Un vis indrhzne\

Unul dintre visurile cele mai indrdzne{e ale omului esle cu

siguran{5 acelzi de a se intoarce in trecut. peulru a-l schimba. a-l
corecta, sau cloar pentru a-l putea reveclea qi pirrcurge c1in trcltt.
CAte enigme nu s-ar dezvllui! Am puLea afla intr-o bunii zi cinr':
se gdsea in spatele lvllstii de fier? S-ar glsi comoara Templierilor?
Am qti ce i-a spus Jeanue d'Arc regelLri? Oticat'e dintre uoi, sunt.
sigur, ar pntea completa aceastl listl in func{ie de dorintele qi frus-
trlrile sale.
Istoricii ar visa. in fala unei cetd{i sutli a uriui zicl de aplrare .
sd asiste la bdtdlii care s-au desfdqurat acolo. Allii ar dori rnai
degrab.l si pdtrundl secretele negocierilor cle pace purtatc illtre
marile imperii. Oanrenii de litere ar regirsi numeroasele opere
pierdute in naufragiul timpulrti, tragediile grecegti. r'ugitciuniie
templelor, ritualurile de iniliere din anticul E,leusis... Arti;tii ar
vrea sd apar[ in fata lor marile monumente ale trecutului distruse
de naturd sau, cel mai adesea, de prostia oamenilor. Cine n-a
incercat, in fafa templelor din Egiptul antic, s5-;i imagineze vt'e o
ceremonie fastuoasd sau vreo procesiune solernnS? Cine n-a visllt,
urc6ncl spre Acropole, sd regiseascd anticzt Atend din vrenurilc:
splendorii sale?
S-au realizat grandioase produclii ciner-natografice care ne,
permit intAhrirea cu Cleopatra in cir"rda scurgerii inexorabile a
tirnpului. Dar noi inlelegern foarte bine faptul cf, romancierii.
poefii sau cinea;tii nu ne pot oferi decit aproxin-ralii, conje cturi.

5
 Frangois Brune
Documentele care ne-au par:venit din trecut nu sunt decAt
ni;te palide rimdgife, cdteva urme, prefioase intr-aclevrr. dar frag-
mentare. cand vedem cat de pufin ne-a rdmas din atdtea mari civi-
lizaf1i dispdrute, avem impresia cd uitarea, fdrd mild, invdluie totul,
Ei totul dispare ca si cum nici n-ar fi existat vreodati. Aceasta este
valabil, intr-adevdr, atdt pentru neinsemnatele noastre evenimente
ale viefii cotidiene, dar qi de-a lungul timpului, pentru cele mai
mari imperii. Totul in aceastd lume pare a fi aspirat incetul cu
incetul de cdtre neant. chiar aceastd rerra pe care trdim va disp5-
rea intr-o bun[ zi. oare totul va fi atunci ca Ei cum noi nici n-am fi
existat, ca qi cum n-am fi suferit sau iubit vreodatd?
Ei bine, nu. Eu sunt convins cd nimic din ceea ce spunem,
facem sau gandim nu va dispdrea. ,,cici nu este nimic ascuns care
nu va fi descoperit", spune Evangheliat.
Se pare cd oamenii de qtiinf5 sunt pe punctul de a atinge, cel
pufin parfial, aceste urme ale trecutului. $i atunci inchipuili-vd
imposibila, incredibila, fantastica lume de dincolo din visele voastre.
imaginafi-vd cr cineva a realizat intr-adevdr aparatul prin care
putem cunoaEte aceastd lume, ii putem vedea qi auzi pe oamenii
trecutului, in costumele lor, in mediul lor de viafd, ii putem privi
mi;cAndu-se, acfion6nd, adesea purtAnd bitdlii, qi toate acestea
,,de-a binelea", cu accentul local, cu pronunfia caracteristicd epocii,
fdrd nici o eroare; nu va fi vorba despre o reconstituire, ci despre
evenimentul propriu-zis, aidoma momentului in care s-a produs
in realitate.
Am intdlnit pe cineva care susfinea cd arealizat un asemenea
aparat. O persoand pe care o consider incd qi acum perfect cre-
dibil5, pe care am intAlnit-o de mai multe ori, care mi-a vorbit
despre aceastd descoperire fantastic[ fdr[ nici un fel de refinere,
cu toatd increderea, deoarece qi eu, la r6ndul meu, i-am inspirat
aceeaEi incredere. Este vorba despre un preot, ca gi mine, mai
precis un cxlugdr, om cu credin{d qi om de qtiinli in acelasi timp.
Ast5zi el nu mai este printre noi, a trecut in Lumea Cealalti.
I-a int0lnit pe cei pe care ii vdzuse qi ii auzise deja, sd spunem
I Evanghelia dupd Matci. 10. 26.
 Un vis tndrdzne{
oarecum ,,fraudulos". Totugi. ,,nu ;i-a luat secretul cu el", cum se
spune in romanele de scierLce-fic:tion. A lSsat indicii, documente.
dar acestea nu surrt accesibile. Sunt pdzite cu grij[. sLrb sigiliu.
puse la pdstrare intr-ttn loc ascuns. Am incercat in mai mLtlte rAn-
duri sd aflu ceva nrai mult clespre ele. Cu mijloacele mele modeste
am intreprins o anclietS.
Nu pot sf, vd prezinL aparatul. Nu l-anr vizut niciodatS. Nu
pot si vf, aduc dovezi irelutabile. Tot ceea ce po1 sf, fac, este sd vI
povestesc detaliat si cu toat[ sinceritatea desfd;urarea cerceti-
rilor mele. V[ voi prezenta plrerile ;i indoielile Lrnora qi altora.
argumentele pe care cei rnai sceptici le invoci pentru a-qi susline
neincrederea. motivele pentru care obiecliile lor nu m-au convins.
O sd v[ povestesc intimplf,rile neplScute. inevitabile intr-o astfel
de intreprindere. surprizele care m-au asteptat.
Voi dezvzilui manevrele la care s-a recurs pentru discredi-
tarea actinnii gi. in final, vd voi explica motivul pentru care imi
susfin pdrerea - mai ales ciin cauza manevrelor care mi-zru stat in
cale - c[ intr-adev[r exist[ ceva ce inaltele autorit[ti ne ascuncl;
poate cf, o fac de altfel pentru binele umanitilii deoarece s-ar
putea ca o asemenea invenlie szi bulvelseze mecanismele socie-
tilii noastre.
Ancheta este intrucAtva o aventurd presirati cr-r viclequguri,
contradic{ii, entuziasm. Voi sustine in fata dumneavoastri pro-
pria-rni prirere. Fiecare cititor igi va former insir o opinie personalzi.
Mai doresc sd senrnalez laptLri cir nu sunt primrrl czu'c' scrie
despre acest subiect. Ar-r flcut-o ;i allii cleja. in rrare parte ser-
vindu-se de notele $i documentele furniznte chiar de mine, lucru
subliniat cu onestiterte Si de ei inSiSi. clarr cu un o?rrec?lre nunriir de
inexactitzili grave gi Iegituri fanteziste. Trebuie sf, menliclnez aici
lucrarea semnat[ de Petcr Krassa' care, de exernplu, mI prezintd
cu o amabilir insisten[[ ca pro{'esor cle teoloeie la Sorbona. I se
pare firesc s[ fie aqa. Am predat intr-adevzir teologia. locuiam la
Paris, deci fusesem profesor de teolcEic la Sorbona; ipotezd nor-

'Pefcl Krassa, Dcin Schic:l<sa/ isl vorherbcstitttntl, Itatcr [:rnetti.t

Zcitrntrschine ttnd das Cehcinrnis der Al<oslru-Chrottil;. Herbirr. lv{iincheu. 1c)97.
 Frangois Brune
malA pentru orice lar5 civilizatS, dar total neverosirnilS pentru
Franla. O astfel de ofens[ adusd laicit[fii este la noi pur qi simplu
.,de neconceput"! Lucrarea a fost reluatd de un editor americatr.
cu aceleaEi erori, pe l6ngl multe altele qi mai ales o afirrnafie pe
care nu puteam s[ o accept fdri a reacfiona.'. Mai mult, cele doul
cirfi trateazd, acest subiect pe un fond ezoteric greu acceptabil:
delimrile doamnei Blavatsky, ale lui Rudolf Steiner, Edgar
Cayce, Baird T. Spalding etc. $i eu,la rAndul meu. am f[cut adesea
referiri la fenomene paranormale. Insuqi subiectul cdrfii impune
acest lucru. ins[ nu sub forma unui asemenea amalgam, nu ames-
tecdnd totul.

' Peter Krerssa, Futher Ernetti's Cltronovisor, the Creatiort and. Di.sa'
ppearance ct.f the World's First Time Machine, New Paradigm Books. 2000.
Jean Sider este prezentat aici ca un catolic fet'vent, cdnd el este de fapt ateu
convir.rs, prietenul meu profesorul Sentowski, care este german, este fdcttl
francez...
 1,

,,T atd, ajutd'-ml !"

Era in anul 1964. Tocmai imi susfinusem licenfa in Scrieri

sacre la Institutul biblic clil Roma. Totu9i, mai mult decdt inter-
pretarea criticd a c[rfilor Bibtiei, mi interesa teologia 5i rnistica
creqtir-rilor din Orient. Avusesem posibilitatea sd consult un mare
num[r de lucrdri la biblioteczr Institutului pontifical pentru stu-
diul acestor traditii din Russicum; de asemenea. la Roma. am
studiat llumeroase mozaicuri bizantine. Am profitat de vacanlele
;colare pentru a le contempla pe cele de la Ravennzr. Mai trebuiar
sdvizitezinci un oraq celebru pentru influenla bizantind:Vene!ia.
La terrninarea studiilor, inainte de a mi intoarce in Franfa, am
hotdr0t sd trec prin oraqul dogilor; fdcand autostopul, ca de obicei,
deoarece modestele mele resurse nu-mi permiteau o cdldtorie cu
trenul. Nu am regretat efortul f[cut'
VizitAncl insemnata abatie benedictind San Giorgio Maggiore.
am flcut cunoEtinfd, ca din intimplare, cu un c[lugir ciudat: phrintele
Pellegrino Ernetti. Acesta, la fel ca rnine, aqtepta vaporagul la
micul debalcader aflat exact in fafa m[nSstirii. Nu mai gtiu prea
bine cum am intrat in vorb[; fdrd indoialS, prin vreo rentarci
adAnc filosofic[ referitoare la vreme sau la vapoare. Oricum, el a
ajuns sd rn5 intrebe, mai mult din politefe decdt cu vreun oalecare
interes, cu ce md indeletniceam qi de unde veneam.
P[rintele Ernetti studiase ca qi mine limbile vechi. Anr
inceput imecliat sd vorbim despre teologie qi Scrierca sfAntS' l-ant
 I'runEois Brune
impirrt5;it de indatd iritarea mea referitoare la nouzr tendintii
exegetici ce incepea sd se nzinifeste qi car:e astdzi s-a clovedit
triurlfdtozire. tenclint.l care constzr in golirea textelor' - chiar si a
Evnngheliilor - de orice continul concret. Povestirile rniracolelor
nu ar'f i decAt ficfiuni, ntetafore cu scop pedagogic. Chiar cuvin-
tele artribuite lui Flristos nu ar fi clecit creafii literzire tardive.
elaborate de cltre prinrele comunitdti. CAt despre grandioasa sintez:i
misticl a S{Antului loan. aceasta nll ar reprezenta dec0t o purzi
specula{ie. aparfindnd probabil ,,unui crestin care scria grece$te,
spre sfArEitul secolului I. intr-o biseric[ din Asia in care se
infruntau diverse curente de gAndire ale lumii evreiesti si ale
Orientuh"ri elenizat" sau unui autor .,inflnentat de traditia legatir
de Apostolul Ioan". Citez aceste cuvinte dintr-un text mai reccni
decflt intAlnirezr mea cu pririntele Ernetti. dar sim{eaur inci cle
atunci cum evoluau lucrurile ;i dovadzr ci nu md inselarl o
reprezinti citatul pe care tocmai vi l-arn prezentat Ei care se alli
irr oiiciala ..Traducerc ecurncnicd a Bibliti".' ..Ce am auzit. cc i.ul
vizut cu ochii noEtri, ce am privit ;i ce arn pipdit cLr mlinile
noastre, cu privire la CuvAntul viefii"'. totrrl nu ar l'i clecit un
procedeu literar pentru a ne amdgi mai u;or.
Mare mi-a fost bucuria cAnd arn constatat c[ pirrintele
Ernetti imi impdrtisea inclignarea. Fdrd indoial6 ca sinceritatezr
pe care o descoperea in mine l-a deternrjnat atunci si aducd vorb:r
despre un aparat misterios care. al'fi putut si-i re ciucd la ticele 1;e
aceqti palavragii. Cum vaporul pe cale il a;tepta se apropia qi cu
plecam spre alt[ direclie, a acl[ugat grdbit: ,,Fiindcir in curAnd vcti
preda intr-un important seminar, dacd aveti timp, veni{i s[ rni
vede[i mAine dupd-amiazd la rnln5stire . Vom putea vorbiin tihnl
despre toate acestea".
Toatd seara, am revlzut ?n minte detaliile acestei ciudatc
intAlniri si am inceput s[ e]aborez o serie de ipoteze clespre
t NotLl Te,stontcnt,editia I 972. p. 289.
) itttiiia Epistolii a ltri Ioqn.7.l.

t0
t-
,,T'atd, ctjntd-md! "
misteriosul aparat capabil sd distrug[ rezultate]e gdndirii at.ltor
venerabili profesori. A doua zi, atn luat vaporaEul ;i anr tijutrs la
mlndstire. Am sunat pentru prirna oar[ la poarta de la intrzrre.
Dacd aq fi ;tiut ce md aEtepta!
Biroul pdrintelui E,rnetti era o inc[pere spafioasf,. foarte
inalt[, situatd la parter, aproape de poarta mbn[stirii. De-a lungul
camerei se gdsea o imensS mas.l, robustd, din lemn masiv. Era
acoperitd de cirfi, aruncate in dezordine. Teancuri intregi se spri-
jineau unele de altele. Masa era veche. se vedea, ca qi scaunele. cu
spdtar inalt, asemdndtoare stilului Ludovic al XIII-lea din Fran!a.
Ar li fost un minunat decor pentru o piesd de teatru; o repre-
zentalie at Fattst, de exemplu. Doar telefonul strica oarecum
echilibrul ansamblului. Dar aveam sd descopdr ci aparatul juca
un rol foarte important in activitatea pdrintelui Ernetti.
Aceastd primd conversafie durd pe pu{in doui ore. Cred ci
pot s[ afirm ci a fost inceputul unei lungi pietenii. Nu ne-an.r
vdzut prea des, distan{a dintre noi fdcdnd dificile intalnirile. Dar
de fiecare datd trdiam totul in profunzime. Ne-am simgit de la
inceput de acord in majoritatea aspectelor esenfiale, de unde.
fird indoial5, qi increderea totalS pe care o avea in mine.
La drept vorbind, nu mi-a acordat aceastd incredere chiar
de la inceput. Dupd ce ne-am cunoscut rnai bine, dezvdluindu-ne
originile familiale, studiile efectuate, punctele de interes, am simtit
din partea lui o oarecare reticen[d.. Ezita sI abordeze in mod
direct subiectul pe care de altfel chiar el il adusese in discutie in
ajun Ei pentru care imi flcuse aceast[ invitalie. Poate regreta cleja
faptul cX fdcuse niEte dezvdluili prea pripite unui tAndr confrate,
simpatic (sper cd aEa mA considera), dar despre care incd nu qtia
aproape nimic. in sinea mea mb gAndeam cAt de impclrtanti trebuia
sI fie descoperirea despre ciire imi vorbise Ei, fdr:[ indoialS, cAt de
secreti. De aceea, inainte de a-rni dezvhlui acest mister. a dorit si
m[ cerceteze. Sau cel pufin asta am infeles eu mai tdrziu cd s-a
petrecut, atunci cAnd am derulat in minte toatl desfdsurarea
acestei intdmpldri.

11
 Frangois Brune
A inceput deci prin a-mi povesti un episod extraordinar: care
ins[ ntr reprezenta ceea ce aEteptan-r eu. dar care constituia deja.
in sine. o descopelire [antasticS, absolut incredibil[. uluitoare. clar
totu;i autenticf,. In acea zi nu mi-a mai spus altceva, dar pentru
mine a fost suficient ca sd md intorc seara la hotel cornplet nducit.

Era deci in arnul 1952.La Universitatea Catolicd din Milano,

in laboratorul de fizic6" experimentalS. pdrintele Agostino
Gemelli Ei pdrintele Pellegrino Ernetti fdceau experiente asuprir
vocilor din cdntecele gregoriene. incercau sI elimine armonicele
pentm a vedeer dac.l pot obtine astfel un sunet mai pur. Lucruu cu
primele magnetofoane, care incd nu funcfionau cu band5, ci cu
fire. Acestea din urmd se rupeau in permanen!5 ;i atunci trebuia
flcut un nod, cAt mai delicat cu putin{5, pentru a nu altera sunetul,
dar care trebuia sd fie in acelaqi timp ;i destul de rezistont. C)r,
phrintele Gemelli avea un vechi obicei, c[pitat de la moartea tatSlui
sf,u, devenit aproape un tic, un reflex automat: de fiecare clatd
cAnd se lovea de o dificultate, cAnd avea orice rnici plobleml,
exclama gindindu-se la tatXl defunct: ,,Ah! tat5, ajut5-rn[!"
In ziua aceea, era 7J septernbrie 1952, firul se rulrsc..se clin
nou. ,,Ah! tat[, ajutS-rnir!", lansf, apelul sdu obisnuit pdrinteler
Gemelli. Flcu nodul si nragnetofonul fu repus in functiune clar.
surprizd, in loc si se audd cAntecul gregorian, se auzi vocea tatilLri
pdrintelui: ,,Bineinfeles c[ te ajut. Sunt intotdeauna cu tine".
Pirintele Ernetti imi povesti cAt de insplintAntat a {'ost
pdrintele Gemelli auzind aceste cuvinte. Primui gdnd a fost sd
inchidd imediat aparatul. ,,Haide, trebuie sd continulm, sir vedem
ce se mai intAmpl[", a insistat p[rintele Ernetti. $i aceezrqi voce s-zr
f[cut auzit6, din nou: 'Da, zuccone.nuvezi cd sunt eu?" De data
aceasta tonui era pufin ironic. Zuccone inseamn[ .,dov]eac.
bostan". Probabil o aluzie la faptul c[ in copil5rie Agostino fusese
carn dolofan.
Cred c[, rnajoritatea cititorilor au impresia ci ii introduc in
plind fic(iune. Ca in orice roman al genuluri care se respectd,
autorul trebuie sd-qi convingd cititorii ci este vorba despre o

T2
 ,rTatd, ajutii-md!"
veritabild anchetd qtiinfifico-polilieneasc[ qi cd tot ce poveste;te
el este adevdrat. Cu cdt cititorul va crede cele scrise, cr.r atdt mai
mare va fi pl5cerea autorului gi succesul sdu. Sunt conqtient cle
faptul cd ceea ce v-am povestit este incredibil. De asemenea. cred
cd oricdt aq incerca s[ vi conving printr-o simpl5 povestire, nu ag
reuqi dacd nu m-ag baza pe o literatur[ deja foarte bogatd asltpra
acestui fenomen, in diferite limbi. qi dacd nu a; ti constatat qi studiat
aceastd descoperire fantasticd eu ?nsumi de aproape cincisprezece
ani, aldturi de cercetStori cle prim rang din Europa Ei cele doud
Americi'.
Dar, in afard de cele povestite la prima intAlnire de pdrintele
Ernetti, nu am mai auzit niciodatl vorbindu-se despre asernenea
minune. Reacfia mea a fost deci imediati. ,,Dar este ceva extra-
ordinar, trebuie publicat. este prea important..." NLl gtiu dac[ reac{iir
mea a ajutat la ceva, oricum aceastd intAm-plare a fost publicatd
mai tArziu intr-o revistd de ezoteris m: Astra'. iar pdrintele Ernetti
mi-a trirnis num[rul respectiv. Povestirea din revistd corespunde
exact cu cele aluzite de mine de la p[rinte. $tiu cd in prezentarea
acestui episod in diferite cdrti sau reviste au-ap[rut qi alte variante,
dar esenfialul nu a fost modificat cu nimic. In ceea ce mii priveste.
eu cunosc povestea spusd direct cle pirrintele Ernetti. Mi s-a obiectat
c5 revista nu are un inalt nivel gtiinfific. intr:-adevflr, aga este. in
paginile ei intdlne;ti qi horoscoape. ;i reclame astrologice, unele
mai infailibile decAt celelalte, al:ituri de oferte pentru diferite talis-
mane. Constat totuEi cd prietena mea Paola Giovetti continud si
scrie aici articole Ei ii cunosc foarte bine sinceritatea Ei admirabila
munc.l depusf, ca publicist. $tiu cle asemenea c[ nu arn fost invitat

' Frangois Brune, Les morls nous ltttrlcnt, edi[ia a III-a: Philippe Lebar-rd.
1993; in ccrlaboriire cu profesorul R6my Chauvin: A l'Jcotfte de I'au-dLtli,
Philippe Lebaud, 1999. A se vedea lucriirile semnate de; Monique Simonet.
Jean-Michel Grandsire, Roseline Ruther. Jean Riotte, Corinr.re I(isacanin.
Hildegarde Schilfer, Sarah Wilson Estep pi Vincent qi Chantal IIalczok.
plrintele Jean Martin, Yvon ;i Mary,vonne Dray. pentru a nu cila clecAl
lucrdrile disponibile in lirnba francezi.
' Astra, numdrul clin iunie 1990. pp. 90-91.

