chestiuni : atitudinea poli-
tica, religioasä, cunogtintele filosofice, vârsta candidatilor, rudeniile lor, atitudinea
studentilor, a opiniei publice etc. A fost cu alte cuvinte un exponent al masselor,
nu un reprezentant al ramurei particulare de stiinta despre care a fost vorba. Iar
atunci când a riscat sa punk' singura intrebare de specialitate, examinatorul a fa-
cut-o in spirit deadreptul antisociologic, cerând socotealä politieneascfi unui can-
didat, pentru constatarea clacii de furt de lemne din pädurile statului, ceea ce ar
compromite dupä, d-sa, tam in sträinatate" gi ar dovedi la cercetator o conceptie
primejdioasa de stânga". De aceea Legea ar trebui sä desemneze ca pregedinte
pe cel mai vechi dintre profesorii de specialitate. Acesta sä nu aibä insä cleat
dreptul de a conduce examenul gi de a prezenta la sfirgit actele la Decanat.
Ce e mai gray, legea nu prevede precis atributiile pregedintelui, incat da
acestuia anumite libertati, pe cari le poate intrebuinta impotriva unor candidati si
chiar impotriva comisiei gi nici nu prevede vreo sanctiune pentru un pregedinte
abuziv, care mica din negtiinta sau din rea vointa prevederile legale gi
regulamentare. Legea prevede dreptul Senatului de a anula un examen pentru
vicii grave de forma. Incleplinirea formelor e chemat sä o respecte mai ales
pregedintele. De aceea acesta poate proceda in aga fel Meat sa facä anulabil
un examen, impotriva intregei comisii, numai pentruca n'a reusit sa-si impunä
protejatul, sau sa zadarniceasca lucrärile unei comisii din purl vanitate
sau proasta dispozitie. Cele intamplate la Cluj sunt in privinta aceasta deosebit
de instructive. Pregedintele, care n'a reusit sa-gi impuna punctul sat: de vedere
comisiei, a refuzat la un moment dat sä-si mai indeplineascä indatoririle. Din pricina
aceasta majoritatea comisiei a cerut demiterea lui. Totugi pregedintele n'a vrut

www.dacoromanica.ro
4 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

nici sä demisioneze, nici sä lucreze mai departed Astfel d-sa a refuzat sä iscaleas-
ca ultimul proces verbal pe motiv cä nu e de acord cu hotárirea comisiei. Totusi
$i in asemenea imprejuräri trebuia sä iscAleascä, dar numai CA iscalea cu opinie
separatä and i s'a lämurit acest lucru, a declarat CA va iscäli d . a doua zi,
Lucrárile au fost incheiate astfel in prezenta sa dar färä iscAliturile regulamentare.
Pentru ca lucrárile sä fie salvae, comisia a trebuit sä consernneze toate acestea
in procesele verbale, A doua zi presedintele, in loc sä iscaleascä, cum îi luase
angajamentul, a convocat comisia, cu eliminarea tocmai a specialistului, care nu
a fost instiintat sub nici o formä, i interpretând gresit legea (vezi memo-
riul cätre Senatul Universitar), a lucrat numai cu doi membri din comisie, fatä
de cinci, si a scos cu totul alt rezultat. Cum vom vedea indatä, acelasi presedinte
a alcat regulat prevederile regulamentare, färä sä-si atragá nici o sanctiune le-
galä. De aceea socotim cä cea mai insemnatä modificare ce trebue adusä Legii,
este ca presedintele, care caleä in mod abuziv dispoziii1e Regulamentului, sa fie
judecat de o comisie de judecatä i sá poatá fi pedepsit foarte aspru. Mäsura trebue
sä priveasa in chip egal si pe membrii comisiei, cu toate eä ei au mult mai putine
posibilitäti de a cälca Regulamentul. In orice caz, este inadmisibil ca cei chemati
sá asigure stricta aplicare a legii, sä profite de insuficienta acesteia si sä proce-
deze sistematic impotriva ei.
Concursul propriu zis constä din urmätoarele probe : a) Un raport alatuit
de un membru delegat de comisie pentru verificarea titlurilor, luerärilor si activi-
tätii fiecarui candidat. Acest raport, intruat e insusit de intreaga comisie, poate
inlätura dela concurs pe unii candidati. b) 0 probä de titluri si lucräri, care con-
sistä in expunerea de catre candidat, in public, a titlurilor si lucrärilor sale per-
sonate. c) Un colocviu public asuprd lucrärilor de specialitate ale candidatului,
precum si a oricArei chestiuni inrudite cu specialitatea. d) Douä lectii publice de
câte o orä, dupä 24 ore de preparatie, asupra ate unui subiect tras la sorti, in
prezenta candidatilor Dupä fiecare lectie se va tine un colocviu ... in legá-
turä cu subiectul tratat. e) Dottä probe practice de seminar.
Aici iar constatärn câteva neajunsuri cari trebuesc inläturate la o noul legi-
ferare. Raportul alcAtuit de regulä de un specialist din comisie, deci in stare sä
aprecieze lucrärile candidatilor, in actuala Lege e aproape inutil. Pentrucá nu i sz
dá alt rost decât sä inlature pe unul sau mai multi candidati dela concurs, másurá
ea insäsi greu de realizat, pentruca se cere insusirea raportului de cätre intreaga
comisie (in loc de majoritate), ceea ce practic e aproape imposibil sä se intâmple.
Cei cari infra in concurs scapä complet de consecintele (bune sau rele) ale rapor-
tului. In schimb se cere o nottä probá de titluri i lueräri, fäcutä chiar de candi-
dati, oral, despre propria lor activitate, care se noteazä si infra in calculul mediei
care hotäräste de soarta catedrei. Iatä cum o expunere scrisä, deci perfect contro-
labilá, fäcutä de un profesor de specialitate, membru in comisie, nu are nici o in-
semnátate, iar expunerea oralä, imposibilá de controlat, chiar a candidatului, care
stärueste normal numai asupra laturei bune a activitätii sale, este proba cea mai
insemnatá. Pentru expunerea titlurilor si a luerärilor se (IA unui candidat o singurä
orá, incât sunt mai avantajati in genere cei cu lucrári putine, pe cari le_ pot arata
amanuntit, fatá de cei cu lucrari multe, cari trebue sä le arate numai in linii ge-
nerale. De sigur, comisia poate aprecia diferentele, dar nu in mäsura cea mai justä,
pentrucl se apreciaza mai mult expunerea decât lucrárile propriu zise. In Raportul
pe care il publicAm in aceasta revistä, noi socotim, de pildä, pe d-I Marica superior
la lucrari d-lui Sudeteanu, totusi la expu lere cel din urma a remit sä ia notá su-
perioarä, pentrucä $i-a expus mai ingrijit activitatea. De aceea socotim cá ar fi
bine sä se desfiinteze proba oralä, adica expunerea de catre candidat a titlurilor $i
luerärilor, si sä se noteze activitatea dupá Raport, intocmit obligator numai de cAtre
specialist si adoptat de majoritatea comisiel. Acest Raport sä se publice apoi in

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 5
Monitorul Oficial, pentru o mai mare rAspundere. Note le dela lucrAri, date de co-
misie in urrna raportului, sa fie eliminatorii si sä aibä preponderentä la califi-
carea generalA, dupä cum sunt in actuala lege cele dela expunerea oralä.
Concursul mai are si alte desavantagii. Numai doul probe din cele cari se
noteazA, sunt stiintifice, pe când celelalte patru sunt didactice. Tot* Legea pre-
cizeazA in Art, 2, cA Uniyersitätile sunt asezAminte de invätämânt universitar
teoretic si apHcat, precum i institufiuni de cercetdri pentru progresul ftiinfei qi
nispandirea culturii". Un profesor universitar trebue sä fie deci in acelasi timp un
om de stiintA, sarcina luí nefiind numai sä predea eunostintele primite dela altii,
ca in invätämântul secundar, ci sä creeze noi cunostinte, prin cercetäri stiintifice
personale. E drept deci ca inteun concurs sä se OA seama si de cerintele stiin-
tifice si de cele pedagogice. De aceea Legea ar trebui sä prevadä douä note, una
la probele stiintifice, alta la probele didactice, media cArora sä hotArascA rezulta-
tuL Altiel orice profesor cu experientä, chiar liosit complet de valoare $tiintifick
poate obtine pAnä la sfârsit o medie apropiatä, dacl nu superioarä, unuia care are
netägAcluite insusiri tiintifice. Recrutarea profesorilor universitari se face astfel
dupä calitäti cu totul intAmplAtoare, cari nu vor ridica cu nimic prestigiul culturii
si al stiintei.
Dupä Lege toate probele depuse de candidati sunt publice. Intentia legiuito-
rului a fost foarte bunä. Fiind yorba de examene de mare interes obstesc, accesul
publicului ar putea asigura printr'un control moral, o mai mare obiectivitate din
partea comisiei. Dar mäsura aceasta, practic, are desavantagii atât de mari, incât
va trebui simtitor ingrAditä. Publicul, lipsit de o pregätire stiintificA de specialitate,
are in chip normal alte criterii de judecatA decât comisia. Intervin astfel consi-
deratiile politice, regionale, locale, legäturile de prietenie, de rudenie i chiar in-
teresele personale ale unora dintre cei cari asistä. Faptul e cu atât mai primejdios
când publicul, cum s'a îrtâmplat la Cluj, nu se multumeste sä asiste, ci cautä sä
se substitue prin aprobäri si desaprobäri, juriului legal. Candidatii cari nu sunt din
localitate si nu pot sA-si invite prietenii la concurs sunt, se intelege, si mai ne-
dreptMiti, Publicul nu are nici o räspundere, de aceea nu numai cA nu judecä, dar
nici nu vrea sä judece obiectiv. La Cluj cei mai multi dintre cei cad se interesau
de examenul de sociologie, nici nu asistau la toti candidatii, ca sä-si facl o opinie
prin comparatie, ci veneau numai la candidatul preferat, la care manifestau prin
aplauze, felicitAri i imbrätisäri destul de curioase pentru locul in care se petre-
ceau. Ce e i mai gray, manifestärile acestea de massA, cari se poate presupune
cA fuseserA puse anutne la cale, pot antrena i pe unii din membrii comisiei si le
pot tulbura judecata rece. Am vAzut la Cluj pe unii din colegi atât de impresionaii
de aceste manifestAri, incat au inceput â judece candidatii dupA simpatia pe care
le-o arätau cei din sell si clädeau notele asa ca sA nu indispunA opinia publicA".
Se intelege cA in conditiile acestea concursul nu mai are nici un rost, el se schimbä
in alegere popularA, in care criteriile stiintifice sunt complet eliminate. Legea va
trebui eel putin sä opreascä orice manifestare de aprobare sau desaprobare din partea
publicului asistent ; iar presedintele sä fie insärcinat cu respectarea acestei mAsuri.
0 ultimA chestiune importanth este aprecierea probelor de cAtre juriu. Legea
prevede: Fiecare probA este apreciatä de juriu prin note dela 0-20" (Art. 24), iar
Regulamentul precizeazA ,,Fiecare membru al juriului are dreptul sl punA nota sa,
dupä care comisia delibereazA ; apoi presedintele face media care se va consemna
in procesul verbal al sedintei juriului, ca notA a probei. Dupä terminarea fiecArei
sedi de probe, notärile obtinute vor fi comtmicate candidatilor. Candidatii cad nu
au obtinut la proba titluri i lucrAri, sau la colocviu nota medie 16, nu pot fi ad-
misi la celelalte probe. La sfârsitul probelor, presedintele comisiunii face un tablou
cu media obtinutä de fiecare candidat la cliferitele probe si inteun proces-verbal
de incheere, iscAlit de toti membrii cari au luat parte in comisie, se consemneazA

www.dacoromanica.ro
6 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

rezultatul concursului. Cand unii din candidafi vor obfine medii egale, nota dela
litera b. (lucrari) va avea preciidere la clasificafie" (Art, 58).
Se prevad deci trei operafii pentru darea notelor : 1. notele preliminare, date
de fiecare examinator, 2, deliberarea i 3, efectuarea mediei care se consemneaza
inteun proces-verbal. Regulamentul totuqi nu e suficient de lämurit. Trebue sä se
spunii precis ce insemneaza a delibera. In cazul dela Cluj, am interpretat delibe-
rarea, cum se poate vedea din Memoriul de mai jos, in sensul ca se pot schimba
notele preliminare, dupa obiecliile sau cererea motivata a comisiel. Un jurist de
profesie, d-1 avocat Mihail Mora, interpreteaza Regulamentul in acela§i fel, inteun
articol : Legalitate i dreptate", apärut in ziarul Universul (14 Martie 1936), D-sa nu
admite schimbarea notelor dui:4 ce au fost consemnate in procesele-verbale, ceea
ce credem a se infelege dela sine, dar argumenteaza inteun sens care admite
schimbarea panä la aceasta consemnare. D-sa scrie : Se presupune a profesorii
universitari cari compun aceste comisii, 4i cantäresc toate notele ce pun §i ca,
in mice caz, au timp sei revinii asupra lor inainte de a fi consemnate in procesele
verbale comunicate candidafilor fi devenite publice", La Cluj s'au comunicat in chip
abuziv notele inainte de a fi consemnate in procesele verbale, ceea ce n'ar fi trebuit
sa se intample, dacä s'ar fi respectat intocmai Regulamentul. Confuzia a fost pro-
vocata deci de pre§edinte, care n'a respectat nici de astä datä prevederile legale.
Pe de altä parte, doi din membrii comisiei au interpretat Regulamentul, numai pen-
tru ultima probl, in sensul ca a delibera" nu insemneazä a schimba notele, ci numai
a le justifica. Cele intamplate la Cluj dovedesc cu prisosinfa necesitatea schimbarii
notelor in decursul deliberärii, pentrucfi altfel se cla putinta unui singur membru,
cel care da nota la urma, sa falsifice complet parerea majoritajii, dupa cum se
poate vedea din Memoriul de mai jos. Regulamentul va trebui sä precizeze acest
lucru §i sa nu mai dea na0ere nici unei controverse. Comisia sa poata schimba
prin deliberare colectivä notele, personale ca sa se asigure o mai mare obiectivitate,
fall dreptul, pe care nu-1 cere nimeni, de a se mai schimba ceva dui:4 ce proce-
sele verbale au fost incheiate §i iscalite. La Cluj, pre§edintele, voind sä scape de
ori ce raspundere, fara sa accepte legalitatea, a declarat la un moment dat, spre
surprinderea comisiei, el nu mai comunica nota pe care o da, ci o"calculeaza direct
in media generala. In felul acesta facea inutila comisia i hotara singur dupa
cum voia. Regulamentul mai prevede ca notele sä fie comunicate candidafilor,
nu publicului. Totu§i la Cluj preedintele a socotit ca poate sä le comunice, de
regulä studenfilor pe coridor, primind sa fie aplaudat and rezultatul era cel
dorit de ei. Ar trebui sä se reglementeze i procedura aceasta. In sfar0t, nu
vedem nevoia notelor dela 0 la 20, cand numai 4 sunt de trecere. Dimpotriva,
se da putinfa ca printeo nota foarte mica, data de un membru patima§, sä se
scada notele maxi obfinute la ceilalfi profesori, La Cluj d-1 Marin Stefanescu a dat
nota 6, pe care a schimbat-o in urma deliberarii, unui candidat care a obfinut
trei 20 qi un 18. Ar fi mai simplu sä se dea numai cinci sau qase note, din cari
majoritatea sä fie de trecere. Tot ap va trebui sä se reglementeze, in cazul ca
nu se va admite schimbarea clasificarii in decursul deliberarii, felul in care sa se
dea notele, pentru ca fiecare profesor din comisie sa le dea odatä cu ceilalfi, nu
pe rand. Altfel cel care da nota la sfagit poate Ali calculeze nota, a§a ca sa
scoata pe cel protejat de el. Prwdintele tot timpul vi-a calculat notele prevalandu-se
de un drept, inexistent in Regulament, dupä care preqedintele ar da nota la
sfarqit.
Ultima dispozifie pe care ar trebui &A o cuprindä Regulamentul, este ince-
tarea oricarei atribufil a prqedintelui dupa incheerea lucrárilor. Pre§edintele sä
fie obligat sä predea imediat dosarul Decanatului in prezenfa membrilor comisiei.
Altfel se ajunge la abuzuri ca cel dela Cluj, unde Prqedintele a convocat, impo-
triva Legii, comisia, dupä incheerea lucrarilor qi a declarat cu doi din dud

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 7

membri ai ei, un nou rezultat. Aceastä convocare, intAmplatä dupa plecarea mea si
necomunicatä mie nici macar pro forma", insemna implicit eliminarea mea din co-
misiune, printr'o mäsurä ilegalä a presedintelui comisiet E drept cä nici Regulamentul
actual nu permite acest lucru, mai ales ca incheerea lucrärilor constä dintr'o simplä
totalizare aritmeticä, incât nu putem intelege de unde s'au scos notele pentru o medie
superioará, in favoarea unui candidat clasificat de comisie, cu o zi inainte, cu note
inferioare. Chestiunea va lämuri-o de sigur Senatul Universitar din Cluj, dar din
nou credem cá este absolutä nevoie de sanctiuni severe impotriva orickei Wad
a Legii si a Regulamentului.
Legea si Regulamentul mai cuprind i alte ciudätenii asupra carora nu mai
stäruim. Mai amintim numai Art. 25 din lege, dupä care dosarul oricärui concurs
trebue sä treacä la Senatul Universitar pentru verificarea formelor. Senatul poate
anula pentru vicii grave de formä examenuL Mäsura este absolut necesarä. Ce e
de neinteles, e faptul cä Senatul se compune exceptional si din profesorii din lo-
calitate cari au fäcut parte din comisie. Asifel aceftia devin judectilori in propria
kr mud. Dimpotrivä, legea ar trebui sä oblige intreaga comisie sä asiste la se-
dinta Senatului, dar numai pentru informatii, la discutie, nu si la hotärire, adia
färä drept de vot. In caz cä rectorul a facut parte din comisie, sä prezideze pro-
rectorul. S'ar garanta mai mult obiectivitatea.
Iatä cele câteva consideratii, pe care le socotim necesare in legäturá cu con-
cursul de sociologie dela Cluj. Pentru lärnurirea completä a cititorilor, publiam
si memoriul inaintat impreunä cu d-nii colegi VI. Ghidionescu i L Lupas, Senatu-
lui Universitar din Cluj si raportul despre titlurile si lucrárile fiecärui candidat, pe
care 1-am intocmit cu toatä obiectivitatea si nu ne ferim sä-1 supunem judecAtii celor
competenti.
Ne rämäne sä mai constatäm, cu titlu de curiozitate, faptul, cä temperamentul
nestäpânit al unui presedinte ocazional si lipsa totalä de scrupulozitate si atitudine
colegialä, au cautat sä scoatä vinovati tocmai pe cei cari apärau legalitatea"
si ,,dreptatea". In lunga mea cariera universitarä experienta concursului dela Cluj
este dintre cele mai penibile si triste. ModificArile Legei si Regulamentului, care
se impun cu necesitate din acest studiu, speräm ca vor asigura concursurilor viitoare
acea seninätate stiintifick prielnica alegerei de mare raspundere a candidatilor cei
mai calificati pentru o catedrä universitarä.
D. GUSTI

MEMORIU PRIVITOR LA LUCRARILE COMISIUNII PENTRU

CONCURSUL LA CATEDRA DE SOCIOLOGIE A FACULTÄTII DE
FILOSOFIE $1 LITERE DIN CLUJ, ADRESAT SENATULUI UNIVER-
SITAR AL UNIVERSITATII .REGELE FERDINAND I", DIN CLUJ,
Domnilor Colegi,
Subsemnatii, membri in Comisiunea pentru concursul la catedra de Sociologie
a Universitätii din Cluj, ne simtim datori sä inatislm punctul nostru de vedere,
cu prilejul discutiunii in Senatul Universitar a lucrarilor pe care le-am indeplinit,
ca sä apäräm phial la capät, atât dreptatea unui candidat, cât si prestigiul invätä-
mäntului superior si demnitatea autonomiei universitare.
Lucrärile la care ne ref erim au decurs normal pânä in ziva de 26 Fevruarie
a. c. La sfârsitul lucrarilor doi dintre candidatii cari au obtinut notele cele mai
mari, d-nii Traian Herseni si Constantin Sudeteanu, aveau aceeasi medie, incât
urma sä decida soarta catedrei, ultima probá (o sedintä de seminar). In caz ca
notele erau egale, catedra ar fi revenit, conform legii, d-lui Traian Herseni, care

www.dacoromanica.ro
8 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

a obtinut la proba titluri si lucrgri nota 19,60, fatä de nota 18 a d-lui C Sude-
teanu. In aceastä sedintg ultimg a Comisiunii s'au petrecut cilteva incidente pe cari
trebue sä le punem in adevgrata lor fuming.
In timp ce Comisiunea delibera asupra rezultatelor, presedintele ei, d-1 Marin
Steignescu, cu totul abuziv si impotriva Regulamentului, cu toate cg a fost fäcut
atent asupra actului sgu anarhic de ceilalti profesori examinatori, a comunicat
studentilor cari asteptau pe salg, un rezultat pe care nu 1-a acceptat cleat d-sa,
pria care declara ales pe d-1 C. Sudeteanu ca agregat la catedra de sociologie, D-1
Steflnescu-Goangg, rectorul Universitätii, membru in Comisiune si d-1 Drgganu,
decanul Facultatii de Filosofie si Litere, chemat arbitru, au desavuat fapta d-lui
Marin Steignescu, ca si ceilalti profesori examinatori, limit Comisiunea vi-a con-
tinuat lucrgrile, pentru stabilirea rezultatului definitiv. E usor de inteles cg nu ne
puteam lgsa inselati de aceastä atitudine neacademicg, prin care se creia o confu-
zie regretabilg in opinia publia impotriva Comisiunii, care in realitate proceda
conform Regulamentului. Ca rezultat al delibergrii si ca expresie a majoriatii Co-
misiunii, a fost clasat intâiul d-1 Traian Herseni, rezultat pe care domnul prese-
dinte al Comisiunii s'a oferit sg-1 comunice candidatilor, ceea ce a si fäcut, aducind
la cunostinta candidatilor si studentilor pentru a doua oarg un alt rezultat, recu-
noscând deci implicit gresala anterioarg si ilegalitatea primului rezultat, comunicat
tot de d-sa. La incheierea proceselor-verbale cuvenite, totusi d-1 Marin Steignescu
a fgcut opinie separatg, interpretând Regulamentul cutn i-ar fi convenit d-sale, cg
nu se pot schimba notele in decursul delibergrii si, deci, rezultatul provizoriu al
notelor preliminarii, pe care 1-a comunicat intâiu, ar fi cel valabil. Majoritatea Co-
misiunii a iscglit procesele-verbale Mil nicio rezervg si deci 1-a declarat rem* pe
d-1 Traian Herseni. Unul dintre membrii Comisiei a revenit abia a doua zi si a
adgogat opinia separatg cg notele nu pot fi schimbate, incit astgzi subsemnatii,
deci trei din cinci, reprezentgm punctul de vedere cg legal catedra revine d-lui
Traian Herseni. iar presedintele Comisiei, reprezintg opinia cg, dimpotrivg, catedra
ar reveni d-lui C. Sudeteanu, Acestea fiind faptele, urmeazg sä arätäm acum, pe
ce ne intemeiem convingerea noasträ.
Art. 58 al Regulamentului general de aplicare a legii pentru organizarea
invgtgmântului universitar, din 1933, prevede in privinta notelor patru operatii
distincte : 1) Fiecare membru al juriului are dreptul sg pung nota sa" - 2) dupg
care Comisiunea delibereazg" - 3) apoi presedintele face media care se va con-
semna in procesul-verbal al sedintei juriului ca notg a probe'. 4) Dupg terminarea
fiecgrei serii de probe, notgrile obtinute vor fi comunicate candidatilor". Operatiile
acestea isi au rostul lor. Ele n'au fost trecute arbitrar in Regulament, ci au scopul
sg asigure examenului o cât mai mare obiectivitate.
Rezultatul unui concurs nu este socotit de lege ca un act individual al mem-
brilor din Comisiune, ci ca un act solidar, de räspundere colectivä. De aceea se
prevede dreptul unor note personale, ca bazg de discutie, cari pot fi insä modificate
in decursul delibergrii ca media sg exprime opinia realg a intregei comisiuni. De
altf el Regulamentul precizeazg numai dreptul, nu si datoria, membrilor de a da
fiecare nota sa. Se poate foarte bine ca un membru din Comisiune sg nu dea o
notä personalg, ci sg se asocieze la rezultatul global, iscglind procesul-verbal, sau
Comisiunea sg hotgrascg deadreptul o notg pe care sg o accepte in unanimitate.
In cazul cel mai obisnuit, in care fiecare membru dg o notg, Regulamentul prevede
in chip justificat : deliberarea. Rostul acestei operatii e cât se poate de clan Deli-
berarea e menitä sä asigure o apreciere comparativä a candidatilor, sg se dea deci
notele in proportie cu meritele fiecgruia, sg se inläture apoi putinta de a se falsifica
aprecierea majoriatii, ca si putinta unuia dintre membri de a zgdgrnici hotgrirea
Comisiunii, prin sicane de tot felul. E destul de pildg, ca unul dintre membri sg
dea nota zero unui candiclat, Ca sg IL pung in inferioritate fall de cefia4i1 cari