13
 Frangois Brune
decit rareori sir public ceea ce stiam i' reviste cu reputafie.
sericrase. cred cr Dumnezeu acfioneazr precum torentele in mur.r{i.
cAnd existf, blocuri de stancd ce blocheazd ttlbia torentului, apele
trec, nirvainice. peste creste, unde iqi creeazd, alte vaduri.
Trebuie stiut cd p[rintere Agostino Gernelli era doctor in
medicinzi si, in acelaqi timp. specialist in fizica cuanticd. De ase_
meneer. el a fost intemeietorul universitdtii catolice din Milano
qi
a rimas rectorul acesteia timp de patruzeci de ani, pand la moar_
tea sa (din 1919 pand in 1959). Era Ei preqedintele Academiei
$tiinfifice Pontificale, ceea ce i-a permis sd oblin[ foarte ugor,
impreund cu pdrintele Ernetti, o aubienld la papa pius al XII-lea,
pentru a-i relata incidentul Ei a-i prezenta perspectivele fantastice
pe care o asemenea descoperire le-ar deschide pentru viitor.
Reaclia papei a fost pozitivd. El a vdzut aici ,,inceputul unui nou
studiu qtiinfific pentru confirmarea credinfei in Lumea cealaltd,,.
Toate acestea au apdrut de asemeneain Astra gi au fost reluate
apoiin numeroase lucriri pe care le-am semnalat in note. Deci nu
insist asupra acestui fapt decat pentru a sr_rblinia cd publicarea nLl
a fost urmat[ de nici o crezrninfire Ei cd phrir-rtele Er.netti nu a
primit nici o sancfiune. cred astfel c[ nu se poate pune in cliscutie
autentici tatea celor relatate.
in legdturd cu pdrintele Ernetti mai trebuie spus cd era un
veritabil savant, avand o culturd uimitoare. Doresc sr insist ceva
mai mult asupra acestui aspect deoarece are implica{ii serioase
asupra credibilit[qii sale. Faptele prezentate sunt intr-adevdr incre_
dibile, de aceea vor fi necesare numeroase garan{ii qi clovezi care
sI le susfin5 veridicitatea.
Specialitatea de bazd a pdrintelui era muzica prepolifonicd,
cu alte cuvinte intreaga muzicl a lumii incepdnd din jurul anului
2000 i. Hr., pand prin 1200 d. Hr. prrintele Ernetti era titularul
unei catedre absolut unice in lume, la conservatorul de stat
,,Benedettcl-Marcello", din Venefia. operele sare, in 19g6,
numxrau deja72 de volume Ei 54 de discuri. Mi-a fdcut caclou cateva
dintre ele, printre care un volum co'sacrat principiilor
filosofice
;i teologice ale mtLzicll, confinand,564 de pagini! prezjnLdaici mai
t4
 ,rTatd, a.iutd-md!"
ales cunogtin{ele legate de muzica egiptean[, sumerianir qi vedici
si v5 asigur cd nu ezita s5 folclseascfl termeni tehnici egipteni.
sumerieni sau asiro-babilonieni. Eu, care am studiat cAndva
aceste limbi, nu pot cle cat sd-l admirr. Datordm de altfel aceltria;i
autor qi numeroase alte stuclii, in special asupla cAntecului glego-
rian;in ceea ce priveEte interpretarea acestuia, el nu era deloc de
acorcl cu tradilia celor clitr Solesme-. Trebuie menlionat cir itrtt'-cl
auexi a uneia dintre lucrirrile szrle, p5rintele E,rnetti folosegte un
intreg dosar de scheme realizate de pdrintele Gemelli. cu spectt'o-
grante de cintece gregoriene. Colaborarea lor nLl s-a lirnitzrt cleci
la experien{a clin Milano. Pe lAngd faptul cd .,avea conclei", el era
diplornat in tizicd cuantici si sut-ratomicir, detaliu loarte irnportant
pentru a infelege mai bine valoarea cercetiirilor sale ulterioare,
Desigur. eu nu qtiam nimic din toate acestea in momentul in
car:e pirintele Ernetti imi povestea incidentul produs in prezellta
sa in laboratorul clin lVlilano. Totu$i. oricAt de extraoldinzrrii ar Ii
lost aceasth intArnplare, reacfia lnea entuziast[ l-a incr-rrajat filri
indoial[ sf, meargl rnai departe.
Mi-a explicat atunci ci in titnllul cercet[rilor sa]e cle acustici
realizate impreun[ cu pf,rirttele Gemelli. incepuse s[ se intrebe ce
puteau deveni toate aceste unde pe care noi le emitem si chiar.
pur;i simplu, cele cate ne constituie. cleoarece, in final, pentru
;tiinla de astirzi nu exist[ particule solide, ntt exist[ fire cle pr af' ci
numai unde. Totul este undl. Or'. insista el^ in povestea Genezei.
Creafia este prezentatd ca un eiect al voinfei lui Dumnezeu.
eiiGnt. clar qi al cuvAntului S[u, altfel spr.rs ca o' emisiune de
unde. Pentru el, undele sonore nu erau de alt[ naturir clecAt
undele care constituie ceea ce noi nurniil,,n.tatetie". E,le prezinti
aceeaqi armonie, acelaEi ,.spectru armonic". Pentru a fi mai siggr

Pellegrino M. Ernetti, Pritcil.ti. filoso.fic:i e te ologici della ntasica, EDI-

'
PAN, Roma, 1980. Cu o prefa{5 semnatl de abatele mdndstirii San Giorgicr
Maggiore.
2
A pirintelui Ernetti: Storiu tlel canto gregoriatrt, edilitr
se veclea lucrarea
a III-a, 1990, sau Il canto g,regoriano qi Trattato gcnercrle di canto 5;rt'grtriotrtt,
ambele editate de cdtle Funda[ia Giorgio Cini. Vene(ia.

15
 Frangois Brune
ci nu deformez cele gandite cre
er, voi cita chiar cuvintere
le va forosi cu murt mai tarziu pe care
intr-una din rLrcrrr'e sare
cu ceea ce ?ncerca ,a. Ei care imi
,tJ:i:ffi:unde ru.a ,a in1"teg. A.junsese
Ta
dedomen*,:,:,;i::r:,:;":T::;iliiHff
lgle- e-lglenla1e trSiesg
qi sunt vjtare d"oo'.."
:#i";[:*l'lj;]
Vorbind
,rnt tor-ate diir
lnde --sonore"' despie regurile de armonie
care concluc
undere sonore' er acraugS,
,,'cu posibiritatea de a extrapora
menea reguli asupra i'tregului ase-
uni,,"., t irncuantice si
lccrntorm
meca'icii onduratorii) noi avem
cere mai semnificative
;i
;r;;;*'.'#;;i;;.:
ale muzicii, in aceea .i
cr"uio,,ul a dispus
armonie ,*.imi astdzi penrru
ll"ili:T;..il::.1t' sunetcte spec_
Nu incerc aici sii cremonstrez
c5 pirintere Ernetti avea
tate sd gAndeascd astfel. crrep_
Vreau doar si reconstilui
fie linia gandirii rll",-p-"rrru u cu aproxima_
mai bine demersurire. voi f"r-ite ciritorurii* i infereagl
r"-u..u totusi c5 aceastS idee cre
?n tot universul' pand
in ."t" ,,ul ,rrici particut.lL^,ruteriei,viatr
regdseEte foarre adesea
in marturiit; J"#;"";: ie
derafi morfi gi s-au ?ntors fosr consi_
totu;i ta viald 2. Aceqtia s_air
elgg trupului, ag trecut intr-o artS dimensiun" aflat in
au ajuns intr-o lumind extraordinarr pri"r.;" tune.r qi
absoiuia. estier a1i"no-"r;;;;; unde au int'rnit lubirea
sr fie .u'or.ur. J" u,, public
larg qi studii recente arata
tot mai rnurt c5 nu s-ar putea
stdri de conEtiinfd..modificate reduce ra
or, iu,i una dintre rnrrtLrrii, printre
multe altere posibire:
,,vedeam' ,oir a" parti.ri"*rt.
Plantele rnere din ghivece
iraoiau.- "n".gi"...
sirnfit prezenfa ]ui bumner.;;;;; natoiita u."ri"ilnergii, zrm
toatd aceastd energie constituia
ror in casd... Am i'feres cd
aievdrata esen(i a tutlrror
rilor din viafa noastrd cotidiand. Iucru_
cd materiaritatea lor era
-----;- cu murt
Ernetti' Principi filost.fici e
teolctgici clella ntustr:a.
or. rru-'illegrino op. cir.,
(Experien{ir ia Hora.ele
"., otii,li]HJffi:TM
,n Morlii), in englezs NDE

t6
 ,,Tatit, aiutd'md!"
mai putin semniticativ[ decdt lumina pe care o,con!ineau... Totul
r:ispundea la vocea Lui sii il sl5uea in felul slu."I AE ad[uga faptul
ci aceea$i experienla se regf,seEte la unii mistici, creqtini sau nu. qi
c[ India cunoa;te dintotdeauna tehnici care provoaci asemenea
elementului Kundalini''
percep{ii,
^ ryai ales prin trezirea
intuifiile p[rintelui Emetti corespund deci poate unei reali-
t[[i de dincolo de ceea ce sirnfurile noastre pot sesiza. dar totusi
unei realitali. Acest nivel al realitafii ar fi probabil cel al particu-
lelor elernentare. insI atunci, continuAndu-qi in fala mea firu]
ideii, p5rintele E,rnetti m-a f[cut s[ remarc cd la acest nivel al
realitilii, conform teoriilor qtiinlifice actuale, nu exist[ timp, nici
spaliu. intr-un anume sens, trecut, prezent, viitor coexistd, nu acum,
in timpul nostru, ci intr-un fel de zond in afara timpului. Deci.
dac[ s-ar putea atinge aceast[ zond., acest nivel de realitate. ar
trebui sd putem regi-si tot trecutul qi chiar tot viitorul' in calitzrte
\s de preofi qi, in mod particular, ca teologi, perspectiva nu ne nrira
t\ prsa tare. cleoarece aceast[ categorie a timpului qi a spafiului era
N
.\J subiacenti ,,Sacrului" in toate religiile, aEa cum foarte bine a ardtat
\g Mircea Eliade $i cum Dom Odon Casel a menfionat pentru tradilia
iudeo-cregtinX. insuEi misterul celebrdrii euharistice, liturghia, nu
este o simplI reprezentare simbolic[ a morfii qi invierii lui Hristos,
si nici. evident. o nou[ moarte qi o noud inviere in invizibil, ci o
pariicipur" real[, in orice loc Ei in orice motnent, la unica moarte
si la unica inviere a lui Hr istos ''
imi amintesc cd arn vorbit mult timp despre acest subiect Ei
c[. zrsupra acestui punct ca qi asupra multor altota, am avut aceleaEi
pireri,'exprimdndu-ne amAtrdoi regretul c6 preolii^de ast[zi nu
.unor. nimic despre misterul pe care il celebreazS..Imt mai aduc

' Angie Fenirnore, Au-ctetit cles ttndbres, une bouleversante Il('tcattl( ctt
en.fer srrite it L,rne I'lDE. Filipacchi' 1996' pp' 160-161'
. Kuncialini * element in anatomia subtild a tantrismului descris sub
forma unui qarpe, zeilil ;i energie - toate impreunl -, pe care yo-qinul
le
clihercazi prirr ltathirvogr (n. tr')
, pentru toate iceite aspecte, imi permit si recomand cititorului interesat
prima nrea carIe. Pottr qtrc I'homrne clevienne Dieu., edilia a II-tr. Dangles,
1992'

t7
 Frangois Brune
aminte cI ant remarcat faptul c[ cleqtinii din Orient, ortcldocqii. au
pdstlat cu fennitate asupra acestui punct traditia comuni. Si chiar..
in rnomentul in care ?n timpul liturghiei aduc laud[ lui Dumnezeu
pentr.u tot cee?r ce a flcut pentru noi, ei evoci intoarcerea gloriozrs[
a lui Hristos la sfArEitul veacurilor. A;a cum spunea unul cilntre
teologii lor, cu nlult inainte ca noile teorii gtiin[ifice s5 fie cunoscute
cle marele public. ,.Biserica igi aminteqte de viitor".
Convins de crlitS{ile judec[tii mele, p5rintele E,rnetti i;i
continud povestirea. Il interesa incleosebi trecutul. visa s[ asiste
la grandiozisele concerte de la curtea farraonilor. s[ asculte cdn-
tarea psalmilor in templul clin lerusalirn. sd audd in sfArsit rezo-
nanla corurilor antice din tragecliile grece;ti... in anul 1955, se
infiinlase la Conservatorul de stat ,,Benedetto-Marcello" aceastf,
catedrf, de muzici prepolifonic5. al cirrei prim titular fusese chiar
el. Avea astfel posibilitatea sii intre in contact clr llllmero;i oarneni
de gtiinlS din toate [[rile. A inceput deci sir adune in jurul lui un
oarecare nuntir de savarrti pcntlu zi incercer s5 construiasc5 un
aparat capabil szi capteze undele venite din lunrea noastrd qi clin
istoria noastrd flrr a le aparfine in intregime, ff,rd a fi prizonie-
rele timpului si spafiului nostru. Acesta a fost cronovizoru].
- Arn fost in jur de doisprezece cei care arr colaborat ?ntr-
un mornent sau altul la conceperea Ei construirea acestui aparat.
Erau Fermi gi unul dintre discipolii s[i, un japonez laureat al
Prerniului Nobel, un savant portughez (De Matos, dacd arn not.at
eu corect), Ei werner vorl Braun, foarte interesat de experiment.
- Dar cum afi descoperit un lucru atAt de uluitor?
- De fapt, din ?ntimplare: o idee foarte simpld, un fel de ou
al lui Columb. Trebuia doar s[ gAndeEti.
- Deci si altcineva, intr-o bund zi, va face aceeasi clesco-
perire Ia rdnclul siu.
- Nu! Este practic imposibil. Ar fi un noroc nemaipomenit.
- Dar ^ce captafi cu aparatul? Sunetul, irnagini?
- Da. Insd nu era ca un fihn. ci ca o hologrami, in trej di-
rnensiuni, in relief. Personajele nu erall prea mari. Aproape ca
cele de pe ecranele teievizoarelor.

18
 ,,T'atd, ajutd-md!"
- in culori?
- Nu, doar negru gi alb, dar in rni;care Ei cu sonor. Dal in
ziua de ast5zi ar fi posibild gi cLrloarea.
- Puteali alege ce doreafi sd captafi szru aparatul funcliona
oarecum la intAmplare?
- Nu, puteam efectiv sf, regl5m aparatul asupra locului $i
epocii pe care le doream. lvlai exact, alegeau Lln personztj pe curc
cloream sf,-l urmdrim. Asr"rpra lui reglam aparatul Ei acesta il
urmzirea automat. cam a$a clllx procedeazd. ornitologii care prir-rci
inele la picioarele gdqtelor shlbatice seru Lrelzelor pentru a Ie
ulrn[ri deplasar:ea ;i eventual a le proteja.
- Asta inseamn[ cI imaginile pe care le obf ineafi erau cele
vdzute de personaj? Scenele captate erau prezentate prir-r prism:r
lui. din punctul lui de vedere'J
* Nu, nici vorbl de aEa ceva. Noi il vedeam pe el. Fiecare
oj1-!],-" un tip de uncl[, o emanafie proprie. s[ zicem ca o semnit-
tur I sau ca amprentele digitale. Vg9e1- fiecf,ruia este cle asemenea
unic5. Se prrociuc acunr aparate care recunosc vocile. ma;ini care
nu se deschid decAt cincl aud vocea proprietarului. Irisul ochir-rlui
este de asefflenea cliferit cle la un individ la altul, ca si nu mai
vorbim despre ADN. Deci vedelr un personai qi il urmirim in
toate deplasdrile sale. in centrul sccuei rimAne doar el. Problenra
este in prirnul rAnd de a-l g[si. prin tatondri. Se regleaz[ apoi apa-
ratul pe unda emanzrtf, de personaj si acestzr il unlircste in morJ
automat.
- Pe cine ati vaizut astfel?
- Noi an-r dorit in primul rincl sii verif icinr clacii ccerii i:c
captarn era autentic. Arn inceput cle.ci cr-r o scenl destul de rcccntl'r.
despre care aveam docurnente suliciente auclic-r si vicieo. Anr reql:rl
aparatul pe Mussolini in timpul susfir-rerii ulrui discurs. Apoi. anr
mers inapoi in timp, pAnd Ia Napoleon. DacI arn in[eles binc cc
spunea. erzr discursul prin cerre anunfa abolirea RepubJicii sclcni-
sime venefiene qi proclamarea Republicii italiene. Am a.juns apoi
in Antichitatea roman5: o scen5 clintr-o piaf:i de frucie si lcgunrcr
din vremea lui Traiar-r: un discurs al lLri Cicei'o. unul dintr"e celc rnai

19
 Frangois Brune
celebre, primul din cunoscfiele Catilinare. L-am vdzutpe orator si
am arzit faimosul Quousque tandem Catilina... Am admirat gestu-
rile, intonafia, talentul oratoric! Ce incAntare! Dar am impresia cd
pronunfia nu era chiar aceea;i cu cea care se inva!5 acum ?n qcoli.
Mi se pare cI el nu pronunfa sunetele ae separAnd cele dou[ silabe,
ci pur Ei simplu ca un a prelungit. Ne-am oprit apoi asupra unei
scurte tragedii antice, astdzi complet pierdutd. Ea nu era cunoscntd
decAt prin c6teva fragmente qi citate aparfinAnd unor autori ca
Probius, Nonius;i Cicero. Quintus Ennius este unul dintre primii
mari poefi de limbd latinS. Este perioada in care latina incepe sd
dep[qeascd stadiul de simplu dialect pentru a deveni o veritabilii
limb6 literarS, sub influenta alteia, greaca, dar pdstrAndu-qi desigur
autonomia. Thyestes se numegte aceastd pies[; a fost jucati la Rorna
in anul 769 i. Hr., in timpul festivalului Ludi Apollinare, care se
desfdsura lAng[ templul lui Apolo, cu pulin timp inainte de moartea
autorului.
* $i a{i putut reconstitui textul?
- Am vdzut qi am auzit tot, textul, corurile, muzica. De
altfel, eu am publicat textul acestei mici tragedii.
- Este fantastic, incredibil, minunat! Dar v[ rog sd-mi spunefi,
plrinte, cAnd m-afi invitat sI vd fac o vizit[, nu a{i fdcut-o doar ca
sa-rni vorbili despre Quintus Ennius. Spuneafi ceva ;i despre
viafa lui Hristos. Ali reusit intr-adevdr sd ajunge{i qi pdni la El?
- Da, bineinfeles...
- $i?
A urmat un moment de t5cere. F,zitare sau o scurtd recule-
gere inainte de a-rni face o dezvdluire? Pdrintele Er-netti con-
tinui:
- Am incercat rnai ?ntAi s5 captdm Patimile lui Hr istos,
r.istignirea pe cruce. Dar nu era atit de simplu. in acea perioacl[,
existau destui crucificali. Ne-am gAndit atunci cd am putea sd-l
reperdm grafie coroanei de spini. Aceasta, credeam, se explici in
carul lui Hristos ca fiind legatd de acuzafia ce i se aducea de a se
fi proclamat rege.

20
 ,,Tatd, ajutd-md!"
Din nefericire, aici, am avut parte de o surprizS. Coroana cle
spini nu reprezenta un element atdt de excepfional ;re cit
credeam noi. Atunci am incercat sd ne intoarcern si rnai nrult ln
timp, pAnd la ultima Cin5. Aici am reuqit! $i din acel nronrent t.tit
l-am mai pdrlsit. Era in anul 36 era noastr[, iar aceste scer]e au
fost clptate in zilcle dc l2 si 14 ianuarie 1956r.
Am vdzut totul: qgolla de pe M[gula Mislinilor'. triid:rt'ea
lui Iuda, procesul. Calvarul. Iisus era deja desfigurat cind a fost,
adus ?n fata lr,ri Pilat. Arn urmdrit urcalezr pe Golgota, Drutnul
.. ;
Crucii. Insa perioada medieval[ a deformat intrucAtva evenn.nen-
tele. adiugdncl qi episoade noi. Hristos nu a crazut niciodatl. dc
altfel nici nu purta intreaga cruce.
Ar fi fost mult prea grea. Nu ducea decAt bara orizontal[ pe
umeri, aqa-numitul patibulum. Picioarele ii erau legate de ale
celorlalli doi condamnali care au fost crucificali o datir cu cl.
Era complet desfigurat. repetd^pdrintele Ernetti. in urnra
flagelSrii, carnea ii fusese sfA;iati. in unele porfir-rni se vedea
chiar osul. Dar cum, conform legii roniane, condamnatul trebuia
si ajungd viu la locul execu(iei. solda{ii i-au cerut unui onr diu
mul[ime, zis Sirnon, din Cirene, si-l ajute.
Am urmf,rit sceua si in Evrrn ghelie . Dar acolo. piet:rtea a
fost uneori altfel interpletatai. Existd texte care alunci cincl le
citirl ne fac sd-l invidiern pe Sii-non clin Cilene petrtru rolul jucal
qi sd ne dorim, in adAncul sitfletr-rlr-ri. szi fi pLrtut qi noi szi-l ajutirn'r
pe Hristos s5-;i duci cruccil. Numai ci Sirnon a fzicut totul c'ie
nevoie, a executat doar o pollrr.rcit a soldalilor.
- E,pisodul in care Ve rortica ;tcrgc fata lui Iisus l-a{i virznt'l
- Nu! De altfel, a$a cum ;ti!i. accsta nu existi in Evurtghelii.
$i pirintele Ernetti i;i continul povestirea. Dar, firrd incloialii
cd fdr[ s5-Ei dea seam?r. nu mai vor"beqtc ia trecut. ILetriieste cu
intensitate cele vdzute. Vorbe;te la prezeut:

' intr-o scrisoare aclresati Iui Don Luigi 13orcllo. in 199(). piirintclc
Ernetti a inclicat o datir unterioarir: l9-i-1. insir tretruie rtotat 1'aptttl cit dc le
ultimele mcle vizite, pirintele E,rnctti incepuscr sn aibd ezitlri asupra unor'
clate.

2l
 FranEois Brune

- Ajuns pe Golgota, Hristos ii priveEte pe tofi cei care il

inconjoard qi ii aruncr insulte. Se petrece atunci acelaEi lucru ca pe
Mdgura M[slinilor. Toatr fdptura celui chinuit emani o asemenea
mdre{ie incat tofi cei prezenfi, evrei, greci. romani, se trag inapoi
din fata lui, se inghesuie unul in altur si in cere din urmd se prd-
buEesc la pdmant. Rdmanin picioare doar Maria (mama lui Hrisios),
{oqn Ei celelalte doud Marii. LAngd cruce, nici Maria, rnama Lui,
nici Sfantul Ioan nu plang. celelalte doud Marii plang. Deci Maria
(mama) nu era lacrimosa.
Existd cateva cuvinte care nu au fost refinute in Evanghelii.
De exemplu,la un moment dat, Hristos spune: ,,Aceasta este ora
voastrd". Sunt cuvinte care se regdsesc, desigur, undeva in Evan-
ghelie. Dar Hristos le repetr acum. Aflat rdstignit pe cruoe, spune
ceva care sund cam aga: ,,Acum c5 sunt prosldvit, ii voi atrage pe
toli la mine". cuvintele rostite de Hristos pe cruce reproduse de
Evanghelii sunt exacte. De fiecare datd cand vorbeEte, El priveqte
in jurul lui qi, atunci, tofi tac. chipul Lui exprimd durerea, dar
rdmAne nobil, hieratic. LJneori, textul Evangheliilor aduce com-
pletdri sau prin atitudinea lui Hristos se sublin jazd, un anumit
sens. cdnd El spune: ,,Mi-e sete!", de pild[, evreii l-au in{eles greEit,
crezdnd cr doregte sd bea. El se referea insd la o sete spirituali.
chiar spusese: ,,ii voi atrage pe tofi la mine". Se gdndea la setea
fafd de sufletele noastre. De asemenea, cdnd ii spune talharului cel
rnilos: ,,Adevdr ifi spun cd astlzi vei fi cu Mine in Rai,,, eu aln
infeles cd Raiul despre care vorbea era El insuEi. Dupd celebrele
cuvinte: ,,Femeie, iatd fiul t[u!,,gi ,,Fiule, iatd mama ta!,,, El adaugd
adres0ndu-se Sfantului Ioar-r: ,,Dar ceilalli unde sunt? De ce m-au
pdrdsit?" Nu cred, adaugi pirintele Ernetti, c[ Hristos a murit
gufocat, aga cum susfin numeroEi medici. Noi l-arn vrzut stand
drept, pAnd in ultima clipd.
De data aceasta, eu eram cel care t[cea. pxrintele Ernetti
imi respecta lini;tea. Apoi, curiozitatea mi-a revenit:
- Ati vdzur si invierea?
- Da! Insd este ceva foarte greu de descris. Era ca o siluetd.
o formd zdritd printr-o placd sub{ire de alabastru iluminat. sau

22
 ,,Tatd, ajutd-ntd!"
printr-un cristal... incetul cr-r incetul am vdzut aipoi tot restul viefii
l-ui Hristos, aparifiile sale clup5 inviere...
- A rdmas vreo urm[ din toate acestea?
- Da, am filmat totul. S-a pierdut relieful, evident, dar era
singura posibilitate sd pdstrdm o mdrturie. Astfel am putut sh-i
prezentdm gi papei o dovad5. Este vorba despre Pius al XII-lea.
Mai erau de fa!5 pregedintele Republicii, ministrul invdtdmAn-
tului de stat. membrii Academiei Pontificale...
- $i ce s-a intArnplat cu acest aparat?
- Este demontat, dar plstrat intr-un ioc sigur. in plus, am
depus planul lui la un notar in Elvefia, ;i alte cdteva ?n Japonia.
Exist[, de asemenea, o copie si Ia Roma.
- Dar de ce? De ce trebuie ascunsd o astfel de descoperire,
capabilS sd bulverseze lumea, sI reanime credinfa care, cztll peste
tot, incepe sd se piardd?
- Aparatul poate czrpta trecutul oricui, in intregime, flrd
excepfie. Absolut nimic nu poate fi linut secret. Nu existd secret
de stat, secret ;tiinfific. industrial, comercial, diplomatic; nu existd
viafd personalS. intr-o zi, am captat un grup de bandili care pregd-
teau un atac. Am alertat polilia, care a putut interveni la tirnp. Dar
lovitura ar fi avut loc. Aparatul nu minte. El poate, a;a cum a{i
spus, si bulverseze lumea, dal in asemenea mdsurd incAt pe unii
ii inspdimanti curnplit. Este o poarti deschisd spre cea mai teribild
dictaturd cunoscutS, vreodatd pe Terra. In cele din urmd, am cdzut
de acord sd demontdm cronovizorul.
- Dar s-ar putea utiliza" fdrd a se dezvllui absolut totul,
pentru descoperirea unor elemente din istoria umanithtii care ar
putea fi ulterior g[site, de exemplu, prin sdpdturi arlteologice. Ar
exista astfel mrcar o dovadi cd acest aparat a existat cu adevirrat.
- Deja am fdcut asa ceva, referitor la Manuscrisele de la
Marea Moart5. Se qtie cd a existat un cioban care, pornind in cZru-
tarea unei oi rf,ticite, a ajuns intr-o grotd in care a gzisit primele
texte. Cu ajutorul cronovizorului, am reusit si indicdm si alte
grote din Qumran unde ar putea exista manuscrise. Americanii
chiar au venit aici. L-am primit pe arnbasadorul lor in Italia; am

23
 Frangois Brune
un protocol prin care ei se angajau s[ pr-rblice aceste texte,
senrr.rart
indicdnd ;i sursa lor. Dar nll au fircut nimic. Lini;te totald!
- Putefi totuqi sir-mi dali mdcar o idee referitozire la struc-
tura acestei masini care ,,citeste" trecutul?
- O si v[ satisfac aceasti pldcere. Este constituitd din trei
elemente. Primul bloc continea o rnullime de antene pentru a
capta toate lungirnile de undd posibile ;i imaginabile. Antenele
erau f[cute din aliaje conlinAnd toate nretalele Ei erau unite intre
ele. Al doilea bloc replezenta un selector cetre actiona cu viteza
luminii. Se putea regla intr-un fel cle circuit inchis, stabilind locul.
clata gi persoana alese de noi. Persoana ela apoi ur mlritb peste
tot. In sfirqit. a treia parte era pllr;i sirnplu un aparat de luat vecleri
care permitea inregistrarea irrraginilor si sunetelor obginute.
* V-a1i gAndit si utiliza{i posibilitifile fantastice ale unei asc-
rnenea descoperiri pentru explorarea universului, regldncl apa-
latul asuprzi unor lumi inclepdrtate sau a unui trecut indepirtat sau
iisupra amAndurora simultan / Un gen de proiect SETI, clar rnai
pufin costisitor;i probabil rnai eficient? Cu acest aparat miraculos
ar trebui sd ob{inefi nu numai dovada existenfei altor lr:rni locuite,
ci ;i sd ie putegi vedea. si qtifi cum arati locuitorii lor, cum triiesc.
- Nu!
in acel moment, chipul piirintelui Ernetti se lumin5. in mod
evident, asemenea perspectivd ii pl[cea ;i ?1 puse pe gdnduri.
* Suntem abia la inceputul incercdrilor cu aparatul nostru.
Din nefericire, l-am demontat mult prea cur6nd, inainte de a
explora toate posibilit[1ile. Mai sunt necesare cAteva modificdri
minore. Ar trebui sd fie posibil. Am putea, de asemenea flrd
probleme, sd oblinem acum qi irnagini in culori.

Nu imi mai amintesc prea bine cum s-a incheiat prima

noastr[ intAlnire. Dar ceea ce mai qtiu incl este faptul cd in ziua
aceea ln-aln intors la hotel complet tulburat. CAt timp eram cll
pdrintele E,rnetti. il vedeam, il ascultam si forta lui de convingere
ficea ca tot ceea ce imi povestea sd mi se pard aproape normal.
Dar cAnd m-aln aflat singur, am inceput sd reflectez. Totul era

24
 ,rTatd, ajutd-ntd!"
curat[ nebunie! Visasem oare aceasti intA]nire? Sau pdrintele
Ernetti era cel care avusese asefilenea vis, ca un savant nebun
cum gdseqti in benzile desenate sau in romanele S.F.?
Si totuSi, dacl era adevdrat! DacI exista modalitatea de a-i
reduce la ticere pe toli farsorii care inventau viefi ,,autentice" ale
lui Hristos, conform unor arhive ,,akashe" la care ar avea acces,
dupS viziuni avute in tirnpul unor cIl[torii
,,in Astral", dr-rpi rnesaje
primite prin intermediul scrierii automerte, dupi experienfele
transelor sau a mai qtiu eu cAte altele...
DacS exista. de asemenea, calea de a-i recluce la t[cere pe
tofi exegetii noii qcoli de la noi care ruineazl total valoat'ea isto-
ricl a Evangheliilor fdrd, ca vreun indiciu cAt de mic sd le poatl
justifica elucubrafiile. Biserica se gdseEte din ce in ce mai mult
intr-o situafie suprarealist[. Ceremonialul a r[mas acelaEi, reuni-
unile exagerate, ceremoniile fastuoase. costumele. disirnulSrile.
invdfdm6ntul tradilional este repetat din cAnd in cAnd la cel mai
inalt nivel. in acte oficiale.
Dar, in realitate, teologilor, in imensa lor majoritate, nu le
pasd de nimic. Ei nu mai cred nici in ingeri. nici in demoni, niciin
miracole. Nu mai vdd in Evanghelil decAt povestiri tardive, foarte
indepdrtate de eventuala mdrturie a apostolilor'. Papa este din ce
in ce mai infailibil, dar credinfa se destramd la toate nivelele. Nu
este insd suficient s[ condamni abaterile a$a cum a incercat sI o
fac5 papa Ioan-Paul al ll-lea la inceputul pontificatului sdu. frebuie
sd se vinf, cu propuneri. $i nicidecum intoarcerea la SfAntul Torna
d'Aquino. Eu Etiu c[ existd de asemenea mici grupuri profund spiri-
tuale Ei t'ervente care nu se lasd antrenate de acest curent destructiv.
Sunt cei ,,pufini r5maqi" despre care vorbegte adesea Scriptura.

Iat5, pe scurt, motivele pentru care experienfele p5rintelui

Ernetti m-au fascinat. M-am intors de mai multe ori la Venetia.
t A se veclea, de exemplu, in traclucerea ecumenicir a Bibliei, Intrr.tclu-
cerea la Evanghelia dtLltd Ioan. De asemenea, la inceputul iicestei tracluceri,
rezervele forrnulate de cltre ortodocsi referitoare la acest subiect.

,,<
 FranEois Brune
Am luat de mai multe ori acela;i vapora; qi am sunat la micufa
poartd, discretr, a mSndstirii San Giorgio Maggiore. Am discutat
din nou ore in qir, despre cronovizor ;i despre nenumdrate alte
subiecte. GAndurile noastre.se armonizau qi amandoi simfeam
asta. Mi-a oferit cateva cdrfi scrise de el, iar eu i-am dat din cdrtile
mele. A citit Pour que I'hontnte devienne Dieu (,,pentru ca omul
sd devind Dumnezeu!,) Ei Les morts nous parlent (,,Morfii ne
vorbesc" t).'Exista intre noi un diarog viu asupra pioblemelor
Bisericii sau ale altor aspecte ale spiritualitifii, intr-o comuniune
de idei pe care nu o cunoscusem de multd. vreme.

2
Apdrutd in limba romAnd la Editura Enciclopedicd, BucureE tj, itg94
(n. tr.).

26
 2

O gami de unde necunoscute

Dupd prima intAlnire cur pdrintele E,rnetti, am f[cut si eu la

randul meu unele descoperiri. in primul rand, am dovada ci cele
povestite de pdrintele Gemelli privind vocea tatdlui sru auzitd pe
banda de magnetofon in l:rboratorul de fizicd, experimentalr clin
Milano, in prezenla pdrintelui Ernetti, sunt posibile. Desigur ch eu
nu am fost prezent Ia fata loculr,ri in momentul proclucerii feno-
menului Ei nici nu am putut sd-l inlr eb nimic pe papa pius al XII-lea
pentru a md asignra ci cele zrfirmate de pdrintele Ernetti sunt
exacte. Dar, in prezent qtiu cd l'enornenul prin care vocile celor
decedafi se imprimi pe bancla rnagneticr a unui magnetofon este
confirmat astizi de mii de experimentatori din intreaga lume.
Astfel de voci pot fi anzite de asemenea la difuzoarele radio sau
la telefon; chipul persoanelor respective pot apdrea pe ecranele
televizoarelor etc. Ansamblul acestor fenomene poart[ numele cle
transcomunicare instrumentald sau TCI. Adevhrate studii stiin-
fifice sunt in curs de derulare asupra acestui subiect in numeroase
fdri. Am intilnit eu insumi cei rnai importanfi cercetdtori in do-
meniu, atat din Europa. cat qi din America de Nord sau de Sr-rcJ. si
nu am nici o indoial5 asupra realit[tii faptelor. Referitor la acest
prim aspect, pdrintele Ernetti este deci perfect creclibil.
Se produce deci un fel de emisie, cle proiectie a unei forte pe
care nici simturile noastre Ei nici aparatele nu o pot detecta, l'or-ti
care imprimd mesaje pe banda rnagneticd, formeazh chipuri sau

27
 7

Frangois Brune
peisaje pe ecranele televizoarelor, intervine direct la telefon sau
la calculator, acfioneazd uneori chiar direct asupra imprimantei.
fdrS a trece prin calculator etc. Forfa, pe care nu Etim cum si o
denumim gi nici in ce consti ea, este totugi prezentl. ii vedem
efectele. $tiu cd termenul de ,,undI" ii Eocheazd, pe cercetitori.
dar il voi folosi totuEi destul de des deoarece nu am g[sit altui
pentru moment. Undele radio existau deja cu rnult inainte ca noi
sd Etim s[ le captdm sau sX le producem. Existd. se pare. si alte
unde pe care noi nu Etim inci sd le producem in mod voluntar,
nici sd le mlsurdm cu aparatele, dar c[rora aparatele pot cleja sI
le inregistreze efectele. Aceste efecte exist[. Nu le mai putem
nega. Undele sunt in mod cert emise de cdtre fiinfe inteligente gi,
in imensa majoritate a cazurilor, ele nu pot fi produse de fiinte
umane care tr[iesc in prezent pe P[mAnt. Din contextul lor reiese
cd sunt emise de cei decedafi. Nu pot sd redau aici intreaga de-
monstrafie care este necesard. Pot doar s[ fac trimiteri la diferite
lucrdri citate in note, fdrd a mai pune la socoteal[ multe altele in
diferite limbi. Cel care declarl apriori: ,,Stiti, eu sunt o persoan[
rafional5. Nu pot sd cred astfel de povestiri" di dovadi pur qi
simplu de blocaje psihologice profunde care nu au nimic rational.
Adev[ratul rafionalist este prudent, sceptic chiar apriori. in fafa
unui fenomen excepfional, dar nu rhmAne complet blocat. Este
deschis, curios sd afle totul. Sunt convins, si experien{a o dove-
degte, cd este suficient sd studiezi cu pu{ind seriozitate aceste feno-
mene pentru a ajunge la aceeaqi concluzie. Aq ad5uga, de altfel,
cI desi nu dominlm aceste unde, existd totugi progresele recente
ale tehnicii care ne permit sd captdm mesajele care ne sunt trimise
din Lumea Cealaltd gi sd elimindm, in cele mai mlrlte cazuii, alte
ipoteze.
Existenfa acestor ,.unde" fiind in mod categoric stabiliti, ne
este mai uqor sd acceptdm un anumit numdr de dovezi care pAni
acum pdreau rodul unui delir sau al unei halucinafii. Le-am adunat
din surse foarte variate, dar care conduc la aceeaqi concluzie.
Uneori a fost vorba despre experienle mistice. creqtine sau nu.

28
 O ganrd de unde necunoscute

fenomene dezviluite prir-r intermediul ttnor tnediumuri, povcstiri

ale unor persoane ajunse la hotarul morfii.