www.dacoromanica.ro
 4

SOCIOLOOTE ROMANEASCA 9

altfel pot avea toate notele inferioare lui. Ca sä se evite aceasta posibilitate Comi-
siunea delibereazi, cu dreptul firesc de a se schimba notele preliminarii, intr'un
spirit de mai mare dreptate. Fará dreptul unei noi hotariri, ce ar putea sa insemneze
deliberarea 7 Asa s'a procedat dealtfel la toate probele din concursul pentru
catedra de sociologie, fara sa fi protestat nici unul din membrii Comisiei si nici
presedintele, care n'a desaprobat procedeul decat cand nu i-a convenit personaL
Astfel, ca A dam exemple precise, la prima prelegere de proba, presedintele Co-
misiunii, d-1 Marin Stefanescu, a marit nota preliminara data d-lui Herseni de la
17 la 18, in urma deliberärii Comisiei. La a doua prelegere de proba, d-1D. Gusti
a marit nota personala, tot in urma deliberärii si la amenintarile cu parasirea
Comisiei de catre d-1 Marin Stefanescu, pentru a salva prestigiul lucrárilor unei
Comisiuni universitare, de la 17 la 19 in favoarea d-lui Sudeteanu. Iata cum chiar
d-1 Marin Stefanescu a recunoscut necesitatea deliberarii si a interpretat-o in sensul
schimbarii notelor. Atitudinea aceasta au avut-o deasemenea si ceilalti membri din
Comisiune. Dar daca o nota se poate maxi in urma deliberárii, ea se poate si
micsora. La ultima proba d.1 Marin Stefanescu prevalandu-se de dreptul prese-
dintelui, de a da nota la urma, fiind hotarit sa-1 scoata cu orice pret pe d-1 Sude-
teanu, fara nicio consideratie fata de Comisiune si fata de valoarea celuilalt can-
didat, pe care a recunoscut-o chiar public, a dat d-lui Traian Herseni nota 6 (sase)
la aceeasi probi (ultima de seminar) la care ceilalti membri i-au dat trei 20 si unul
18. Suspendandu-se sedinta, in continuare, dupa doua ore si dupa calcule prealabile
d-1 Maria Stefanescu a revenit asupra notei, WA sa-i fach totusi dreptate deplina
d-lui Herseni si i-a urcat nota la 15, pentru a-1 pune in inferiontate si a falsifica si
mai departe parerea majoritatii, Cum d-sa n'a vrut sa cedeze staruintelor indrep-
tatite ale Comisiei, d-1 D. Gusti s'a simtit obligat pentru restabilirea evaluarii juste,
sa scada nota d-lui Sudeteanu de la 18 la 15, D-sa avea si dreptul si datoria moral&
sa procedeze astfel, ca o masura impotriva sabotarii majoritätii de catre un singur
membru. S'a incheiat apoi cuvenitul proces-verbal, iscalit de toti membri, cu opinia
separata numai a d-lui Marin Stefanescu si s'a declarat reusit, printr'un proces-
verbal de incheierea lucrärilor, d-1 Traian Herseni, ca avand media cea mai mare.
Rezultatul acesta definitiv si deci singurul legal, a fost comunicat candidatilor chiar
de domnul Marin Stefanescu. Cu aceasta sarcinile regulamentare ale Comisiunii au
luat sal-sit 0 urma ca dosarul sa fie trimis spre cercetare Senatului Universitar.
Totusi d-1 Maria Stefaneszu n'a inteles nici atunci sa intre in legalitate.
Intr'adevär, dupä incheierea lucrárilor din 26 Fevruarie 1936, consemnata in
procesul-verbal dela dosar, d-1 Marin Stefanescu o convocat din nou Comisia, stiind
ca d-1 Gusti e plecat la Bucuresti si a cerut reluarea luerarilor incheiate cu o zi
inainte, Dealtfel in acest chip d-1 D. Gusti a fost eliminat de d-1 presedinte
din Comisiune, neavand delicateta colegiala de a-1 convoca in termen util. D-nii
L Lupas si Vl. Ghidionescu au refuzat aceastä propunere, at-Mind ca din momentul
in care Comisiunea si-a incheiat lucrarile, chestiunea concursului e de resortul
Senatului Universitar, Totusi d-1 Marin Stefanescu, impreunä cu d-1 FL Stefanescu-
Goanga, s'au constituit in comisiune si au redactat un nou proces-verbal, potrivit
caruia au declarat reusit la examen pe d-1 C. Sudeteanu, Juridiceste actul acesta
este frig complet nul, pentruca lucrarile Comisiunei au fost incheiate cu o zi ina-
inte de unanimitatea Comisiei, tot ce s'a facut dupa aceastä data e fapta unor
simpli particillari. Aliniatul 3 din art 55 al Regulamentului care prevede ca odata
ce a inceput lucrárile, Comisia lucreaza cu oricati din membrii prezenti de la ince-
perea examenelor" - nu se refera si la incheierea lucrarilor, in privinta careia
acelas regulament prevede alte norme. Aliniatul 5 al art 58 dispune: La sfarsitul
probelor, presedintele Comisiunei face un tablou cu media obtinuta de fiecare
candidat la diferitele probe si inteun proces-verbal de incheiere, iscalit de toti
membrii call au luat parte 1 i Comisiuue, se censentneez/ rezultatul coneursului"

www.dacoromanica.ro
10 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Asa dar incheierea lucrárilor nu necesitá o sedinfä specialä convocatä anume de

presedinte, ci se face, asa cum s'a &cut in ziva de 26 Fevruarie, la sfarsitul lu-
crArilor. Operajia aceasta consta dinteo simplá totalizare a mediilor precedente,
deci aid cum nu se poate scoate alt rezultat decât cel din procesele-verbale ante-
rioare. Insfârsit, pentru incheierea lucrárilor se cere semnatura membrilor cari au
luat parte la Comisiune, ori conditiunea aceasta o indeplineste, ca majoritate, numai
procesul-verbal din 26 Februarie, prin care se declarä reusit d-1 Traian Herseni,
toate lucrárile ulterioare Hind in afará de insárcinárile legale. S'ar creia un ciudat
precedent, dacá s'ar recunoaste Comisiunii dreptul ca dui:4 incheierea luerärilor
cu tofi membrii, sä revinä dupä placul unora, si sä se anuleze hotárirea ma-
joritáfii.
Aducem la cunostinfa Senatului Universitar faptele de mai sus si interpretarea
lor legalá, fapte savirsite de presedintele Comisiunii, menite, dui:4 noi, sa atingá
gray prestigiul Universitälii, cum s'a ilustrat si prin atitudinea studenfilor indusi in
eroare, cari s'au dedat la acte condamnabile, - si cerem cea mai deplinä lumina
si reintrarea in legalitate. Dacl Senatul Universitar confirmä alegerea d-lui Sude-
feanu, trece peste voinfa majoritatii Comisiunii, care îl socoteste vädit inferior ce-
luilalt candidat. Rugam sä se citeascä in aceastä privinfá raportul specialistului
din Comisiune, care aratá obiectiv valoarea stiinfificá a d-lui Sudefeanu. In acelasi
timp s'ar nesocoti toate formele legale pe cari Senatul Universitar e menit tocmai
sa le impung.
Daca se caseazä examenul, din nou se creiazá un precedent primejdios,
pentrucá se (IA posibilitatea presedintelui sau minoritáfii Comisiei sá anuleze
examenul prin cálcarea voila a formelor, oridecâteori nu-si pot impune preferatuL
Dreptatea nu poate fi cleat a majoritáfii care a declarat in conformitate cu Legea
si Regulamentul Universitar, reusit pe d-1 Traian Herseni. De aceea vä rugam sá
confirmafi desemnarea d-lui Traian Herseni pentru Catedra de sociologie, d-sa
dovedind in examen calla-1i :deosebite de om de stiinfä si de profesor, având
convingerea cá o va ilustra cu vrednicie,
VL. GHIDIONESCU, D. GUSTI, I. LUPA$

RAPORTUL PENTRU VERIFICAREA TITLURILOR, LUCRARILOR

$1 ACTIVITATII CANDIDATILOR LA CATEDRA DE SOCIOLOGIE
A UNIVERSITATII DIN CLUJ
Domnilor Colegi,
Sunt 17 ani de când, impreunä cu mutt regretatul meu coleg si prieten, Vasile
Pârvan, am prima greaua sarcini a face recomandárile pentru ocuparea catedre-
lor de la Facultatea de Litere i Filosofie din Cluj, in scopul nafionalizarei ei.
Nu färá emofie incep deci a redacta raportul de falá, cad dui:4 17 ani sunt
iarási chemat a-mi da párerea asupra ocupärii unei catedre la Universitatea, care
mi-a devenit atât de scumpá prin legäturile amintirii si care este atât de prefuitä
prin prestigiul pe care 1-a câstigat in lumea stiinfifica si prin afirmarea nafionall a
acestui prestigiu in Clujul privirilor hipercritice i pätimase ale minoritarilor.
La ráspunderea, ce o simt, fafa de Universitatea si Faculatea de Litere rdin
Cluj, se mai adaugá i ráspunderea fafá de atiinf a careia i-am consacrat cei mai
buni ani ai vieii mele i pe care, spre mare bucurie, am vazut-o la noi din ce in
ce mai infloritoare.
Larga mea experienfl de profesor í cercetator imi impune a vi comunica

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 11

criteriile sigure i hotArite, dupA care voi incerca a-mi da avizul cerut de D-voastrA
asupra valorii candidatilor la catedra de Sociologie, vacantA la Facultatea de Li-
tere din Cluj.
DacA, fire0e, pentru ocuparea oricArei catedre se cere o calificare 0iintificA
specialfi, apoi pentru o catedrA de Sociologie, care este o §tiintA incA discutatA §i
disputatA, de0 pentru cunoscMori de mult definitiv constituitA, cu eat mai mult
criteriile de selectie trebuesc sA fie cat mai riguroase,
FArA indoialA suntem cu totii de acord, cl un candidat la o catedrA universi-
tarA trebue mai intMu sA fie stApan in mod suveran pe datele bibliografice ale stiintei
si sA aibA o orientare cat mai completA §i bogatä in literatura problemelor, aa
cum ea se resfrAnge in munca §tiintificA mondialA ; el trebue apoi, in al doilea
rând, sA §tie a se situa personal §i critic in aceastA lume §tiintificA i sl posede o
conceptie sistematicA proprie a doctrinei stiintei ce o reprezintA ; §i, insfar0t, el
trebue sI dea dovada cA poate mânui o metodA de cercetare, care sA ducA la
rezultate §tiintifice noui 0 personale, contribuind astfel activ la creatia 0iintificA,
punctul culminant al adevAratului rost al oricArei activitAti stlintifice.
SA pAsim acum la analiza activitAtii §tiintifice a candidatilor,
D-1 Constantin Sudeteanu este docent al UniversitAtii din Cluj, in specia-
litatea Sociologie", din Iunie 1926 §i suplinitorul catedrei de Sociologie din
Decemvrie 1931.
Faptul a fi fost noul ani docent in specialitatea Sociologiei §i cinci ani s u-
plinitor al catedrei de Sociologie, este de sigur o mare onoare §i poate chiar avea
unele privilegii fatä de ceilalti candidati, el implicA insA in acela0 timp §i mari
indatorid fatA de 0lintA. SA cercetAm deci mai departe, care a fost activitatea
0iintificA a d-lui Constantin Sudeteanu in acest rAstimp, dela 1926, data numirii
de docent, §i para la 1935, data publicArii concursului 1
1) In ajunul tinerei concursului, abia in 1935, a apArut o micA broprA : Opi-
nia publicti, analiza conditiilor si aspectelor ei (Cluj, 1935, pag. 54, format mic).
Lucrarea m'a interesat, pentrucl eu insumi am publicat un volum : Die Grund-
begriffe des Pressrechts" 1908, apArut in Berlin, la editorul Guttentag, in care lucrare
unul din cele mai importante capitole este consacrat problemei opiniei publice.
Lucrarea d-lui Sudeteanu dovede0e o lipsh totall de informatie. Autorul
spune in prefatA : ,,Chestiunea pe care am tratat-o a atras atentia de multA vreme
0 a fost la inceput o preocupare, legatA mai ales de un domeniu oarecum deo-
sebit. Ea se incadreazA intr'o mi§care de idei, care pornitA cu Sighele, Rossi, Le
Bon 0 Tarde - spre inceputul secolului XX - infra mai ales in domeniul de
studiu delimitat ca psihologia multimei si psihologie colectivA. Mi§carea aceasta
de idei era in primul rand, cum observA §i Dupréel, ítalianA 0 francezA,
AceastA afirmare a d-lui Sudeteanu este cu totul eronatä. Se cunosc foarte
multe lucrAri despre opinia publicl, apArute inaintea lucrArilor datorite celor patru
ganditori citati (0 cari apartin sfar0tu1uí veacului al XIX-lea, nu inceputului vea-
cului al XX-lea, cum se afirmA I ), cari ne dovedese pe de o parte a problema s'a
tratat mult mai inainte de inceputul veacului XX, cA ea era vAzutA apoi ca o preo-
cupare independentA multA vreme inainte de tratarea psihologiei multimei §i a ea,
insfar0t, nu e o preocupare in primul rând francezA §i italianA.
Este suficient sA calm lucrArile ; F. J. v. Hendrick Ueber den Geist des Zeit-
alters und die Gewalt der öffentlichen Meinung", ilia din anul 1797, apoi, Karl
von Gersdorff Lieber den Begriff und das Wesen der öffentlichen Meinung", din
anul 1846 ; sau, F. von Holtzendorff Wesen und Wert der öffentlichen Meinung",
din 1880, care oferA o minunatA expunere a problemei, o bogatA informatie bib-
llograficA pânä in 1880 si care mai are avantajul sA fie tradusA §i in limba romanA ;
totu0, nici sub aceastA formA lucrarea nu este cunoscutA de autor.
Dar Odor fn Italia, cum se cunoagte prea bine din istoria ideilor sociale 0 po-

www.dacoromanica.ro
12 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

litice, problema opiniei publice era cunoscutä cu mult inainte de preocupkrile de

pgihologia maselor I
Inca in 1780 Gczetano Filangieri, in vol. I al luerarei sale ,,La scienza della
-
legislazione", trateazg despre puterea opiniei public% apoi asemenea vezi i : G. D.
Romagnosi, in De l indole e dei fattori dell' incivilimento", 1835, ori, Giuseppe
Pecchio, in Un' elezione di membri del parlamento in Inghilterra", 1826, sau,
Livio Minguzzi, in La teoria della ooinione publica nello stato constituzionale", 1893.
D-1 Sudefeanu nu aminteste nici una din luerärile acestea, d-sa ignoreaz4 insä si
lucräri mai noi, devenite clasice si care trateazA in mod special problema opiniei
publice. Sunt lucräri cari nu pot sckpa unui cercetätor, preocupat in chip serios
de o problemä stiinlificä.
Citám, in primul rând, voluminoasa lucrare a lui Ferdinand Tönnies, decanul
sociolooilor Kritik der öffentlichen Meinung, apkrutá in 1922. Apoi : H. Kraus
Prolegomena zum Begriff der öffentlichen Meinung (in Festschrift, Fr. v. Lizt z.
60. Geburtstage) ; W. Bauer:Die öffentliche Meinung und ihre geschichtlichen Grund-
lagen, 1914, Acelasi autor a mai scris : Der Krieg und die öffentliche Meinung,
1915 ; G. Miinzner: Oeffentliche Meinung und Presse. Eine sozialwissenschaftliche
Studie, 1928. Asemenea, nu se citeazA autorii con.sacrafi, cunosatori ai opiniei
publice" i ai raportului dintre ea si viafa publick anglosaxonä, americanä i englezá,
cum ar fi, pentru a ne mkrgini la douk nume din cele mai cunoscute : Bryce si
Dicey !
In ce priveste tratarea problemei, ea nu cuprinde nici o idee proprie i nici
cel pufin o infäfisare desvoltatä a ideilor altora, cu autoritate, reduchndu-se numai
la o expunere de compilafie a unor lucrAri de valoare inegalk, dintre cari cele
ale luí Le Bon si Sighele sunt astkzi cu totul depäsite.
Nu gäsilll in scrierea d-lui Sudeteanu niciun ecou mai adânc al lucrärii lui
Tarde (de altfel citatä de autor) L'opinion et la foule", cad nu intilnim nickeri o
analizá a nofiunei fundamentale de public". Opinia publick" nu poate fi infeleasä
färä o astfel de analiza. Numai asa se explick de ce autorul defineste gresit opinia
publick, drept o opinie a majoritälii.
Regret, dar sunt nevoit sk constat ck. lucrarea d-lui Sudefeanu despre
Opinia publick" a fost publicatä de d-sa ca docent si profesor suplinitor la o ca-
tedrä de specialitate, in plink maturitate de profesor.
2) A doua lucrare publicatä de d-1 Sudefeanu int-e anii 1926 si 1936, se in-
tituleazg. : Durkheim fi doctrina fcoalei sociologice franceze, Cluj, 1936 (211 pag.),
o lucrare aparutä in ultimul moment al co lcursului, prezentatä dui:4 ce a trecut
termenul de inaintare a lucrkrilor, conform Legii i Regulamentului.
Aceastä lucrare oferá o mare surprizA pentru cititor, fi anume cä titlul nu
corespunde confinutului ei. Inteadevär, lucrarea despre Durkheim si doctrina scoalei
sociologice franceze, nu cuprinde mai nimic privitor la scoala sociologick franceza"1
Dar ceea ce este mai curios, e cä autorul însui märturiseste la inceputul ul-
timului capitol : ,,Spre a da acestei lucrári toatá desvoltarea necesark, ar fi tre-
,,buit sä ne ocupäm de activitatea scoalei sociologice franceze, asa cum s'ar putea
prevedea mai ales din introducerea acestei lucräri si din capitolul II. Dar cu
aceasta lucrarea ar depksi mult intinderea ei actualä, care si asa e destul de mare",
Asa dar, iatä un caz, cred unic in publicistica mondialä, al unui autor care,
de teamä sä nu depkseasa 200 pagini (- acestea sunt paginile volumului -
cu propriile-i cuvinte intinderea actualá i asa destul de mare" 1), renunlä a trata
despre obiectul pe care si-1 propusese a-1 desvolta in fitful luerärei si in introducere".
Fafa de confesiunea autorului, dela sfarsitul lucrärei, care stä in contrazi-
cere cu declarafia programatick de la inceputul ei, nu ne putem astepta ca scoala
sociologick francezr sä fie analizatä.
Justificarea noui, pe 14figä grija de a nu märi paginile volumului, cä ocoala

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 13

aceasta are o doccrinä unitari", care insä nu se poate preciza pentrua ,,opera
continuatorilor lui Durkheim nu este încä incheiatä, aci aproape toti sunt in viatä",
iaräsi nu se poate sustine. Pentrua se cunosc doar atâti savanti si atâti sociologi
cari 0-au faurit doctrina lor stiintifia cât erau in viatä.
Daaltfel ar fi foarte greu ca o astfel de doctrinä sä se inchege dupä moartea
cercetätorului I Si iatä un exemplu luat tocmai din tabära scoalei sociologice fran-
ceze. Marcel Mauss, eel mai cu autoritate reprezentant al acestei scoli, publia in
Annales sociologiques (collection de l'Année sociologique, fondateur : E. Durkheim),
Série A. Sociologie générale, din 1934, un program ce rezumi experienta scoalei
si india directivele ei de lucru, sub titlul Fragment dun plan de sociologie gé-
nérale descriptive". In 56 de pagini acest studiu, publicat in fruntea fasciculel,
prezintá o irnportantä capitalä, el inseama o adeváratä profesie de credintä stiin-
tifia a scoalei. Este chiar doctrina gcoalei.
Si oare pentruca Marcel Mauss se aflä Ma in viatä, la o vArstä inaintatä,
doctrina lui nu se poate studia si nici expune ? Dar se poate face o astfel de afir-
mare ?
D-1 Sudeteanu nu cunoaste acest studiu. D-sa citeaza in cartea sa o singurl
lucrare, mai veche, a lui Mauss, din 1927, publicatä in L'Année Sociologique, sub
titlul ,,Divisions et proportions des divisions de la Sociologie". Desi ar fi fost in-
teresant de citat i o altá contributie a scoalei lui Durkheim, de o insemnátate
programatia, datoritá lui Mauss si urmasului lui Durkheim la catedrá, Fauconnet,
in articolul faimos Sociologic." din ,,La grande Encyclopédie".
Nesocotirea luerärilor dintre cele mai reprezentative ale scoalei Durkheimiene
reduce in mod simtitor valoarea lucrárii d-lui Sudeteanu'.
Astfel, and autorul trateazá problema raporturilor dintre Sociologie si Psi-
hologie, dupá scoala francezá, nu gäsim niaeri vreo referintä la G. Davy, La
Sociologie (in Traité de Psyhologie publicat de Dumas, 1924), ori C. Blondel, Les
volitions (in acelasi tratat), ori mai ales, Mauss, Rapports réels et pratiques de la
Psychologie et de la Sociologie (in Journal de Psychologie, 1924). Asemenea nu
se iau in considerare lucrári meritoase si caracteristice, ca : G. Davy Eléments
de Sociologie, I. Sociologie politique" (1921); D. Moret et G. Davy, Des clans aux
empires (1923) ; HalInvachs, Les causes du Suicide Maunier, L'économie politique
et la sociologie (1930); Simiand, Le salaire, l'évolution sociale et la monnaie, etc.,
etc., etc.
Pentru a ilustra i mai bine informatia fragmentará a lucrárii, este destul sit
amintesc cä studiile, cunoscute i desbätute de toate seminariile de sociologie, ale
lui Lévy-Bruhl, se red= pentru d-1 Sudeteanu numai la : Les fonctions mentales
dans les sociétés inférieures", si nu se consultä celelalte lucrári fundamen!ale : La
mentalité primitive (1921) ; L' âme primitive (1927); Le surnaturel et la nature de
la mentalité primitive (1931); i, insfârsit, ultima publicatie : La mythologie pri-
mitive (1935).
Evident a intreaga problemä a ,,primitivului" o problemä centralä a socio-
logiei franceze contemporane, nu este deloc ating,, devi ar fi fost un prilej fericit
sä se confrunte teoria lui Lévy-Bruhl cu contradictorii säi eminenti : Allier (Les
non-civilisés et nous) si D. Leroy, La raison primitive.
Dar, daa lucrarea d-lui Sudeteanu cuprinde o expunere, cu totul incompletá
si plia de lacune regretabile, a gcoalei franceze de sociologie, ea, in acelasi timp,
nu este decât o simplä dare de seamä a gândirei lui Durkheim, qi aceasta incompletä.
Durkheim nu este infätisat deal prin sistemul sau de sociologie generalá,
läsindu-se la o parte toatä partea, de o egalä valoare, a sociologiei sale speciale :
a sociologiei religiei, cunostintei, familiei, dreptului, educatiei, s. a. m. d,, tot atâtea
ramuri de preocupare pe cari le-a ilustrat Durkheim prin lucritri considerate, unele
dintre ele, cu drept cuvânt clasice.

www.dacoromanica.ro
14 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Astfel, studiile cunoscute ale lui Durkheim : Introduction â la Sociologie de

la famille (1888), La prohibition de l'inceste et ses origines (1898), Deux lois de
revolution pénale (1901), Sur le Totémisme (1902), Sur l'organisation matrimoniale
des sociétés australiennes (1905), ca sa nu citam deal pe acestea, nu sunt utilizate
tocmai intr'o monografie asupra doctrinei lui Durkheim I
Lucrarea despre Durkheim", ca i cea despre Opinia publica", nu e numai
neinformata, dar nu aduce nimic nou in lámurirea problemelor, ea nu ofera decat
o expunere fragmentara atat asupra sistemului lui Durkheim, cat si asupra scoalei
creata de el ; din aceasta lucrare nu se desprinde nicio idee personala ; iar cap.
VL cu care autorul trebuea, insfarsit, sa-si arate parerea personalä si sä ia atitudine
fata de doctrina expusä, este cel mai scurt si mai lipsit de idei din toata cartea.
Singura preocupare stiintifica a d-lui Sudeteanu in cariera sa de publicist
sociolog a fost : Comte, ca precursor al lui Durkheim i, apoi Durkheim.
In 1924, din insärcinarea acelui ce face acest raport, a aparut traducerea
Regulilor metodei sociologice", facuta de d-1 Sudeteanu. La aceastä traducere d-1
Sudeteanu a sells o introducere asupra ,,Sociologiei lui Emil Durkheim" (24 pag.),
lar un an mai tarziu, in 1925, in biblioteca de popularizare Semanätorul"
din Arad, d-1 Sudeteanu a scris Introducere in sociologia lui Aug. Comte" (o bro-
still de format foarte mic, de 116 pagini).
Lucrarea sa ultima, din 1935, ,,Durkheim i coala sociologica franceza", care
cuprinde un prim capitol despre Auguste Comte", vedem a nu se dovedeste a fi
noul nici fata de propriile sale lucräri anterioare.
Aceastä lucrare, scrisa in vederea concursului, si pe temeiul careia s'ar putea
crede autorul indreptätit sa ocupe o catedrä universitara, nu atinge o valoare
stiintifica elementarl.
0 comparatie oricat de superficialä intre studiul d-lui Sucleteanu asupra lui
Durkheim, prezentat pentru concurs, si intre tezele de doctorat ale altor candidati,
asupra aceluiasi subiect, a d-lui Lupu si, mai ales, a d-lui Marica, ne intareste si
mai mult in parerea noasträ. Fatä de ceilalti candidati este de amintit ca d-1 Su-
deteanu, neavand teza sa de doctorat tiparitä, nu a prezentat-o, de sigur nu din vina
sa, caci pe vremea and a dat d-sa doctoratul nu se cerea publicarea lucrarei.
Constatam numai un fapt.
D-1 Sudeteanu, un distins profesor secundar si un talentat popularizator i pe-
dagog (vezi colaborarea sa vioaie i variatä la revistele Noua revista romana",
Ideea europeana", Studii filosofice", etc.), nu a dovedit panä acum, si ma indoese
cä ar putea sa o faca in viitor, ca poseda o informatie stiintifica sigura i completä,
ca are päreri personale, ori cä manueste o metoda de cercetare, care sa produca
rezultate noui, activitatea sa stiintifica reducandu-se Ora acum, la lucrärile anali-
zate mai sus, studii aparute si acestea din motive de oportunitate si nu din o
preocupare continua si constanta stiintifica.
D-1 loan Lupu, profesor la liceul internat din Iasi, prezintä teza sa de doc-
torat Die Grundlagen der Gesellschaft, das Recht und die Religion in der Durk-
heimschule. Ihr besonderer Widerhall in der Janenser Jerusalemschen Soziologie",
Iasi, 1931 ; apoi doua brosuri : Mystisches Denken bei den Rumaenen, Die Träume,
Soziologische Beiträge, Cernauti, 1926 si Lumea de dincolo, o problemä de socio-
logie, Iasi, 1931, - scrieri in care se aplica teoria lui Lévy-Bruhl, privitoare la
gandirea mistica, la un material romanesc, In Die Träume" autorul culege, in 62
de pagini, visuri si interpretari mistice ale lor, dar nu adauga nimic nou la concep-
Vile in deobste cunoscute. In posesia unui material mai mare, dar asemänätor,
Allier, de pilda, a facut o critica foarte serioasä lui Lévy-Bruhl si a ajuns la con-
cluzii cu totul personale, in lucrarea Les non-civilisés et nous". Se intelege de la
sine ca nu pretindem d-lui Lupu sä atinga valoarea cercetarilor unui Allier, dar
ne gändim numai la sträduintele si nazuintele legitime ale stiintei. '

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 15

Lumea de dincolo este reluarea, sub o forma usoara, a temei de mai sus, in
legatura cu cartea lui Visarion: Lumea ceilaltä, si nici ca intíndere (15 pag.), nici
ca valoare nu aduce nimic nou, chiar fata de sine insusi,
Lucrarea d-lui Lupu, pe care o prezinta pentru ocuparea catedrei de sociologie,
este: Vina fi procesul ei la Români, Iasi, 1934, 456 de pagíni, -o lucrare de
istoria dreptului, in care se colectioneaza pretioase si variate documente, privítoare
la raspunderea colectivä si procesul de individualizare.
Lucrarea aceasta ar fi putut fi interesanta si pentru sociologie. Dar d-sa nu
incearca nici o teoretizare, oricât de timida, a materialului, níci cel putin o privire
a lui in lumina conceptiei clasice a lui Fauconnet (asa cum a expus-o in La res-
ponsabilité"). Socotim lucrarea d-lui Lupu ca o foarte interesantä strângere de mate-
rial de istoria dreptului, care abia de acum indreptateste o teorie sociologica a
dreptului românesc. De altfel, pe linga reproduced de texte, d-1 Lupu da scurte
relatäri istorice, fara a se referí insä la alte lucräri, cari au cercetat problemele
in mod special, cum ar fi : P. Negulesco: Etude sur le protimisis dans l'ancien droit
roumain (in Nouvelle Revue Hístorique XXIII 1899, pg. 213-224) ; L Peretz : His-
toire de la vente en droit roumain (Teza), Paris, 1903 ; G. Fotino ; Contributions a
l'étude des origines de l'ancien droit roumain (Teza), 1926 ; E. Vacareano : La pro-
timisis en droit roumain (Tea), Paris, 1909 ; Marcel Emerit : La solidarité du clan
dans l'andenne Roumaníe (in Mélanges" de l'Institut des Hautes Etudes en Rou-
manie, 1928) ; Mototolescu-Vädeni : Gesamtbiirgerschaft ím rumänischen Rechte
verglichen mit anderen Rechten, Praga, 1928,
D-1 Lupu este un foarte merituos profesor secundar. D-sale i se datoreste o
frumoasä traducere a admirabilei opere a lui Fr. Paulsen, Introducere in filosofie,
in colaborare cu Puschilä, sträduintele sale de a publica Cercetäri sociologice" ii
fac cinste, dar n'a ajuns inca sä desfasoare o activitate mai cuprinzatoare, care sä-1
indreptäteasca a reprezenta prín scrierile sale stiinta sociologica.
D-1 George Marica, doctor dela Universítatea din Colonia, in afara de exce-
lenta sa teza de doctorat : Emil Durkheim, Soziologie und Soziologismus, Iena,
1932, n'a publicat deck o singura lucrare, care meritä a fi luata in seama : Pro-
blema culturii moderne in sociologia germana, Bucuresti, 1935. Aceasta cuprinde
trei studii, despre Tödnies, Simmel si Max Weber, cu un capitol de incheiere, in
care autorul se referä si la alti autori germani, intre altii, la Alfred Weber si Freyer.
Studiile d-lui Marica sunt bine ínformate, dar ele nu cuprind decât expuneri
corecte, däri de seamä mai mad despre opera sociologílor amintiti, ceea ce este,
de sigur, de un real foks pentru publícul românese, necunoscator al limbei germane.
Dar d-1 Marica nu incearca nici incadrarea ideilor infatisate in problematica
generalä a sociologiei culturii si nici nu ia vreo atitudine critick din care sä reiasä
o parere personalä fata de ele. Din cele doul lucräri ale d-lui Maxim, d-sa poate
fi privit cu incredere pentru viitor, ca o frumoasä promisiune. Vezí si constiincioasa
dare de seama a lucrarilor monografice românesti, cuprinse in vol. X. din 1932, al
Arhívei pentru stiinta si reforma socialä" din Kölner Vierteljahrshefte für Sozio-
logie (Jahrg XII, Heft 2), sub numele de ,,Dorfsoziologische Untersuchungen in
Rumänien" (11 pg.).
Speram ca d-1 Marica va continua sa actíveze in sociologie sí ca, dupa cele
doul lucrari despre gandirea altora, va incerca si desbatä si o problema personalä.
Abia atunci am putea sa ne dam o parere definitiva.
Notam insa ca. drumul pe care pare a fi inclinat sa-1 apuce, dui:A cum ne
lasa sa banuim prefata la Problema culturii moderne", nu este in niciun caz un
drum fecund. D-sa pretinde ca studiile sociologice comparative constítue nu numai
o necesitate stiintífica, ci si una nationall". D-sa afirma chiar ca ,,singur un astfel
de studiu" (adica al sistemelor sociologice din straínatate) ne poate ajuta sa vedem

www.dacoromanica.ro
16 SOCIOLOGIE POMANEASCA

ce notiuni pot fi aplicate gi ce rezultate pot fi intrebuintate in studiul realitätii

romanegti".
Cercetarea realitätii romanegti se face numai direct, prin metoda vie, ce pune
in contact activ pe omul de gtiinta cu realitatea romaneasca.
0 astfel de metodá este preconizata f aplicata de d-1 Traian Herseni. -

D-1 Traian Herseni, doctor in sociologie, este de 5 ani asistent pe langa

catedra de Sociologie, Etica i Politica de la Bucuregti,
D-1 Herseni a desvoltat in acegti 5 ani patru forme de activitati
a) ACTIVITATEA DIDACTICA. In calitatea sa de asistent a fost insarcinat cu
conducerea Seminarului de Sociologie generalä (1931-1932) gi de introducere in
sociologie (1932-1935) cu studentii Anului I de specialitate gi apoi, potrivit Regu-
lamentului Facultatii, gi cu studentii dela Geografie i Istorie obligati a trece unul
sau doua examene de sociologie.
D-1 Herseni a reugit sa dea o excelenta pregatire seminarialä studentilor. Rezul-
tatul s'a putut constata la examenele de sfargit de an, cand profesorul titular cerand
neaparat pentru admitere la examen, lucrari seminariale, studentii seminarului d-lui
Herseni erau printre cei mai bine pregatiti.
Dar dovada cea mai bunä o ofera Cercul studentilor in Sociologie", pe care
d-1 Herseni I-a intemeiat, dintre membrii ce i-au frecventat Seminarul, cu urma-
toarele lucrari in curs : comunicari privitoare la doctrinele sociologice, intocmirea
unui figier la Seminar al tuturor publicatiilor de gtiinte sociale (carti gi reviste) din
bibliotecile din Bucuregti gi intocmirea unui vocabular de sociologie, pentru incepatori.
D-1 Herseni a intreprins cu Seminarul säu anchete sociologice, astfel in anii 1934
gi 1935 a organizat o astfel de ancheta privitoare la gruparile de copii, adunand
un material bogat, ce agteapta sa fie redactat.
Activitatea didactica a d-lui Herseni s'a completat prin publicarea, impreunä
cu titularul catedrei de Sociologie din Bucuregti, a unui manual pentru Clasa 8 a
invätamantului secundar, cu titlul : Elemente de Sociologie, cu apliceiri la cunoaFterea
(drii $i a neamului nostru".
D-1 Herseni, ca fost profesor suplinitor de Filosofie gi Drept la liceul ,,Gh.
Lazar" din Bucuregti, gi ca profesor de Etica sociala la Scoala de asistenta sociala"
din acelagi orag, a putut sa constate din propria-i experienta necesitatea publicarii
unui astfel de manual, care 'ling prin felul cum este conceput gi redactat, depägegte
cadrul unui simplu manual de gcoalä, ffind utilizat de studenti gi de oricine doregte
o prima initiare in problemele sociologiei.
B) ACTIVITATEA DE ISTORIC AL DOCTRINELOR SOCIOLOGICE. In studiul say,
de o larga informatie critica Sociologia contemporana (p. 96 - 128) din Arhiva
pentru qtiin1a qi reforms sociala, An, 1934), d-1 Herseni scrie (IN 98) : Grija noastra
,,de capetenie va fi sa expunem cat mai exact, degi succint, conceptiile generale ;
notam apoi in &meat variantele gi le stabilim critic insuficientele i aportul lor
pozitiv la gtiintä. Vom obtine astfel la sfargit bilantul aproape complet al activitatii
sociologice de pana acum, cu indicatia precisä a cagtigurilor, cari vor trebui
pastrate gi a lipsurilor, cari vor trebui implinite. Dela istorie vom pagi astfel spre
sistematizare".
D-1 Herseni analizeaza astfel : 1, curentele individualiste (Mecanicismul, Con-
tractualismul, Psihologismul gi Relationismul); 2. curentele integraliste (Natura-
lismul, Istoricismul, Sociologismul i Universalismul); 3. dincolo sau dincoace de
individualism fi integralism (Noologismul i Fenomenologismul),
D-1 Herseni ne ofera astfel o pretioasä contributie la clasificarea doctrinelor
sociologiei contemporane.
D-sa a tratat aceste doctrine gi prin alte studii, bunaoara Tendinte noi in
Sociologia contemporana (Societatea de maine, 1933) ; Socialul ca obiect de preo-
cupare gtiintifica in universitätile germane (Arhiva 1930); apoi prin nenumarate

www.dacoromanica.ro
Lena Constante : Varvara Gtqe, su$ifte din $ant

VOSVMVNOM g1D0701303
Anisia Maxim, imbriicatá cu un Colin cumpärat la Bistrila, scum 25 de ani.

www.dacoromanica.ro
 Lena Constante : Varvara Gtqe, sufita din $ant
ROMANEASCA

Pieptar brodat cu modelul numit cronär", cumparat, Pieptare cumpirate la Rodna.

In 1935, la Rodna.
www.dacoromanica.ro
Lena Constante : Varvara Gap. swift! din ,5anf

VOSVgNYWOH g10070130S
Pieptar (de toate zilele) apartinând Varvarei Gue. Lucrat de ea acum 2 anL

www.dacoromanica.ro
 Lena Constante: Vanntra Gufe, sufila din $ant
ROMANEASCA,

Pleptar (de toate zilele) aparlinind Corneliel Pop. Lucrat acum 3 ani de Varvara Guse, cu 150 lei.
www.dacoromanica.ro
SOIOLOGIE ROMANEASCA 17

recenzii asupra celor mai noi aparitii in câmpul Sociologiei, publicate in Arhiva"
si, de curind, in revista Sociologie Româneasca".
C) ACTIVITATEA STIINTIFICA PENTRU 0 SOCIOLOGIE SISTEMATICA. De la in-
ceput trebue accentuat cá toate lucrárile d-lui Herseni formeazá párti integrante
dintr'un program dc lucru personal. D-sa cere ca sä se aiba in vedere gandul
,,nostru intreg, realizat numai fragmentar in lucrárile de panä acum, dar cuprins,
ca situatie logica i ca razuintä de infäptuire", in acest program.
Pentru a fi drepti cu d-1 Herseni, trebue deci sä vedem in ce consta acest
program de lucru,
Pornim, zice el, de la constatarea cä Sociologia este o stiintä realizatä in
foarte multe multe scoli i curente, si prin urmare, cunoasterea ei nu este posibilä
decat pe cale istoricd".
Dar, adauga d-sa, prin cercetarea critica a stadiului istoric in care se aflä
Sociologia, trecem pe nesimtite la problemele sistematice ale ei, §i anume la pro-
blema realitätii sociale, a constituirei soc ologiei ca stiintä autonomä si a studiilor
,,directe de sociologie.
Iatä programul de lucru al d-lui Herseni, cu propriile sale cuvinte:
Intaia sarcinä sistematia a Sociologiei", precizeazA d-sa. este inatisarea
realitätii sociale ca o regiune existenfiald proprie, cercetarea omului, a culturii si
a societätii In ce au ele specific". Acestei probleme d-1 Herseni i-a consacrat
lucrarea Realitatea Socialä. Incercare de Ontologieregionalr,Teza sa de doctorat,1935.
Obiectul singur, afirmä d-1 Herseni, in continuare, nu asigura insä totdeauna
,,constituirea unei stiinte. De aceea se impune o cercetare de teoria ftiinfei. ca
A se stabileasca locul pe care il ocupä Sociologia in sânul celorlalte discipline,
asa dar sä se stabileasa unghiul ei propriu de vedere din care priveste realitatea
socialä".
Pentru a dovedi aceasta d-1 Herseni a publicat Problema Sociologiei" in
Revista de Filosofie, 1934 (26 pagini).
Dar mai departe, d-1 Herseni gäseste cä odatä Sociologia constituitä, se
ridia in chip firese problema cunoasterii, in sens restrins. Raportul dintre subiect
si obiect nu este acelasi in stiintele sociale ca in stiintele naturale... Cunoasterea
sociologica cere altä teorie cleat a stiintelor nesociale (problema trAirii, a expe-
rientei, a intelegerii, etc.).
Tot in domeniul cunoasterii d-1 Herseni socoteste i mijloacele de cercetare,
de unde nevoia unei metodologii sociologice.
Acestor probleme d-1 Herseni le-a inchinat lucrarile: reoria Monografiei
Sociologice", 1935 ; Sociologie Experimentalä" ; Stiinta Natiunii" (in Revista
Fundatiilor Regale", N. 9 si 12, 1934) ; ,,Rostul Monografiilor Sociologice" (in So-
ciologie Româneasca". 1936, Nr, 1).
D) ACTIVITATE DE MONOGRAPIE SOCIOLOGICA. D-1 Herseni trage acum con-
cluziile necesare : abia dupä lämurirea acestor probleme. integrate organic in
,,problematica totalä a sociologiei, ne putem socoti stäpâni pe stiintá si putem
,,trece la cercetarea propriu zisa a realitätii sociale. De astädatä e vorba de studiul
societätii asa cum se gäseste ea in realitate, adicá de cercetarea stiintifica qi
directä a unitätilor concrete de viatä socialä".
In acest scop d-1 Herseni a participat la 8 campanii monografice, intreprinse
de Institutul Social Roman si de Seminarul de Sociologie din Bucuresti, in satele
romanesti.
In 1927 a lucrat 4 säptámâni, ca membru al echipei economice si spirituale,
la monografia sociologica a satului Nereju (Vrancea, Putna), depunând in Arhiva
monografia de la Seminarul de Sociologie, materialul cules privitor la gospodáriile
täränesti gi la stanele vrâncene.
In 1928 a lucrat 4 Aptämâni, ca membru in echipa psihologict si economicä,

www.dacoromanica.ro
18 SOCIOLOGIB ROAIANkAsA

in satul Fundul Moldovei din Bucovina, depunfind materialul privitor la stfine si

gospodäriile täränesti.
In 1929 a lucrat, ca sef al echipei cadrului cosmologic, 6 saptämani pentru
monografia sociologicä a satului Dreiguf (FAgaras); materialul redactat si depus.
In 1930, a lucrat 5 slptämâni in satul Runcu (Gorj) ca sef al echipei cos-
mologice.
In. 1931, 3 sfiptämâni, ca sef al echipei cosmologice si al echipei unitati,
relatii si procese sociale, in monografia satului Cornova (Basarabia).
In 1932, 6 saptämâni, vara, si o slptämânä de CrAciun, ca sef al echipei de
unitAti, relatii si procese sociale, in campania de completare a monografiei satului
Drägus.
In 1933, ca membru in comitetul de redactare, in campania de redactare
definitivä a monografiei satului Drágus. Redactor responsabil pentru volumul, partea
III a monografiei, Unitäti, Relatii si Procese sociale.
In 1934 a luat parte la campania monograficA intreprinsä de gruparea Gand
Românesc", in cadrele Astrei, in satul Miiguri (Muntii Apuseni), 3 saptämâni, ca
delegat al I. S. R. pentru tehnica luerärilor si studierea vietii sociale in Mäguri.
Membru in comitetul de redactare.
5i, insfarsit, in 1935 d-1 Herseni a participat la campania monografia a Insti-
tutului Social Roman conducand luerärile privitoare la unitäti, relatii $ i procese
sociale, in satul 5ant (Näsäud).
Din aceastä simplä expunere se vede cum d-1 Herseni, an de an, a lucrat pe
teren in sate românesti pentru cunoasterea directä si nefalsificatä a realitätii ro-
manesti.
Materialul cules si redactat de d-1 Herseni n'a putut fi 'ilia publicat in intre-
gime, fiindca membrii echipelor monografice au obligatia a remite Institutului Social
Roman contributiile lor. Iar Institutul Social Roman n'a putut incä gäsi fondurile
nece5are unor astfel de publicatii costisitoare, bunäoarä, numai monografia satului
Drägus ar costa, trei volume, fiecare de peste 1000 pagini, aproape un milion si
jumätate lei.
Totusi, d-1 Herseni a dat la ivealä, din materialul redactat, dar nepublicat,
cinci contributii de valoare stiintifia. original's' :
1. Categoriile sociale cornovene (Arhiva, 1932), cu discutia mai ales a trei
probleme, descoperite in satul Cornova, in timpul cercetärilor monografice: constiinta
de categorie, distantele sociale si mecanismul de opinie publicä.
2. Individ fi societate in satul Fundul Moldovei (Arhiva, 1932), studiind : in-
dividul in viata de familie si viata de stat ; conformism si inovatie (analiza obiceiului);
individualizare si socializare (analiza vietii religioase) si concluzii pentru teorie.
3. Observatii sociologice privitoare la copiii din Dreiguf (in Arhiva pentru
Stiinta si Reforma socialä, Nr. 1 - 4, 1933), in care se analizeazA pe larg grupärile
si jocurile de copii si se completeazA teoriile biologice si psihologice existente, cu
o teorie proprie, sociologicá. Studiul a fost analizat si de D. Warnotte in Revue
de l'Institut de Sociologie (Solvay), Nr. 2, 1934, pg. 425 - 427.
4. Stâna din Manta Feigeirafului (Boabe de Grau, 1934). Asezarea geografia
oile si intretinerea lor, ciobani si ciobanit, mânzarile si economia lor, celelalte
animale din jurul stânei, sterpele gi sterparii, viata spiritualä a ciobanilor si rela-
Vile lor sociale. Concluzia studiului este caracteristicA pentru programul de lucru
al d-lui Herseni : Asa dar, o sociologie româneascä va trebui sä desluseascl, in
primul rand, cele douä chipuri de viatä socialä etnicA, stana si satul, stabilind
atât insusirile lor curate, cat si cele amestecate".
Cred a studiul d-lui Herseni asupra stânei este prima cercetare sociologicii
in aceastä materie.

www.dacoromanica.ro
SOC1OLOGIE ROMANEASCA 19

5. Clubul Husarilor (Arhiva, 1935), unde se cerceteaza o interesantá organizare

sociala säteasca, un club" de tarani din Drägus.
La Congresul International de Sociologie, ce a avut loc in August 1935 la
Bruxelles. d-1 Herseni reia §i pune la punct problema Stânei românesti in studiul
sâti : L'organisation pastorale en Roumanie". unde da si bibliografia problemei.
Comunicarea d-sale a determinat biroul Institutului International de Sociologie
sa-I proclame membru asociat al sail.
Miscarea monografica, in sensul scoalei sociologice din Bucuresti, a prins
radácini si in Cluj, in cadrul studentilor unguri, cari isi propun, dupa metoda pre-
conizata de Institutul Social Roman, sä cerceteze satele unguresti din Ardeal (vezi
amanunte in revista Sociologie Romaneasca", Nr. 1 si Nr. 2).
Asemenea, aceasta metoda a gäsit un deosebit räsunet si in Ungaria (vezi
aceleasi numere ale revistei citate).
Universitatea din Cluj are nevoe, poate mai mult decat orice alta universitate,
de o catedra de sociologie vie, care sa fie ocupata de o personalitate dinamica si
in plinä desfasurare si care si poata sa se impunä printr'o munca stiintifica continua,
de pe catedra, in seminarii, pe teren ori in publicatii.
Domnilor colegi,
Daca sunt de parere ca toti candidatii sa fie admisi la probele examenului,
prevazute de Regulament, va rog ca in urma analizei %cute in acest referat asupra
activitatii lor stiintifice, si trageti concluzia necesara. Adica cine este candidatul
care prezinta acel complex de insusiri, indisp:nsabile pentru o catedra universitara,
de cari am vorbit la inceputul acestui referat informatie completa si critica, con-
ceptie personala si manuirea unei metode proprii de cercetari, in domeniul atat de
complex si variat al realitätii sociale.
D. GUSTI

Cântec ritual la sfarOt de clacá

Gdzditd, gdzditti
Ia'n iefi in porfitii,
Te uitei pe sus
Stelele s'au dus;
Te uitti pe cer
Cd stelele pier.
Gdzditii, gdzditei
Tortu ce I-am tors
Fie-ti de folos
Cd-i de noapte tors.
Dumneata sd-ti faci
Tot mâneci beitute
Sd umbli prin munte
Tot rochite crete
Sd umbli 'n ospete.
Sara bund gazda noastrd
Sd nu reimdi mânioasei
Cd ti-am fdcut pusderie prin casd.
Inf. Sofia Ermolae Codrea. 55 ani Cubes de: Prof. C. BRÄILOIU
DrAgus, August 1929

www.dacoromanica.ro
CONSECINTE PEDAGOGICE
ALE SOCIOLOGIEI COPILULUI

Temeiurile teoretice, in deosebi sociologice, ale consideratfilor cari urmeazä,

le-am infälisat in studiul ,,Observatii sociologice privitoare la copiii din Drape
(in Arhiva pentru Stiinta si Reforma Socialä 1933), impreunä cu arätärile cuvenite
despre ce s a flcut in sträinätate si despre cärtile mai de searnä in leaturä cu
problema. Acum indiam numai câteva din aplicatiile pe cari le poate avea socio-
logia copilului in materie de educatie si invätämânt.

Se pierde adeseori din vedere caracterul colectiv, de grup, al invätämântului

public. De aceea s'a studiat cu multä atentie individualitatea copilului si s'a dat o
largä intrebuintare psihologiei in indrumarea invätämântului, dar s'au nesocotit gru-
Odle i foloasele pe cari le poate aduce sociologia in cunoasterea si mânuirea
acestora. Invätämântul e colectiv in sensul obisnuit el invatä mai multi copii lao-
fang, constituti in clase. Faptul acesta inlesneste din multe privinte educatia, dar
o poate si impiedica. 0 clasi este o unitate socialä, care, prin firea el, este tot-
deauna ceva mai mult cleat simpla adunare a celor cari o compua. Ca atare,
clasa are legile ei de functionare, pe cari educatorul e bine sä le cunoasca. Ea îi
are constiinta ei i detine o adeväratä opinie socialä, deci o coeziune interioarä
si o putere de constringere destul de insemnath. Opinia clasei poate veni in
conflict cu opinia profesorilor si sa zädärniceascä actiunea acestora. De pildä, clasa
nu socoteste ca elemente de valoare si ca insusiri vrednice de câstigat aceleasi
elemente si insusiri ca profesorii. Premiantii", cari pot fi priviti de profesori ca
fruntasi, pot fi socotiti de elevi ca tocilari% ca muncitori färä nici o insusire de-
o ebitä. Dimpotrivä, clasa apreciaza pe cei cari stiu sä infrunte pe profesori, pe
cei earl se intemeiazA numai pe inteligentä, pe cei care stiu färá sä invete"
sau stiu sä duel" pe profesori, ca sä nu le dea note rele. Se intelege ca
opinia aceasta, claca ia proportii, devine tirania i influenteazä in räu pe cei
mai slabi de vointä (de regulá partea cea mai insenanatä dintre elevi) i pe cei cu
simtul solidaritätii mai desvoltat. La fel, clasa poate socoti supunerea la regula-
mentele scolare ca o slábiciune, ca o lipsä de curaj, i elevii pot cu greu sä se
opunä acestui curent de opinie care ii târaste cu el, chiar impotriva vointei. Clasa
li are apoi conducAtorii ei fires% cari nu coincid intotdeauna cu cei socotiti de
cAtre profesori. Seful nominal al clasei, impus de diriginte dupä criterii personale,
de cele mai multe ori nu are nici o putere asupra tovaräsilor. Se intelege ce in-
senmätate are faptul unei potriviri, child este cu putintä, intre seful nominal si un
sef real, in aceeasi persoanä.
Clasa nu se infätiseazä intotdeauna ca o realitate perfect unitarti, Se ivesc
adeseori mai multe grupe, particle", inläuntrul el. Acestea vin, nu odatá, in
conflict si sunt indreptate spre scopuri diferite. De pildá, se strâng laolaltä elevii
muncitori i seriosi, in altä grupä cei destepti" i smecheri". Conflictul capätä
o oarecare gravitate and intervine o erarhizare a grupelor i cea a elevilor rai cistiga
o mai mare valoare in ochii clasei. Multimea celor indiferenti si chiar cei mai usor de
influentat din grupa adversä tree in tabära acestora. Intimplärile de acest fel sunt
frecvente in orice elasä scolari. Ce este insemnat pentru educatie si
trebue, prin urmare retinut, este faptul cä intâmplärile acestea se opun