Retrd.irea trecwtwlui

IatS un prim exemplu pe care cred c[ este bine s[-l prezint

pe larg.
Pierre Monnier este un tAn5r ofiteri cd,zut pe frontul de la
Argonne in anul 1915. DupI sfdrEitul rdzboiului. ffrarna lui a dorit,
impreund cu un fost prieten al fiului s[u, sd efectueze un fel de peie-
rinai la locurile unde b.liatul fusese ucis. Pe cAnd incerczitt amAndoi
sd regdseascd locul cxaCt in care sc pclrcctlse dralna. doaltttta
Monnier, fiind atrasd in mod misterios, a pornit singur[ intr-o a]t[
clirecfie, impotriva indicaliilor ghidului siu. Dar dupI cateva clipe,
acesta a urmat-o, spundndu-i: ,,Avefi dreptate, aici este locttl".
Pentru pLrlin timp, doamna Monnier avu o impresie ciudatir:
i se p6ru c5 vede qi aude ceva din b[tilia in care pierise fiul ei. Mai
t6rziu, fiul ii va confirma prin ,,scriere automat5" realitatea pe
care ea o triiise: ,.RdmAne intotdeauna o ,,imagine de ne;ters> a
intarnplsrilor din trecut... daci qti{i s[ o vedefi, un fel de <cliqeu"
al trecerii noastre r[mAne vizibil pentru ochii spiritului. Afi triit
uneori asemenea stiri, le-a{i consitJerat drept halucina{ii, dar sunt
absolut reale , qi dezv5luite vou[ in mod excepfional... Pe cAmpul
de bitilie au rlmas umbrele uoastre! Inc[ se mai aud iragmente
dii fa Marseillaise; drapelul flutur5... dar sunt doar imagini pru--
lungite qi nicidecum o realitate obiectivd. Astfel de fenomene sttnt
incd necunoscute de ceitre ;tiinlzi voastrd: totu;i. ele au fost con-
statate de <vizionari>, fiinle care posecll o structurir spirituali
deosebitS; tot ceea ce atinge cliversele unde de care suntefi in-
conjurafi las5 acolo o inragine veqnic[: o fotografie... Ve{iinfeiegc
asemenea procese intr-un viitor destul de apropiat". Pentru raIiune
este greu s[ accepte aceste explica{ii.
Doamna Monnier nu a perceput undele bdtiliei ca pe un
amestec contuz $i inform, deci toate undele amestecate, ci ca pe

29
 FranEois Brune
derularea u.'i firrn. Dar ;i asllpra acestui punct, fiul
ei ii cii o
explicafie: ,,voi vd gdndili la *ultirnea cle scene care
s_au pe_
trecut i' acelaqi loc. Este evicit--nt cr procesul vr
este necunoscut:
este vorba despre o varietate cie terepatie. pe
c're as n'mi-o nra-
teiial5. intre unde ;i unde. care clecra'EeazI asernenea
unui resort
tabloul oarecum stabilizat: el se pu'e in mi;care, stimurat
cie u'cre
analoage celor care l-au scdldat cand s-a formart..
creiereie ,oastre
su't cr o ca'te uriasa cu i'ragi'i. cir.eilr ii pureti rds|oi pagi'ilc
una dr-rpd alta; nu apare nici o confuzie in aceastr
i'gr.irndclile de
irnpresii iar voi le putefi face sd r-einvie fie-care pe rdncl
atunci ca'd'rultiple,
dori{i. Acelasi lucru este valabil gi pe't*r <creierul
naturii>, dacb pot risca un astt-el de eufemism; impresiire
sunt inre_
gistrate, ele pot fi readuse succesiv la o viafd pa,nanr"uscd,
dar
apte sa se repete atat de des cat vor fi cerute... Acelagi
lucru este
valabil pentru sunete, voci, aperuri, porunci, cantece
Ei fanfare,
zgonrot de paqi. zrangdnit de arme etc. [,e puteli
da o actualitate
completd in amintirea voastrd. <creie.ri naturii,
i;i arninte;te qi
el, iar moleculele sorore se mobirizeazr cri' nou
i' spa{iu ca ;i in
voi."I un ultim detaliu: aceste explicafii dateazd.clin anul
1g1gl
cateva cazwi aseniin[toare sunt cre altfel cerebre ?n
.rome_
niul para'ormalului. Unul cli'tre cele mai cunoscute
este flrd
i'doiali povestea a cloi englezi cale au crezut cd au ?ntarnit fan-
toma regi'ei Maria Antoanet'i'parcul de ra versaiiles2.
Dar ruai existir i'ci r.rurte artere. Astfer, la sucr de creta.
se
inalld ruinele unei vechi fort[re[e venetiene, i' locul
numit
Frango castelli. (Jr, mai mur{i ,nartori demni
de increcrere sustin
cd au verificat ei ?n;i;i un fenomen bine curoscut
de locuitorii clin
regiune. Primdvara, in tir'pul rrslritu.lui sau
al apusulni, dacl te
apleci pLrfin. aproape cle nivehil sorului, suslin
ei se vede ieqincr
dintre ruine o arnratzi ?ntreagd echipati cu pratoqe, cdgti.
scuturi si
l5nci. Sunt numiti drosuliti, adicx ,,oamenii clin rour.." poti
sii treci

' l",erres tle pierre, vor. I. Fe'ra'd Lanore, pp. 3g7-3gg 394-396.
'A se vcclea excerentrr stucliu scmnat de Jeun Senelier, I-e 9i
My.s1[ys
petit Trianttn, utle t'isi.ctrt. duns Iespace-te,tps, Berisa'e.
6111

r9()1 .

30
 O gnnrii de unde necunoscute

printre ei fdrd sd-i deranjezi gi tiirir sd f ii incomodat lzr rAridul thu.

Imaginea lor nu dispare in general atenudndu-se lreptat, ci in
straturi, incepAnd din partea de jos. Mai intii dispar picioarele.
apoi platoqele, cdEtile; la sfArqit, nu se rnai vircl decAt virlr"rrile
l[ncilor'.
in acest caz, unclele par legate cle lclcr.rl uncle a avut loc eve-
nimentul, gi nicidecum de timpl in unele circumstanle. ele pot fi
sesizate la multd vrenre clupi eveniment. Exist[, cle aserncne a. ;i
alte mdrturii de bdtZrlii percepute la mult timp dupd tcrminarea
luptelor. Aceste unde par sd sufere nneori Lln ugor decalaj in spafiu.
Luptele-fantom[ se pot astfel desfdqura in inaltul cerului.
Pierre Monnier insistzi in mai multe rArrduri aslrprzl f'aptr-rlui
cd ,,vizior-rarii" sau mediurnurile pot si pelceapi perl'ecl erceste
unde. C G. Jung. care avea o bur-rici din partea marnei qi o fiicl
nrediumuri, se pare cir ar fi triit ceva asemzin[tor in anul 1924,
cAnd, intr-o seard de prim.lvari. la Bollingen. aflat intr-o stare de
afipeal[, a auzit si a vizut un grup de tineri, imbricati in negru ca
tirranii in zilele de sdlbiitoare. AceEtia treceau pe ldngl conacul
sdr"t vorbind, rdzAnd Ei cAntAnd. ?n sunetul unui acorcleon. A cleschis
feleastra qi obloanele de douf, ori. dar nu a descoperit decit ,,noapteer
lurninati cle lund qi o linigte mornrAntald". Or, furtr-adev[r, in
Evul Mediu, acest loc era un puuct de trecere pentru gmpurile de
mercenari care se deplasau din Elvefia la Milano, sI se angajcze
in armatele striine. ,,Putea deci s[ fie vor:ba despre una dintre aceste
coloane care se organizau in fiecare an, in nrod regulat primiivara.
qi care, prin cAntece si veselie, i;i luau rdmas-bun de la tara lorr.
Mi se pare, intr-adev[r. cd mecanismul care permite unor
persoane sensibile s[ ,,vad5" sau sir ,,and6" ceea ce noi nu vedem
Ei nici nu auzim. corespunde cu ceea ce ne spllnea Pierre Monnier.
E,ste absolut remarsabil faptLrl ci. in cazul tririt de C. G. Jung. el
ii vedea pe tineri trecAnd atunci cAnd lerestrele si obloanele erau

' Lonis Pauwels gi Guy Rreton. Nouvelles llistoires extrnordinuircs.

Albin Michel. 1982. pp. 131-141.
' C. G. Iwg Ma i,ic. (iallir-nard, 1973, pp.266-269.

31
 FranEois Brune
inchise. Aceasta inseamnd cd numai cu ,,ochii minfii", cull spune
Pierre Monnier, adicd datoriti facultdlilor cor:pului sdu spiritual
(subtil. eteric, cum doriti s[-i spunefi), putea s5-i vadd defilend pe
tinerii mercenari. De fiecare datd cAnd incerca s5-i vadl cu pro-
priii ochi, deschizAnd ferestrele, nu observa nimic. Corpul siu
spiritual gisindu-se fdr[ indoiald ]a acelagi nivel vibrator cu ima-
ginile din trecut, doar el le putea vedea.
E,ste deci probabil cd oricine altcineva. in acelaEi moment si
in aceeagi camer5, n-ar fi vdzut nimic. Dar se poate ca un aparat
de fotografiat sd fi putut capta ceva, deoarece in zjua de astdzi se
cunosc exemple in care p.9 o peliculd foto au apdrut chipuri sau
siluete pe care nimeni nu le vlzuse in momentul executdrii f-oto-
grafiei'.
Mecanismul acestor percepfii pare s[ permit5 intAlnirea cr-r
evenimente trecute, chiar pe locul unde acestea s-au petrecut, a;a
cum tocmai am vdzut, dar uneori ;i in afara acestuia. Anumite
mediumuri sunt in legdturd cu un ,,ghid", o entitate, un spirit din
Lumea Cealalt[ care le asistd qi le face sf, vadl lucruri sau le
transmit mesaje. Adesea, mediumul spune ,,mi se aratd" asta sarr
asta, ,,mi se spune" cutare sau cutare lucru. Comunicarea intre
mediurn ;i acest ghid trebuie sI treacf, printr-un suport material,
insd avAnd un nivel de materie pe care altii nu il percep. Alteori,
qi pentru mine asta este;i mai interesant, mediumul pare ,,a vedea"
Ei,,a auzi" in mod direct. Pare c[ atunci el poate vedea,,la distanfi".
$tiu cd adesea un medium, chiar firl ca el sd-;i dea seama,
nu face decdt sd vad5, prin telepatie cu clientul sdu, ceea ce acesta
are in minte. Dar, chiar Ei atunci. el percepe undele" Mai mult, se
pare de asemenea c[ adesea el poate s[ vadi ceea ce clientul s5u
nu a vdzut incd niciodatl, qi nici nu a auzit. Altfel spus, ar exisla
poate unde remanente. unde ale trecutului care ar r[rnAne in
locurile unde s-a desf[qurat evenimentul. cum se pare cd este cazul
bdtiliei percepute de doamna Monnier;inseamnd cd oricine, chiar

' A se vedea. printre multe altele, Cyril Perrnutt, Beyonrl the Spectrtutt,
1 983.

32
 O gamd de unde necunoscule
)une
dacd nu este medium, ar putea in anurnite circumstanfe exceplio-
tual
-l nale sI perceapd astfel de unde. De exemplu, undele drosulililor,
. l,l^- care nu sunt percepute decAt in anumite perioade ale anului si la
)l'o-
anumite ore, probabil favorabile datorit[ unui nivel de tempe-
szi u
raturd sau de urniditate deosebit.
na-
Mai existd de asemenea qi alte unde, sau aceleaqi, care nu
sunt percepute decAt de mediumuri qi atunci fdr5 legdturd cu
t-i spafiul, distan!a neavAnd irnportan{d. Cronovizorul capta undele
rat
corespunzand unor evenimente care se produseserl foarte departe.
SC
Pdrintele E,rnetti nu avusese nevoie de aparatul sdu la Ierusalim
lu pentru a capta Patirnile lui Hristos.
3-

u Amintirea aiitorulwi
a
3
$i mai de necrezut pare a fi faptul c[ aceste unde pot ti
I captate, in anumite circumstanfe, inaintea evenimentului care le-a
produs. In anul 1574. cinci soldafi din gardir. la Utrecht, au vitzttt
la orizont pe la miezul nopfii o lupt[ cumplitd care de fapt aveit
sd se desfigoare abia dupl doudsprezece zile. Descrierea fdcuti de
aceqtia a fost atAt de precis[ incAt nu exist[ nici o indoial5 asllpra
celor vdzute. Trebuie notat doar faptul cf,, in acest caz. undele
percepute anticipau evenimentul, insl exact in locul unde acesta
urma sI se producX. Este vorba deci despre unde percepute flri
leg[turd cu timpul. dar bine localizate'.
inleleg totu$i c[ nn astfel de caz. tzolat qi foarte vechi, nu
este suflcient pentru a convinge pe toatd lumea. Dar rnai avem Ei
alte exemple. mai recente. Maica Yvonne-Aimde, de la mlnlstitea
din Malestroit, in Bretagne, avea viziuni care nu erall legate nici
de spafiu, nici de timp. Indrum[torul ei spiritual a intuit impor-
tanfa acestor viziuni Ei i-a cerut .,in nutnele sfintei supuneri" sI-i
redea totul cu fidelitate. Majoritatea povestirilor sunt plstrate
sub forrnd de scrisori pultAnd qtampila pogtei. Deci nu existd nici

' I-ouis Pauwels Ei Cuy Breton. op. cit., p. 141.

33
 Frangois Brune
o indoial5 asupra autenticititii fenomenului. La 29 septembrie
1923. de exemplu. ea scrie in post-scriptum-ul unei scrisori aclre-
sate indrumitorului sIu spiritual:
.,Vzri! am uitat sd v[ spun despre un lucru bizar... in tren, allt
:rdonnit qi am avllt un vis cir-rclat, dac[ pot si-i spun aEa... estc
vorba mai degrabd clespre ceva trist Ei itni este foarte gleu s[ vl
redau totul! Eram clluglrild qi cil5toream. Purtarn straiele Orcli-
nului augustinian gi vedeanr avioane care arllncau niste cilindri
groqi peste trenuri. peste giri. distrugAnd qi incendiinci totul.
Vedeam b[rba1i ?mbrircati in verde, urcAnd si coborAncl clin tren:
ai fi crezr-rt cd sunt uniforme militare, diir cu toate acestea nu
semdnau cu solclatii nostri. M-am ttezit brusc. Trenul se oprise..."
Trebuie si precizim cd in momentul in care ?;i aqtenrea
gAnclurile pe hdrtie. maica Yvonne nu fusese incf, adnrisir clefinitiv
la mirnrstirea clin Malestroit. Or'. surorile augustiniene sunt con-
templative Si deci. in mod normal, ele nu c5lzitoresc. Accst ..vis"
nu era in nt:isurii sai-l iric0nte prea tale pe confesor. Mai trebr-rie
remarcat c[. in anul 1923, armata german[ incd nu adoptase pentrLl
uniformele militare celebra culoare. Ne-am putea gincli. clesigur,
cf, aceastd viziune, autenticii de altfel, este mai degrabfl compusii
din imagini generale mai mult sau mai pufin reprezentative ale
viitorului, f5rd a corespunde ins[ exact unor evenimente locale
precise. Dar nu acelaEi lucru se poae spllne despre episodul urmdtor.
La25 martie 1929. ea ii scrie indrumdtorului siu spiritual:
,,in aceastd noapte am avut un vis ciuclat. De <Iata aceasta.
mi ?ntreb dac[ nu cLrmva sunt pe jumdtate nebun[. M-am virzut
in fafa cliniciir, ir.tconjuratf, de mai multe cdlugdrile. Pf,rea a fi o
zi de sft'bitoare. era o vreme irumoasS. Aveam prinse pe piept
patru sau cinci nreclalii, prir-rtre care si Legiunea c1e Onoare. Erant
in rnijlocr"rl cilug[ritelor qi parcd eu eram starela lor. Un ofiler cu
grad inalt a venit spre mine sI mi salute. O alth cirlug[ri[d plrrta
si ea o nredalie. O voce foarte tAn5r:i spunea in spatele meu:
I Ai.rgustinele sunt. in acela5i tiurp. contenrplativc si ospitalicre. Elc nr,r
ies cleci din nrirnislit'e, clar' ingrijcsc bolnavi in incinta acesteia.

34
 O ganrd de unde necunoscula

<Ascultd-mb cu aten[ie, Yvonne-Aimde. I'iinclcti miti tiirzitr iti r,e i

aminti toate acestea si vei fi puternicd. Ascultii>..."
Totul s-a realizat. Scetra a fost chiar filmat[. La 7 auur-tsl
7949, clinica m[n[stirii a prirnit Crucea de i{irzboi. Generalr-ri
Audibert i-a innrAnat-o maicii Yvonne-Ainrde. deo;rrece intre tirnlr
devenise stare{a mlnlstirii qi conducea Ordinul Augtrstinc)lor.
Toate cfluglrilele erau adunate in acea zi. Maica Yvontre-Aimdt:
purta deja cinci decorafii pe piept, intre care se afla ;i i-egirrnca
de Onoare pe care generalul de Gaulle i-o intlrAnasc la Vanncs.
in22 iulie 1945. Cu cea primitir la 7 august 1949 (l(ing's Vlcclal
englezi), avea in total qase rnedalii. Sorii l\4zrrguerite Tor-iirr al l'osi
de asemenea decorati in aceea;i zi. penttu lnullcul clepusl la
clinicir. Deci totul s-a petrecut exact a$a ctlm ea vdzttse'.
Viziunile despre viitor apar{inflnd nraicii Yvonne-Airn6er
trebuie firrd indoialI puse al[turi de cele ale persozlnelor saivate
de la moarte, vreau s[ spun ale unor oetmeui care 5i-au picrclut
pentru o clip[ cuno;tinfa qi care. in acest timp, au triiit o expe-
rienlh extraordinar[ la hotarele mortii (EHM). Intr-un anume
moment, ei Ei-au rev[zut intreaga viaf5, viafa lor ttecutit.
Dar s-a intAmplat ca unii clintre ei s[ aibi ceea ce am puteil
numi ur.r ,,f1ash", scurte viziuni asupra propriului viitor. Voi arninti
aici un caz. unul dintre cele mai caracteristice de acest tip. il
preiau de la Kenneth Ring, o personalitate printre cercet[torii in
materie. E,ste vorba despre un englez in vArstir de zece ani, ttans-
portat de urgen{5 la spital, in anul 194I, sttlerind o crizra acut.l cle
apendicitd sau de peritonit5 - nu-s,i rnai aminteEte prca hine. in
timpul convalescenfei. i s-au infflgi;at fel de fel de arnintiri ciuciate.
Ciudate pentru cd se refereatt la viitoml sziu. Dupi rnulli ani.
trdind in America pe atunci. a povestit cele trdite. Voi prezenta
aici doar esenlialul, legat cle subiectul nostru.
,.irni amintesc foarte clar c[ stirteant pe un scaun de uncle
putearn sir vdd doi copii juc0ndu-se pe jos in fata mea. Si ett ;tiam

I Retr6 Laulentin. Prddictictns de Soeur Yv'onna-Aintfu cla Malestroit, o

EIL. 1987, pp. 50 ei 69.

35
 FranEois Brune
cd sunt cdsitorit, cu toate cr. in aceastd viziune, nu exista nici urr
indiciu asupra sofiei mele. o persoanf, clsitorit[ stie ce inseamnI
sd fii cisdtorit, pentru un copil acest lucru nu este posibil... Eu am
avut amintirea unui fapt care nu se plltea intdmpla ?naintea
varstei de aproximativ doudzeci ;i cinci de ani. Dar nu era vorba
despre faptul cd vedeam viitorul in sensul convenfional al terme-
nului; triiam experien{a viitorului. in acest incident, viitorul era
acunl."
Povestitorul a desenat atunci pianul exact al incdperii in
care se desfdgura scena. Apoi, a continuat:
,,In aceastd <experientd>, eu vedeam drept inaintea mea qi
la dreapta, a$a cum am indicat in plan. Nu puteam vedea spre
stanga, dar qtiam cd persoana cu care eram crsdtorit era aEezatd
in acea parte a camerei. copiii care se jucau pe jos aveau in jur cle
patru ani, primul, ;i trei, al doilea. cel mai mare era o fetili bru-
net5. cel rnai mic era blond qi md gdndearn cd este bdiat. Dar anr
vdzut apoi cd erau doud fetife. Stiam de asemenea cd de cealaltl
parte a peretului... era ceva foarte ciudat, ceva ce nu infelegeam
deloc. <Amintirea>, mi-a revenit brusc intr-o zi, ?n anul 196g, cand
stateam pe un scaun qi md pregdteam sd citesc ceva;i cand mi-am
ridicat privirea spre copii... Am rearizat cd era <<amintirea, din
1941. Dupr care, am inceput sd rearizez ci aceste amintiri ciudate
aveau un sens. Iar obiectul bizar din spatele peretelui era un
aparat de inc5lzit cu aer comprimat. Astfel de aparate nu se
foloseau qi nu se folosesc nici acum, dupr cate stiu eu, in Anslia.
De aceea nu puteam s5 infeleg despre ce era vorba..,r

Problema prosp ectdrii aiitorulwi

Se pare c5, in acest caz,viziunea viitorului era perfect clari,

aproape ca o fotografie a momentului care urma sd vini pe care
Ei

' Kenneth Ring, En roLrte vers om6ga, Robert Laffont, 1991,

pp.227-228.

36
 O gamd de unde necunoscute

personajul nu urma sd-l trdiascl decAt peste multi ani. Asemenea

gen de experien[d cunoaqte totuqi mai n-rulte variante. Lucrurile
nu sunt intotdeauna at6t de simple.
Din circa dou[zeci de cazuri recenzate de Kenneth Iling in
momentul in care el iqi scria cartea, unele se prezintd ca viziuni
ale unor accidente teribile, viziuni care se vor desflEura sub
formd de vis exact pAn[ inainte de momentul critic, ceea ce ii va
permite celui in cauzd, sd se salveze. Dar. de fiecale datd, altc
persoane care nu au beneficiat de aceeagi atenlionare au ajuns
victirne ale acestor accidente in momentul. in locul gi in irnpre-
jurdrile vdztte in timpul acestor experienle la hotarele mortii.
Viziunea, tot atAt de precisd ca Ei in cazt-tl tdnirului englez
cu copiii sdi. nu corespundea deci unui eveniment perceput cu
anticipalie pe care cel in cauzd, urma, oricum. s5-l tririasc[, ci re-
prezenta derularea unui eveniment care urrla sZr se intAmple qi in
care risca sd se afle implicat. Deci nu erau undele provocate cie
eveniment care trebuiau negreqit sd-l intAlneasci pe cel interesat
;i care fuseserl captate anticipat in zon5. f[rd legiturd cu spaliul
Ei timpul, si unde s-ar fi putut grava. Undele percepute corespun-
deau unui eveniment care era doar posibil pentru cel intereszrt.
Oare ele au fost in intregime compuse ca imagini de sintezi
de cdtre vreo entitate binevoitoare inslrcinati s[-l protejeze pe
cel interesat sau trebuie s[ evoc[m aici ipoteza lumilor paralele
care s-ar crea in jurul nostru, in fiecare clipi, in func{ie de opliunile
care ni s-ar prezenta gi intre care noi trebuie, in fiecare moment. si
alegem? Undele pe care le capt[rn astfel, in tirnpul acestor EHM,
f[rd leg[turd cu spafiul gi tirnpul nostru, vin oare din viitor sanr
doar,,prospecteaz[ viitorul"'?
Problema este prezentatl terneinic de Kenneth Ring. rapor-
tdnd chiar un caz care pare si confirme aceasfl posibilitate. E,ste
vorba despre o tAn5r[ care erer pe punctul s[ se inece, in 19-56. la
vdrsta de unsprezece ani. Plutind cleasupra corpului siiu ea incerca
s[-l salveze, dar in acelagi timp percepea, spunea ea, ,,trei traiec-
torii care conduceau spre viitor... Fiecare constituia o alternativi
compusl din evenimente pe care le-am vizut". Ea numes[e aceste

37
 Frangois Brune
traiectorii ,,viitorul A, viitorul B si viitorul C". ,,Viitorul A, ne spune
Kenneth Ring, era acela care s-al fi derulat dacd anumite eveni-
mente nu ar fi avut loc in vrerlea lui Pitagora, cu trei mii de ani
in urm[, Era un viitor: de pace qi armonie. marcat prin absenfa
rdzboaielor religioase qi prin figura lui Hristos. Viitorul B cores-
pundea scenariului clasic al viziunilor profetice. Viitorul C era o
viziune Ei mai distructiv[ a viitorului B. Viitorul B qi viitorul C ii
trimiteau imagini simultane qi, incepAnd de pe la sfArEitul seco-
lului pAnd cdtre anul 1956, imaginile, dintre care unele erau banale,
formau traiectorii separate... Asttel, persoana respectivi era
conqtienti de trei forme de potenfial viitor, dintre care doar doud
aveau incd, pentru ea, $anse si se realizeze pe Pf,rnAnt'."

Acceswl la cwnoasterea totald

Asa cnm se poate intelege din acest ultim caz, viziunile

viitorului pot foarte bine sd nu se lirniteze la cAteva episoade din
viata personal5 a celui implicat. Fenomenul poate lua o amploare
extraordinar5. intinzindu-se in intregul univers. in aceste noi
versiuni, nu existS posibilitatea de a verifica dacd viitorul ?ntre-
zdrit se realizeazl, mai tArziu qi aceasta cu atAt mai mult cu cAt,
revenind la viafa din aceastd lume, cei care au fost crezt[i mor{i
uiti absolut totul. Iatd un astfel de caz, prezentat doctorului
Moody2, printre multe altele posibile:
,,Totul s-a petrecut, cred eu, imediat dupd trecerea in revistl
a intregii mele viefi trecute. Am avut brusc senza{ia cd posed
cunoqtinfe in toate domenii]e - despre tot ce s-a intAmplat de la
inceputul lumii qi despre tot ce urlna s[ se petreacd la infinit. Pentru
o clip5, am avut impresia c[ puteam pdtrunde in toate secretele
universului. stelele, luna - absolut orice. Dar clin momentul in

' Kenneth Ring, o7r. cit., pp. 265-266.

2 Raymond
Moody, Lunidres nouvelles sur la vie aprds la ule, Robert
Latfont, 1978. pp. 46-48.

38
 0 gamd de unde necunoscute
rne care am hotrrat sd revin la viaf5, toate datele s-au gters qi nu am
ni- refinu^t aproape nimic".
lni Inacest caz, se pare cI nu este vorba intr-adevdr despre
rta vizionarea evenimentelor ca intr-un film. Universul este prea vast
ls- qi chiar mica noastri planet[ este prea complexd pentru o astfel
.t, de vizualizare. Dar existi totuEi comunicarea unei informatii si
. ll trebuie cr existd obazb, unde se aflf,, ca intr-un fel de arhivd. toate
o* evenimentele, mici sau mari. ale acestei lumi. De altfel. urmarea
mdrturiei confirmd faptul acesta.
ra Doctorul Moody, incercAnd sh studieze rnai profund feno-
la menul, i-a cerut martorului s[-i explice sub ce formd i-au fost
flcute cunoscute toate datele. iar acesta a rdspuns:
,,Sub toate formele posibiie: imagini. sunete, gAnduri.
oricum ;i oricat. ca qi cum nimic n-ar fi rimas necunoscut. Tot ce
inieamnd cunoaqtere era acolo; absolut totul...
Alfii vorbesc despre posibilitatea de a cunoaqte totur mai
degrabd decat despre o cunoaStere totald insusitr. ,.Frr-rditia si
n inf'ormafia sunt acolo, Ia dispozi{ia ta, fdrd limite. povesre$re url
alt rnartor. Respiri cunoasterea... Brusc, al'li toate rdspunsurile...
i Este ca si cum fi-ai concentra atenlia asupra unui punct din aceste
informatii Ei. deodata, cunoasterea tAqnegte din acel punct, automat.
t
Parcd ai asista la o duzini de cursuri de lecturd rapidI.,.
i un alt martor explici astfel experienla trbit[: .,A existat ur-r
i
moment in timpul celor ?ntAmplate - cum si v[ spun? - parci aq
fi stiut totul despre toate... Timp de cAteva clipe, nici o comuni-
care nLl mai era necesard; aveam sentimentul c5 tot ceea ce as fi
dorit sI qtiu putea fi imediat aflat"I.
Este si cazul lui Tom Sawver, simplLr mecanic in ora;ul siu,
aproape zdrobit de carnionul pe care-l repara gi care i-a cizut pe
piept. DupI ce clescrie pe larg intdlnirea sa cLl Fiin[a de lumind,
adaugS:
,,A doua experienfi, de asemenea magnificd, corrstd in
faptul ci-fi dai seama ci te al'li deodatd in contact cu cunoasterea

' Raymond Moody. ct1t. cit., pp. 50 si 51.

39
 Frungois Brune
absolut[, total5. Este greu cle descris... Te gAndeqti la o intrebare...
si irnediat al'li rlspunsul. Este foarte simplr-r. $i poate fi vorba
despre orice fel de intlebare, asupra oricirui subiect. Poate fi despre
un lucru despre care nu gtii nirnic. pe care nu-l infelegi. qi lumiria
?!i aduce r5spunsul corect pe loc, ajutAndu-te sd-l ingelegi"'.
Uneori, cunoqtinfele intrevdzute pentru o clipd nu dispar'
complet. La inceput, rf,m6ne o nostalgie foarte puternicd, urai
apoi. unele amintiri vagi care revin sub formd de intui{ii. Lucru
valabil in rnod sigur pentru Tom Sawyer, care nu a avut gansa s[
studieze prezt mult in viat[, si care, dupd intdlnirea cu Fiinfa de
luminS. a devenit pasionat de f izica cuanticf,. in mocl normal. trebuia
si invete sau sd reinve{e totul in acest domeniu dar, in mod
misterios. pe nrirsurd ce se cufunda in lucrlri de specialitate. avea
inrpresia cI reglse;te amintiri ascunse. Ia15, de pildI, m5rturia
soliei sale intr-o scrisozrre adresati lui Kenneth Ring:
,,Adesea, pronunf[ cAte un cuvAnt pe care el nu l-a mai auzit
niciodat[ inarinte. in lumea noastrS. Citeodatd este un cuvdnt
necunoscut, dar afli... c[ este legat de teoria lr"rrninii... vorbeste
despre obiccte mai rapide. decAt viteza lunrinii ;i pcntru nline e slt'
gleu si inteleg. CAncl T'oni incepe sir citeasc[ o carte de fiztcd.,
sustine ci el cunoaqte cle^ia ce trateazi si cautii altceva"r.
Clnd l-am intdlnit pe Tom Sawyer la congresul Organizafiei
r),
amelicane de stuclier e a strlrilor prernergitoare morfii (IANDS
la Charlottessville. in urmi cr-r cAliva ani. studia aldturi de profesoli
runivcrsitari rnoclelele cosmologice, rnai ales galzrxiile sau uniunile
de galaxii in lorrnzi cli: tor.
It4ecliurlurile sunt nevoite sf, reflecteze la ceea ce trliesc
zilnic. Pf,rerea lor mi se pare deci loar te interesantii, mai aies atunci
c6nd vine de la unui dintre cei mai renumiti dintre ,.senzitivi".
N{edir.rrlul olandez G6rard Croiset se nunrfuzi cu siguranli printre
I Krrnnclli Ring. o7r. cll.. pp. 75-16.
' Ilri,l.. p. 147
.

t IANDS - International Association for Neiir Death Stuclies.

.10
 O gantd de unde necunoscule

cei mai dotafi din secolLrl nostru. El este rnai ales celebru prin
)a
faptul cd, a realizat de sute de ori testul numit ,,al scaunului gol,,:
c
i se desena planul unei shli de teatru sau de conferinfe, numero-
I
tdndu-se scaunele. Apoi, i se cerea si descrie persoana care ocupa.
de exemplu, scaunul cu numdrul 39, intr-o anumiti zi.El eracapabil
f
atunci sd ofere o serie de informafii asupra persoanei respective.
Li
v0rsta, relafiile de familie, profesi:'r, ce a f-rcut in ziua aceea, ?nainte
-l
de spectacol etc. Dar acest mare ,,senzitiv" era cle asemenea celebru
1
pentru capacit[1ile sa]e la distan!i. Gdrarcl Croiset a tost stucliat
de cei mai mari specialiEti in paranormal din Europa, Statele
I
Unite ;i Japonia. Iatd curn in{elege el funclionarea puterilor sale
I

paranormale:
,'Dupd prrerea mea. universur reprezintfl o si'gurd si unicl
refea, un soi de sferr incluzand tot ceea ce existr. chiar daci
avern impresia cd dornne;te dezordinea Ei dezechiiibrul, legea
dominantd este cea a armoniei. Dacd r0nduirea universalr este
tulburatir intr-un punct, aceastf, tulburare esre compensatd in alt
punct zrl intregului. Dacd, intr-un loc oarecare, o persoani are
de ajutor. eu pot, din locul in care md aflu qi dupd posi-
'evoie
bilitd{ile de care dispun, sd-i dau ceea ce ?i lipse;te pentru a-si
regrsi calmul. Dacr este vorba si ajut la gdsirea unr,ri clisp[rul sau
de ingrijirea unni bolnav, vin mereu in ajutor fird si fiu impierlicat
de limitele timpului. de distanf[ sau de obstacole aparente. Sc.nzi-
tivul nu este c'lecit intermecliarur curentelor spirituale pozitive
care mentin echilibr-ul universal., I.
voi reline rnai ales douh no!iuni care mi se par sLrsceptibile
sii ne ajute intr-o zi sr intelegern rnai bine cum poate sr functio-
neze un zrparat ca cronovizorul: ideea unei ,,refele unice, un soi
de
sferd incluzand tot ceea ce existd" si icleea de ,,cllrente spirituale
pozitive care menfin echilibrul universal,,.

' Jean Prieur. La Mimoire tles choses, I'art de lcr pst,clutnt6trle, Ar.is1a.
19f39, p. 6t3.

4l
 Frangois Brune
Un cronoz.tizor fdrd dpdrat

voi incheia evocarea cazurilor paranormale care confirrni

in rnod absolut existenfa acestor unde printr-unul clintre Ieno-
menele cele mai celebre din zrrhivere vietii mistice. Este vorba
despre o sfantd italianS, cdsirtoritr, mamr a $apte copii, croitoreasi
modestd la Roma, sfAnta Anna-Maria Taigi. in 1790, pe cancl nu
avea decdt douhzeci Ei qapte de ani, a primit un har extraordinar
pe care l-a folosit timp cle patruzeci si sapte cle ani, pand la
rnoartea sa. vedea in fa{a ei, pufin deasupra capului, o mici sferd
de lumind, ca'liii soare, cu o coroani de rpini, qi tiguru uhei fenrei
sezand, ca intr-un medalion. Trec peste detaliile acestei figuri
;i
ntr prezint decat ceea ce ne interese ttzra ntra voi limita la mdrturia
carclinalului Pedicini (numirdnd 7 200 de pagini), depusi cu ocazia
procesului sru de sanctificare. ,,Timp de patruzeci sapte de ani,
;i
zi qi noapte, in cdminul siu, la bisericd, pe straclii, ea vedea. in
acest soare din ce in ce mai strilucitclr" toate lucrurile fizice si
aspectele morale de pe P[mdnt: pdtrunclea in abisuri si se inilta
in cer, unde vedea soarta celor dececrali. vedea gandur-ile cele
mai seclete ale persoanelor prezente sau aflate la depirtare,
evenimentele qi personajele secolelor trecllte... obiectul la care se
gandea aplrea clar qi cornplet... Doar privind spre acest soare
mistic, ea intra, dupr cum dorea, in incrperile cele mai secrete ale
suveranilor. Vedea locurile, personajele care trataLl afaceri. plrerile
lor politice. sinceritatea sau duplicitatea miniqtrilor, toatr politica
subterand a secolului nostru, precum si hotirarile lui Dumneze Ll
pentru a reduce la tdcere aceste personaje inrportante. veclea com-
ploturile si reuniunile tenebroase ale cliferjtelor-secte;i sc infdtisarr
membrii acestor societiti, graclele lor, ceremoniile, toate in cele
rnai mici detalii qi din orice col! al lumii, ca qi cum totul s-ar fi
petrecut in camera ei... Putem spuue cd acest har erzr omniscient.
insemna cunoagterea tuturor lucr:urilor, in rndsura in care inteli-
genfa este capabili sir cuprindd in aceasti viat[... vedea, pe ocea-
nele indeprrtate, nave in pericol. auzea strigdtele naulragialilor;
p[trundea in temnifele din China sau c]ir-r Arabia....,

42
 O gamd cle unde necunoscute

Voi adduga, totu;i. un detaliu important: in acest soare,

Anna-Maria vedea atAt viitorul, c.1t gi trecutui, ,.cAnd in imagini
Leale, cdnd in imagini alegorice. Uneori. Dotnnul explicf, sim-
bolul, alteori nLl"'. Numeroasele exemple cuprinse in arceastti
scurtd biografie demonstreaz[ clar cd ea nu se inEela niciodatd.
Cardinalii nu ezitau sI apeleze la ea, gi nici insuqi papa.
Ai intr-adevlr impresia ci este un cronovizor fdrl aparat!
Un detaliu md intereseazl in mod deosebit: pentru Anna-Maria
era suficient sd se gdndeascd la un loc sau lzr o persoan5. pentru
ca ,,reglarea" sI se facd automat asupra lucrului dorit. Se constatd
acelaqi fenomen ca in cazul iesirilor in afara corpului, care sunt
spontane. de exemplu intr-un zrccident. sau sunt controlate. cLrrn
sc pare ch se pot obline prin anurnite tehrricit. Este suficient atunci
si te gAndeqti la o persoan[ pentru ca corpul spilitual (subtil.
eteric, energetic, cum doriti) si se gdseasc[ imediat lAng[ ea, clar
invizibil, fhrf, sI fi trebuit s[ traverseze un spa[iu, si parcurgi o
distan!5. Desigur, in acest gen de cilitorie, doar cel interesat,
cdl[torul, stie ci s-a deplasat. Ceilal{i nu pot sir-l vacl5, cu excepfia
celor cu calitl{i de medium. AcelaEi fenomen se intdlneqte in caz
de biloca{ie, dar atunci corpul spiritr-ral se materializeaz1. astl'el
incdt este vdzut de toati lumea si poate actiona in acelasi monrcnt
in cele doud locuri. Natuzzir Evolo, misticd italiani contempo-
rani. pe care am intAlnit-o personal. explici:
..Nu demult. m-am dus la Geneva. altirdat.l la Londra. Cil.l-
toria nu pare sI se desf[;oerre in tirnp. Mi trezesc instantaneu
acolo unde trebuie s[ ajung. indiferent de distanfi. C0nd rnerg la
cineva, ajung direct in camera sau. cel mai adesea, intr-o canrer'5
aldturati celei in care se aflf, rrersoana pe care trebuie sd o vizitez.
I Alberl Bessidles, La IJianhcttrarrsc Annu-L'luriu Tnigi, R6siac. 1977.
pp.54-55 si 164.
t A se vedea, de excurplu. lucririle lui Robert Monroe, Le Vovagc hrtrs
rlu corps. Garancidre. 1986'. Fttnrasticltrcs E,vplt'ieru:t:s rle vo),t:tgc n,rrrn1. Robert
Laflont, 1990; Charles Lancelin, Mithode da dddoublenlctrt pcrsottncl. F.
Sorlot. 1986; Jeanne Guesn6. Le Grond Pa.ssu,qa, Le Coun'ier clu Livre. l97S
etc.