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 21

adeseori rostului pe care-I are scoala. Se formeaza grupari de-a-dreptul po-

trivnice educatiei si cu cat stint mai numeroase si mai intinse, cu slat sunt mai
primejdioase si mai greu de desfacut. Imprejurarea este cu atat mai grava, cu cat
gruparea are intotdeauna un caracter amestecat, de atractie si constrangere in ace-
lasi timp, provocand schimbari de t eaml in firea partasilor. Elevi cari, individual,
sunt usor de educat, opun in masa o rezistenta neasteptatä. Indärätnicia si chiar
desträbälarea aparenta a unor elevi sunt in cazul acesta de obarsie socialä, nu le
apartin organic, ci le sunt impuse de gruparea din care fac parte. Cand influ-
enta acesteia inceteaza, elevul isi revine dela sine, daca n'a apucat sa astige deprin-
deri de cari nu mai poate scäpa cu usurinta. De aceea, cum vom vedea si mai
incolo, educatorul nu trebue sä cunoasca numai sufletul elevului, ci si viata lui
sociala, clasa si gruparile cari se incheagä inläuntrul acesteia.
II
Gruparile de copii iau fiintä si isi desfasoara activitatea si in afará de
scoalä. Se da prea putina atentie vietii copilului desfäsurata alaturi de inraurirea
adultilor, vietii in afail de scoala si in afara de familie. Elevii in orele lor
libere, pe cari le au sau si le fac, se intalnesc, se grupeaza, si din nou
activitatea lor poate 01 insemneze o piedica pentru educatie. La sat, de pilda,
stint foarte bine cunoscute cetele de copii constituite in vederea furtului (mai ales
poame de prin gradini). Tot asa se ivesc cete de fumatori, de hoinäreall, etc. Ele
sunt cu atat mai primejdioase, cu cat stint lipsite de orice control si se constituesc
pentru scopuri oprite de scoala si parinti. Si in cetele acestea apare o opinie
sociala adeseori potrivnici educatiei, opinie care isi prelungeste puterea si in scoalä.
Apar apoi conducatorii, de regula elemente rele (cei mai bätäusi, cei mai di de
gurä, mai batjocoritori), cari terorizeaza si imping la fapte urite pe cei mai slabi
de vointä. Asa, exista opinia printre elevi ca cel care nu fumeazá e inca mucos"
(sau, cu expresiile unui grai special, tot de natura sociala, transmis fiind din gene-
ratie in generatie : cu cas la gura", abia esit din gaoace", umed inca dupl urechi"
etc.). Si pentruca acest soiu de calificative nu se suportä cu usurinta, cei mai multi
elevi fumeazä, cu toate ca nu le place,numai sä nu fie tinuti departe si denscon-
siderati de camarazii cu autoritate. La fel se raspandese in adolescentä viciile
celor mari" : sexualitatea, betia, etc.. Casele de tolerantä si carciumile sunt free-
ventate tot in CE atä. Cei vechi si cu experientá taräsc dui:A ei pe cei mai mici si
ii silesc adeseori prin aceleasi mijloace. Iata cum, in fond, sentimente bune, cum
e nevoia aprobärii faptelor noastre din partea semenilor, se pot opune educatiei si
c; pot zädärnici. Apar cateodata chiar epidemii sufletesti, cari cuprind mai toate
gruparile de copii. E vorba tot de vicii (onania, betia etc.). E drept el nu intot-
deauna cetele de elevi sunt indreptate impotriva scolii Se constituesc si asociatii
de lectura, de productie si critica literal% dar mai ales asociatii de sport. Acestea
nu pot danna educatiei decat prin caracterul lor exclusiv. Se cunosc cazuri de
elevi cari isi nesocotesc cu desävarsire indatoririle scolare pentru sport sau pentru
o singura materie de invätämant (de regull pentru literatura). In orice caz, dacá
gruparile de copii n'ar veni in conflict cu educatia, pedagogic nu ne-ar interesa.
Cum de regula faptele se petrec asa, educatorul trebue sa urmareasca pe elevi si
in viata sociala spontanä a lor, sa intervina prin mijloacele cele mai potrivite ca
sa le indrepte in folosul educatiei.
(Staruim mai putin asupra acestei 1)60, in nadejdea ca vom putea reveal cu
date proaspete. Intreprindem cu Seminarui de Sociologie al Univers UAW din Bu-
curesti o ancheta mai mare privitoare la gruparile spontane si neatarnate ale co-
piilor, pe intreaga tail, dupa chestionarul publicat in numärul intai al revistei.
Rezultatele obtinute 'Yana acum, stiintific, stint satisfacatoare).

www.dacoromanica.ro
22 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

III
Activiatea copiilor nu este intoteauna potrivnicii educatiei. In privinta aceasta
s'a remarcat, cu drept cuvint, rolul educativ al jocurilor. Din punct de vedere so-
ciologic prezintá un interes mai mare jocurile pe echipe gi cele institutionale,
adica cele cat i 4i au regulele stabilite mai dinainte, pe cari juatorii le primesc
de-a-gata, WA sä le poatä schimba cu ugurintä. Jocurile de acest fel ajutä nu
numai educatia individualä, ci gi educatia socialä gi morall. Prin ele copilul se
obignuegte sä primeasa färä nici o impotrivire si sä indeplineasci o seamä de
reguli cari ii vin din alará, precum tot din afará ii vor veni, treptat, mai toate
regulele de via% in societate. Fiind apoi jocuri de grupäri gi nu odatä cu un
numär anumit, juatorii trebue sä se aleagä, iar selectia se face dui:4 criterii
obiective. Jocurile cer o anumitä iutealá, o anumitä istetime, o anumiti agerime
trupeascl si sufleteasa, cuprind apoi o seamä de greutäti (se primesc pumni
palme, gi alte lovituri, bätae cu zapadl, cu pämint etc.). Cei cari nu le pot räbda,
se indepärteazä singuri sau sunt indepärtati cu sila de ceilalti. Aceleagi jocuri pre-
supun o conducere si in acelagi timp supunere din partea celorlalti. Mai cuprind
diferite erarhii: stäpan gi slugfi, apitan gi ostag, rege gi supus etc. Iatä cum virtu-
tile gi func¡iunile cetätenegti de mai tirziu 41 gäsesc formal exercitarea in jocu-
rile copiläriei. Jocurile pe echipe cer o integrare desävirgitä in echipa, o solida-
ritate cu grupul, persoana juatorului ca atare dispare, agtigul nu se asigurl
decit prin coordonarea tuturor migarilor, insul ca atare e neputincios, persoana
juatorului, ca existentä de sine, dispare, el devine parte dintr'un intreg, la fel
ca in multe imprejuräri ale vielii sociale de mai tarziu. Copiii cunosc gi sanctiu-
nile. Nu numai imediate gi spontane, ca batjocura gi bätaia, dar gi organizate gi
de lungá duratá : copiii ocoliti, neprimiti in ceatä etc., pentruca au calcat regu-
lele jocului, au stricat jocul, nu gtiu sä se poarte.
In privinta jocurilor, sarcina educatorului este mai ugoarä. Nu are cleat sä
aleagä gi A. räspandeascä jocurile in stare de o mai mare gi mai statornicl inriu-
rire educativä.
Concluzii
Din consideratiile de mai sus, oriat sunt ele de sumare, reese in deajuns
nevoia cunoagterii nu numai psihologice, dar gi sociologice a gcolarilor. In afará
de figele individuale, va trebui sä se intocmeascl fige despre viata socialä a gco-
larilor, ceea ce a numit Lochner: sociograme. Pe temeiul lor profesorul poate sä
intervinä cu folos in configuratia clasei gi sä indrumeze dupl voie opinia socialä
a elevilor. Va trebui, la fel, sli se urmäreascá viata sociall independenta (extra-
gcolarä) a elevilor gi sä se räspindeasca jocurile dupl valoarea lor educativä. Aga
cum psihologia prin psihotehnicei s'a pus dela o vreme in slujba gcoalei, sociologia
va trebui sä procedeze la fel, constituinduli chiar o ramurä specialä, pe care am
pute-a o numi, prin analogie, sociotehnicii $colarei.
TRAIAN HERSENI

www.dacoromanica.ro
PESCUITUL LA pNT (NÁSÁUD)

Pestii din regiune. Pevtii din regiunea 5ant apartin la vapte specii i anume:
Bola sau Sgbivoacea (Cotus gobio L.), Boifteanul (Phoxinus laevis Agass), Grindelul
(Nemachilus barbatulus L), Piistreivul (Trutta fario L.), Ristreivul american (Trutta
iridea L.), Lipanul (Thymallus vulgaris Nils.), Chifcarul (Petromyzon planeri L.).
Repartitia speciilor. Bota traevte in Some i Cartibav, in asociatie cu Boi-
vteni i Grindei, in al:4 vipotoasa, spumoasä, rece, ascunsa pe sub bolovani i pietre, ne-
evind deat daca scormonim cu un bat sub bolovani sau mivam bolovanii. Acolo
Botele stau la panda vi cum vád prada se aruna asupra ei cu mivcari bruvte. Boi-
teanul traievte in Somev, la al:4 limpede, cu fund prundos. Grindelul träievte de-
asemenea in Somev, la apá repede, cu fund pietros sau prundos, ascunzandu-se ca
$i Bota, sub bolovani. E pevte rapitor mancand, ca i Bota, viermi, larve de insecte,
insecte i chiar ouale altor pevti. Lipanul traievte vi el tot in Somev, la spa lim-
pede, cu fund pietros, hranindu-se cu viermi, insecte, musculitie, pe care le prinde
sarind afará din aria ca pastravii. Mai maana i ouäle altor pevti. Ii plac locurile
umbrite de vegetatia malurilor. Pastravul traievte in Somev, dela Valea Mare in sus,
mai ales in paaul Smeului, spre Rotunda, apoi in paraul Necitav, Preluci i isvorul
Gagilor ; in Cobavel, dela bäi in sus, in jos de lai dispärand din cauza ruginei ce
se scurge in acest parau dela minele de piritä (sulfua de fier). Ii plac vipotele
unde stä ziva ascuns la fund. Prefera locurile umbrite cu arbori, care-i procura
insecte, hrana sa preferata.
Pastravul american e specie colonizata, crescuta in Pastravarii sistematice si
eliberata apoi in Somev.
Chivcarul tralevte in Somev, sub pietre, atacand pevtii de care se lipeste cu
gura sa circulara, in forma de ventuza, rozandu-le pielea i sugandu-le sucurile or-
ganice, hind astfel animal foarte vätämätor pentru celelalte soiuri de pevte din So-
me§ vi mai ales pentru Pasträvi i Lipani.
Folosinfa peflilor din regiune. Dintre cele vapte specii de pevti care exista
in regiune, 6 se manilla ; a 7-a, Chivcarul, nu se mananca pentru cä seamana cu
un vierme, infativarea sa producand repulsie.
La aceasta se mai adaoga i obiceiurile Chivcarului de a se fixa cu ventuza
sa de ceilalti pevti vi de a-i suge chiar i dupa ce acevtia au murit. $i din cauza
a nu se manilla vi nici nu se distruge inteun chip oarecare, devine un animal
foarte striator pentru ceilalti pevti pe care-i ataa, contribuind vi el, in mare ma-
sura, la imputinarea pevtilor folositori, dat Hind a in Someg se afla in cantitate mare.
Dintre cele 6 specii comestibile, Pastravul i Pastravul american, colonizat,
stint in fruntea listei, avand carnea cea mai delicata.
Imediat dupa ei vin la rand Lipanii (Lipenii"), rude de-ale Pästravilor.
Carnea Boivtenilor e vi ea gustoasá, bunä pentru borv.
La fel carnea Botelor, care atunci and e fiarta devine rovietica, se'ntrebu-
inteaza tot pentru borv.
Devi pevtii din regiune nu se gäsesc aici intr'o cantitate atat de mare inat
sä formeze o baza a alimentatiei, totuvi ei se pescuiesc i astazi din and in and,
altadata probabil mai mult.
Este sigur cá alibi data administratia avea mai multa solicitudine pentru in-
multirea pevtelui i desvoltarea pescuitului in aceasta regitme.
Suntem informati cá in dreptul Arinului" a existat inainte de räzboi, o
Pastravarie sistematica din care se inpopulau apele Somevului vi ale paraielor sale,

www.dacoromanica.ro
24 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

Aceastä institutie, azi dispärutä, a colonizat §i Pästrävul american ce se mai

prinde din and in and aicL
Azi, o societate de pescuit dela Rodna-veche", se -cfisnelte a restabili ve-
chea situatie ai a repopula cu pe§ti apele de munte ale tinutuluf.
Societatea de pescuit din Rodna-veche". E formatä din 30 membri, pre§e-
dinte fiind Prim-pretorul Emil Dumitru. Societatea numärá gi câtiva membrii dela
$antu, printre care i notarul comunei.
Investitiile acestei societAti sunt slabe. Instalatiile lipsesc. Se simte mai ales
lipsa unei pisträvärii, in genul celei a Directiei Silvice din dreptul Arinului", azi
dispärutä. Rolul societätii se reduce doar la arendarea dreptului de pescuit ai su-
pravegherea pescuitului.
Conditiile de viatä ale CArtibavului ar fi excelente pentru cre§terea Lipanilor.
La fel conditiile Cob4elului in sus de mine -0 ale Some§ului in sus de Valea
mare, pentru Pästrävi. Dar neexistând Pasträvärie sistematica (artificiali) nu se poate
face nimic.
Mai ales a cu toatá supravegherea societätii, la Santu dlinuesc ina meto-
dele cele mai primitive de pescuit, care fac mare räu faunei ichtiologice a regiunii,
ce tinde sä disparä chiar qi din pâraiele comunei, precum a dispärut in mare
parte in Somea.
Metode de pescuit. Pescuitul piistreivului. In epoca depunerii icrelor, and
pästrävii urcä spre isvoare, fiind plini de icre, grei ai la apä micä, täranii îi prind
cu mina, in modul cel mai simplu posibil, inainte ca pegtii säli fi depus icrele.
Intelege orcine ca metoda aceasta de pescuit duce direct la stirpirea pästrävilor
din pâraiele $antuluL
Stävilarele prea inalte, greu de särit, opresc deasemenea pästrävii sä urce
spre isvoare pentru a-§i depune icrele. Un stävilar mai oblic, pentru o scurgere
mai lentä a apei, nu ar duce la acest inconvenient.
Pe Cob4el, in sus de mine, sunt multe puncte cu mici ostroave, unde se
poate reistoci, adicA seca apa pe una dintré cele 2 ramuri ce curg de-o parte §i
alta a ostrovului. Secarea apei unei ramuri se face cu ajutorul a 2 stävilare de ce-
Una, dintre care cel din amonte este umplut cu brazde de pimânt. pentru ca sä
nu mai treacä apa.
Prin stävilarul din aval apa se poate u§or sdurge, nefiind intärit cu brazde
de pamint.
Cum simt a se imputineaz1 apa in rästoacl, pästrävii urcä in sus pe ramura
secatä a piriului, räminind astfel nu numai la apä foarte mica dar chiar direct
pe uscat. Atunci täranul ii culege cu mina, cu cea mai mare umrintä.
Aceastä metodä, pe cit de ingenioasä este dintre cele mai barbare pentrua la
un rästocit pier foarte multi pui de pästrävi, färä nici tin folos, läsati necule§i §i
murind prin asfixie, deoarece täranul uitä sau neglijeazä a ridica stävilarele gi a
da drumul apei in ramura secatá a pârâului.
Alt mijloc de pescuit, tot atit de barbar, este pescuitul cu dinamita, la hir-
burr (groapä cu villoare, a pâriului). Noroc cä pästrävul se tine vara ai toamna
din sus de hirburA.
Punându-se dinamita chiar in hirburä, w cum obipuiesc sätenii la $ant,
explozia omoarä prea putini pasträvi (3 - 5). oricit de mare ar fi hârbura.
Dealtfel metoda pescuitului cu dinamita este qi prea costisitoare, din care
cauza nici nu prea se obi§nuege.
Deaceea asemenea explozii se provoacä cu alte substante mai ieftine cum este
de pilda carbidul.
Se ia o sticlä §i se umple cu bucitele de carbid care, dui:4 cum se atie, in
contact cu apa desvoltä acetilenä, un gaz care comprimindu-se e capabil de a face
o puternia explozie.

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA 25
Sticla odatA umplutA se astupä cu un dop de plutA in care s'a introdus in
prealabil o teavA de panti, care ajunge cu un capAt la carbid.
Astfel pregAtitA, sticla se pune in fundul harburii.
DupA ditva timp, intrand apa prin teavA, se produce explozia ca in cazul
dinamitei,Dar rAutatea omului merge §i mai departe, cu metoda varului.
Doi oameni pleadi la pescuit. cu o cantitate oarecare de var nestins (3 - 10 kg)
§i cu un sac.
Se alege ,o portiune a paraului bogatA in repezisuri si bine populatii cu
pAstrIvi. Aceasti portiune are o lungime de 300 - 500 m.
Un orn fixeazI sacul in aval, la o stramtoare.
Prin sac trece apa mai departe §i rArnan pestii care ar veni in jos.
Al 2-lea orn se duce cu varul nestins in amonte si-1 aruncl in parau la 300-500
m. de primul.
Venind in contact cu apa, varul nestins se transforml in hidrat de calciu
(var stins), o substantA foarte caustici, ce lrítä i atacA branchiile pe§tilor.
Atunci pastrAvii o lau nebuneste la fugl, dar nu in sus cum le e obiceiul si
de unde vine pericolul - ci in jos, clzand aproape morti in sac.
Pescuitul cu meislad (gogoo de pe§te) se uziteaza nu numai pentru pAstrivi ci
§i pentru celelalte soiuri de pe§te. Hind o metodI tot atat de barbarA, opritl ca §i
precedentele de Ministerul Agriculturii dar incA in practicA la Sant.
Masladul (cuvant de origine maghiarA), este fructul unei plante tropicale (Me-
nispermum cocculus L.), lianA indo-malaezA si din Africa tropicalA, fruct ce se vinde
in comer( la farmacii. Cand e proaspAt acest fruct (drupA) este rosu si de mArimea
unei mid alune, Sarnburele acestui fruct contine o otravA foarte puternicA, numitl
picrotoxincl.
Pericarpul contine un alcaloid (menispermina).
In farmacii fructele de maslad se vand uscate, scorojite.
Pisat i amestecat cu miez de pain% masladul este aruncat in paraiele de
munte, ca hranI pentru pesti. Cum mAnancli din acest periculos aliment pe§tii
ametesc i chiar mor. Pestii morti de mAslad pot fi primejdio0 ca aliment pentru om.
Ametiti, pAstrAvii si lipenii incep sA pluteascl la suprafata apei parc'ar fi
morti, and se pot culege usor cu mina.
Se intelege dela sine cA §i acest mijloc de pescuit este de condamnat pentrucii
se distruge tot pestele dintr'un parau, atat cel bun de mancat, cat i cel care Hind
prea mic n'are nid-o valoare alimentarA.
Mai rar se prinde pAstrAvul cu undita, ca dealtfel i ceilalti pesti din tinut.
Pescuitul lipenilor. Lipenii se pescuesc cu ajutorul var§elor, a§ezate la gura
Mitafelor (savilarelor) de pietri§, spre care se goneste pestele din amonte, cu
ajutorul batelor cu care se scormoneste pe sub pietre si se face sgomot ca sA se
sperie petii. Aceastä metodA se foloseste mai ales in Some§, la vaduri de apA.
Pescuitul botelor. Botele sunt pe§tii cei mai upr de prins si care nu necesitA
nici instrumente i nici arnenajarea Albiilor paraielor. E suficient ca cineva sA dea
intr'o parte o piatrI pentruca sh vadI irnediat o botI iesind stangaci din locul in
care era asezatA piatra, mi§candu-se greoi la fundul apei.
Se prind cu mâna, cu furca (ostia) i cu furcuta (furculita). Cu acest din urmA
mijloc se indeletnicesc mai ales copiii. Dealtfel impunsul cu furca (ostia) - fArA a
se arunca instrumentul din manA -se foloseste nu numai pentru bote ci i pentru
pAstrAvi, lipani i grindele.
Pentruca botele, sA se prindA mai sigur se intrebuinteaa i un sac asezat
inteo prAjinA, care se pune langl platrA §i in care intrA botele deranjate prin
mirarea pietrelor. Pescuitul boiknilor se face cu sacul, leasa §i la gärduf.
RAUL CALINESCU

www.dacoromanica.ro
 CRONICI
DEFINITIA EUROPE1
Cine vorbeste astazi despre cultura europeana
ascunde deobiceiu sub acest cuvant reprezentfiri
atit de palide i imprecise, Matt trebue si firn
recunoscitori oamenilor i Imprejurarilor care
pot aduce ad putini lumina. Pentra clarificarea
notiunii Europei mari servicii au adus discutiile
care au avut Joe in cadrul Congresului convocat
de Academia Ita liana. S'au adunat acolo per-
sonalitáti excelente din toate târile europene,
specialisti ai feluritelor discipline politice si
morale si rapoartele care s'au citit, obiectiile
care s'au ridicat i raspunsurile cart li s'au
dat, constituesc azi doua volume, Insumind lao-
lalta peste o mie de pagini, grele prin substanta
lor de o neegalata importanta (Convegno di
Scienze morali e storiche, 14-20 Novembre
1932-XI, Tema: Europa). Aceste lucriri au
ajuns In putine mini. Socotesc insa el nu este orn
cultivat pe continentul nostril care, strabatindu-le,
si nu obtina impresia cA cele discutate la Roma
intereseaza soarta lui Inteun chip aproape dra-
matic. Organizatorii Congresului, In &antes ca-
rds stäteau personalititi ca marele fizician Mar-
coni filosoful Orestano, secretarul sectiunei de
§tiinte morale si istorice a Academiei itaHene,
au pornit dela ingrijorari care trebue si fie vii
in sufletul oricui. Prestigiul Europei este sdrun-
cinat, mai Intidu pe frontul colonial, apoi prin
insAi incertitudinea subiectivi a europenilor cu
cu privire la valoarea culturii lor. De aci ne-
www.dacoromanica.ro
voia de a obtine o vedere limpede despre ca-
racterele specifice ale culturii europene, consi-
derate ca o unitate, asupra functiunei Europei
In lumea contimporani, asupra crizei care o zgu-
due scum i asupra posibilitatii unei solidaritati
active in Europa. Printre. rapoartele depuse in-
semnam i douli contributii rominesti remarca-
bile, acele ale d-lor. N. Iorga si M. Manoilescu.
Ne este cu neputinta sa istorisim In cadrul acestei
dad de seam& imensul continut al volumelor pu-
blicate de Academia italiani. Substanta lor ar
putea forma materia until tratat. Din bogatia ide-
nor expuse in cele peste 60 de referate, vom
izola problema definitiei Europei", problema
de cadra si de indicatii generate care oglindesc
bine spiritul in care s'au desfasurat lacrarile
acestei importante i savante adunari.
Invätatii intruniti la Roma au fost In majori-
tatea cazurilor de parere ci Europa nu este pro-
pria zis o notiune geografica. Vorba lui Valiry
ca. Europa este o peninsula a Asiei" s'a bucurat
de un succes deosebit. Ea nu este nici o realitate
antropologica, linguistica eau politici. Europa este
mai de grabi - cum a spus-o profesorul Hellpach
dela Heidelberg - produsul und individuatii
dice si istorice". Formati pe o bazit, comuni, In
eare putem distinge stiinta greaca, dreptul roman
si religia crestina (Gaxotte). Europa s'a pastrat tot-
deauna ca o comunitate de experiente" (Erlebnis-
gemeinschaft). Expresia este a istoricului E. Bran-
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
denburg, prof esor la Universitatea din Leipzig,
care a arMat a din comunitatea europeana fac
parte toate popoarele partase la procesul care
a condus dela Imperium Romanum, prin feuda-
lism, organizatie de bresle si absolutism, la par-
lamentarismul modern ; toate popoarele implicate
in procesul de formatie al capitalismului si care
au participat pe rand la cultura Evului-mediu, a
Renasterli, Reformei si Contra-Reformei, a ilu-
minismului veacului al XVIII-Iea, a romantismu-
lui si a realismului care i-a urmat. Mentinfindu-
se tot pe terenul tnei definitii genetice, sociolo-
gul Alfred Weber a procedat Ina mai sintetic,
distingand In structure dinamia a culturii euro-
pene doult elemente : unul antic si aristocratic,
aparut odata cu primele popoare aliri, orientat
atre expansiune si cucerire, celalalt de origine
iudee, antiaristocratic, obtinut prin interiorizarea
vechilor butincte cuceritoare si orientat eatre
aprofundarea vietii sufletesti. Oricare ar fi Ina
varietatea influentelor care se incruciseaa in
ceeace numim noi azi Europa", o unitate cen-
tral& care le-a absorbit 5i le-a iradiat se poate
recunoaste cu siguranti. Vorbitorii-un Hellpach
un Careopino, un Zielinski-au arltat in aceastä
privintä rolul hotaritor pe care 1-a jucat Roma.
Fla ea, este sigur a nici cultura greceasa,
nici secta religioasä ivita in Palestina n'ar fi ob-
tinut importanta lor universalä de mai tfirziu.
Intr'acestea, d-1 N. Iorga, care si-a trimes refe-
ratul, reconstitue Intelesul Europei din etimolo-
gia ei probabili. Cuvfintul Europa derivii poste
din Arip (cp. 5í Erebul mitologiei grecesti), tara
umbrelor in idiomele orientate si-mai tarziu-
tara des gens de l'Erébe bouillant, qui ne regoit
pas la lumière, mais qui la crée" (II, pg. 87).
Independents Europei de suportul ei geogra-
f ic e atat de mare, In at o regäsim pretutindeni
unde oamenii au dus cu ei valorile care o ca-
racterizeazi, In cele cloull Amerid, in Australia
sau in Africa de Sud. In adevar, o all& nota spe-
cific& a culturii europene este puterea ei expan-
siva (Einzig). Imperialismul Europei nu se des-
voltä dealtfel numai In spatiu, dar si In intensi-
tate. Spiritul european se desemneaza prin In-
doita tendinta de a cunoaste si stäpani natura si
de a cunoaste si modifica istoria. Europeanul
nu suport& niciodatii In chip pasiv conditiile
fizice 51 sociale ale mediului au ; el le tras-
f orna, utiliand In sensul 'sliu energiile naturii
si (land an curs voit mersului istoriel. Din aceasti
pricinä, desigur, Europa se concepe pe sine ca
o valoare si se opune oriaror tendinte de ni-
www.dacoromanica.ro
27
velare absoluta (Beckerath). 0 component& indi-
vidualist& si aristocratia recunoaste In culture
europeaa si cunoscutul publicist francez Daniel
Halévy. Totusi lucarile Congresului, in totalita-
tea lor, au pus mai putin in lumina latura indi-
vidualist& a culturii europeene, procesul de eli-
berare a omului,- intensificarea constiintei de
sine $i a valorii originate a fiearei individuali-
tati, care creeaza un contrast atat de isbitor In-
tre omul european si cel asiatic, de Oda. In
aceast& privinti, sunt de notat numai preciarile
lui Brandenburg, care atrage atentia asupra pa-
ralelismului dintre desvoltarea personalitätil in-
dividuale 51 a celeí colective, nationale. Libera-
rea european& a omului n'a mers Ins& niciodatä
pina la anarhie. Caracteristic pentru Europa
este mai degrabä, dupa cum a aratat juristul
Bonfante, echilibrul dintre libertate si autoritate,
care, dad( a Impiedicat anarhia, a facut in acelas
timp imposibil despotismul, limitand puterea po-
litic& In unititi minuscule eau de märime potri-
vita, cum ar fi cetatea sau natiunea.
Intinderea puterii si stäpinirii sale o datoreste
europeanul desvoltärii, nelntrecute pin& la el, a
$tiintelor pozitive. Si de fapt Bonfante a remar-
cat aci o noa particularitate europeana, spre
deosebire de alte civilizatii in care filosofia
transcendental:1 s'a bucurat de o preponderanti
niciodata sguduita. Istoria stiintelor arati Ina
at a datorat desvoltarea lor In Europa altor
=Hurl, ca d. p. celei egiptiene, assyro-babiloni-
ene sae arabe. Astfel de Imprumuturi se pot
recunoaste dealtfel nu numai pe terenul stiintific,
dar si pe acel al institutiilor sociale, apoi In fi-
losofie sau In arta $i poate a puterea proprie
Europei este tocmai extraordinara ei facultate
de a asimila si transforma. 0 Imprejurare care
II face pe istoricul P. Gaxotte a priveasa cu
Ingrijorare nevoia actual& a europeanului de a
se opune $1 limits, o dovadi suplimentaa cA
forga sa de digestie" sufere un declin". In sf ra-
sa, la acest tablou, cu atitea nuante, D. Halévy
a adAugat independenta europeaná dintre tem-
poral si spiritual, o cireumstantä care a permis
en cel din urnfa sli se desvolte si afirme chiar
In timpuri and cel dintaiu suporta Infangeri $1
cunostea retogradari. Aceasti independent& a
spiritualului lea treaa o speranta chiar pentru
cazul unei posibile diminuari a puterii temporale
a Europei, neinfante atita limp.
TUDOR VIANU
28
UN PLAN DE CER C ETARE LINQUISTICA
Domnul I orgu Iordan gi-a precizat aft& datA (: Cf.
Der heutige Stand der romanische Sprachwissen-
ache& Stand und Au fgaben der Sprachwissenschaft.
Festchrift far Wilhelm Streitberg. Heidelberg 1924
st Introducere in studiul limbilor yomanice. Evo-
lutia qi stares: actuald a linquisticii romanice. laqi
1932 :) pozttla fats de orientfirile linquisticil con-
timporane. Programul pe care 11 public& in fruntea
primului volum al Buletinului Institutului Al.
Philippide, ( Programul nostm. Buletinul Insti-
tutului de filologie romind Alexandru Phtlippide
v. I, Iasi 1934 p. 3-18 :) este numal o scurtA
si sistematicit expunere a pozitiel principale cu-
noscute. El este InsA deosebit pretios pentru apli-
carea principillor la studiul total al limbii romane
gi pentru planul de cercetare schitat.
Continua:2d linia istorica a catedrei de litera-
tura si filologie romanA dela Universitatea din
Iasi, D-1 Iorgu Iordan, leag& gandul Infiptuirilor
sale de infiptuirile lui Alexandru Philippide. Ca
gi acesta este linguist nu filolog, d& ins& pref e-
ring aspectelor linguistice actuale" l cautA sA
cuprindA Intreag& viata limbil romInesti" (p. 4).
Integrand cercetirile sale linquisticii si opu-
n&ndu-le color filologice, ImpreuneazA inteun tot
structural pAtrunderea profundA pe care o cere
faptul viu, cu amploarea pe care o impune des-
crierea totall a limbil, pAstrand totugi rigorile
criticii filologice gi raportand continuu faptele
actuale la categoriile istorlei.
Studiul limbil romane asa cum 11 vrea D-1
Iorgu Iordan, se va desflgura deci, pe mai multe
planuri. Domnia-Sa aminteste cercetarea orizon-
talA gi verticalA a limbil si vorbegte despre studiul
Embli dupe categorille gramaticil si de nevola
cunoasterli relatillor Intralinguistice.
Cercetarea linguisticA vertical& insemneazA
luarea In consideratie a tuturor nuantelor deo-
sebitoare dela o etas& social& la alta si dela o
categorie cultural& la alta" ( p. 5:) Cea orizon-
talA tine seana de deosebirile geografice.
Este o limb& comunA tomaneascA, mijloc de
intelegere generalA. Un aspect al acestei limbi
comune este limba comunA scrisA, care la randul
el, cuprinde limba literati, limba literaturil, si
limba scrisA propriu zisA, limba gazetelor, co-
respondentii, etc. Deasupra limbil literate este
dialectul tar Intermediar 1ntre dialect gi limba
comunA este limba mahalalelor. Pe acelasi plan
aunt gi habile speciale, argot-arils (p 5-9).
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
D-I Iorgu Iordan dA o deosebitA atentie cer-
cetArilor verticale l subliniazA necesitatea stu-
cherli limbli comune romanesti, neglijatA panA
acum In favoarea dialectelor.
Numai, fAcutI din punct de vedere descriptiv,
incercarea de . a deosebi aspectele gralului dupl
clase sociale, categorii culturale si geografic, nu
epuizeazA problematica. Descriptivul sincronic
sau istoric, chiar atunci and tine seama de ge-
neza fenomenelor, nu poste fi singur criteriu de
diferenfiere. El trebueste coordonat cu teleolo-
gicul, graful ffind un tot structural In care fie-
care element isi are functiunea dictatA fie de
structura internA, fie de funcliunea insági a totului,
Astfel In ansamblul gralului romanesc, avem
o limbA comun& milloc de Intelegere obsteascA,
indiferent de clasa socialA, de gradul de cultur&
sau de apartenenta localA. FatA de aceasta, limba
literarA, este limba comunA a clasei culte, mijloc
de comunicare zilnic& prin vorbire sau prin scris.
Limba poeticA, limba literaturil, cea juridicA, teh-
nicA sau medicalA, sunt limbi speciale, aspecte
Specifice ale limbii literate, expresille unei creatii
Culturale speciale.
Dialectele fatA de limba comunA generalA, sunt
aspecte deoseblte geografic.
Functiunea lor este diferentiatoare si exprimA
aipectul specific al fiecArei regiunl prin grai.
Limba comunA generalA ca mijloc de intelegere
obsteascA dec.' i interdialectalA, este deasupra
lor. Inauntru dialectelor sunt ca gi InlAuntru
limbli literate, limbi speciale. Deosebit de into-
resanta este azi acea limbA politice, ce s'a creat
inlIuntru dialectelor romanesti ea mijloc de co-
municare a chestiunilor politice, sociale i eco-
nomice de mutates ()been, expresie a formei
politico-sociale moderne a statului rominesc. Este
gi o limbA poeticA In fiecare dialect, limba poeziel
populate din regiunea respectivA, cu functlune
bine precizat& gi cu problematicA proprie. Stu-
diile dialectologice bazate pe poezie popular& au
un viciu initial, nu prezintA dialectul ci numai o
forma special& a lul.
Limba mahalalelor se deosebegte de llinba
comuna, de cea literarA gi de dialecte, nu atat
prin situatia el geograficA ei social/1, cat prin
functiunea ei intermediarA. Augot-urlle degi fimbi
speclale si ele, constitue totugi o categorie aparte
prin caracterul lor de 11mbl secrete,
DacA fiecare aspect social eau cdltural al
SOCIOLOGIE ROMANEASA
limbi, sä reflecti in unitifile linguistice diferen-
{late geografic, apoi fiecare deosebit dupi criterii
de adinchne sau de rispindire, contine elemente
gramaticale, trebue deci supus cercetirii potrivit
categoriilor gramaticale.
Pe ling& fonetici i morfologie Indeajuns stu-
diate, D-1 Iorgu Iordan cere si se studieze lexical
si sintaxa. 0 deosebiti atentie acordi stilisticii
pe care o consideri o disciplini pur linguistici
premergitoare sintaxei.
Fenomenul linguistic expresiv sí spontan, pro-
dus al afectului sau fanteziei, deci de origine in-
dividuali si de naturi psihologici, epergne sti-
listicii ping la gramaticalizarea lui. Odati gra-
maticalizat el devine element sintactic. (:p. 9-10)
Insi, gramatical limba este un sistem de nor-
me general valabile pentru toti membrii unei
comunitäti linguistice care se servesc de ea ca
mijloc de 1ntelegere. Aceste norme aunt de na-
turi fonologici, morfonologici, sintactici i lexi-
call. Astf el priviti gramatica este un sistem
noetic, criteriile ei sunt criteriile teorii canoe-
sterii. Graiul oferi insi fapte extra gramaticale
in fonetici, mod ologie, sintaxi. i lexic, fapte ce
sunt expresia spontaneitilii sau afectivititii indi-
viduale deci sunt de naturi psihologici si ser-
vesc la marcarea deosebirilor dintre indivizii
aceleasi comunitäti linguistice, sau dintre deo-
sebitele comunitäti. Toate aceste deosebiri stiffs-
tice fate'. de gramatica limbii comune sau chiar
a unei limbl speciale, dau in limbi, stilurile in-
dividuale i supraindividuale. Astfel stilistica
constitue un domeniu aparte si nu poate fi
eonsideratä una din categoriile gramaticii.
Studiul cuvintului, etimologia, este o adevil-
ratit platri de Incercare pentru linguist" act II
sileste si-si dea la iveall stiinta ca si ignoranta
cu privire la istoria si viata actuali a limbii"
(p. 11): Pentru cercetarea cuvintului trebue si
fie affiliate toate datele pe cari poate si le of ere
Iinguistica. Pluralitatea de planuri pe care o
cercetare linguistici se face, trebueste coordo-
nati intr'un tot sistematic cici numai astf el putem
avea siguranta ci. analiza unui cuvint sau a ori-
cirui alt fenomen linguistic, s'a ficut complet el
totodati numai astf el putem obtine un stadia
sintetic al unei limbi.
Totalitatea cuvintelor unei limbi sau a unui
grai constitue vocabularul, domeniu de cercetare
aparte. D-1 Iorgu Iordan propane pentru cerce-
tarea vocabularului, metoda cuvinte i lucruri"
(p. 10), legind prin aceasta faptele de limbil de
www.dacoromanica.ro
29
cele sociale 41 de cele de cutter& Stadia' vo-
cabularului pune cel mai evident problema im-
prumuturilor dela o limbi la alta. Relatiile
intralinguistice nu se marginese /nsii numai la
vocabular. Ele pot fi tot asa de bine, fonetice,
morfologice, sintactice i lexicale. Ba mai
malt, relatiile intralinguistice trebuesc privite
pe toate planurile cercetárilor linguistice nu
numai pe cel al categoriilor gramaticale. Pentru
limba roaring relatille intralinguistice sunt de
douti feluri : acelea cu limbile romanice si acelea
cu limbile popoarelor vecine, cu cari uneori
limba romini constitue prin comunitatea anumi-
tor fenomene, uniuni linguistice (p. 13-15).
D-1 Iorgu Iordan subliniazi posibilitätile de
limurire reciproci dintre linguistici, folklor gi
etnografie, aritind foloasele pe cad studiile
linguistice le pot avea dela cele doui discipline
Invecinate. (p. 15-16): Sfera putintelor de lima-
rire reciproci dintre linguistici si al te discipline,
trebue lärgiti, cad stim cite probleme de lin-
guistici au fost rezolvate cu contributia socio-
logiei si a istorii culturii.
Expunerea sa principali si planul de lucru,
le completeazi D-1 Iorgu Iordan, cu citeva obser-
vatiuni tehnice pentru cercetitori.
Orice cercetitor trebue si aibi o buni pre-
&ire teoretici. Metoda pur empirici nu poate
duce la nici un rezultat. Totusi nu insemneazi
cii realitatea linguistici si fie neglijati in favoarea
teoriel pure.
Linguistul trebue BA cunoasci toate domeniile
disciplinei. Specializarea Intr'un singur domeniu,
este ca si empiria purl.
Precum se cere respectarea rigorilor criticii
filologice 'tot asa se cere o pregitire filosoftci
oricirui cercetitor si o serioasi culturi generali,
cici limba fiind un fenomen cultural, linguistici
in sine si pentru sine nu poate si existe. Ea nu
este decit o contributie la studiul culturii.
Aceasti complectare pe care D-1 Iorgu Iordan
o di programului sill, este o frumoasi prof esiune
de credintä stiintifici a unui intelectual roman.
Ea arati ca si programul 1ntreg, lärgimea de
vederi si adincimea gindului romanistuiul dela
Iasi.
Programul Buletinului Institutului Alexandra
Philippide, este un frumos eveniment in lingui-
slice romineasci si o mare multumire pentru
toll cei ce si gindeau cu grije la atmosfera stiin-
tifici a Universitätii din Iasi.
MIHA I POP
30
DOCUMENTE
NEME$1 $1 RUMANI IN CLOPOTIVA
Clopotiva - satul cel mai mare, gi unul din
cele mai vechi, - din istorica Tax% a Hategului,
stA pitulat sub stragina de nord a Retezatului,
ca un cuib de rindunicii sub strasina ocrotitoare
a unei case de tail.
E, Clopotiva, cuib de veche viatA romineasci.
Un document din 1360 mentioneazi, intre alti
romini hategani, gi pe urmAtorii doi: Zampa de
Clapatina si &Ilia, filius Buz de Clapatina. Ve-
cinul de peste apa riului mare al Clopotivei:
satul Riu-de-mori, (sau, cum spune poporul:
Rii-di-moare) este atestat inteun document gi mai
vechi: din 1351. Iar amindouti aceste sate sunt
numai la citiva km. depärtare de GrAdistea Ha-
tegului, satul care odihneste pe ruinele Ulpiei
Traiane Auguste, f osta capitali a Daciei Fericite.
Din toate trei se vede spre apus, la numal 10
km. depArtare, earn:Mara Portii de Fer transit-
vane, cu muntii Poiana Ruscii pe dreapta gi cu
masivul Tarcului pe stinga. Pe dupi grumazul
ei suia, in primAvara analui 102, impAratul care
avea sA fie ctitor al Daciei romane, In fruntea
armatelor sale, biruitoare la Tepee.
Daci este adevirat, aga cum spune un gin-
ditor francez, ci patria nu este cake= dec.& un
imens cimitir de inaintasi autochtoni - atunci,
sigur, coital acela, de sud-vest, al TArii Hate-
gului, este o bucatd de patrie. In adevär: aici
tot local e stercuit de singele vitejlei romane gi
al belicogilor dacia-scrie In 1853, in ,,Foaia pentru
minte, inimd si literature , axial-and vicar al
Tärii Hategului - $tefan Moldovanu, dap& cum
aproape la fel ni spunea pe varä pArintele oc-
togenar al nicanilor (sat vecia cu GrAdigtea) :
Aid, In dretul Asta al Portii de Fier, nu gAsevi
loc unde, sApAnd, sA nu dai de oseminte ome-
negti: aga de multe lupte au fost, In toate tirn-
purile".
Vrern si spunem cA Haute! este extrem de in-
teresant, in trecutul ca gi In prezentul lai.
Bi Clopotiva este tocmal unul din principa-
lele lui focare de viatä omeneascA.
IatA cum incepe a vorbi despre ea inviltatul
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOCIE ROMANEASCA
vicar Jacob Radu, in cunoscuta lui carte : Istoria
vicariatului greco-eatolic al Hategului i):
Unul din cele mai mari si mai puternice
sate din acest tinut... Locuitorii, voinici gi
vinjosi, dar stäpiniti de patirni si aplecati
spre crime... Clopotiva mai este gi un sat
foarte vechi 0 leagdnul mai multor familii
nobile... intre cari mai mult s'a ridicat familia
- Poginy de Nagy-Clopotiva"...
NobiHi de cari aminteste aici Iacob Radu nu
sant, ksA, aga zigii nemesi de care vrem si vor-
bim. Nemegil acestia, numerogi cindva in multe
din satele Hategului, eraa gi ei un fel de nobili :
nobili rurali. Adici ridicati din tirani, dar nu
sältati prea cu mult peste acegtia. Erau grant
investiti cu anumite privilegii gi drepturi, rig-
plati a faptelor de arme. Erau ,,tArani nobilitati
pentru vitejia lor In luptA, mai ales din partea
lui loan Huniade"... 2) IatA ce spune despre ne-
megi un Invitat roman, originar din aceleagi lo-
curt ale Hategului :
In istoria Transilvaniei acesti pAstori (ro-
mini hategani) au avat un rol insemnat in
luptele ce s'au dat impotriva celor ce ame-
nintau hotarele tArii. Multi dintre ei au luat
parte la räzboaele ea Turcii gi ca risplati
pentru vitejia lor regii Ungariei i-au ridicat
printre nobili. Ei au format clasa neme;ilor
hAtegani gi unii si-au uitat cu vrernea legitu-
rile de singe, trecind la Unguri. Maghiari-
zarea citorva familii nemegegti apare in do-
cumentele din primele timpani"... a)
Sent, nemegi, In multe din satele Hategului:
Silvasul de jos, Sdlasele, Zdicanii, Clopotiva, etc.
AdicA, mai bine spas, au fost. Azi, nu-i des-
parte de gloats poporului deal numele acesta
de nemes - care, ksA, mai mult doare decit
bucurA, pe acela cAruia i-te adresezi, numindu-1
aga. Inteadevär doare: Pit and mi-aduc aminte
Domnule, de ce eram odati et cind vAd ce sin-'
tern astizi, mA dor foalele 4), nu alta" - ne spa-
1) Lugoj, 1913, p. 183.
2) Iacob Radu, op. cit. pag. 37.
3) Ovid Densusionu, Graiul din Tara Hale-
gului, p. 5.
4) Burta, stomacul.
SOCiOLOO1B ROMANEASCA
nea astä vari, cu nostaigie in gias, nemesul loja
Fdrcag din Clopotiva.
SA mergem in gAnd la Clopotiva si BA reträim
vizitele de astä varA, fAcute lui Ioja FArcas si
alor lui.
Mai intAi, era primeidie dacA te simlia cA-1
bAnui a fi de neam ungur 5):
SA la fear& DumnezAu, Domnule. Noi
am fost tot rumini. Mama mea era dintre
Pogani gi o chema Pógan Roji, jar tatil men
o fost FArcAson si-1 chema Färcas Ian As. Si
uite cum o fost cu neamul nost': Bunul men
dup& tat& o fost din BAesti si s'o ginerit in
Cirnesti, far tatäl meu o venit din Cirnesti
si s'o ginerit aici, la mama, in Clopotiva.Fär-
c&soni nemesi mai sunt st scum in CArnesti.
Iar Poganii nemesi din Clopotiva si stiti c'or
fost si ei tot Rumitni, de lege romineascA
greco-catolicA ; numai domnii Pogani or fost
unguri, c& said - cum vezi-dou& rinduri de
Pogani: unii domni gi unii nemegi. 9.
Si fat& cum o fost cu Rumlnii si cu Ne-
mesii. Nemesil or avut averile lor, Inainte
vreme 7), numai el - el Rominii n'or avut
loc. Si Nemesii or mers totdeauna de buna
vole a lor la armatA nu ca Ruminii care
fugeau de armat& ca de moarte... CAnd o fost
Avram Iancu, tatAl meu o sezut o lunA de
zile la Simeria, cA o luptat, vezi dumneata,
pentru averile lui 8)... Rominii or fost zileri,
hale o fost averea lor; numa and o iegit
iobAgia in 48, numa atuncl or intrat si ei in
ceva drepturi gi averi... Domnii, numa ei,
or fost maghiari 8), dar nemesii or fost rumAni
greco-catolici. Noi dela Mária Tereza si dela
Leopold am avut averi.
Care siintem nemesi in Clopotiva 7 km: eu,
5) Asa cum Bustin istoricii unguri, si unguril
in genere, despre toti nemesil si asa cum crede,
despre multi din ei, insue poporul rominesc.
6) Dac& va fi fost asa cum spune Farms, in-
seamnä cA nemesii Pogani si-au imprumutat nu-
mele dela nobilii unguri Pogeni, atunci cAnd au
fost fAcuti nemesi.
7) Au fost, prin urmare, dupA spusa lui Far-
ms ca si dup& a documentelor, (drani cu pcfnuint
gi cu drepturi.
8) Nemesii, deci, desi Romani, fAceau parte
din trupele care trebuiau sA !abuse revo-
lutia. Si fAceau aceasta din convingere si din
vointa lor, ca unii earl, luptind impotriva lui
Iancu, isi apArau averile". Nemegii-Rumdni,
deci, luptaa impotriva Rumiinilor-rumâni.
9) Domnii, deci, erau nobilii mai preens de
nemesi,
www.dacoromanica.ro
31
loft' Fdrcag; apai Mittman tote (taial lui o fost
maghiar '8) ; apäi Thighiul Elek (Asta e ungur si
el; fatal lui e venit de pe la CAlan), apA,
Bora Arpad; apäi 136gan Jiga (Asta e rumin);
apAl Noághi Elek (Asta e ungur si e venit
ginere din Pesteana - o venit ginere la Mu-
nean Iguan, care era nemeg ungur aici In
Clopotiva si care o murit); apAl Mau Cároi ;
apäi Psigan lop Bogen (hala e rumiln, ca cum
is eu). Or mai fost si alti nemesi, dar li s'o
stir's sin:Ants ")
Noi nu märitäm f etele dupA rumini ; nol
le facem nemesoane, le märitAm dupl nemesi,
cl nu ne mestecAm unii cu allii"....
IntrA In vorbA, la un moment dat, una din
flicele lui Ioja Firms, mAritatA dupA un fecior
de nemes, adus ginere In cas& dela SAlas. 0 ru-
gArn s& ne spunli cite ceva despre deschilimirile 12)
dintre nemesi si rumfini :
CAmesa la nemes e albA, cu guler Malt
si indoit si are pumnasi18) la minec& - sl
mitneca e Mt& pogan 11. La rum:Tali cAmesa
are mineca ingustä si pe mAnecA el poartä
pui 18), far nernesii nu poartä pui, ei au cAmesa
albA, fir& nimic. Din Mae"), s'or mai schimbat
si ruminii. Acum au si ei mineca o tArA mai
larg& ca inainte. Si cAmesa le merges pan& la
obeall, asa era de lungl - cl puteau umbla
fArA izmeanä -, dar scum e mai scurtA.
Scurtä, de tot nu ca a nemesilor. Si ei au
chetori la amesä, nu bumbi - ca noi"....,
Si, pe incetul, film de nemes lunecI fArA sA
bage de seamä pe firul sentimentelor si consi-
deratiilor nemesesti despre rumâni :
Vai de capu' lor ; In iobAgie or umblat
doi pe-o gubd, gi-acuma au aptitn) de piele.
Ei in casA nu cumpärä un pat fain, un scamn
fain; au in casA ca in cocine. Fac o tArA mi.
mall& mina, si les din casA f Ara sA cure(e.
D'aia noi n'avem de unde lua o fat& pentru
un ficior si umblärn prin alte W(i, unde-s
10) Ioja Firms a uitat cA adineaori spunea
cli nemesii sunt toti, rumilni de neam.
11) Din Insiruirea de mai sus s'ar Ores, dupl
nume, cA to(l nemesit au fost andva unguri, pe
child In realitate lucrurile stau asa cum e sells
in pasagiul reprodus mai sus din Ovid Densusi-
am:.
12) Deosebirile.
13) Mansete.
14) Tare, foarte.
15) Cuslituri
16) BAtae --=-. räsboiu; In spell: räsb. mondial
17) Hain&
12
nemegoane de-a noastre. EL pret pe orândi-
tura din casi nu pun. La ei, numa pui gi fa-
Femeile lor poarti Be; noi purtim ciu-
peag. F emelle lor, in tot postal Pagtelui,
gapte siptimini gi d'abea gati o lie: aga o
'ncarci de mult cu pui, at la ele hale e:
fate .i d'aia nu fac curet nici In casi. Noi
lama purtim catrinti de lini Matti in casi
si vara purtim rochie de cartem12). Ele poar-
ti. 4i lama i vara numa catrinte. kainte
vreme purtau la spate opreg, ca in Binat ;
acum nu mai poarti... Noi nu umblim
dupi fall ciupeagu nost e cu putitni pui, nu-
mai la grumaz gi la mini o tire...,.
Intervine din nou Ioja Firms, cu o expresie
ale cirei prime doui vorbe nu gtim ce Inseamni :
Bucti Barato, cd md doare la kale de ce vdd,
domnilor. Innainte, din Jupine" au mi scotea,
numi zIcea altcum. Acum, numa ce-1 auzi o Md
Iojo, md Acum mulg ei vaca. Din bdtae incoa,
o pierit cinstea" i nemegul Ioja, spunind
aceste cavinte, se scuturit plin de revolti gi de
urA impotriva vremii noastre, care i-a ficut pe
toti o spit - nemegi gi rumini
Si far vine la rind filca lui, care continua
cu deschilimirile in ordinea pe care o gisegte
ea mai buni, sau, mai bine spus, care-i vine ei la
guri:
Ruminele Incalti opinci i papuci12) gi
scarpeti29 d'ela de ddr2121). Iar nemegoanele
poarti papuci, bile tinere, i cizme - hale
bâtrine. Nemegii i nemegoanele nu gi-or
läsat portu ; ti tin cum 1-or apucat din bâtrini,
- dar ruminii I ruminele s'or mai dat dupi
noi.
Rominele or purtat mai demult jolji Welk
= un f el de marami) de cite doi meter' gi
jamitate gi or purtat coarne22), da nemegoanele
n'or purtat nici odati coarne. Noi ducem
Ora inapoi gi-1 legim gi-1 punem in ace sau
pieptene, impletit In coade. Raminele sit
pieptenau cite o jumitate do z/, cu sucituri
In doui fire, cat de subtiri - care le ayes
18) Pinzeturi de thrg.
19) Ghete.
20) Ceea ce In alte parti se chianti cipici
papucii - pantofi flea din carpe gi buciti de
stofi de limit.
21) Toale vechi.
22) Despre pieptenitura femeeasci ca coarne,
cu coact, cu gapse, v, Ovid Densugianu, op. cit.
pg. 8-9.
www.dacoromanica.ro
SOcIOLOGIS ROMAATEASCA
mai subtiri, haia era mai filoasi - 5i le da
dupi urechi, ficute una, gi le biga in conci.
La nol e lucru putin gi bun. La ele e umplu-
turi i inflorituri multi, degeaba. Ele si tin
di cheltuiall si fie Ukase. Dar acu s'or lisat
de coarne: Cind s'o 'nceput bitala (risb.
mond.), s'or dus unele din ele si-gi vadi
birbatii, la Deva, la Oristie gi-apii acolo
le-or bitjocurit: iati caprele miii, or venit
caprele". Si-or mers i la Viena cu coarne.
Unele le-or lepidat chiar acolo, la Viena:
le-or fost rizind soldatii e le-or fost &A-
gind de cap, ci In alte pirti nu si poarti
aga. .5apsele le lucrau In cite 2-3 zile i tre-
buiau tot allele mereu, la Pas% la Criciun..,
O fost port aril Mk. Numa baba Sinziana
Simonesc nu vrea si le lepede i toate
rid de ea, ci le vine god and si uitit la
Sinziana i si gindesc ci or purtat gi ele la
f el
Si si-ti mai spat de Me 4i de ciupeag:
ciupeagu nost'e Uri pui i Uri poale, dar
Ines lor e totdeauna ca poale 41 cu pui. Eu,
deal pal putini pui, Ii pun la tivituri gi numai
la clupeagu de umblare, la bile de sarbitoare
nu punem"
Cam aga vorbesc nemegii despre rumâni-
si aga-i [privesc. Aa s'a tesut istoria, ci a
despirtit frate de frate multi vreme, sipind
pripastie intre ei. SA vedem, i ce spune gi
crede o rumeind daspre nemegi i neme-
goane
Inf. Bibin Miriam miritati : Tomoni Para
Märiaca, de ant 70.
Dintri nemegi sint unit í RamAnt, da hii
mai multi sint Unguri. E deschilimlre intre
el i Rumini pentru cimegile astea din oirci.
Nemegii le poarti simple albe i cu guler
intors i cu pumnagi far Intorgi, Uri pui,
fit% nimic, dar au dedesubt bumbi. Neme-
goanele poarti tot mime papaci; pe ele le
batjocuresc cin' si 'ncalti cu opinci. Da' noi
purtim mereu opinci gi nu e niel o rugine.
Iaci Ioje Firms e nemeg, da' nu e ungur ; el
e rumin. lax% Munenii-s doi gi ei is Unguri;
gi mai este hale de lino gcoall : Nandi -,
hila far e ungur. Mai toll nemegii-s unguri".
Precum se vede, vorbegte mai path:: gi tact
aga de pornit, cum vorbesc nernegii despre ru-
mini. E gi explicabil ; primil se socot decdzuli
din vechi çi insemnate drepturi çi privilegii. in
timp ce ultimii apar favorizati de imprejuririle
de dupti attire.

SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Dar e mai interesant ce ne spunea un bdtrdn
rumdn, de ani 60, care insA ne-a rugat si nu-i
dim In niciun caz numele.
Da si-acu-s otravA, Domnule ; 's otrava
ca si 'nnainte, sub Unguri. SA nu-mi des mie
Dumnezeu ce doresc ei pentru Tara Roma-
CUM SI-A FACUT MO$ BACIOC, DIN MAGUS, VIATA'NTREAGA,
0 GOSPODARIE CUM NU SE MIA ALTA
Moq Bacioc avea, moqie, meqtequgurile lem-
nului. Inalt qi puternic la trup, de cdqtiga rdmd-
qaguri de necrezut, bldnd qi cuminte ca un copil
bun, erea tofu; res de o patirnd: gospoddria lui.
Pentru ea nici-o jertfd nu era prea mare qi
nici-o nebunie. Mai rddea putin, satul, cad il
vedea, om recut de 80 de ani, ridiciindu-qi pii-
lanul, inalt de 3 metri, tot din ste jar, ca sd-gi
ingrddeascd ograda ca o cetate. Dar el era mul-
turnit. Mi-a povestit via'« lui, in ziva de 8 Au-
gust 1933, cum steteam amiindoi pe-o buturugd,
aldturi de crucea pe care singur qi-o Meuse din
vreme, pentru mormant Impiicat de vremuri, mai
fremiitau totuq in el, durerile trecute, din pri-
cina nhotilor de cornitet" silvic, care-I opreau de
la pddurdrit in voie, sau a feciorilor lui, care
nu-i intelegea dorinta. Dar II mai lumina qi o
razd din bucuria trufaqd a izbazilor.
Foarte curdnd dupd aceia, mog Bacioc a mutit
dupd cum voise, Inaintea babii lui, aqa cd a cum
cine sd-I ingroape qi sd-i hied, cu cinste, cele de
cuviintd.
Mestesugu, numai dela Ai ',Mani, 1-am tot
furat asa. Am tot furat dela Ai batrani.
Uite aid I (imi arata casa). Apoi am lucrat
mult, Domnule I Trei cast am maí facut, cu asta.
Am fAcut. Care mi-a dat-o MtrAnii, am prefa-
cut-o, í-am pus NM Nu mi-o placut si am pi-
lit-o odatA cu amine, am dat cu sAcurea de
grincla si am svirlit-o la nevoia.
M'am dus In padure, ca era lumea slobocIA,
tot ce vreai WI fad ; sA fi tot sosít si Dumínica
prin pActure sí nu te oprea aimed, de loc I $1
apoi am facut una si asta nu era cleat, uite, de
acolo Incoa. Am, fAcut-o si am fAcut-o rail si
Warn lAsat-o. Si eu de graba am umplut desagli
cu pitl, am lust trei copuri de rachiu cu mine,
acolo, si In sase Ale, 60 de bkrne mi-am ficut
mie, ca de aid pina. In ulíta acolo, de lungi. Si
o:)t pe patru fete le-am fAcut. $i puneam cAte
10, cate 12 Intio zi gata, acolo unde ca.cleau jos.
www.dacoromanica.ro
%
33
neascA. TO is natie ungureasca. 'Naínte, cand
H agrAlam, trebuia sA le spunem: jupdne.
Acu... s'a dus. Acu le spanem pe name,
lac'aqa".
ION CONEA
$i le-am lAsat pana eat toamna. S'au uscat. Si
apoí aveam patru bol; ba s ease aveam : doi erau
dela bAtrAni sit patru al mei. Si apoi m'ara dus
tot singur. Umblam singur cu sease boi, ca un
zmeu, pe acolo. $i le-am adus pang o vínit toam-
na. Apoi am fAcut-o. Asta e a treia.
Apoi am facut 0 pentru mestesug. Uite : aid
lucram, aid am tot lucrat. De unde este chio-
toarea aia Incoace, ala este numaí pentru mes-
tesug (aclicA atelierul lui).
Apoi o vint vremea cA m'o oprit hotii de
comitet, cA eu pradez padurea, di fac si eu, si
cA tot am adus la alti oamení. CA in toatâ vara
aducem de o casA, en sase bol, singur, singur
ca un zmeu. PArea a sbor in nour, asa sburam.
Istia care merg la iscoalA - cA n'am avut sot
pe fata pAmAntuluí - 5edea cu curu pe fata pal-
mii si uite asa 1i dam In sus, cA s'a mirat toatl
suflarea, cine vedea : mA ce-o fi ea romanu Ala ?
Par'ca-i de hier, Uite asa, uite asa sedea sí uite
asa Ii dam. Radea ca la cmnecile.
Apoi a vent! vremea ca m'a oprít; sA nu maí
ma. due prin picture, la brad, acolo. De la fag
nu. Fagu era mai id, mai jos. Si o zis an 15
ani sA nu ma ma! prinzA, cA orí Imi di glontu,
ori mA Inchide in temnitA pe viata. Era uite ve-
cinu Asta de peste uHta. Era ruclA. Si vine In-
tr'o sear% si-mi spune : ml vecine, (life iti spun
o veste cam rea".
- Apoi spune, cA nu-i bai nimic. Ce-o fi
acus".
- TAW te-o oprit dela comitet ; di, In pa-
dure, la brazí, sit nu te mai prina nimeni, cA
te Inchide ori iti dA gloat de-ti stinge lumina".
- Ori chiar asa-i? D'apoi care-s Ea, sa. mii
duc sit le dau eu de lucru lor, sA le fac eu de
dus pe-acolo".
- Ba nu vecine.
- Am sa le put foc. 0 sA-1 aprind In 5-6
locuri.
- Ba nu vecine, aia sA nu te Ruda nimenea
 14 tiCIOLOGIE ROMANEASN

el de te-o auzi ci fad dumneata lucru Ala, te mergea incolo. Tot asa pe acolo, cAtre miazA
inchide de nu mai vezi soarele". noapte. Am stat pini cAtrit zia. No, and am
Eram invAtat de mai de mull, cA eu de cind venit In casA, focu era potolit. Toamna-s pline
am fost de 15 ani, eu am Inceput a vinde roate toate de fin, de bucate, de ce-ti trebue. Uite
pe la oameni. Asa lucram de vrAjmas. PArea eh' acum oamenii de aid: adunä toti acum. i apoi
imi dA Dumnezeu sAnAtate tot din zi in zi si pu- am venit in casA. Zic chltrA blitrini: tit Wiring.
tere mare. Asa a dat Dumnezeu de am mers tot acum mi-au intrat nAdusellle mortil in kiele. Call
sinitos, tot sAnit s, pinA am lost de 18 anl. Nol si mA apuc sA incep a aduna cite ceva. Eram
atunci eram apucat de putere, de f Aceam ce om silrac, nu aveam bani. Da mestesugu era bun,
vream. MA ducem la plug cu patru boi, singur nu gAteam lucru cit e lumea. Lucram ca pe mama
aram. 5i fAceam ca un zmeu. focului.
Cum zic, m'a oprit dela brazi, nu mai m'am Am apucat l s'a ridicat fetisoara mai mare
dus. Asa m'a desgustat, cA a trecut vreo doui Era ca de 15-16 ani. Aveam dol boi, cai si
sAptAmini, trei ; m'a desgustat de acolo. CA mi. -cArutA. -Nu erau boi ea al mei, in tot satu. $1
duceam cu o pereche de opinci noi l seara pA- bAlatul mergea la scoall. Eu m'am asezat apol
rea ci-s merse'n foc : erau tot sparte ; .se rupeau, la mestesug i numal am pornit cu sura si am
cA erau tot pietre ascutite acolo i bietii boi adunat In cinci ani, Domnule, uite tot l SA mergi
erau cu lanturile rupte. in suri, sA vezi lucru de ela ce nu ti-au mai
Si vecinu Asta zice: vAzut ochii. Am cheltuit si 900 de zloti. 5tii
' - Hai vecine, vecine. Ai pidurit destul, ai dumneata cum erau zlotil atunci ? Erau zloti cu
lucrat destul. DA-o focului sA arzA. Asazi-te spor, cAnd erau coroane de elea unguresti, stii I
acolo pe mestesugu Ala, a vei vedea dumneata cA 51 am f Acut-o in clad ani. Ulte am tot lucrat la
Intineresti al doilea". ea, tot cite ceva, cite ceva. In toga Dumineca,
Am venit in 32 de ani. Da eram tot june. $1 mai Warn acolo la grin& sA vAd ce mi s'a adunat
m'am desgustat de pildure si nu mai lia'am dus. pe sAptAmina asta? 5i am avut i o muiere
O zis a in 15 aril sA nu mai mA duc, da eu nu vrednica l grijitoare. Damnezeu s'o tie sA mA
.m'am dus niel peste 30 de ani. $i m'am apucat, ingroape ea, cA a grijit si ea ce-i dam, punea
aici, de mestesug. Apoi veneau roti din toate acolo, l gAseam in toatä Dumineca, i numai o
satele de nu mai puteam birui. iesit sura la cinci ani. Uite-o cum o vezl, cA asta
Apoi m'am asezat la piatrA si am inceput a merge inainte si este de stejar toatA, e pe stilpi
aduce piatrA. Am f Acut-o casa asta dintii, si de stejar, vinturile de stejar, cuiele In curmezis,
dupa ce am gAtat-o, mi-am ficut ell de seamA totul de stejar.
sA-mi fac un grajd dupA putere, sA-mi bag vitele Apoi am ficut 30.000 de eirimizi si am adus
acolo. SA nu le mai bag acolo. Imi era tot frici ca vre-o 15 stinjeni de piatrA si am inchis-o. CA
de focuri, stii I CA-1 pAlea cite o nevoie pe ro- uite-o: este toatA inchisá cu zid, nu cu scindurA
min. CA era tot asigurat si dator. i hpoi punea cum are altl oameni.
foc, si zici ca sA capete bani de acolo dela Si apoi a venit vremea cA mi s'a dus ficloru,
sigurang si mai plAtea din datorie. la bAtale l eu am rAmas. Eram de 60 ani, atunci
Nu stiu ce sA mi fac I Na. Am pornit la cind s'a dus el la bAtaie. l lucram ca un balaur.
platrA. Apoi am adus-o, in vre-o 7-8 ani. Am Si venea lucru de nu se mai gAsea cit este lumea
tot cArat platrA si am f Acat i-o fir' de earl- din 6-7 sate. \ream gloatA. Erau toate grAmadi
midi si am f Acut toate astea. Dupi ce am avut alci, bietele muierile, ci erau oamenii dusi toti
casa fAcutA, dupi ce am avut o fintinA, no, acu si nu mai era nimeni pe acasA, oameni de Kitt
sh-ral fac l grajd, si am bAgate vitele in grajd de care lucrA. Apol lucram ca un zmeu. No, ce
CA numai se intimplA un foc mare in alita aia- sA ma fac eu? CA ar fi bine podit acum cu stejar.
laltA, la capAtu de dincolo, Dar bitea o Pr de SA. mergi domnule sA vezi, ci nu vorbesc fleacuri
aier, dela rAsAritu de larnA, de aici. $1 aducea $i si mint, sA te uill cu ochii, cA-s asezate acolo.
scintel l toamna era culeasA si cucuruzu strins Si a dat Dumnezeu si am adunat bani multii
si erau si niste frasini marl ca scorbura aia, cit .100-200 de zloll. No, zic eu acum, ci . fedora'
o fintini, acolo, dupA surfi, dincolo, Am iesit ,men mA opreste 1 CI sill, eA fi lost acasA, nu- mA
acolo si am stat. Toamna este uoaptea mare. lAsa sA cheltui asaf banii. Dar eu eram singur ;
M'am Indus In bubou Al slab. Da nu venea scintAi numai mi duceam cu piti in traisti pe sate sí
çAtre surit, cA aveam doul burl de piatrA. Tot uncle vedeam stejar mare pentra grindA, pe aid

www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
incolo 1 Uite ca scorbura de pe Muting., de joasg;
si lungg, ea din poarta ulitii ping acolo dincolo
de gunoi i uite asa de groasg. Pe doug care de
abia pane= unu, cu cite patru bivoli. $l am
adus vre-o 6 busteni de Ala mari, uite ca Aia dupg
hinting. Cu oameni cu platä, cg singur nu aveam
ce face. Cite 65, 75 de zloti dam pe rgdAcini de
ilea. Si am adunat. Cind a venit aid si a fost
aid in curte : Tatg, tata ai grijg eg te gäseste
moartea o data ce nebunii fad dumneata?"
Taci mg, el scum este de mine. Acum pot face
ce vreau eu". Eram de 60 de ani atunci. Si am
adus. newt cg mai bine sg-i vindem, cg capátám
o ming de bald". Ba, ci zic, aia nu se poate.
SA podobim aria surii, acolo unde imblätim", cg
Imbliteam cu imbläcia : ti-oi arAta eu o imblgcie
cu care am vecuit eu, cu un hgla ca un bat Lisa
lung si legatg o nuia asa de lungg, cu niste oblgji
de kiele. Cu ele bäteam griu. Toatä lama sedeam
in surg, cu bubou Indus si tremuram acolo si
nu mai puteam gala. Acum si al o suti de Idle,
mai mult: o sutá dazed de kile, mergi Intr'o zi
si ti-ai bägat-o In surg, ciuruitg gata, In cof ti
te-ai scapat inteo zi de tot lucru. Acu Ii lucru
de minune, acum ; asa merge de lute cu masinile.
Atunci imblgteam acolo pe poding. Si am fgeut-o
domnule, uite asa de groasg In dungg i asa de
latá, coastele elea de stejar I Eu am fleut un car
la un Roman din Cincul Mare. N'ai umblat pe
la Cincu Mare, pe acolo pe Ardeal ? Si mi-a dat
vre-o 7 grinzi de elea mad, cat de aid in ulitg.
ulte mai groase ea asta, i le-am bggat acolo
dedesupt l apol am pus podinele elea groase
pe ele. Am ficut la un om doug mofi í mi le-a
asezat acolo. Pofi da cu limba pe ele, asa-s de
intomnite, ca pe masg. SA vezi ce lucru frumos
este. Par'cg ti-e de drag.
Dee fecioru tatA nu avem ce mai face cu
V ARVARA GUSE, SU$IT A DIN GANT
Pieptarul sau tseptarul" in graiul satului,
face parte nelipsitä din Imbrácimintea sgnteni-
lor, atit bárbati cif si femei sau copii.
Din piele albg de oaie, sau din piele neagrg,
numindu-se atunci pieptar rosu, cu blana pe
dinguntru, scurt pinil'n brâu i f grg mined,
pieptarul este impodobit cu broderii multicolore
de influentg sgseascii.
Pe vremurl, in bätrini" cum spun sAntenii,
femeile purtau haine lungi de Ode albg, cojoa-
www.dacoromanica.ro
35
lucru 1sta, cg uite acum nu mai Imblgtim pe el
E tot degeaba". - MA, zic, de al imblati numai
o fir de fasole toamna si ti-e drag sa Imblätesti
acolo, ca nu se bagg nimic pe acolo, nu poate
sit spargg nimic, aid soarecii, nimic. Este cum e
Beni". Am bagat tot bolovani 41 le-am batut cu
maiul sub podinele elea. Nu am pus nisip mgrunt
ca sA putrezeascg, asa este un lucru de frumos.
Ala m'a scos mult: ca vre-o vase, 4apte sute,
podina aia. No, sg mergi numai la §urA sA vezi
ce pAlan am facut. Acum un an numai I-am
isprAvit. Apoi pglanu Ala, nu mai este pe sub
soare un lucru de gla. Si tot eu cu kielea mea,
tot eu. Nu aveam fecior niel sg aducg un stilp
si sunt tot din Cincsor aduse : stilpi de stejar
ca Ai de surg, am bigat la pglanu Ala. E de trei
metri de sus dela pimint ping deasupra acolo
Si scindurile palanulai tot de stejar is. Asa lacru
bun. Ala Inca mg costi vre-o 12.000 uite-asa.
Am gindit ca sg mininc nouri, asa eram de
vrAjmas. Acam nu am stiat ping astg toamnii
ce-i boala. Nu m'a durut mgcar odatá capu'.
Capu-i ca hieru. Niel acum nu ma doare, multu-
mesc lui Dumnezeu.
Uite toate astea ea mina mea le-am asezat,
eram cind ea bataia sit atunci am isprivit (pavajul
din curte) tot cu mina mea le-am bgtut, cu maiu'
Sipe acolo prin baltg este fácutg. Numai unde
este gunolif nu ; Incolo dearindu'. Si noaptea pe
lung Inca lucram, in genunchi jos. Da' acum a
venit vremea de nici nu mai vAz cumsecade. Mí
s'o lnceput a se plerde vederea. De abia vAz cA
untrA cineva in curte, acolo pe portitA, a4a am
slgbit.
Si acum mi-a venit o nevoie mai mare deck
toate i cauti sg mg pill:Wiese".
H. H. STAHL
ce, cu broderii de ling si matase in tonuri
foarte bogate l cu burgalgi" (ciucuri) de mg-
tase lungi de citiva centimetri, cusutl printre
_Borne broderiei. Cojoacele erau tivite cu o fgsie
de blang.
Mgdglina Nistor o Wiring de 70 de ani mai
poartg Inca la bisericg, in zilele de sárbatoare
un astf el de cojoe. Bgrbatii purtau cojoace mai
scarte tot atit de brodate ca si ale femeilor.
Astfel de cojoace au mat purtat asti. varg. dol,
U SOCIOLOGIE ROMANEASCA
trei bAtrini la bisericA, In ziva celebrAril unei
cununii si chiar vreo doi fläcäi care luaserä co-
joacele dela pArinti.
Aceste cojoace se cumpAran dela mesteri
sasi din Reghin, cl apoi Românii nostri nu stiau
sit fad( asa frumos" (informator Pdrintele Gra-
pini). Se mai gAseau si la Bistrita unde se duceau
sAntenii la tArguri. Erau foarte scumpe.- spune
Africk-Una Nistor -, numai care era gazdä mare
purta". Cei care nu erau gazde mall" purtau
ca si scum haine de dimie si se vede a din
cauza prefului lor mare, aceste cojoace au &s-
pat-at incetul cu Incetul din comert. Cele citeva
existente au fost cumpArate acum 20-30 de ani.
MädAlina Nistor spune: Eu l'am cumpärat la
Bistrita cu vreo cinci ani inaintea WO".
Pleptarele sunt scurte si fArA mâneci, usor
de purtat sub hainele de iarnA 4i din cauza
frumoaselor broderli, ele se poartä si pe vreme
mai caldA ca o podoabA a Imbräcämintii. Se 0:-
sesc doul modele de pieptare :
Pleptarul deschis in fatA se numeste pieptar
despärtit, cel Mails intr'o parte se numeste in-
fundat" (inf. Varvara Mihai, 11 ani, 5 clase).
Pieptarul deschis In fatA nu se prea poartä :
La pieptare Inainte se purtau deschise ca la sas,
in timpul mai nou se fac Infundate, sl tie rA-
cealä la piept larna" (inf. Gheorghe Moisil, 83 ani),
Pieptartil infundat tine mai cald la piept"
(inf. Lucre(ia Domide, 61 ani, 7 clase).
Un sAntean trebue sit' fie foarte särac ca sA
nu albA douA pieptare : unul de särbAtoare, ce-
Walt de toate zilele. ,,Trebue s'ai dota pieptare
c'alci sunt oamenii cArtitori, cl dacä al numa
unu te ride lumea" (inf. Leontina Pop, 42 ani),
Pieptarele de toate zilele sunt foarte simple,
mai putin brodate ca cele de särbAtoare ; brode-
ria este märuntA si cu put:ne culori.
Cu toate cA pieptarul este o parte a imbrA-
cAmintil foarte solidA, si deci trec multi ani
pinA sii albA nevoe omul sä-si cumpere altul,
totusi schimbâtoarea modA intervine si ad si de
unde pima acum citiva ani se brodau pe piep-
tare in multe culori buchete de flori stilizate,
acum este la modA modelul numit cronär".
Acest model il gäsim mat mult la fetele tinere
care si-au cumpärat pieptarele de curind. Cro-
närul este o broderie intr'un singur ton, foarte
deasä, si care formeazA ca o coroanä latä pe
partea superloarä a pieptarului. Modelul tine-
resc la pieptare este cu broderie albasträ, cu pene
(flroi) albastre, de vreo doi ani" (inf. Maria Cam-
pan, 19 ani, 6 clase).
www.dacoromanica.ro
Docia Sot (40 ani) poartä pieptar non rosu.
adicA pe fond negru, cu decoratie cafenie,
Asta-i cu pene braune, e modA bAtrineascr
socotindu-se bâtrinä la 40 de ani si purtind
totusl modelul nou, cronär, dar intr'o culoare
Inchisä.
Aceste broderii, albastre, rosii, sau cafenii
sunt de multe ori potrivite cu culoarea pAnzI-
turilor (fotelor).
Foarte putine puncte de alte culori stint pre-
särate pentru a da un aspect mai yin broderiei.
Pieptarele au mai intotdeauna unul sau douit
buzunare mai mult pretext pentru ornamentatie
deal in scop, utilitar, si cite odatä sunt tivite
in partea de jos cu o fäsie de catifea neagrA de
patru-cinci centlinetri. De 25 ani a iesit moda
cu brawn (catif ea) la pieptare" (inf. Cornelia
Cola, 36 ani).
Mai toate aceste pleptare se cumpärä acum
la Rodna cu preturi variind Intre 300 i 600 lei.
Sunt si in Sant susi (cojocari) dar nu lucreazA
asa fain" (inf. Reghina Olari, 17 ani, 6 clase).
Mai corect este sA. spunem el erau in Sant susi,
pentrucä la Rodna se gäsesc susi care au ateli-
ere si nu se ocupA dead cu aceastä meserie
ajungând astfel la o dexteritate care lipseste
susilor Sänteni, ce se ocupa cu pamantul cel-
au, si care incetul cu Incetul nu mai au deloc
de lucru. Astf el ; Nistor Sot fratele Varvarei
Gufe, de care vom vorbi mai mult, a plecat
la Bucuresti din lipsä de lucru. Nistor Cotu nu
are nici el de lucru si e aproape muritor de
foame, pentrucA nu mai are nici pämânt din cauza
unui proces.
Susi mat este si Alexandru Plumbu venit din
Rodna de putin limp si care s'a asezat In capul
satului. El are mai mult de lucru Bind venit cu
modele mai noi. In fine Varvara Guse dela care
am cules mal mine date privitoare la mestesu-
gul ei.
'
Varvara Guse are 37 de ani. A urmat la
scoalä 6 clase si a mai urmat 3 aril cursor de
sirbAtoare.
Io am avut un frate sus, lo am fost bälatA
(fetitä) micutä, umblam la scoala micA de repe-
title sl noi am avut o casA in câmp si pärintii
miel stau acolo si ieu cu fratemieu stam jos.
si asa cä cu frate mieu m'am deprins si lea cu
!item aista. Fratele mieu le in Bucaresti acuma.
Ie Nistor Sot. Pe ;Irma o inceput riaboiul, du-
mnealui it rAmas in rAzboi, si io am rAmas cu
mult lucru si m'am diprins si m'am invAtat".
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Varvara Guse pästreaz1 intre foile unei carti
de scoalä niste tipare de hartie numite Afire"
care i-au Támas dela fratele ei. Dupä aceste
tipare taie buati de piele de altä culoare cleat
37
a pleptarului pe care le coase In diferite feluri
pe pleptar. Cele de mai jos se aseaza in partea
de sus a pieptului pieptarului, la mijloc si de
imprejurul lor se brodeazä flori, pene".

Penele sunt din capu meu, fratele avia alt- Iel avia mustrele dila susiu dfunde o invätat, di
f el di modele atuncia, iel 'avea 'forme, .mustre' pe a lid mi-am disenat sí leu, ca si am si ieu.
tifre, i-o m'am diprins altminteri, flirä mustre. 0 asez_frumos í disenez_cu foarfecile dupl disin"

\LS,. mi ea. awl. M. ma ts. m...7.1e.

'
7. \
e' \
ea.. am
/Ss \
S\
/ \ // \ /
\./ / / \/ // \ / / SS
\ /

Figura 2.