43
I Frangois Brune
Deschid uqa si o inchid dupr terminarea actiunii. Nu arn a'ut
niciodatd irnpresia cd strdbat perefi sau zicl'ri materiale. Ajung
direct acolo unde doresc s[ merg. uneori, ajung pe o stradx
sau
intr-un loc exterior. c6nd cildtoresc astf'el. nu vi<i ni.iodutd lucru_
rile de sus, ca qi cum as zbura. Mi se pare cleci ci toatd cdrrtoria
nu se desfflqoard in lumea fizicd, ci in cea spiritualx,.t. si aici
se
simte existenfa unui reglaj care se face automat asupra locului
seru
a persoanei vizate doar dac5 nu este vorba clespre interventia
vreunei entit5{i din Lumea cezrlaltd este adeviirat cd Natuzza
Ei
egte lnjotdealrna insolitd in cilirroriile sare de un
!l:t"
llger sau sprnt. ,,g.rr_icl,,,

Un alt detaliu din viziunile Annei-Maria Taigi pare a confinna

aceasta. Este vorba, ca Ei pentru cronovizorLrl pirintelui
Ernetti,
despre dimensiunea imaginilor percepute. Exisiir desigur
migcare
gi sunet in aceste viziuni, dar foarte reduse, probabii
chiar mai
diminuate decdt cele captate de cronovizor. Nu este
deci
ytcide;um de o preluare in direct a evenimenturui qi 'orba a persona-
jetor. lntre scena reali Ei viziunea avutr cle rnisticd, existr
o prelu_
crare de miniaturizare qi de alegere a ungliiului de vedere. poate
aici trebuie evocatd intervenlia ,,spiriteror" ceror decedafi,
cum o
face Jean Prieur legat de un tip pariicular-de caractere
de medium,
psihornetrii, dar in termeni care par sd se potriveascd
tuturor
formelor de medium:
,,in ceea ce md priveqte, eu cred... ch sunt chiar fii'fele din
Lumea cealaltd care prezinti aceste imagini, n,zica, sonoritd-
{ile... ;i care transmit toate informatiile neaEteptate. Noi suntem
cuf'ndafi in oceanul cosrnic unde circuld ng'rero$t d;;;;';;;;
rjij rn amestecd s,i care se prezintd psihicuiui'riostiri sub cele
mai
cllverse moduri" --
Trebuie rernaLcat faptur cr explicatia propusd de Jean prieur
nu o c'r"rtrazice cleloc pe cea dat6 de Gdrard croiset.
!,xis1i} 0
' Frarc.is IJrune . I-a.s r\,[irtrcres at artre,\ prodiges, philippe Lerraud,
2000. pp. 106-107.
' Jean Prieur. La Mettrr.tire tlas c:ho,ses, op. cit., p. 56.
44
 O ganfi de unde nacunoscute

,,unic[ refea", unde se aflr .,tot ceea ce existii". Aceste inr,ormatii

,,nu se amestecd,., dar mai trebuie ca ,.cineva,. sI o aleaga pe
cea
care ne intereseazd gi chiar, mai precis revin asllpra
- aspect,lui
-, unghiul de vedere sub care'oi o vom percepe. se cunoaqte riri
indoial5 cd toli derulirn ,.filmul vie[ii..in monrentul
rnortii. in ."o
mai mare parte a timpLrlui, nu revedem scenere sub unghiur
de
vedere sub care le-anr triit. ca'd retriili monre'tul
prezent in
care stafi aEezat in totoliu sau ir.r pat cu aceastd carte
in manf,, nu
vedefi scena ca o simpld reanimare a percepfiiror
dumneavoastri
actuale. Vd vede(i, in intreginre. din exterior. din punctul
de veclere
al cuiva care ar fi putut sd vd observe v-ar fi fdcut
;i sd trdi{i in acel
moment amintirile sale. cine alege deci unghiul de vedere?
I se
atribuie adesea alegerea. cu titlu de ipoteid, Fii'fei cle lumini
care este intalnitd la ie;irea clin ,,tunel"; nlai clar
spus, unui spirit
din Lurnea cealalti. oare pe aceastr cale ii poru",r.uu vizitrnile
Annei-Maria Taigi. sub indrumarea u'ui spirit din cealalti
Lume? $i oare. tot asa functio'a cronovizorul pdri'telui
Ernetti.
cel pu{in pand cf,nd gi-a atins scop'r/ oare nu chiar
niqte spirite
de di'colo l-au impirls pe pirri'terc Ernetti spre acest gen
de
cercetdri. ff,r[ ca el si-si clea seanra cu adevdrat
cle aceasta? La
acest nivel. toerte ipotezere sLrrt pernisc-, dar, cresigur,
nu pot fi
verificate.

45
 ,
J
T\v .f f
Pd,rerea oamenilor de stiinti
))

Studiile qtiinfifice asupra paranormalului nu avanseazd deloc.

Fdrd indoial5, deoarece nu avem incd aparatele care sd ne ajute la
studierea fenomenului. Pentru rnoment, nu putem decit s5-l con-
statlm. Datorim unei echipe americane, condusi de Brenda J.
Dunne gi Robert G. Jahn, unul dintre cele mai recente studii
importante intreprinse tocmai pentru a dovedi realitatea acestor
viziuni la distan!5 Ei indiferent de timp. Studiul a fost publicat cu
o prefaf5 semnati de unul dintre marii noEtri fizicieni, Olivier
Costa de Beauregard'.

C lara iziun e a r etro c o gnitizt d

Protocolul acestor experienfe era urmdtorul: se instala nn

medium intr-un fotoliu comod gi i se aducea la cunoEtin{d cd peste
o jumdtate de ord urma sd fie trirnisl o echipd de televiziune
intr-un anume loc. Nu se qtia incd unde. Persoana cu proprietdfi
de medium trebuia atunci sI descrie locul unde era trimisd echipa.
Se inregistra cu atenlie descrierga. intr-un alt punct al ora;ului. se
afla o echipl de televiziune care nu cunogtea nimic din descrierea

' Brenda J. Dunne gi Robert G. Jahn, Aux frontidres tlLt paranornnl,'le

r\le de I'esprit stu'Ia rnatidre, Editions du Rocher, 1991.

46
 Ildrerea oamenilor de ptiinld
ficuti. Putir-r mai tirziu. se extrigeii. rzr ?nta'rplarc.
di'tr'-o grr'racri cre zecc. se arii astfer u. pric i'crris.
Lrncle trebui. sa rnearqii
echipa de tereviziu'e. Aceasta
a.iungea ra rocuJ astl-cr ares crup.
circa o orr si u' s'err, dupi ce
meii'mur f,icuse crescrier.ea. Echipa
filmer atunci iocr-rr crescris pe
biretur cri' pric, insisfancr ast4rra
impre.iurirrriror. eventuar o criicrire
centrari.
priviti di' exl,crior ;i interior etc. i' f,inal, c,r:rcii exista vrerna.
se .on.,1ro.u,,;;;;il;
astfel .b!inutc cu crescricrezr fdcutir
i'ainte .-le n.,ecriu,'. I_ucr:rrca
ptrblicatri in rimba f'ancezraprezintii,
?n rocr_rr firmurLri, ccteva {oto-
grafii alb-.egru. Dar este suficient
pent.r a .e cier se.nra ca cie_
cre bine rocurLri ares r. irrlanrprare
;ff::1,':::;:ijilT,:1"1':l
e J,fi! iffi L Tj
s u r e, ct o
n s

rleci c'le-tr
e i na 1
;J,: ii :1,lJl I ifil
face cu ircrcr",inrtc vizirrrri rl cristrrrrtini
:i;;,';;l:
De asenrenea. trebuie cn persoana-'rccriLrr, 1-,,.r,,g,,itiu..
niste uttde. cll o nra.j:i cic interp.etare sii r,i
si clc er-oerr.e. in clcscr.iei.cii
'crccput
s., adese'. ezitii. tato'eazr'r. corecteazii,
c.nrpretcazl. Nu_r crerurn_
.ieazd cletaliile nulrc.r.oase. precise si tabloul
cie ansrnrl,rlu cleosetril
de exact. oare a perceput di'ainte
care enra'aLr ciirect crin
l.cul respectiv, uncrere emise chiar.cre 'ncrere
celor pe'cepure d:
lir'r sau cere corespurzri'cr
echipei de teievizirirc i' rirnp ce
:]:],blii
priveau locui sau crdcririre iilmate? i'aceastd urtimi ipotezi,
vorba despre terepatie cu a'ticipalie. esle
oricurn, existd i perceplie
a undelor. indiferent de loc;i
timp.

Paranormalul este absolut norntal

In final. in toate elceste czrzrtri,l,oal1e clittr.i

elrte. reglsirn aceleasi
:iii,;i:,:'::lj:l: corespuncr cu ceea .. il;;;;,';;il;;;,*
vii tor ; n ici spali u
1i:i,i:'f::i: $1 li:B ;r ;i;, ;;' u";;,:;;;i,:;::::
::: ;i1 "?'j1 1-:
e a u."q.u
ig,'" r*,i n iro-;
"
i; ;J;ilil ;';Ji:
nomen atdt de .,paradoxalo luat
nnfrah .1lAl .l
i :,;;;_;i;ffiiil1::ll :::
in sens col,un. atdt cle bi,r;;;ll;;
47
 Frangois Brune
din punct de vedere experimental, atAt de bine stabilit teoretic,
inerent mecanicii ondulatorii ;i cuantice"r. ii invit pe specizrlisti
sd citeascd referinfele strict tehnice oferite in prefald de Costa de
Beauregard. Voi adluga doar faptul cd el este unul dintre puqinii
oameni de Etiinfi care suslin c[ fenomenele parirnormale nu sunt
deloc in opoziqie cu teoria relativitir,tii sau cea a mecanicii cuan-
tice, ci sunt, dimpotrivir, consecinfe normale gi perfect previzibile
ale acestor teorii. $tiu, de asemenea, cd pXrerile sale asupra
acestui subiect l-au discreditat in fafa unora dintre colegi2.
TotuEi, gtiinla cea mai oficiali incepe sd emit:i ea insisi
ipoteze in susfinerea unor astfel de fenomene. Costa de Beauregar cl
evoca noll-separabilitatea. S-ar putea explica de zrsemenea con-
servarea acestor informa{ii din tr ecut printr-un cAmp universal, in
care s-ar imprima toate evenimentele ca pe placa unei holograme.

Modelwl hologramei

Reamintesc pe scurt diferenfa clintre un diapozitiv ;i o foto-

grafie holograficd. Dacii fac un diapozitiv normal al Giocondei,
oblin pe peliculd chipul GioconcLei micqorat. ] indnd diapozitivul
spre lumini, pot vedea o mic[ GioconrJd. Aceasta inseamn[. sim-
plificAnd pufin lucrurile, c[ fieczire punct de pe diapozitivul nteu
corespunde unui punct al tabloulLri, Ei nurnai unuia. DacI realizez
o fotografie holograficYa aYictori.ei de la Samotlr(rce,nLL voi obline
pe placd o reducere a dimensiunii statuii. Privit[ in lurnini, nu voi
vedea practic nimic. Va trebui si recurg din riou la razele laser
pentru a fzrce sd aparl in spaliu o mic[ reproducere a Victor.iei clc
lct Samothrace.
Dar dacl tai placzi holografic[ in bucdli. fiecare din{.re ele
imi va perrnite. singuri, sd proiectez in spaliu intreaga statuie.

' Brenda J. Dunne ;i Robert G. Jahn. ctp. cit., p. 15.

' Sven Ortoli si .Jean-Pierre Pharabod , Lc CuntiqLre tle.t clttttnlit1tres, lr:
ntontle cxiste-t-il?, La Dicouverte. l9,S.l. p. 10.S.

4tf
 Pdrereu oantenilor de ;tiintit
Ceea ce inseamnd czi liecare bucati, oricAt de micl al fl, corttine
toatf, inl'olmafiir necesar[, c[ fiecare punct al plitcii corespuncle
tuturor punctelor care formeaz[ supralafa statuii. Refinefi cir.
dac[ placa s-ar intinde ca un inveli; in jr-rrul PZurrAntului, s-iu'
putea capta, in oricare loc. ceea ce se petrece oriunde pe 'ferra.
Este ipoteza formulatd de un filosof fasciuat de ultimele
descoperiri stiintifice ;i tentat sd inf[ti$eze extinderile extreme
ale problemei.,,Caracteristicile conservlrii holografice aratd, ne
spune Ervin Laszlo, ci dacd un cAmp universal ar fi un suport
holografic, acest cAmp ar inregistra toate evenimentele care s-au
pr"odus in univers. $i, daci este indestrLrctibil, orice informatie
inregistratd de acest clmp pAnd la un moment dat ar fi suscep-
tibild cle a se reg[si peste tot pi in orice moment"r. Acest cAmp
universal corespunde destul cle bine fairnoaselor cAmpuri morfo-
genetice ale lui Sheldrake. Se Etie c5, in cazul ltti, tot ce este dobAndit
de o specie pe plan comportamental. tinde sir se reproducl lit
aceeaqi specie, fIrI sf, existe nici o legitur[ genetic[ qi oricarc ar'
fi distanla.
Totul ar corespllnde, de asemenea, cu ceea ce o traclilie
ezotelicl numeqte .,cronicile sau arlrivele akashe". ukashu insern-
nii-rd in sanscritl ..eter". Ar fi vorba despre un fel de peliculI care
inconjoar[ Terra ;i pe care s-ar inscrie toate evenimcntele lurnii.
Ins[. desigur. aceste ,.arltive" erau mai degrabf, concepute ca un
gen de film ;i nu clupir mctoda holograficl. Curn se intAmpl[
adesea in corespondenfele clir-rtre credinfelc trecutului Ei descope-
ririle mocierne, nu trebuie s[ forlirm similitudinile, dar nici sh le
negf,m. Aici, schema hologramei aduce o fotm[ de inlelegele
care nu putea exista in secolele trecute. S. Freud qi, mai ales.
C. G. Jung etu intrevizut posibilitatea ca toate faptele ;i gesturile
rtoastre sd se ?nscrie uncleva. intr-un loc tnisterios de unde incon-
5tientul nostru sd-;i scoati infonnatiile. Doctorul Ei parapsiho-
logLrl Eugdne Osty vot'bea astfel despre un ..plan tretnscendetltztl".

' Ervin Laszlo, Artx rtrcines de I'tutivers, Fa1,n1.1, 1992.p.266.

49
 Franqois llrune
;i Pierre Janet visa la un ,,paleoscop" care s[ ne perrnitd cdldtorii
virtuale in trecut. David Bohm, fizician, profesor la Birbeck College
din Londra, cotrlpara timpul cu o lesiturd care uneori se intinde,
alteori se strAnge. Aceastd concepfie despre univers ii per-mitea sl
injeleagi cum unele persoane senzitive au posibilitatea sl
perceapd trecutnl. In reaiitate. trecutul nu a displrut cu aclevirert.
Este cloar ascuns irrtr'-o cuta a tinrpului. .,Evenimentul in totlli-
tatea lui rimAne inregistrat in hologramS. explicii Michael Talbot
irreluand intuifiile h,ri David Bohm. Ei iluzia desfrqur[rii sale ca
duratd rezultd simplu din schimbarea de perspectivii a observa-
torulr-ri. Evenimentul fiind inregistrzrt in holograma cosrnicd, nu
poate c5dea in uitare. Tridimensionalitatea scenelor la care se
accede se insclie de asemenea in similitudinile bogate in sens dintre
retrocunoaEtere si holograrn[... Tot hologralicir este non-locali-
tatea unui aserlenea har. Persoanele-meclium po1 astfel accede la
trecutul unui sit arheologic, zrflat aproape sau la kilometri
depdrtare. Altfel spus, trecutul inregistrat nu pare a fi intr-utr loc
precis. Ca informalie intr-o hologramd, inregistrarea este non-
localir: se poatc ajur-rge la ea din orice punct al caclmlui spalio-
temporal"'.
Jin sd precizez, de asemenea, ci aceasta se intAmpl5 nu fiindczi
toate informatiile se gdsesc irnprimate in acest cdmp, inclusiv cele
privind viitorul, cdruia ii suntem preciestinerfi. intreaga noastld
via{5 nu a fost deja scrisi de altcineva, f[r[ noi, iar noi si nu facen.r
altceva decAt s[ juc5m ca intr-o pies[ flrd sd stim, crezAnd in
fiecare moment cii acfionim liberi, in tintp ce suntem manipulati
ca niqte marionete, fdrd ca noi sd putem vedea sforile. Este exact
eroarea comisi de Peter Krassa, in cartea sa despre cronovizor,
purt6nd titlul Destinul tdtt este stabilit dinninte (vorherbestirmt.t^
,,predetenninat"). Aceasta ar fi adevlrat dacir aceste ,,arhive" ar
fi inscrise in tirnpul nostru. Dar, in mod sigur, se pare cd ele nu
pot fi ,,arhiviite" decdt la nivelul particulelor elementare, indi-
ferent de timp qi spaliu. in consecin{d, acfiunile mele nu se inscriu

I ivlichael Talbot, L'unirtt:rs est un hologr(u1lt11e, Pocket. 1()94, p. 329.

50
 Pdrerea oantenilor de stiintd
in aceste ,,arhive" decAt pentru cd eu le sf,vArsesc, ;i in momentul
in care le s5vArEesc. Faptul cd eu captez infornatia inainte nu
joacd nici ulr rol, deoarece aceasti inlormalie nu este inscris[ in
tirnp, pe un suport material al luruii noastre, ceea ce al insemna
cd altcineva decAt mine ar fi inscris-o. Doar acliunea mezi se itn-
prim[ direct in acest cirnp. Nr-r existi o altf, cauzd. a acestci infor-
rna{ii decAt insirgi acf iunea mea. Dar eu qtiu cd rela{ia intre timpul
nostru qi acel alt-timp este foarte greu de inteles.
Exist5 un gen cle schenr[ holograficd ce pare subiacenti tuturol
acestor experien{e paranorntale. Este ceea ce con[irrl5 prietenul
meu, profesorul Ernst Senkowski, care, la l4 febmarie 1987. a
avut o intreveclere de mai multe ore cu p[rintele E,metti. in legl-
turd cu acest subiect. mi se pare interesant sd redau aici comen-
tariile sale. Ernst Senkowski este doctor in stiinte, a lost timp cle
cincisprezece luni expert in fizici al UNESO la Cairo. Ei profesor"
la $coala Superioard Tehrricd din Rheinland-Pfalz. intre anii
1961-1988. Dar forma!ia sa qtiinfific[ nu l-a indepf,rtat cle ceea ce
nunrim noi ast[zi ,,paranormal". ci clin contrzi. El este, cle ase-
rnenea. bine cunoscut de toti cei care studiazdTCI. Tot lui ii
datorlm qi lucrarea cea mai clocumentatd si mai riguroas5 asuplzr
acestei problerne'. Este deci foarte indicat, atAt pentru precizia sa
gtiinfific5, dar qi pentru descliiderea spiritualS, si ne olere cr
plrere avizat6..
Or, ne spune el, ,,clescrierea pe care ne-o face pf,rintele
Ernetti, conform cSreia undele sonore qi cele vizuale ar fi pistrate
in jurul Terrei ca o urmI dubli a cvenimentelor'- aldt a celor per-
sonale, cAt gi a celor istorice -, qi ar putea deci fi reconstituitc, r-ru
poate fi acceptatd sub aceastfl formd flr.l unele restrictii. Sern-
nalele fizice. conform evolutiei admise in generail de entropie, ar-
trebui sd se topeascl in zgomotul de foncl, f[rii posibilitatc de
recLlperare. Lucru valabil si pentm mecanisntul de stocare ?n
centurile lui Van Allen. acceptat ca ipotezl de unii gAnditori non-

' Ernst Senkowski, InstrLrntcntole 7-ranskonutttrnikutiort R. Cl. Fisltcr

Verlag, editia a III-a, 199.5.

51
 Franqois Brune
ortodoc;i. Totu;i, ultimele teorii asllpra universului ca structuri
cornplexi de inforrnafii cu mai multe dimensiuni se apropie cle
reprezentarea din cronicile <akashe>.
Ernetti vorbeqte, de asemenea, despre transformiirea
reciproci sunet;i luminii. Dar lavem inforrnatii venite din Lumea
Cealalti, prin ir-rtermediul cuiva], Sari ne spune:
"Undele lurni-
noase. care in domeniile eterice sunt formate din sunete. consti-
tuie modele de imagini',. in alte cornunicalii prin interrnediul
unui medium, apare conceptul (nedefinit) de <sunete-culori,, si
de mai multe ori entitdti din cealaltfl Lume ne-au afirnrat cir ele
vedeau universul altfel (cu alte sensuri), uneori ca o hologrami.
La <nivelulo Terrei, corelafia strAnsd intre sunet si lumin[ se ma-
nifestd in alte stdri de conEtiintd, in evenimente neurofiziologice
Ei psihologice cum este sinestezia"l.
Imi amintesc, intr-adevdr, cd adesea, cei trecuti in Lnmea
Cealalt[ sau chiar unii care nu au suferit decAt o EHM, men{io-
neaz6, aceastd curioasd impresie de a auzi culorile si a vedea
sunetele. Referitor la energia care ar putea vehiculer pdnd la noi
aceste informa{ii. profesorul Senkowski enumeri mai multe
posibititifi: ,,undele Tesla"r. ,.nndele de formX", ,,undele gravita-
tionale" qi,,cAmpurile morfogenetice".
Trebuie efectiv s[ infelegem nu numai cum gi unde pot fi
stocate informafiile, ci si cum ne pot fi ele transmise. in toate
aceste caztJtr, trebuie sd existe nu numai inregistrarea informa-
fiilor - referitoare la trecut, prezent sau viitor -, ci ;i proieclia
acestor informafii pe suportul material al unui aparat de-al
nostru, deci pe al materiei din lumea noastrd, perceptibil sim-
{urilor noastre, pentru ca aceste informatii sd ne fie transmise.
Trebuie, deci, ca aceste unde si poati avea un efect fizic asupra
materiei, ca actiunea lor sd fie directd sau facilitatd de o entitate
din Cealaltd Lume. Asupra acestui punct dispunem de nume-
roase alte indica{ii care par intr-adevf,r cd ne vin de pe celilalt

I Ernst Senkowski" op. cit.,p.73.

t A se veclea Margaret Cheney. Tesla: Man out of Time, Laurel, 1981.

<.,
 Prirereu oontcnilor de ptiinyri
(l tlrirn. Dru' explicatiile nc-ar autrena in consiclemlii cle natut'ii
prea tehnicir. NLr pot dccat si vii Lecomancl ltrcnrlee pl-icterltuiLu
rneu Senkorvski'.
? in ceea ce nrI prive;te, lucrulile inccp sii se kimul'eascir. Prie-
l tenul meLl, fizici:rntrl Costa cltl Bearuregarcl, al-irmii cLl calnt
intr-una clin lucrdrile sale r cir ..ltsihocineza este astiizi in moci
curetrt clemonstratd in labolatol de cltre nunterosi cercctirtori ca
I Schmidt Ei Jahn. si emulii 1or, cu ajutorul generato:uelor aleatorii
i conduse. de exenrplu, de ozgomotul electlot-tic> intr-un conductor.
Modul de functionare constir in obtinerea probabiiitd(ii apr ioli
finale ..ciutAnd de bunlvoie prin gandire". Dar. r.nai iantastic.
este cd acest efect al gindirii asupra funclionirii generatorului
aleatoriu se exercitd la I'el de binc dupzi funclionzrrea 1ui, ca gi in
tirnpul acesteia. Eviclent, prectzeazi Costa de Beaurcgarcl, ?rr
aceste experienfe, .,agentul psi opereazi aici-qi-acull la nivel
macroscopic, pe inregistrarea deja flcutir. ci cu m:ri pulirr collsllrri
de energie in trecut, la nivel elementar, in timpul irtregistriirii".
Altfel spus, gAndirea subiectului ,,psi" se intoarce in tintp ;i ac{io-
neazra asupra funclionirii aparatului inzrinte ca ei sI afiqezc
rezultatul. Se poate deci vorbi de,.retro-psihocinezzi". Dupd 1976.
un oarecare Helmut Schmicltr. publicd in Statele Unite ,,rezulta-
tele experienf elor <incredibile> desfit;urate clupii r-rlmzltorul
program: 1. <se pornerste> Lln generator aleatoritr electrrtnic cure
debiteazf, (de exernplu) linii qi puncte in num[r egal: 2 se pLure
inregistrarea in sigurantd firi a fi fost vdzutl; 3. clupzi citva titnp
se <deruleaz5> inregistrarea in fafa unlri ..agent psi" invitat sir
stabileasci rezultatul. Nu o si vi virr[ s[ credeti, r'ezr-rltatul este Iir
fel cle bun ca;i cum ?nregistrarea ar fi avr-rt loc <aici 5i ucurrr,'.
Experien{ele an fost efectuate sub controlul risuros al lui I-Ienly
Stapp. fizician la Belkeley. care le-a comentat in Phvsicrrl Rcvicn,
z{. revista de tizici zrpreciatzi ca fiind prima in lurnet.
I E,rnst Senkowski. o1t. cit., incleosebi pp.239-252.
t Oliuie. Costa cle 13eauregarcl. Le Corps sLtbti/ rltt r(el (cluta, Etlitions
Ar-rbin, 199.5. pp. 68-69.
'' Nu are nici o legeiturir cu anul poiitic scrrran.
a
Fascicula 50. p. lii.

JJ
 FranEois Brune
Studii paralele

Desigur c[ pdrintele Ernetti nu este singurul care a incercat

imposibilul. Si alfi cercetdtori au fost seduEi de perspective asemd-
ndtoare Ei deja au intreprins unele ac{iuni. Voi menliona mai intAi
tentativele, mai modeste. ale lui Georges Charpak, definltor al
Premiului Nobel pentru fizicd., gi duqman declarat al paranor-
rnalului; el a regdsit pe vasele grecegti din Antichitate un ecou de
zgomote qi chiar de conversafii purtate in jurul acestor vase
strdvechi, atunci cdnd argila era incl maleabilS. Aceste sunete s-ar
fi putut imprima atunci pe suprafafa amforelor Ei a craterelor'
cdnd olarul lucra incl la ele, inainte de a le bdga in cuptor.
Allii au emis ipoteza ci undele (toate sau numai o parte din
ele) pe care noi le emitem fdrd incetare ar putea foarte bine intr-o
zi sd intAlneascX un obstacol oarecare in spafiu qi s[ revind astfel
cdtre noi2. Ideea nu este absurdd. Se pare, intr-adevlr, c[ anuntite
emisiuni de televiziune au fost captate din nou pe PdmAnt, la
distanfS de ani de la emiterea lor. Explicalia datd este aceea cd
era vorba efectiv despre o intoarcere datoritd reflexiei intr-un
obiect ceresc. Dar de aici gi pAn[ la stdpAnirea fenomenului este
o prdpastie care pare de netrecut. O varizrntl a acestei ipoteze a
fost prezentatd ca science-fiction. in 1897, Kurd Lasswitz, intr-un
rornan. arlta cum ,,marlienii" reu;iseri sd capteze urmele a ceea
ce se petrecea pe Pf,mAnt, prin intermediul undelor gravitafionale
care cleplseau viteza luminii qi apoi ni le trimiteau inapoir.
Mai sunt si allii care, de multl vreme, tinteau mai departe.
Se pare c[ Edison a prezis c[ intr-o zi ,,vom putea s[ facem inre-
gistrdri ale <Cuvdntirii de pe munte>> cu cuvintele qi vocea lui
Iisus insusi".

' Vase mali, frumos pictate cu scene nritologice qi cu cloui toarte

laterale. in care se servea vinul la ospele (n. tr.).
2
Edoard Rhein. ll ntiracolo rlelLe onde, Hoepli. 1937.
r Kurci Lasswitz, Au.f zwei Planeten (datorez aceastd iuformerfie
profesorului Senkowski).

54
 Pdrerea oantenilor de stiintit
George de la Warr

vrlclI George de la Warr a ficut cercet[riin aceast[ direc{ie . Acest

jfiA- inginer de la Oxford a realizat un aparat pentru captarea undelor
intAi trecutultti. ,,Fiecare animal, a declarat el unui ziarist de la Paris-
rr al Match', fiecare plantl qi fiecare mineral emite o raz6 care ii este
'lol'- particular[. Fiecare eveniment este o manifestare a uneia SaLl a
ide mai multora dintre aceste faze". Reg.lsim aici, formulat5 cu aproape
'ase aceiaqi termeni, teoria pe cale mi-a dezvoltat-o pdrintele Ernetti.
i-ar George de la Warr i;i asigurase colaborarea a trei fizicieni si a
)r' citorva alli oameni de Etiinfa qi iqi construise un intreg laborator
in imprejurimile oxfordului pentrr-r a-Ei continua experienfele.
lin Sustinea chiar c[ a reuEit si fotogra fieze,in ianuarie 1951. propria
-o sa c[sAtorie, de la Nottingham, in L928, dupd aproximativ douzi-
zeci $i doi de ani de la celebrarea ei. Tot el recullo$tea ins[ in
rol

te acest interviu cd fotografiile sale cu imagini ale trecutului erau

I
ta incd pu{in neclare.
'a TotuEi, George de la.warr nu trebuie vdzut ca un simplu
n extravagant cum exist5 ata{ia. El a condus efectiv. de-a lungul a
3 numeroqi ani, un laborator care a efectuat cercetdri foarte intere-
i sante, mai ales in ,,radionicd". Una dintre lucr[ri]e sale a fost reti-
t p[rit[ Iecent2. Laboratorul sdu publica o revist[ care era dublatir qi
de o edilie in limba francezrat. El ar fi realizat ,,dou[sprezece ntii
de cliEee fotografice ale pil fii eterice a materiei, precum Ei a gin-
dirii,,. Dup[ plrerea lui, fiecrire fiinla este insofit[, din clipa con-
ceperii sale, de o form[ eteric[ ce vegheazd, in momentul care se
impune.1a organizarea celulelor vii 9i astfel la formarea corpului ci*'

I Paris-M utclt, nt' . 97 . 27 ianttztrie I 95I .

.
George de la Warr, New Worltls beyoncl the Atortt, Menston, Yorkshire
(The
' Sciroiar Press), 1973.
.r Mind ancl Mattcr; Pensde et Muliire, eciitatir de Laborzrtoarcle
lrrwarr din Oxfot'd.
t A se vedea J. Roucctus. SrLrvivurtcc de I'Etre l'utntain. editat dc .1.
lLouc:ous. Laguiole. 1959. pp. 48-49.

55
 Frangois Brune
Trebuie remarcat cd aceast[ ipotezfl este reluatl ast5zi dc unul
dintre cei mai importanfi biologi, John Eccles. EI se gdnclea ci
ajungea s[ surprindd aceastd formi obtinAnd, de exemplu. prin
fotografierea unei seminfe, floarea care urma sd devin6. De
asenlenea, fotografiind egantioane de sAnge, el credea cd va
""*_*i*.----
de-s-
--..-:.i-
coperi in ele bolile pe cale sd se declanECZe la donatorul respectiv.
bdli-Ceie-in monieirtiil-deeld ilLIse manifbstaserd inci si care nu
-'" -'-- *-':'
';-^. -
--l-'-'....--
plteau deci fi detectate piin alie mi;tiiace."ffi'ffiioi"sc cd am
asistat personal la experienfe de acest gen. Astfel de idei au fost
reluate astizi cu toatd seriozitatea.
Cele cAteva aspecte prezentate cred c[ sunt suficiente pentru
a ne da de gAndit ci trebuie sI fi fost ceva adevlrat in afirmaliile
lui George de la Warr fu iegdturd cu fotografiile trecutului. Dar
ce anume, mai exact? Cercetlrile urmdtoare poate ne vor ajuta:
sau, cel pufin, ne vor furniza o ipotezd.

Doctorwl Montal

Iatd c[ un oarecare doctor Monta] susfinea, in Memoriile

sale. cd a reusit sd construiasci un aparat care capteazi clirect din
creier amintirile. M[ incloiesc c["5Ttinut inil.iOevaij .""u ib
urmlrea. Voi prezenta mai departe o altd interpretare in acest
sens. Dar sI vedem mai intAi cum au decurs experien{ele sale:
,,Am fdcut primele incercdri chiar asupra mea. Am acfionat
de la sirnplu la compus, Ei am fotografiat astfel amintirea obiec-
telor care imi erau familiare: pendula, o vioari, microscopul;
apoi, incet-incet, am putut s[ reproduc cabinetul meu de lucru,
gridina gi, in final, scene din viafd la care am fost martor. Am
notat de asemenea erorile din amintiri compardnd fotografiile-
amintiri cu fotografii veritabile, Ei am putut si constat c[, de mai
multe ori, amintirile se suprapuneau, ca qi cum mai multe cliqee
ar fi fost prinse pe aceeaqi plac5"r.

I
Dr. Albert Leprince. Les CenteaLtx cambriol€s. Editions Jean Renard,
1943. p. 71.

56
 f it {tre.,'u r;*nt t:ni Io t' de pI i i ntd
li Aq rcmalcl ntli irrliii fiilttul cri clin ceea ce culoirstern in
llrezel'ltr clcspre tlettiotie, ea itLt estc iocalizabilir. Avcnr clcsigur i1
a

I creier centri vizuali, la [c] cum averlr ccntri auclitil,i. mc,rclii etc.
Dar a.'rintirile, vizualc sau clc alt fel, nu par a 1i localizate tot i.
ace;ti centri. l)acii centrii vizr_rali sunt distrursi" se poate lotusi sir
ai. ar-nintiri precise legate cle cele vizute jnliintc. tlc, a orbi.
Anrin-
tirile sunt stocate in ansamblul creierului ca niqte imagini pe placa
unei holograrle. Dar, chiar daci presupunem cri aparratul srr_r a
captat intr-adevdr in cleierul sziu imagini ale trecutului, ele uu ar
putea fi decat foarte vagi. Amintirile noastre nu sunt fotosrafii.
Mi se pare mai probabil faptul cd el i;i proiecta amintirile pe plici
fotografice. Aceasta ;tim ci estc posibil.
chiar el ne oferd indicii ilsupra acestui aspect. pr:r,esreste
currl a trebuit cinclva sir aibi grijir cle un bolnav care, in ur-ma unui
lraumatism. sriferea cle un fel cle ha]ucinatie recurentd. in timpr_rl
unei astfei cle crize. iati cir boinavul se apleacr brusc inainte,
fixindLr-si privirea in pnurant si rirrninarrrl nenriqcat. Inrecliat,
cloctolul Montal i;i aduce aparatul cle f'otografiat (un moclel
deosebit, construil chiar cle er) si indreapt[ spre pnnctul f,ixat cu
privirca de bolnav un 1'ascicul de racliafii emiscle ipzrratul sru. La
developare , clescoperd pe placi ce ir
;ocase atat de tare pe clientul
sdu: donir caclavre oribil nrutilate. in legirturr cu acest caz, mi-as
perrnite totuqi sir lepet remarca mea anter.ioard: aceastii imagine
nu putea niciciecum si fie at6t de ciarii pe c0t clore;te doctonrl
Montal si ne facir s:i credem. onestitatea mi obligf, si aclaug un
detalirr: Menutriile au fost completate cle medicul prieten care
le-a editat. Dar, ir-rtr-adevir, acln-rirafja acestuia p"ntru cloctorr_rl
Montal merge prea departe. N' ezitd s[ prezinte o incercare cle
grefd a unei ernisfere cerebrale, iisAnd sx se inteleagi cd ar fi
reuEit perfect'. gtiu cd in ziua d,e azi incepe si se contureze posi-
bilitatea unor astfel de clpelafii clar, la inceputul secolului trecut,
nu cred c.1 era realizabil5 o astfel de interven{ie. cr.r toate acestea,
cred c[ proiectia amintirii obsesive pe placa fotografici amintiti

' Dr. Albert Leprincc. op. cit., pp.233*253.

JI
 FranEois Elrune
mai sus esle foarte posibili, doarece acest fenomen este pe de alti
parte bine documentat. Am considerat deci cb este bine si pis-
trez aceasti povestire, deoarece zrratd cat de mult obsedeazl
imaginatia oamenilor visr-rl de a regirsi trecutul ;i cum ii cletermin:-r
sd exploreze cele mai variate cdi.
Intr-adevdr, posibilitatea de a-fi imprirna gdnch-rr-ile pe o placir
fotogralicd fusese deja doveditd de doctonrl Baraduc incd din anul
1905. Mai tdrziu, profesorul japonez T. Fukurai de la universitatea
din I(ohyasan a reluat experientele cu succes. Si-a publicat lucririle
intr-o carte al crrei titlu s-ar putea traduce prin clarviziune si gand-
grc(ie. Existx si o versiune a ei in limba englezd, pe care G. cle la
wan o cunoEtea'. cercetdtorii in TCI cunosc bine aceasti posibilitate.
Profesorul Senkowski mi-a arhtat un film realizat ?n Statele unite. in
care se vede cum Ted Serios reusegte sd proiecteze o ima_qine-gAr-rcl pe
o peliculd polaroid, cum, in Japonia, tanlrul Masuaki l(yota ajunge
sd reproducd prin gdndul sdu turnul de teieviziune din Tokio, tot pe
o peliculd polaroid. Se ;tie cd este posibilr cle asemenea proiectarea
gandului sub formd de cuvinte imprirnate pe banda de magnetofon.
Experienfa a fost incercatd cLl succes deja in mai multe tiri si, cle
curand, ?n Franta2. Mi se pare cleci posibil ca G. de la warr si fi putr-rt
obtine astfel o imagine, pu{in neclari. a propriei cdsdtorii
_qinclindu-se.
chiar involuntar, la fotografiile pe care le fzicuse atunci. El a crezut.
probabil cu toatd sinceritatea. ci a cerptat o urm[ a trecutu]ui. cand
cle fapt el prinsese doar proiecfia amintirilor proprii. Dar nu este
vorba cu adevirat despre un cronovizor in sensul celor sustirruLe cle
pzirintele Ernetti.

Spalding
Lucr[rile lui Steinnietz gi Spalding, menfionate uneor-i, nLr
par a fi depdgit stadiul de visr. Spalding suslinea totusi c[ a putut

' J. Roucous, Sttrvirtttnce tle l'€tre lttLnmin, ttp. cit., pp.62-63.

:
t ABaircl
se vedea,in legirturir cu acest subiect. pot'uscieni.is. nr.43, p1t.27-29.
r. Spalding, IJltintc.s purc,tles, Robelt Lrffont, colecril ..Les
portes de l'6trange", 1985.

5tt
 Pdrerea oamenilor de ;tiin(ci
f'otografia discursul ittzrugurat al lui George Wzrshir-rgton. Iatii cum
povesteqte el evenimentul:
,,A fost rostit in oraqul Nerv York, iu locul care acul'll poarta
numele de Sala federal[ (T-he Federal I-lall). Pe cli;eele lloastre. se
poate recunoaqte fiecare demnitar de pe estrad[, ca ;i George
Washington insuEi, care se miqca incoace qi incolo in fala grupuliri
in timp ce-;i rostea discursul inaugural. In acea perioacl5, nlt a
existat nici o fotografie a acestui grllp. Doar tablouri. Acttm pose-
ddm imaginea real5 Ei, in plus, vocea lui George Washington pe
un disc".
Mai tArziu, Spalding susfinea c.l a ajuns pAnd la celebra
,,CuvAntare de pe munte", realizdnd astfel ceea ce i se atribuia lui
E,dison. Pe Hristos il descria astfel: ,,$tim cd omul Iisus nu erzt
diferit de noi. Avem o istorie completd a viefii sale de familie'
acum dou[ mii de ani, Ei gtim cd familia lui era bine situat[, cf, era
un om de rnare influenf[, tln caracter puternic. Avea 1,87 m inli-
(ime qi cind se afla intr-o mullime l-a{i fi remarcat 9i v-a{i fi spus:
<Iatd un om care va realiza lucruri m[rete>. $i le-a realizat,
intr-adevir. Istoria de astdzi o confirmd". El ar fi captat Ei scena
inmullirii pAinilor gi a peqtilor. Dar ceea ce l-a derutat profund a
fost faptul cd personajul vdzut de el nu semdna deloc cu Iisus al
lui Leonardo da Vinci.
Oricum. aceast5 poveste incepe printr-r"rn prim aspect
neverosimil: colaborarea dintre Steinmetz qi Spalding. Ceea ce
qtim despre Charles Proteus Steinrnetz nu poate dec0t sd nc inspire
incredere. A lucrat vreme indelungatd in laboratorul de cercetdri
al firmei ,,General E,lectric", la Schenectady, fiind considerat aici
absolut ,,strflucit"; termenul era folosit mereu la adresa lui, fiind
considerat un adevlrat ,.geniu"'. Ceea ce Etim ins[ despre Raird
T. Spalding ne demonstreazd c[ este vorba de pure fabulafii'
incepAnd de altfel, foarte probabil, ctt aceastd colaborare cu
Steinmetz la care doar el se refer[.

1 cit.,pp.31,42,50' l8{).
Margaret Cheney, Teslq: Man oM o.f Tirtrc, ct1t.