Varvara lucreaza mai mult pieptare de -rzile turile ei ffind mai mici dead ale susilor din
de lucru sí doar pentru vreun orn mai sarac Rodna.
sau vreun copil un pieptar de sfirbätoare, pre- iiCam tineri, vesini i niamuri yin stt le fac

www.dacoromanica.ro
 38
Din alt cap al satului nu vin, c5.-s ei .41 (susi).
Vaal le Roman IncA-i susi si un Roknian,na stiu
cum 11 chiamii, i venit nou; o lucrat sí Cotu
Nistor da s'o lAsat".
Pieptarele bune se cumpArA in Rodna si
Varvara recunoaste singurA cA nu *tie lucre de-
cat ce-i mai simplu si mai usor.
Oamenil dau mai mult in Rodna, ieu is
o cArpillaucA, mai mult dacA aduce unul rAu
eu II cfirpesc. Totusi as putea sA mA'nvAt si
cronAr da nu mi-a plAcut, mai bine imi place
simplu".
Pieptarele f Acute de Varvara stint mai toate
albe sí brodate cu modele patine si mici. Piep-
tarul este tivit cu piele neagrA imprejurul &a-
lai, la rAscroiala minecii si jos. AceastA tiviturA
poartA numele de ierhA neagrA. DupA aceastA
ierhA vine o garniturA, compusi din diverse
linii cusute la masinA cu atA neagrii, numitA
ierhA albA, apoi un riind de feston brodat cu
acul, numit merisoare. Jn fiecare cere al festo-
nului este brodat ate un punct si intre festoane
Lisaveta Guse spune : cind umblam la scoalA
m'arn apucat de aisle treburi, f Aciam pe petece
numai pene. Care nu pot si altele". RugatA totus
sA deseneze un cap de om, codindu-se ea f ace
un desen foarte copilAresc.
Lisavetii Guse li plac modelele depe piepta-
rele aduse din Bucovina si a desenat pe un
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
sunt brodate trei mici frunze, numite frunzute
(vezí fig. 2).
Merisoarele si frunzutele sunt brodate cu
negru. Apoi vine pana" propriu zisA care diferA
dela pieptar la pieptar, fiind desenatA de Var-
vara pe fiecare pieptar deadreptul, fArli model,
dar mai Intotdeauna reprezentând o ghirlandA
de mici floricele.
Florile, penele, le fac din a mia socotialA,
vAd ceva si-mi place, sí le fac, numai tifrele
le-am luat dila fratele. Tot felul stiu sA fac
din cap".
Varvara Guse este ajutatA la desene de cum-
nata ei Lisaveta Guie, de 37 aril, care stA in
aceiasi casä cu ea.
Lisaveta, cumnata mist disamnet bine, le imi
mai disemneazA unde nu stiu ea trapoi de cusut
le cos ea".
Odaia in care stA Varvara Guse este spoitä
cu albastru deschis si decoratA cu flori vopsite
de Lisaveta Guse cu albastru inchis. DupA acest
model Lisaveta a Meat desenul urmAtor :
pieptar la care tocmal lucra Varvara un astf el
de model.
Modelele le-am luat de pe un pieptar din
Bucovina ; n'am fost acolo, numai din videre; an
ficior, Cornel a fost la un boldAs din Cosna si
o avut un pieptar di aista si mi-o plAcut sí l'am
Meat si io". (inf. Lisavela Gap).
SO CIOLOGIE ROMANEASCA
Pieptarele din Bucovina stint brodate cu flori
mult mai putin stilizate decAt cele din Transilvania.
(Vezi fig. 4).
Si mal jos iata un alt desen f Acut de Lisaveta
39
si reprezentind un buchet de flori numit tran-
dafir" si care se brodeazA pe cojoc In locul
buzunarului ciind acesta lipseste.
(Vezi fig. 5).

Figura 4.
Varvara lucreazA ca piel dela olle ei sau cu Dar Varvara nu lacreazA tot timpul anului :
piei aduse de cei ce fac comanda. hi aduce pielea numal ca.m trei luni lucrez la susie, Novembärf
nelucratä si i-o lucru si i-o dau gata. Am si feu Detembär, Ianuarie, a mai mult In an lucrez la
piei, fac si cu pielea mea : dacl-i din piel ea economia noastrA, la carat si altele".
omului se socoteste pielea si se scade". Nu 4fie sg_spuie exact cat cistigl pe an t io

Figura 5.

m'am sämäluit si VA spun curat cat cistig, cam Varvarii Guse, care având o meserie nu e
vo 1200 lei formal". I se plAteste ' dupl Wes', totusi deloc o negustoreasä, i se pläteste, cum
asa daca are mai multe flori 1i trei sute, cu pu- o spune singurA dupA cum vrea omul".
tine li numa o sutä sinzeci" sau mai bine zis LENA CONS TAN TE

www.dacoromanica.ro
40
UN APOCALIPS MARAMURE$AN ;
CUVANT DE ARATARE PENTRU VIATA PATRIARHULUI AVRAAM
In vecinAtatea Cuhei lui Dragog In care ac-
tive, cu dragoste si Inuit suflet tineresc, o echipit
regall - din care not Insine fAceam parte - $i
anume in comuna Dragomire 4ti, am aflat, dupA
cAt gtim, cel dintli apocalips al hit Avraam in
Maramures - proprietatea familiei Dr. GavrilA
Iusco.
Genul acesta de literaturii isi face aparitia la
noi odatA cu literatura religioasA. Sub aceeasi
influenta si in aceeasi epocA se Incepe traducerea
el din slavA in romine4te. Loeul acestor tradu-
cell se fixcazi. in Maramures. (v. N. Cartoian :
Cartile populare. Buc. 1929).
Cea mai veche legend/ apocaliptiel a luí A-
vraam, a fost copiat/ de Popa Grigore din MA-
haciu In Codex Sturdzanus - provenita dintio
versiune bizantino-slavA.
Dad. inteadevAr legends Codicelui nu se pos-
te desparti de un prototip bizantino-slav, apo-
calipsul maramuresean presupune un alt proto-
tip, probabil de origine greceascA, cum par a fi
copiile manuscrise dela Ac. Romina.
Manuscrisul, nedatat este un format in 80
cu 22 de pagini avAnd imprimat pe hArtie numele
Siblului - Kronstadt - si ca filigranA o coroani,
un cerb s'au un calne, o roatit cu spite lipsin-
du-i cam a treía parte din circonferintA 51 alte
doult forme nedeslmite. Desi n'am putut stabili
Inca pinit scum epoca In care s'a fabricat aces-
stA }Artie, rnanuserisol pare a fl de pela afar-
sital secolalul al XVH-lea sau inceputul celui al
XVIII-lea. Niel copistul nu se 4tie. Cerneala din
urmatoarea notita. : scris'am eu Chan Nechita aces-
stA carte", e dintr'o epocA mal thrzie.
Subiectul, in Unit generale este cam acesta.
Ltd Avraam, care (raise 175 de ani la Driia el
négrA, primind cu dragoste pe streini si saraci,
pe eel slabi si bolnavl, ii ajanse vremea a gusta
din paharul mortii. In acest scop arhanghelul
Mihail e trimis la el de Dumnezeu si fu OM
alAturi de sat, cu doul slugi. Vazindu-1 Sara 41
Isaac, i se InchinA, iar pe and Avraam li spala
picioarele 41 plangea, IncepurA toti sii plan&
Dar lacrimile strAinului se prefaceau in pietre
Uri pret. Doult paturi furl pregatite pentru
seara, far 7 candile luminau odaia. $1 pe and
stall la mesa, ingerul iese afarit la preumblare
si se urea la Durnnezeu spunAndu-1 el unui ase-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
menea out nu-i poate pomeni de moarte. Totusi
el se intoarce - iar Dumnezeu va arunca peste
noapte poména mortii asupra hit Isaac. Visul, ar-
hanghelul Mihail 1-1 desleaga astfel : soarele
care stAtea de-asupra capului lui Isaac era chlar
Avraam, iar barbatul care a rApit soarele si luna
este Inslisi Mihail care il va lua sufletul. Dar
Avraam rispunde: nu-f voi pristani. Din nou
Ingerul se urea la Dumnezeu. DupA ce primeste
povatA pentru patriarh, se coboara. Acesta cere
Ins/ mai Intiti sA vadA fapturile omenesti. Mer-
glad prin nori, In carul Heruvimilor, el vede fail
de legi, pamAntul se deschide la ruga lui 4i-í
inghite pe eel ce fac aceste lucruri. Merl/And la
poarta cea dintlii pe calea cea strAmtA, zare4te
pe Adam care se bucurA and vin suflete pe ea
si se vaetA and merg pe cea larga ; iar la usa
cea largA, unde era judecata de apoi, 11 vede pe
Avel la o masl de pietre scumpe si mArgaritar,
avind in dreapta un Inger care aerie dreptatile
in stAnga alit] care scrie nedreptätile, far unul
avand o cumpAna cu care cumpanea faDptele. ra
sfirsitul lui Avraam se apropie. Carul se in-
toarce dnpl ce se magi' pentru iertarea sufle-
telor blestemate. Din nou refuzl si-si facA toc-
melele. Atunci Dumnezeu cheamA pe moarte. Re-
fuzAnd gi moartea - care dupA porunca lui
Dumnezeu lí lepAdase orate:Alt el - aceasta la
chipul adevarat fata asorbitoare de singe 41
capul ca de zmett... ca un val de mare 41 ca o
garlit ce vine repede... tacit atunce au muritu
fell 4i fate, pentru a caror Inviere Avraam se
roaga. Discutla intre moarte si el, e destul de
lung& pAnA ce, dupa iertarea robilor si roabelor,
Avraam In4e1Andu-se sA sarute mina mortii, 14i
dA sufletul.
Sufletul lui e prins de Ingeri si de arhanghe-
lul Mihail.
Manunscrisul se terminA Dragii mei" - dupl
care urmeaza opt rfinduri de Indemn pentru a
lubi cAlatorii, streinii si a-i ospAta.
Dar imediat urmeazA, sells de aceeas mini
iertarea de la cei rAmasi - fiind si eu cu trup
dintru aceastA lume care sA chilamli Zapocilia
Plingeril - care aunt: vecini, prieteni, toti ea-
noscutii, cinstitii sAteni, boierl si mireni precum
si Dumilor voastre cinstite jupAnese de toatA
vArsta".
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
Desi pare unitar textul are multe omisiani
comparandu-1 cu alte cöpil manuscrise dela Ac.
Romani. latá un pasaj de pildi din mss. 2629,
aflat si in allele, - destul de caracteristic, &pi
ce Arhanghelul 11 giseste aproape de sat Si
zisi Avraarn blém si mergém dari Domnul
mieu pants la sat. Zisi Mira : blém dari si
mérgem i sezuri putintel si vorbiri. Deci zisä
Avraam fe6orilor lui : pisat in stava cailor si
aduceti doi cai blanz1 si inviitati si-i gatiti sä-i
Incalec eu si pretioul rnieu. Si zisä. Arhangelul
Milian Mr% Avraam si nu aduci cai, cá eu mä
feresc si nu sez pe vita ea patru pioare. $i
blém suflete drépte pedestri para la casa ta c6
gatitä....
$i plecari lari pre linga cale. Pre unde
mergeau un chiparos tare foarte inalt si din
voia lui Damneziu strigA chiparosul cu glas tare
de om sfinte, sfinte, sfinte, Domnul Dumneziu
te cauti".
Mai relevitn - pe langä aceasta- faptul cä
Avraam In acest manuscris nu a iesit in apropi-
erea locuintel sale ca si astepte cAllitorii care
de efiteva zfle nu mai veneau - ceeace implici
Inci o omisiune 1mportanti.
Ceeace are in plus manuscrisul este euvantul
de lertare dela sfarsit, probabil un adaus sub
influents obiceiului local uncle se observä cazuri
and mortal trebue sA-$1 ceari iertare prin pre-
ot, dela on numär foarte mare de rude, priete-
ni, cunoscuti ce tree uneorl chiar de 200.
Daci am incerca sA fixim locul unde s'a f A-
RECENZII
MONOGRAFIA COMUNEI ANINOASA, din
judetul Gorj, lucrati de d-1 Inv. lije Iscrulescu
si tipiritä In 1935, la Craiova, reuseste sA ne
dea, In 87 de pagini, limariri foarte pretloase cu
privire la viata trecuti sí de astAzi, a sitenilor
de prin acele locuri. Gandul de la care s'a pornit
and s'a alcituit aceastä monografie, a fost afla-
rea adevärului", pe baza traditiei orale a docu-
mentelor si a observatiei directe, astf el ca ea sA
serveascil pentru generattile ce yin ca e oglindi
a trecutului, pentru prezent un Indreptar, iar
pentru viltor o temelie, pe care ele vor avea sA
zideasci", ceeace dealtfel este gandul care
trebue si stea la temelia oricirei monografii,In-
www.dacoromanica.ro
41
cut traducerea prototipului acestui manuscris
n'am putea rimine la Maramures sí ne-am opri
-
In sudul Ardealului sau chiar Principate.
and se vorbeste act de garla curitoare",
precum si Dumnilor Voastre cinstite jupanese",
se amintese parci regiuniunde erau garle si unde
erau traditii boieresti pe Ianga curtile domnesti.
Si nu este exclus ca omisiunile si se fi jicut
chiar dela traducere daci nu cumva chiar pro-
totipul nu avea omisiuni - ceeace este mai de
crezut. Nu stiu iartis dael aflarea epocei In care
s'a fabricat hartia nu va a4eza apocalipsul ma-
ramuresan la o data mai veche ca a celorlalte
versiuni grccesti.
Coexístenta de elemente slave nu-t voi pris-
tini", sA-mi poslusästi cu cele grecesti, Driia
(dela Ap54 ---= stejar, clone cu acelas sens in
ebraicA), lioasi.", Despotis" Zapodiía Plangerii
etc. - deschide Inca o problemi de lämurit.
Cfit de mult a circulat literatura apocaliptica
In Maramures ne mirturisese armele rimase In
biserici : muncile in iad - o influentä din apo-
calipsul Maicii Domnului - se af IA pictate In
biscrica din Cuhea. Dincolo, in Ieud, bitrfinul
Gavrili Hotico mesterul, a transcris cu mina lui
un apocalips al lui Avraam cu litere latine,
ajuns acorn, cu un vecin plecat la lucru, tocmai
In Belgia daci nu cumva I s'a pierdut urma,
FLOREA FLORESCU
telese asa cum trebue. Ni se di In aceastá bra-
suri o descriere a asezirii geografice a acestui
sat din sudul Gorjului, Insirat pe o singurä Buie,
in trei citune. Din istoricul comunei aflim curn
s'au asezat cläcasii acestui sat pe mosiile boeri-
lor, sirul acestora, precum si f OW cum sätenii
au putut intra In folosinta pämantului, asa cum
o au astäzi. Un alt capitol ne arati. starea eco-
nomic& a satului, care pare a fi bang, Cele 327
de familii, cu 1437 de suflete din Aninoasa, ocu-
pfindu-se intensiv ca grädinäritul, sunt Inteo stare
cu mult mai bunä decat a gospodäriilor de mos-
neni din satele dimprejur. Ni se dau sí cateva
date statistice cu privire la Insimantäri si la
42
vitele gospodarilor. In acelas capitol se adaoga
date cu privire la hrana populatiei, care insi
ar fi trebuit mai bine sa fie trecute In capitolul
de studiu biologic al satului. Cooperatia, scoala,
biserica sí Caminul cultural, isi au deasemeni
capitole spectate. Se trece apoi la o serie de
capitole mai mici, pe care le-am fi vrut oran-
duite altfel, dupa un plan mai sistematic. Ma
cum sunt In carte, ni se vorbeste intitiu despre
constiinta nationale, apoi despre higienä si starea
sanitara, despre caracterizarea psihologica a sa-
tenilor ; se adaoga o statistica a cetitului si in
sfarsit un scurt studiu de miscarea populatiei si
unul asupra politicei din sat. Cartea se sfärseste
prin un material, ceva mai bogat, ea privire la
oblceiuri, superstitil, datini, descantece, strígIturí
sí texte llrice, precurn si cantece de stea.
Intreg materialul este bun sit folositor si nu
putem fi decat multumitori d-lui Iscrulescu pen-
tru sträduinta lui de a culege pentru noi, toate
aceste date. Desigur ca am fi vrut ca lämuririle
ce ni se dau sä fie cu mult mat bogate sí capi-
tole de mare importanta pentru cunoasterea sa-
tului, sa nu se rezume numai la cateva pagini.
Ne dam totus seaml, cu multä parere de rail,
de greutatile pe care le intampina cineva In
alcatuirea unei monografii si de jertfele pe care
trebue tea le faca pentru ca sal-0 poata tipari
studiile monografice. Ni se pune deacela, din ce
in ce mai elm% problema unei organizari a man-
cei monografice In intreaga tail. Daca d-1 Iscru-
lescu ar fi avut la Indemfina un plan sistematic
de lucru, uniform pentru toate cercetarile de
viata sateascä de la noi 5i dacä materialul steins
ar fi putut si fie publicat de catre o. institutie
oficiala, fara indoiala ea' monografia Aninoasei
ar fi esit cu mult mai complecta. Poate ca totu5
nu sunt departe timpurile cand o asemenea or-
ganizare a muncii monografice se va putea face
in toata tars 5i, atuncea suntem siguri ca vom
avea In d-1 inv. Iscrulescu pe unul din eel mai
harnici monografisti.
H. H. Stahl
BISERICI VECHI DE LEMN ROMÂNESTI
DIN ARDEAL. - Insemnam cu intarziere fapta
vrednica de toatä lauda a d-lui Atanasie Popa,
care a adunat, in trei volumase de 70 sí 100 de
pagini, date pretioase sí drepte, despre bisericile
vechi de lemn, din Ardeal.
Vechi si harnic ostenitor pe taramul culturii
poporului, d-1 Atanasie Popa a strabátut, in lung
si'n lat, pamantul Ardealului, purtat de indato-
www.dacoromanica.ro
SOCIOLO GIE ROMANEASCA
ririle sale de fruntas al Astrei, al 0.E. T. R-ului
ori al Fundatiei Culturale Regale Principele
Carol", si de raspunderea pe care o are ca in-
spector scolar. Dar drumurile numeroase prin
Bihor, Tara Hategului, Maramuräs ori Tara Oa-
sului n'au fost pentru d. Atanasie Popa numai
prilejuri oficiale pentru a face fag unor obli-
gatiuni.
Prin sate dinsul n'a trecut in fugal, steal:40.nd
doar drumul care duce la scoala si la primarie,
ci a socotit totdeauna nimerit sa zaboveasca stand
de vorba cu oamenii si cu copiii, dibuind urma
vre'unui mosneag stiutor de lucruri de altridatii,
ori, cum ne-o dovedeste lucrarea despre care
vorbim mai jos, deslusind pe scandura veche a
bisericilor de lemn, icoane despre sfinti si mu-
cenici, cu iscalitura modesta a unor zugravi
nestiati.
Astfel =Inca d-lui Atanasie Popa este nu
numai pretioasa, prin stirile pe cari le educe
intr'o ramuril de cercetare artistic& si Istorica de
cea mai mare insemnatate, dar 51 pilduitoare,
pentru toti cei cari ar putea sa feed la fel si nu
fac sí mai ales pentru toti cei cari au datoria
sä lucreze pe acest Urban si nu ilucreaza. Sunt
sute sí mil de sate in cari zac, si astazi Inca,
tainuite, comori de viata romaneasci si de arta
populara, despre cari nimeni nu spune nici o
vorba, fiindca ilia unul din carturarii de-acolo
nu se'ndurii s'o faci. $i munca n'ar fi asa de
grea, precum poate o socotesc dansii. Iata, co
multä bunavointa, cu putina bägare de seama, dar
mai ales cu nesfarsit interes pentru cunoasterea
vietii romanesti, prin studil monografice, s'ar
putea imbogati repede, literature noastra cuprin-
ziind lucrari privitoare la satele romanesti, asa
cum sunt ele.
Sunt foarte multi acei cari nu pornesc la
lucru de teamä ce. n'au o pregatire indeajuns de
temeinica. Fara 'ndoialä ca act nu e vorba de o
mama usoara. Ca lucrarea si fie folositoare, ea
trebue sä indeplineasca anumite regull stiintifice.
Dar larasi, nu este ingaduit ca preocuparea stiin-
Mica sa devie un viciu 5i cercetätorul sä lase
grija infatisarii realitätii sätesti la locul al &ilea
de dragul unor nef olositoare consideratii meto-
dologice. Lucrärile bune sunt de obicei &anti
simple, scrise limpede si fax% prea multa oste-
nealä, fn care autorul a notat ceeace a vazut,
asa cum a väzut. Iar cele mai multe din lucrä-
rile nefolositoare sunt acelea in cari autorul a
cautat sa-si argumenteze punctele de vedere si
sa desvolte consideratli teoretice asupra lucrarllor
SOCIOLOGIE ROMANEASCA
expuse. In recenziile din revista aceasta, cititorli
nostri au vizut pomenite si lucrAri bune si lu-
crAri gresite. CArtile d-lui Atanasie Popa stint
bune, folositoare si bine intocmite. Mares lor
calitate stir' in faptul ci d-1 Atanasie Popa n'a
plecat la drum cu idei preconcepute, nici despre
vechimea bisericilor studiate, nici despre origi-
nea stilului lor, nici despre influentele cari se
resimt In pictura care le'mpodobeste peretii. De
asemenea trebue si insemnim aid tot ca plldi
bunii de urmat, stilul limpede al cartilor, dove-
dind o frumusete neclutati, care vine dela limba
curatä si ne Ingreuiati cu neologisme inutile si
dela fraza naturalA, care nu cautisä fie savantä
oricit de complicate ar fi lucrurile despre cari
vorbeste autoruL Cu asemenea mijloace simple,
cArtile d-lui Atanasie Popa isbutesc, totusi, sä
fie o lecturi plicutä, fiinda dânsul a stiut sä
strecoare, din loc in loc, câte-o scurtä infitisare
pitoreasci a satului in care se afli biserica, ori
o observatie piitrunzAtoare despre oameni sí
foarte des, descrier evocatoare si caracterizäri
precise despre zugravi si zugrivelile lor. De altf el
toati lucrarea d-lui Atanasie Popa are o atmo-
sf era seninä, in care se simte, nu numai atentia
cercetAtorului care misoari, cu Ware de seami
migAloasi, lungimea unei grinzi ori inältimea unei
turle, dar si cucernicia unui crestin care pä-
trunde in biserici vechi de lemn românesti din
Ardeal" cu o evlavie vesnic noubl.
Despre fiecare biserici, d-1 Atanasic Popa ne
di toate lAmuririle trebulncloase ca s'i ne facem
o icoani completi a el; fiecare dare de seamä
cuprinde sari despre : locul unde se aflä biserica
dimensiunile ei, forma. istoricul, ctitorii, tablou-
rile si picturile de pe pereti, cArtile aflätoare in
ea: zugravil si mesterii cari au impodobit-o sí
lucrat-o, s. a. m. d., insotind textul si cu fotografii
cari arati biserica si detalii din podoabele ei
dinlit'untru. In f elul aces ta, in cele douri anti cari
ne stau la'ndemânä, ni se dau inf ormatiuni foarte
bune despre 8 biserici si anume, bisericile din :
Copiceni (jud, Turda), Gilgit' (jud. Somes), Cuhea
(Maramures), CApilnea (jud. Somes), Cornesti
(Tfirnava Mid.), Iernut (TArnava Mica), Apahida
(jud. Nisiud), Coltirea (jud. Satu-Mare). Lucr5.-
rile pe cari le afläm sunt deosebit de interesante
si fac cunoscutA o podoabi uitati si neglijatä a
satelor noastre, vechile biserici de lemn, din
margini de sate, urme minunate si mfindre in
frumusetea lor arhitecturali, ale unui trecut de
lupte. Inläuntru sunt impodoblte cu pictura gre-
oae uneori, vioae si isteatä alteori, a zugravilor
www.dacoromanica.ro
43
modesti si räticitori, deopotriva cu faima lor.
Asa au lost: Nistor dela Feleac, care a lisat
icoane minunate, cu podoabl caracteristici de
lalele, in biserica frumoasä din CopAceni, unde
la colturile altarului, cornisele in prelungirea
bârnelor peretilor sunt ca aripile deschise ale
unui fluture" sí unde, Muncile iadului, zugrivite
pe pereti, deschid pActitosilor perspectiva amará
a unei vieti viitoare de chinuri si tânguire, deo-
potrivä de asprä pentru morarul necinstit,
pentru crismariul inselAtor, ca si pentru cei
carii all päinântul altula" ori pentru birae
cari fac lege striimbe, fiind astfel o mus-
trare permanentä si un indemn la o viata
curate; Mihälli, ale &Anil urme de zugrav mai
neindemânatec, dar cu suflet bogat si avântat, le
gAsim la Galgiu, pe Somes, uncle zugrävind lumea
cereasei asa cum o vedeau oamenii, a pus pe
pereti chipuri românesti si câteva inchipuiri
despre garop (groapa) a lui Isus Hs- cum au
sezut ingerul", despre cum au crescuta struguru
de sptä suoara Dornnului Isus Hristos" sí despre
cum si-au värsat Domnul Isus Hristos sângele
pentru noi picAtosii"; Porfirie sí Leon dela Feisaf
cu gust distins, dar färA suficientä *Uinta technica
si teologici ; si apol : Ionascu din FigAras, Gri-
gore si Onut din 1763, Nistor din Räsinari care
a fäcut minunatele usi impArätesti la Iernut, In
Tirnava Mich' si altii cu degete pioase si sufletul
si Inchipuirea pline de sfinti si arhangheli care
ascultä de bunitatea si atotputernicia Maicii
Domnului, a lui Isus Hristos si a lui Dumnezeu
atoateficiitorul.
Despre asemenea lucruri sí oameni si despre
altele tot asa de frumoase scrie, cu maestrie de
cärturar cuminte, d. Atanasie Popa, aritindu-ne
biserici vechi de lemn, asezate cu umllinti cre-
stinA la margine de sat, dar purtind in inältarea
de fulger a turnurilor lor svelte, mândrie si no-
bletä de veacuri WM' in sufletul românesc.
Octavian Neamtu
DESCARTES IN ROMÂNESTE. - Numartil
mic al traducerilor românesti in materie de filo-
sofie e de-a-dreptul surprinzAtor. Te astepti
ca intr'o tail la inceputurile desvoltArli ei spiri-
tuale, cirturiresti, sä se iveascä la fiecare
pas Indemnul, Infiptuirea si sprijinul material
pentru tilmAcirea marilor ginditori ai lumii.
Totusi suntem o curioasi exceptie. Am tradus
literaturi, 41 aleasi sí nealeasi, dar filosofie
aproape de loc. Dintre toti cei cari se ocupi cu
44
filosofia in tam româneascA, singur d-1 N. Bag-
dasar indeamn& la traduced de acest gen. InfAp-
tuirile insesi apar rar l nu odatli sunt lipsite
de temeinicie. DacA avem putine traduced filo-
sofice, avem si mai patine de adevarat& valoare.
In ce pdveste sprijinul, nici o institutie de culturA
si mai ales nici o editurA nu intelege sA intre-
prindl ceva. Niel chiar acelea cad in genere 41
Indeplinese cu prisosintA rosturile. DacA s'ar fi
incercat o campanie de traduced filosofice si
n'ar fi prins, s'ar fl putut pune Ana pe cititori ;
asa nu pot fi raspunzatori decal cei chemati sA
indrumeze si sA sprijine cultura romineasca. Cul-
tura Nationale a incercat pe vremuri, dar a
trebuit sA-st 1nceteze activitatea din pricini de
altA natura. Casa Scoalelor", Societatea Ro-
mani de Filosofie" si Institutul Social Roman"
au facut unele incercári, dar au renuntat din
lipsa de fonduri. De sigur nu rAmine dead
Statul in colaborare cu Fundatiile Regale cart ar
putea da un ajutor pentru o campanie de tra-
duced sustínuti st bine IndrumatA.
Toate acestea sunt dator sa le insemn cu pri-
lejul cArtii : Descartes Regulae ad directionem
ingenii". In romineste dupa textul original, cu o
introducere si note de Constantin Noica. (Brasov,
1935, 198 pg.). DI. Noica, dui:4 cum 11 aratA lu-
crarea Mathesis sau Bucurtile simple" (1934), un
cartesian cu multe insusiri originate, a Until sA
Implidaseascil si altora plAcerea und lecturi pe
care o facea pe textul latinese. Si a tradus astfel
cu pricepere l cu starlit:4A, o insemnatA opera
a lid Descartes. Nu s'a manumit cu atit. D-I Noica
are Insusiri de istoric si de ginditor in acela51
limp. De aceea a adnotat cu grijA textul tradus
si i-a pus in frunte un studiu serios In care,
alaturi de informatii istorice despre Descartes
si opera, comparA, Judea si nu odatA gAndeste
total din nou. DacA adAugam el patine traduced
au izbutit sA imbrace o limbA atilt de curatA si
de precis& ca cea datoritä d-lui Noica, intelegem
cal Dascartes este infiitisat in româneste in conditli
cat se poate de bune. Totusi d-1 Noica n'a gasit
un editor sau ca sä spunem lucrurilor pe mime,
Descartes n'a &sit un editor in Romania. Cunosc
de aproape straduintele d-lui Noica in aceasta
privinta si am fost unul dintre cei cari au avut
naivitatea sfi creadfi cA pinA la urma va izbuti.
Dar nu s'a intfimplat asa. Dzscartes a fost tiparit In
româneste pe chettuiala unui om care nu este
nici editor si nici un indrumator de culturA : d-1 in-
giner Corneliu Cassesovici, unchiul traducatorului,
a'a mtiAtivez. kaNANA, ve.artek. daca coai tail an
www.dacoromanica.ro
SOCIOL GIE ROMANEASCA
fi avut sarcina sA tip&reascA pe Descartes n'au
facut-o, e cu atit mai mare meritul cuiva care
a f Acut-o far% sA albA aceastA sarcini.
Traian Herseni.
BIBLIOTECA POPORALA A ASOCIATIUNII
ASTRA". - De curind, minunat de folositoarea
biblioteci poporali a Astrei" a intrat in al
26-lea an de aparitie, avind peste 220 de brosuri,
de cuprins felurit.
In Ardeal, biblioteca poporala a Astrei este
bine canoscutA, atât la sate, cat si la orase. Timp
de douAzeci si cinci de ani, Astra a irimls, prin
aceasta publicatie periodica, dela Sibiu, sAtentlor
si meseriasilor romini, carti usoare i placate,
cu talc moral si national. Aci au gasit tinerii,
dornici sA organizeze" petreced de sArbAtori,
mid piese de teatru si poezil potrivite pentru
recital si tot printre cartuliile astea au fost sí
povestirile morale si istorice cad au mfingaiat
ceasurile lungi de iarnA ale sAtenitor, ori bro-
senile cu sfaturi si cunostlinte practice pentru
buna rindulala a gospodArici. InvAtAtorul care,
trecind peste porenca sefilor, cluta o carte ro-
mâneasca pentru tinerii elevi, ca sí preottil care
strecura un 1ndemn pentru pAstrarea limbli strA-
mosesti, pomeniau, deopotrivA de entusiasti,
modesta, dar statornica In lucrarea ei, bibliotec&
poporalA a Asociatiunii Astra".
CArtile astea maruntele au patruns si in ve-
chlut Regat, cu atmosfera lor chibzultä, putin
posacA, totdeatma pusA pe sfat ori indemn cresti-
nesc si cu toatti culoarea lor sobrA de povestire
morall ori de educatie cetateneasca. Nu erau
totdeauna carti de petrecere. Si nici cele vesele
nu strAluceau prin vioiciune, Erau cArti fAcute
de niste cArturari ingindurati, pentru ceasurile
de rAgaz ale unui popor framintat de aspiratil
politice i nevoi economice si sociale grele, cl-
ruia nu-i era ingAduit sA-si uite nici o clipA
datorlite nationale. Si totusi cArtultile Asher
au patruns si In Vechiul Regat, uncle preocuparile
de cultura poporului erau prea putin cunoscute,
scum douAzeci si chid de ani, and SemAnAtorul"
abia-si incepea lucrarea. FiindcA si ad poporul
simtea lipsa unor cArti scrise pentru el, cArti de
petrecere si cArti de folos, in grai limpede si 'cu
Merl citeata, asa cure erau brosurile Astrei".
Nu stiu dui undeva la Astra" s'a tinut
vre'o statistic& despre rasplindirea acestei biblio-
ted poporale. Dar sunt sigur cA rezultatele ei
ar II loarte insemnate pentr0 cei cad li pun
s(ictoto618 ROMANPASCA
intrebäri in legAturA cu culture poporului si cu
technica culturei. Douizeci si cind de ani de
aparitie 5i de räspandire a 220 de volumase,
inseamnä o experienti plink' de invAtAminte, cari
nu trebuesc läsate neintrebuintate in munca de
astäzi.
Ultimile 7 numere din Biblioteca poporale,
primite de noi, cuprind lucrAri bine alese si bine
intocmite, scrise intr'o limbA ingrijita, desi pre-
siiratA cu multe ardelenisme", de multe ori de
neocolit, dealtf el, si infAtisate lnteo hainä tipo-
graficeascl modestä, dar curati, cu paginile pline,
dar cu Merl citeak. Sunt cArtulii de format
míe numArand intre 40 si 80 de pagini, apärute
la Sibiu, in Editura Asociatiunii Astra" (Strada
Saguna, 6); pretul unui exemplar este de 5 lei.
Numitrul 219 cuprinde trei Povestiri isforice,
din trecutul românesc al Clujului", de Ion Filimon.
Intaia dintre povestiri aratA, cu mult dar de po-
vestltor, Arderea pe rug a lui Baba Novae",
comunicandu-ne astfel no intamplare fioroasä din
trecutul Clujului". In decursul naratiunii autorul
are grijä sit dea cetitorului nu numai ecourile
folclorice ale faptelor haiducului Baba Novae,
dar i informatiuni istorice asupra activitätii lui
militare, imbinand astf el rolul dascalului cu cel
al scriitorului. Aceiasi cale este urmatA si in cea
de a doua povestire, anume Cum au pätruns
täranii romani in cetatea Cluiulyi. in anul 1437",
povestire legatfi de räscoala dela Bob& Ina. Emo-
tionantä este evocarea zilelor procesului memo-
randului" dela 1892, presitratA cu citate din &rile
de seamit ale epocei, potrivit cu relatädle din
Tribune", cad au prins asa de bine, in insemnäri
grAbite, toatit inflAcArarea i revolta demnA a
agitatiilor de atunci.
Sub titlul Munfi, animale qi pdmeint", se pu-
bHcA (Nr. 220) uncle lucräri ale cunoscutului
povestitor ardelean Joan Pop-Reteganul, prece-
date de o notä asupra autorulai. Intâia bucatA
este o legendA despre Detunata ; a doua tot o
legendA CApcanii" ; lax a trek, o lucrare in care
Ioan Pop-Reteganul vorbeste despre Iubirea de
animale si de prtmant la Romani si la Romani",
pe temeiul catorva colinde si poezii populare,
pe temeiul unor citate din LZamfirescu, Hasdeu
5i Alexandr1 si ref erindu-se la istoria antic& si
la autorli clasici precum Ovid, ori Pliníu, intr'o
expunere nepretentioasä, curgAtoare si instructivA.
InteresantA este si colectia de Cdntece one-
neri", adunate de N. I. Dumitraru, publicatA
sub Nr. 221.
Dar, pläcutä si cu- o frumoasA tending mora-
www.dacoromanica.ro
45
lizatoare este piesa de teatru sitesc (Nr. 222)
Stólpii Satului", (3 acte) de Pefrea Dascdlul, cu
pasagii calde de evocare a vietii virtuoase $i
bärbätesti de odinioare i cu o sustinutä apa.-
rare a cantecelor cu adevärat tAränesti si a por-
tului din bätrani", impotriva produselor oräse-
nesti. Dealtfel d. Petre Dascalul ( P. Olariu) este
un mester priceput i incercat al teatrului sätesc.
Revista Transituania". intr'o statistica specialä
de teatru (anual 66, Nr. 6, pg. 386), il arata ca
Hind cel mai cAutat scriitor de teatru sätesc.
Cele dota brosuri urmAtoare, (Nr. 224 si 225)
sunt scrise de povestitorul istoric Ioan Al. Lii-
pedatu, care a trAit intre 1844 si 1878 si a läsat
o serie de scried cu subiecte luate din istoria
neamului romanesc. Moarfea lui Asan", (Nr. 224)
cuprbide o povestire istoricil, in krul unor in-
tampläri dela anul 1195, legate de istoria fratilor
Petra si Asan. CealaltA carte a lui LApedatu, care
poarta titlul Amor fi rdzbunare", cuprinde, pe
lingA povestirea care dA numele volumului si o
a doua intitulatA 0 tragedie din zile bAtrane".
Ioan Al. LApedatu ki intocmeste povestirile in-
temekt pe date de cronicA i deapänä find
lor cu bAgare de seang, fArá sA dea prea mult
avant inchipuirii. In fruntea uneía din aceste
cal* (Nr. 224), e publicatä i o schitä biograficA
si o prefatá privind pe Ioan Al. LApedata scrisit
in 1904 de Andrei Barseanu.
A saptea brosurA, dintre cele pe cad le po-
menim acum, este Calendarul penfru popor al
Asociafiunii pe a. 1936", intocmit de Horia Petra-
Pefiescu, lucrare despre care vom scrie altädatä,
pe larg.
Biblioteca poporalA a Astrei" este o publi-
catie buná i bine lngrijitä, pe care conducitorii
muncii cultarale la sate o pot folosi cu toittä
increderea, alAtud de publicatiile tip de preti-
oase Caitea Safului" 5i revista Albina", pe
cad le tipAreste Fundatia Culturall RegalA
Principele Carol".
Octavian Neamfu
ANALELE DOBROGII", Revista Socieldfii
Culturale Dobrogene, Anul al XVI-lea, 1935.-Vo-
lumul anual, de curand aperut, al Analelor Do-
brogii", cuprinde uu varlet material istoric si
archeologic (articole semnate de d-nii Al. P.
Arbore, Sauciuc Sdveanu, O. Mdrculescu, T. Tu-
dor, Radu Vulpe), Hterar si de geografie fizicä
a Dobrogii (C Brdtescu).
Deosebit de interesant este articolul d-lui N.
Roman: Iredenta bulgara in Dobrogea." Dupl
 46 SOCIOLOGIE ROMANEASCA

ce face un scurt istoric al stabilirii colonistilor taranesti. Se s tie ca Fundatia Cultural& Regall
bulgari In Dobrogea, in secolul al XIX-lea, au- Principele Carol a infiintat citeva scoli täränesti
torul descrie activitatea nationalist& bulgara in cu ajutorul carora intentioneaza sit formeze ele-
Dobrogea, intre anii 1878-1913, hare 1913-1916, mente täränesti pentru conducerea activitätii cul-
In tre 1916-1918 (ocupatia bulgara), apoi starea turale la sate. No. 3 din revista Caminul cul-
iredentei i revendicarile bulgare dupl. 1918, tural" cuprinde o serie de indrumari si aarte
autorul Inchee aratind rezultatele propagandei multe fapte cu privire la scolile täräne$ti de la
iredentiste bulgare In Dobrogea. La sfirsitul arti- noi si din strainitate. Intiiul articol, semnat de
colului gasim o listä a centrelor organizatiei D-1 Prof. Dimimitrie Gusti, arata rolul scolilor
V. D. R. O. (Organizatia interni revolutionarä taranesti, in legatura cu institutia culturala a cri-
Dobrogeana"), id. a organizatiei D. R. O. (Orga- minelor.
nizatia intern& revolutionarli Dobrogeana", dizi- Domnul Prof esor Gusti scrie: Cind am avut
dent/. a celei dintii, subventionata de comunisti), raspunderea conducerii departamentului Culturii
apoi seria atacurilor comitagillor bulgari In Do- Nationale, am dat o deosebitä atentie acestei pro-
brogea (1923-1933), o schema a organizatiei V. bleme. In Mesagiul Regal cetit la deschiderea
D. R. O., eu toate ramificatiile ei din cele mai midi Corpurilor Legiuitoare in 16 Noemvrie 1932, s'a
sate dobrogene, id. o schema a organizatiei D. cetit pentu prima data inteun Mesa& Regal,
R. O. despre crearea de sea superioare taränesti,
Raul Ctilinescu care sä pregateasca patura conducatoare a sate-
lor". Am socotit e socotim cA o trebuintä dintre
ARCHIVELE OLTENIEI", XIV, 79-82 (Mai- cele mai de seamä este aceea de a forma con-
. Dec.), 1935, Craiova. - Ultimul numar al exce- ducatori firesti pentru sate.
lentei reviste regionale Arhivele Olteniei",
aduce un.bogat material documentar i informally
Pentru aceasta este Insä nevoe de o scoala
noua, de o scoalä a oamenilor virstnici, o 5coala
pentru cunoasterea provinciei noastre de peste
menitä sa dea deprinderi noi, pentru o noua ci-
Olt.
vilizatie sateasca. Ca este asa, o dovedeste faptul
Având In primul rind preocupäri istorice ca in Wive ani numai ideea a prins si a §i fost
(cu articole semnate de d-nii L C. Filitti, V.
Mihordea, N. A. Gheorglziu, I. Ionwu, Ion Donat pusä in fapta.".
etc. 4i documente transcrise si comunicate de Domnul Emanoil Bucuta, in articolul intitulat
d-nui $1. Nicolaescu, O. G. Lecca, C. N, Maieescul 0 suta de ani de 5coalä taraneasca", face un
I. lona$cu etc.), Arhivele Oltenier nu neglijeazi scurt istoric al scolilor täräne4ti, aratind des-
nici cadrul cosmologic al regiunii (articole de voltarea frumoasä pe care au luat-o acestea In
L Donal, Al. Grosu), - sí nici viata spiritual& Danemarca, ctitorului lor Grundtwig.
a taranilor olteni (Poveslea salelor RcIdina fi . Sub titlul Scoala táraneasca centru de acti-
Rddini(a, Miul Haiducul gi Doina Pdcurarului, vitate cultural& Weasel." d-I Stanciu Stolen fixeazä
Ccintece populare din Vtilcea etc.). citeva principii conducatoare ale qcolilor aratind
0 rubrica e consacrata literaturii culte, la §i unele rezultate ale 4co1ilor de 'Ana acum.
care colaboreazä mai ales scriitorii olteni, tar o D-1 H. H. Stahl in articolul intitulat Scoli
alta se ocupii cu miscarea culturala din Oltenia, pentru conducittorii de &Amine", intemeiat pe ex-
Numeroase note, comunicari i recenzii complec- perienta scoalei de indrumari sociale care a
teaza acest bogat numär. functionat la vara anului 19,35 la echipa studen-
Foarte interesanta este initiative revistei de teasca din comuna Lesu, arata rostul pe care
a propune intocmirea unui Dictionar geografic al , acest fel de scoli il poate avea pentru o educare
Ronalniei, pe care ea doreste sa--1 inceapa ime- a elementel or conducatoare din amine in spiritul
diet pentru Oltenia. unei conlucrari regionale. Scoala de acest fel
Raul ailinescu este o scoalä activa: invitatorii si preotii dinteo
anume, regiune se adunä pentru a munci laolaltä
CAMINUL CULTURAL. - No. 3 din revista inteun camin-model, timp de o lima. Se obtine
de culture poporului Caminul Cultural", pe astf el : o organizare regional/ l o educare teh-
care o tipäreste Fundatia Cultural& Regal& Prin- nica a ccnducatorilor de amine.
cipele Carol pentru conducatorii de amine cul- In partea rezervata comunicarei de fapte, d-1
turale din tarä, este Inchinat problemei scolilor -Apostol D. Culea arata care au lost intiile qcoli

www.dacoromanica.ro
 SOCIOLOG1E ROMANEASCA
tärinesti din Romania si la ce rezultate au ajuns
si apoi se dau informatiuni despre scoala supe-
rioara täräneasca din Poiana-Campina, scoala su-
perioari táräneasci din Tg. Fierbinti (Ilfov),
cursurile de indrumäri casnice gospodäresti
pentru femei ale Cäminului Cultural Principele
Ferdinand din judetul Teleorman, precum si
despre rezultatele cursurilor tárinesti organizate
AINSEMNARI
Sfintia Sa Pärintele Constantin Stinici din
comuna Orodelul din judetul Dolj, lucreazä de
12 ani de zile la alcituirea monografiei comunei
sale. Zilele acestea Sfintia Sa ne-a fäcut place-
rea si treacil pe la noi i si ne lase spre con-
sultare intreg materialul adunat. Ne indeplinim
numai o datorie aducand cuvinte de laudi de-
plini Sfintiei Sale. Nu numai ci acest sat Orodelu,
vechiu sat de mosneni, este cat se poate de in-
teresant, dar pl lucrarea Pärintelui este cat se
poate de bunä. Urmärind in linii mari planul de
monografie alcituit de Prof esorul Gusti, gäsim
in dosarele pirintelui Stänícä o descriere i o
analizi a tuturor imprejuririlor in care are de
trig satul si a tuturor f elurilor lui de a fi. In-
formatia istorici este deosebit de bogati, vreo
cateva sute de acte inedite formand principalul
ei material. Dar si tehnicile propriu zis sociolo-
gice sunt intrebuintate : cartograme, statistici, ob-
servatii directe a faptelor, informatii culese de
la oameni din sat, nimic nu lipseste din aceastä
monografie. Celt cari stiu cu eta greutate se
poste alcatui o monografie rämân putin uimiti in
fata striduintei parintelui Stinici, cel putin tot
asa de mare ca i aceea care pe vremuri a ficut-o
invititorul Neal in satul Räsinari. Ne pare rill
ci mijloacele noastre materiale nu ne permit deo-
' camdati BA dim la tipar monografii complete.
Lucrarea pärintelui Stänicä va mai astepta deci,
'asa cum asteapti si monografille Institutului So-
cial Roman. Dar candva, tot va trebui si gäsim
mijloacele de tiparire iat panä atunci vom avea
pläcerea si infitisim In paginile Sociologiei Ro-
manesti cat mai multe fragmente din monografia
satului Orodelul.
Domnul Henri Bonnet, Directorul Oficiului
International de Cooperatie Intelectuall, cu pri-
-lejul aflärii lui in Bucuresti, ne-a fäcut cinstea
www.dacoromanica.ro
47
de Cäminul Cultural Patriarhul Miron" din To-
plita Romani (jud. Mures).
$colile täränesti, asa cum le-a organizat fun-
datia Culturali Regard' Principele Carol si cu
rostul de a forma conducitori ai vietii sätesti,
constitue una din incercirile cele mai de seamil
cari s'au putut inregistra la noi in ultimul timp pe
tärilmul muncii culturale.
- S. N. -
unei vizite amänuntite la Fundatia Principele
Carol si la Seminarul de Sociologie. A cercetat
metoda noastri de lucru, rezultatele obtinute si
publicatiile noastre. In sale cinematografului ARO
a asistat la rularea ultimului nostru film docu-
mentar Satul $ant".
Un numär de 40 de elevi ai clasei a 8-a,
$coala Normali a Societätii pentru Invitimantul
Poporului Roman, ne fac cunoscuti dorinta lor
de a participa la munca noastri de peste veal.
prin urmätoarele frumoase cuvinte:
Mull stimate Domnule Profesor, Vciztind
realizärile minunate fäcute de echipele stu-
,,dentesti dirt timpul celor douä veri trecute,
pentru ridicarea elementului preponderent al
Ronidniei, säteanul, nu putem rämdne indi-
ferenti la aceasta, deoarece noi suntem aceia
care mdine vom frebui sä muncim la ridicarea
Jut. Ascultiind i conferinfa pe care D-Voasträ
ati rostit-o la Fundatia J. Dalles in ziva de
5 Martie a. c., in care v'afi exprimat dorinta
ca elevii ultimei clase normale sd Ara acest
lucru i apoi sä li se elibereze diploma de
capacitate, ne-am decis ca sä lucräm i noi
in vara anului 1936, impreunä cu echipele
ce Domnia-Voastrii le yeti numi. De aceea
vd rugäm, Domnule Profesor, a ne inscrie qi
pe noi in echipele ce trimeazä ca in yard sä
meargä la sate, unde prin activitate rodnicä
sd le ridice, fiindcä in ele este viitorul rzea-
mului nostru. Cu add= respect: elevii clasei
a 8-a a $coalei Normale a Societtifii pentru
Invätämantul Poporului Romtin, Bucuresti"
Nu putem dead si ne bucurim la gandul cA
vom avea anul acesta echipe de munci la sate
alcituite din acesti inimosi normalisti, sub su-
pravegherea prof esorilor lor. Insistim din nou
asupra importantei pe care o are aceastä pro-
48
blemä. Se cere invittatorului o activitate extra-
scolarit. Dar aceastA activitate este lAsatii la li-
bera lui inittativä. Extstä totust o tehnicI de
muncit culturalä, care trebue sA fie invMatA. Ce
este mai firesc decat ca aceastä invAtAturA sA
se facit practic in sanul unui Caitlin Cultural mo-
del, sub supravegherea profesorilor care sA le
arate tot ceeace vor trebui sii stie mat thrziu :
organizarea unet biblioteci populare, a sezAtori-
lor, särbAtorilor de deosebite caractere, a cam-
panillor de higienä publicA, de ImburatAtire a
tehnicei s. a. m. d. NAdAjduim sA se inteleagA
tnsfarsit de cAtre toaa lumea lucrul acesta.
In revista francea A LA PAGE, scrisi pentru
tineret, se publicA un lung articol privitor la
Romania, tall de frumusete la porttle Orten-
tului. D-1 Jacques Lassaignes, autorul artico-
lului, dupiice aratit cateva din träsäturile esen-
tiale ale satulut romanesc, pe care-1 socoteste
isvorul nesecat de via% al grit intregi, vor-
beste despre activitatea de cercetare si de acttune
culturalit dusti de cfitre Fundatia ,,Principele
Carol", in urmAtoarele cuvinte: ,,Existd la Bu-
curef ti, la Fundatia Carol, unul din cele mai
curioase afezdminte ale sociologiei aplicate
din cafe sunt pe lume. Aci, sub conducerea
domnului profesor Gush, fost Ministru al Ins-
tructiunei Publice, o pleiadd intreagd de tineri
savanti, adanc legali de fara lor, se trudesc
sd afle toate traditiile romanef ti, sit' le scape
pe acelea care sunt gala ea' dispard fi sd a-
jute inflorirea celorlalte. In fiecare an, in tim-
pul verei, echipe de studenfi se duc la sate
pentru a trdi aco10 aceeaf i viald cu a fdra-
nului. Fac dispensarii, case de adunare, bi-
blioteci fi, in acelaf timp culeg tot ce
poate interesa folclorul national. Pe de altd
parte, aratd sdtenilor frumusefea vechilor lor
obiceiuri fi le aduc tot ceeace viata modernd
a descoperit mai esenfial, higiend fi educafie.
Institutul care a strans o documentare remar-
cabild, publicd o revistd hebdomadard de
format popular, atrdeitoare fi instructivd, care
este trimisii in fiecare sat pentru a duce mai
departe munca misiunilor de peste yard. In-
dreptdtirea acestei sforfdri este doveditä prin
excelentele rezultate obfinute gi prin interesul
pe care il defteaptd la toti tinerii intelectuali
din Romania. D-1 Gush, care a venit anal
trecut la Paris, a final la Muzeul Pedagogic,
inaintea unui auditoria de profesori, o serie
de conferinfe care au fost pentru toatd lumea
adevdrate revelafii".
www.dacoromanica.ro
SOCIOLOGIE liUMANEASCA
Dupit aceste foarte mägulitoare cuvinte, au-
torul articolulut ridicA o problemä deosebit de
interesantä, anume aceea a atitudinii pe care o
poate avea un om de culturti din Franta fatA de
strAduintele noaste de a ne inchega o culturä
specific nationalä pe temeiul cercetärit satelor
noastre. Pentru cineva neinformat s'ar putea
crede ci. aceastit miscare inseamnä in acelas
timp o rupere de la traditia noasträ mat recentA
profund influentatii de modelal occidental, adicii
mat bine spus frantuzesc. Se stie cat de gelost
sunt francezit de influenta pe care intotdeauna
cultura francezit a avut-o la nol in tarA.Cu toate
acestea d-1 Lassatgne isi incheie articolul cu ur-
mAtoarele cuvinte: Franfa imbue sii priveascii
cu simpatie acest nationalism cultural. Prea
multd vreme o modd a voit ca pahia intelec-
tuald Fi morald a Romanilor sd fie Franta.
Dar noi nu avem nimic de caftigat dinteo de-
pendenfd care sfarfef te totdeauna prin a fi rdu
vdzutd. Legdturile de prietenie pe care le avem
cu aceastd fard sunt destul de puternice pen-
tru ca sd dorim inainte de toate sd avem alit-
turi de noi o natiune puternic inchegatd".
Nu putem ft decit multumiti de aceastä do-
vadA de intelegere pe care ne-o aratä un strain.
Atat munca noasträ cat si rostul el in crearea
unet culturi adevärat romanesti, au fost intelese
de acesta asa cam le intelegem not insine.
Fundatia CulturalA Regall Principele Carol,
in colaborare cu Institutul Social Roman, a in-
ceput lucrärile pentru alcituirea unui viitor
Muzeu permanent al satelor romanesti, care va
fi asezat in Parcul National, in cadrul muzeului
pe care Municiptul orasului Bucuresti il va face
pentru Luna Bucurestilor din acest an.
Muzee in aer liber nu sunt prea multe. La
noi in tarA n'avem decat inceputul ficut la Mu-
zeul Etnografic din Cluj. Ceeace voim sA con-
struim la Bucuresti tinde a ft un Muzeu in stil
mare in care sA se gäseascA reprezentate gospo-
darti intregi, din cele mat caracteristice st mai
frumoase din toate regiuntle Wit. Cine trece
prIntr'un asemenea muzeu trebueste sA iasit cu
o tcoanit credincioasi a intregei Romanit. FArA
indotall cA incercarea pe care o facem este deo-
sebit de grea. Echtpele noastre au st plecat, In
satele pe cart le cunoastem in urma studiilor
monografice fitcute acolo de zece ani de zile
incoace, pentruca sA aducit matertalul. Vora arAta
in numäral viitor amAnuntele planulut nostru de
lucru st rezultatele pe cari le vom ft obtinut panä
atunci.
www.dacoromanica.ro