59 BIELICITECA METROPOLITAI{A
BtlcuR6st
s€frvieluL
caMUN I C AREA CoTECIfrLOR
 I;rangois llruttc
Unicul sdu biograf, Davicl Brulon" l-a cunoscr:t foarte bine
pe Spalding in ultimii trei ani de via{ii ai acestuiit. Ccczr ce declari
este edificator: ,,Spalding nu era aproape nimic clin ccea ce
pretindea a fi". Nu a rnurit la 95 de ani. Dup.i caiculele lui Bruton.
nu zi dep[qit virsta de 80 cle ani. F-amilia lui nu ela originarir din
India gi nici din Deqertul Gobi. Toate povestile pe care le-zr debitat
pentru a da credibilitate operei sale cle cip[tiil tr.Lr sunt decAt pure
inventii. Lucrarea, vAndutd in milioane cle exenrplzrre in intreagii
lume. nu se bazeazd pe nimic. Este suficient clc altfel si citesti
cAtevzr pagini pentru a te convinge de accusta. Aiureli ;i spirituaii-
tate anost5. Cazul nu este unic. Aproape acelaqi lucru s-a
intOmplat cu Lobsang Rampa sau lJo-Yin-Ra. Spalding nu a fflcr-rt
decdt o scurtd cilitorie in India in anul 1935. Casa cle odihn5 de
pe malul Gangelui. mai sus de Czilcr-rtta. uu i.l existat niciodati. Nu
a fost niciodatd in Tibet. nici in Chilri. in I'ine. i-a rniu'turisit
c.lndva lui Bruton ci erceasti can-ieri c1e lilnrat trecutul nu exista
in realitate, dar era pe cale sd o lealizeze. Nu-i acela;i luclul
Addugafi la toate acestea c[ un mediunr i-ar fi explicat lui
Bruton cd Spalding se afla sub controlLrl a trei,.entitifi astra]e",
bunicul s[u, un bltrdn miner Ei r-rn copil. S-ar puteu ca prin
interrnediul unor astfel de ploprictirli sir-qi fi compurs Spalding
opera. Ar fi putut chiar prirni infornratii extlase direct. de citre
ghizii siii, din faimoasele,,arhive erkasho". Prefer s[ nu vi clau
lista, oricum incomplet:i. a celor care pretir-rd cd au avut acces
direct la faimoasele arhive. InLrtil sir spun ci f;icfrnd trin-ritere lir
ele se garantau naivilor"tot fclrrl dc aiLrre-lir. Eu crecl cir proprie-
tdfile de rnediurn sunt ce vii teal: aclrriit existenIa unui astfel de
cimp de infonnafii pe carc pLitcln. clzicir tlorim. szi-l nurnim
,.arhive akashe"l clar sI nu exagerinrl

' llaird -f. Spalcling. Viulrr si ittr,ritdtttru Mtrasrrilor, -5 r,oluure publicate in

tin-rpul vietii sale. volunrLtl VI. dLrpi morftca sa. cor.r1'ornr..notclor" sale. De
Vorss Pr"rbliculiot'ts. In linrira ll'ancczri. Lu l/it: dcs i\'lttitrc.t, Robert Lai'font.
coleclia ..Les poltcs clc i'c1r'irnge" . 1972.
t Despre Spalcling, a sc vcclea cclilia ecnrunir a lui Peter I(rassa. I)ein
Schicksul..., pp. lfi6-192. clar 1-irrir critica lui Br-uton pe care o girsili ln edilia
anericarrii, Fatlter Errrctti's Chrotu.tvisor'..., pp. 141-151.

60
Sine
Ie
lara

:on,
din
itat
ure 4
lga
:sti
ili- Pe urmele pirintelui Ernetti
i-a
:itt
de
{u Dac5, de mult timp, nu mai aveam nici o indoiald asupra
;it existenfei unor astfel de unde Ei a posibilitdfii ca intr-o bund zi sI
ta se construiascd un astfel de aparat, aceasta nu era suficient pentrtr
rl
T) a-mi dovedi cd existase in realitate, nici mdcar cel descris de
ri pdrintele Ernetti. Aparatul * pe care nu l-am vdzut, nici in foto-
1
grafie m5car, de la care nu am vdzut nici un rentltat, nici imagini,
n nici sunete - func{ionase oare intr-adevdr atAt de bine incAt sd
b
justifice descrierile Ei entuziasmul pdrintelui Ernetti? $i cum sd-i
conving pe alfii cd o asemenea descoperire fantasticd existd, fdrd
l alt[ dovadd decAt propriile-mi cuvinte? Am infeles, sau rnai
s degrabd sd spunem cd am admis cd existi teama provocdrii unei
t catastrofe la scard planetarS, teaml care a impus tdcerea absolutl
in fafa unui asemenea eveniment. Dar ar fi trebuit, totuqi, sd
r[mAnd undeva niqte urme, niEte indicii ale existenlei sale. Trebuia
sd aflu mai multe.
$tiam deja cd la Bologna existd faimoasa BibliotecX
Bozzano-De Boni, poate cea mai importantd in documente privind
fenomenele paranormale. Am profitat deci de una dintre nume-
roasele mele cbl5torii in Italia pentru a lua contact cu Silvia
Ravaldini, care m-a primit cu multr amabilitate in biblioteca sa si
m-a indrumat in folosirea aparatelor electronice. CuvAntul-cheie
,,cronovizor" m-a condus la o serie intreagl de articole apdrute in
presa italiand. Am fost Eocat de ceie aflate: dovada, sau cvasidovacla,

61
 Frangois Brune
cd toatr povestea cu cronovizorul nu era decat o farsd, sau mai
bine zis un fel de vis delirant creat de o minte bolnavd, pufin
schizofrenic[.

Loaitwrd de teatrw

Am descoperit deci in acea zi cd, pdrintele Ernetti, care

susfinuse cr nu are nici o fotografie sd-mi arate, ddduse candva
unui gazetar de la ziarul La Domenica del corrierel o fotografie
a lui Hristos r5stignit oblinut[ prin cronovizor, cd imaginea a fost
reluatd de multe alte reviste Ei de asemenea de Robert charroux
intr-una din crrfile sale 2. Dar cel mai grav era faptul cr exista o
fotografie, absolut identic5, ce nu era dec6t o imagine pioasd, care
reproducea crucifixul unei mdnSstiri. Nu exista nici o indoiald.
Era vorba despre aceeaqi imagine, inversati doar dreapta-stanga.
Fotografia fusese luatd exact sub acelaqi unghi, av6nd aceeaqi
luminozitate, umbrele Ei luminile se evidenfiau in acelaqi fel.
Despre toate acestea, pdrintele Ernetti nu-mi suflase nici o vorbd.
Iat5, deci, cAteva exemple din ceea ce am descoperit in
presa italiand de specialitate, de pildd intr-un numdr din Giornale
dei Misteri apdrut in anul 1980:
,,Nu-l cunosc perso'al pe phrintele Ernetti si permit
deci s[-l judec, dar asupra faptelor pot sd-mi exprim 'u-mi
o pdrere.
Pdnd in prezent, despre <maqina care fotografiazd trecutul> nu
avem decdt multe vorbe, dar nici o dovadd concretd. unicul fapt
comunicat oficial in presd qi garantat de el ca fiind o probr con-
cretd, s-a dovedit o mare in;eldtorie. MX refer la imaginea chipului
lui PFflttos, pe care pdrintele Ernetti a oferit-o ziariqtilor decla-
rand c5 a ob{inut-o prin intermediul maginii. La o cercetare mai

' La Dontenica tlel corriere, nr. 18 din 2mairgr2,articolul lui vincenzo

Maddaloni intitulat ,,Inventata la macchina che fotografa il passato,,.
2
Robert charroux, Le Livre clu pass6 rnystlriiux, Robert Laffont, 1973,
o.337.

62
 Pe urmele Pdrintelui Ernetti
atenti, s-a dovedit cd fotografia nu era altceva decAt o reprodttcere.
inversat5. a unei imagini pioase care se vinde cu 5 lile bttcaln intt'-un
sanctuar din Collevalenza, lingi ora;ul Todi (Perugia). ea insilqi.
la rindul ei. o reproducere a unei sculpturi in lcmn aparlinincl ltti
Cullot Valera, aflatl in sanctuar. (Arn publicat totul in nurllt'ul
17 din Giornale cle.i Misteri. invitAncltr-l pe pirrintele Ernetti sI ciea
o explicatie. Nu arn prirnit nici un rdspuns din partea lui.)
Cred c[, pentru inceput ar trebui s[ ne expiice cllm a putut
si comit[ o mistificare atet de degradant[, iar apoi s5 pretindir
1.
credibilitate"
Este vorba aici despre un articol semnat de Ser:gio Conti. un
colaborator permanentla Giornale rlei Misteri, in care rf,spundca
scrisorilor prin-rite de la cititori. putllicate qi accstea in acclaqi
Irumlr al revistei. Schimbul cle m[rturii qi liirnuriri nu s-a oplit
aici. El a continunt de-a lungul anilor;i poate llLl s-tl incheiat incil.
Am clescoperit astfel, in acelaEi jurnal. cI in anul 1982. acela;i
Sergio Conti ii scrisese lui Carlo Trajna, un ingir-rer bitle cunoscut
de specialiEtii TCI, suger6ndu-i o explicafie interesantri in ieg[-
turd ctt aparilia imaginii lui Hristos de la Collevalenza pe cro-
novizor. ii oferea astfel pdrintelui E,rnetti o portild deschisii care
i-ar fi permis sd-qi ,,spele p[catele". Solulia pr opusit se inspira clin
cAteva cazuri rarisime, dar bine clocunrentate, cAnd o I'rcrsoani.
dotati cu puteri de medium foarte intense, rettEe;te si irnprime cr
pelicul6 fotografic[ doar cu gAndul. Sergio Conti menliona astfel
cazvlluiTed Serios, din Statele Unite, clespre cilre afil vorbit deja
qi la care il adaug pe cel al japonezului Masuaki I(iyota, ambii
IucrAnd cu aparate polaroid. dar primul ctt un obiectiv complet
deschis, iar al doilea cu un obiectiv complet inchis. Conlornl acestci
explicalii. p[rintele Ernetti ar fi contemplat imagirrezi repre-
zentAnd crucifixul de la Collevaletlza Ei l-ar fi ploiectat rnai tdrziu
el insuEi, prin gAndul s[u, f[rir si-qi clea searna, pe pelicula
2.
cronovizorului

t' ldent,
Il Giornale dei Misteri. nr. 114, 1980, p. 69.
mai 1982, p.41.

63
 Frangois llrune
Din nefericire, oricdt cle ingenioasi ar fi fost, aceastir explicatie
nu se potrivea deloc cll ceea ce inti povestise p[rintele Emetti. Ea
nu explica in nici un fel ntiscarea, nici persoanele care stf,leatu ?n
jurul lr-ri Hristos rlstignit, nici celelalte scene ale vietii lui Hrjstos.
nici alte evenimente precunt discursul lui Mussolini sau al lr-ri
N:rpoleon, nici sunetele auzite si inregistlate. De altfel. nici la
aceastll propunere de explicafie Ei nici la intrebiiri ulterioarc.
p[rintele E,rne tti nu a rispuns niciodatd. Se vede asta din articole.
De exemplu, Sergio Conti este din nou indignat cAnd, in 1984,
gazetarul Vincenzo Maddaloni, cle la Domenica del Corrierc,
sernrreaz[ intr-o altd publicafie, La Torre di Babele. Lrn nou
interviu pe care i l-a acordat plrintele Ernetti, cu aceleasi afir-
nratii si aceea;i fotografie a lui Hristos de la Collevzrlertza ca unicd
dovacldr.

Cine este cu adeadrat pdrintele Ernetti?

Totu;i, dupd dep[;irea primului qoc, continudnd si citesc. si

devorez toate aceste texte coplesitoare, m-erm g0ndit din nor.r la
prima intAlnire cu acest beneclictin care m-a fascinat Ei mi-an-r
spus: Nu! nu este posibil! Chiar dacii. pentru rnoment, nu reuseant
s[ gdsesc o rezolvare. trebuia sa existe una. Acest om nu minlea.
Noi arn vorbit despre o rnulfime de problente in afara cronovi-
zorului: criza Bisericii, lipsa de vocafie, abaterile exegezei actuale
care elimina complet supranaturalul, absen{a suflului spir:itual,
morala refulatd a Bisericii oficiale czrre golea bisericile ;i ridicu-
liza dinainte orice tentativ[ de apdrare a adev[ratelor valori morale.
E,ra de acord cu mine cAnd spuneam cI Biserica trebuia sir se
intereseze cu mult mai putin de ceea ce se petrece in pat intre so{i.
,,inlreaga noastrd morali sexualzi este flcut[ cle cltre celibatari
rigizi, irni spunea el, Si impun exigenfe care lnerg dincolo cle
preceptele Evangheliei. ceea ce, in ultirni insternt5, este un mocl

' Idem, octonrbric 198-5. pp. 40-41.

64
 Pe urmele pdrintelui Ernetti
de a-i fi infidel, deoarece Biser ica indephrteazd astf'el multi oameni
de Dumnezeu, pentlu motive care nu vin dei la Dumnezeu". A
citit qi a apreciat ampla mea lucrare de teologie pou.r que
I'homme devienne Dieu. Am discutat despre ea. Mi-a cerut de
asemenea mai multe exemplare dintr-o altS carte de-a mea. Lcs
morts nous parlent. Mi s-a pirut cd dorea si le dea unor preo{i cle
la Roma. Nu! Acest om era sincer Ei f[r[ indoiali cu credintd
sincerd in Dumnezeu.
Nu era nici rnitoma'. imi aminteam ci discutia noastra.
purtatd in biroul sxu, era lnereu intleruptx de soneria telefonuh-ri.
il cdutau foarte multe persoane care se credeau mai mult sau mai
pufin posedate. Le vorbea din suflet, ii liniqtea, se ruga al[turi de
ele, le binecuvanta. Se scuza apoi pentru aceste intreruperi.
,,$tiu
foarte bine, imi spunea, cd cei mai murli nu sunt de fapt posedati.
Existd cazuriin care trebuie sd-i ajuti si accepte acest fapt qi si-qi
rezolve problemele singuri. Dar mai sunt si artele, in care cel mai
bun lucru pe care pofi sd-l faci este sd intri in jocul lor. intr-un
sens, au nevoie sd creadd cd sunt posedati. Aceasta d[ o oarecare
importanld viefii lor, aga cum altcineva are nevoie sd creadd ci a
trrit ca dansatoare la curtea faraonilor, de exemplu. Este un mod
de a atrage aten{ia asupra lor, de zr-Ei infrange singur[tatea,,. El
lucra de altfel in legdturd cu psihiatri, ca majoritatea exorciqtilor
astdzi, dar nu pentru a reduce totul la malaclii mentale. cum este
in prezent la modS in Fran{a. credea in cazurile autentice de pose-
dare qi practica exorcismele prescrise de Bisericd. A scris chiar o
carte despre fenomenele de posedare', pe .are am citit-o mai tarziu,
cand md interesa $i pe mine subiectul. Dac[ psihiatrii care ii
trimiteau ,,bolnavii" lor ar fi suspectat in el un mitoman, l-ar fi oprit
imediat. Mai constat c[ Dom Gabriele Amorth, unul dintre exor-
ci;tii cei mai reputafi din Italia, vorbeste in lucrdrile sale despre
p[rintele Erhetti cu cel mai profund respect: ,,pdrintele pellegrino
Ernetti, cel mai celebru exorcist din Triveneto... exorcistul
I Pellegrino Ernetti. Lo cntechesi di. Satuna, h,dizioni Seqno. 1992.

65
 I'rangois Brune
patrtt-
celebru din Venetia1..." Mi-a mlrturisit cd primea astfel
cinci sute c1e persoane pe sdptfunAnd!
Anrremarcatdealtfelcei,inarticoleleapirrute.clriarclaci
era tt'atat in
era somat clin ce in ce mai insistent sil clea explica{ii,
acelaqi tirnp cu mult respect. intr-o scrisoare publicatei
in Giornnle
clei Misteri, directorul Fundafiei ,,Giorgio Gandi" ;i
al lvluzeulr"ri
gramofonului. cliscului ;i al vocilor celebre scria desple pSrintele
sit-;i
Ernetti: ,,Toatri lumea ii cunoa;te rectitudinea care r-ru-[ lasf,
vindd onoarea straielor de preot oricui, nici ca om al Bisericii ;i
nici ca cercetitor-..." Asta imi trmintea de faptul cd, dindu-mi
libertate cie gandire, plrintele E,rnetti m[ sfltuia totuqi
s[ uu mit
Nu
prea exptln cu toate grupurile de vizionari qi mediumuri'
accept:t a$a ceva, clin ,.respect pentru haina de
preot" pe care o
purtir qi ca cercetirtor. Recuno;team cuvintele pdrintelui.
A existat
ticipe la
iotLr;i o intAmplare pu{in ciuclatf, cAnd el a acceptat s[
par

un congre, ,i" poiopsihologie. cu condi{ia sd nu fie nici un

parapsiholog in asistent5' ,,in parapsihologie' a spus el'
totul este
subiectiv pane ta exaspel are Ei isterie, astfel incat
nu exist5 baz[
era vorba despre un congres
;tiin{ific[ bbiectivir". Pttate creztlse c[
nu de parapsiholoqie'
Etiinlific despre parapsihologie, ;i
Amnotatdeasemeneac[LorenzoMancini-Spinucci.conte
qiingincrbinecunoscutlatoatecongreselelacareamluatparte
in ttatia. se declara a fi, intt-o altzi scrisoare din aceea;i revist[.
un
girsit in zrcelaqi
,.admirator" al Pirintelui E,rnetti. in fine, am
numir o int'ormafie de importanlir capital[. La 77 februarie IL)19.
piirintele E,rnetti ar fi linut o con{erin![ in auLcr t'\Iogt1o
a
fizicieni
universit[!ii ,.Sfintul Toma", la Roma. in fala unei sdli de
q;i alti oameni cle Etiinll pe tema ,,Nitneni
nu moare" Ei' in cttrsul
acestei conferinle, ar fi ,.dezvlluit clar principiul
fizic care explicf,
E'ste
fenomenul vocilor din lumea cealaltl ;i a cronovizorultti"'
insir adcvdfiit. precllm remarca in acela;i articol Sergio
Conti -
intr-adevdr con-
iarf,si el -, cd clacf, aceast[ dezvaluire fusese

Do,-tr Gabriele Amorth. IJtt cxorciste roc()tltc, F'

X. de GLribert' 19i)2'
'
pp. l57 ti l')E.

66
 pe urmele pdrintelui Ernetti
vingdtoare, s-ar fi vorbit cu sigulanf[ mai
murt crespre ea. $i aici
nu pot decAt sd-i dau dreptater.

Pdrintele Ernetti se explicd

Nu mai incdpea r-rici o incroialr. pentru a avea con;tiinta

impdcat5, nu exista decat o soru{ie: sd merg
sh-r vdd pe pdrinte Ie
Ernetti. Relafia noastrd era altfer decdt iu p"
.ur" o avea cu
ziari;tii sau chiar cu confrafii cercetitori. in ,noct ,i;;;,
nrie irni va
spune ceea ce nu putea divulga artora. sau
cer pulin o niic5 parte:
aveam nevoie de asta pentru a nu comprn*it"
prietenia ce ne
lega. De la Bologna, trebuia cleci si pornesc imediat spre ve'etia.
Inainte de plecare. rn-am asigurat totugi cd putea
sd mr pri-
meascd. Prrintele Ernetti cdldtorea mult.
tl .lr.n-'o.-, peste tot.
pentru a propovidui recuregerea, pentru a
Aveam noroc: era la venelia mi s-a pdrut cr era
fi'e conl-'cri'fe etc.
;i incantat si mI
revadd, ca gi cuni s-ar fi hot[rdt ci sosise vremea
sd-rni explice o
serie de lucruri.
Am ajuns deci din nou la venetia, reg[sind-o cr-r aceeasi
pl5cere gi fascinafie. Arn urmat traseur cunoscut
am ajuns la poarta mdnbstirii pe care o
., ,"-,r
;tiam atat de bine"opoi.
si ar-n
fost intdmpinat de pdrintere Ernetti. Sincer sd fiu,
nu mai lin
minte prea bine cum am zibordat problema in fafa
rui, daci am
fost direct, cu riscul g" u p[rea agresiv, sau dacl
am luat_o pe
ocolite pentru a nu-i da impresia cd incepeam sd
mr incroiesc de
spusele lui. in notifele mele. nu gdsesc decat
rdspunsurile pe carc
mi le-a dat. Evident, el cunoEtea imaginea de la
coilevarenza.
Mi-a explicat atunci cd crucifixul respectiv erar crea{ia
unui sculptol
spaniol care l-a realizat conform indicaliilor unei
ciirLrgxrite. cie
asemenea spaniord. AceastS c5rugiri15, maica
Speranta. cLlnoscuse
experienfe rnistice. Era o stigmatizati care, ca cei
mai nrurfi
asemenea ei, nu numai cd retrSia in propriul
tr.up principarerc
I Il Giorttrtlc
dei A4i.stcri, nr. 114. 19g0, p. 6li.

67
 Frangois Brune
episoade ale Patimilor lui Hristos, dar avea in etcelasi timp Ei
viziuni; cu permanenta problernd cd aceste viziurri ale diferililor
mistici nu coincideau niciodat[ complet intre ele. Credincioasa
respectivd se instalase deci in ltalia, la Collevalenza, iar pil'intele
Ernetti o cunoscuse foarte bine Ei pdstrase legdtura cu ea pdni la
moarte. Era evident faptul cd. La Donrcnica del Corriere publicase
imaginea crucifixului realizat dup[ viziunile ei si multe alte ziare
reluaser[ fotografia, dar aceasta nu avea ca surs[ cronovizorul.
- De altfel, cu cronovizorul, mi-a explicat pdrintele Ernetti,
noi am oblinut de asemenea miqcarea pe care am filmat-o.
Asemdnarea intre ceea ce arn v[zut noi gi sculptura lui Cu]lot
Valera este, intr-adevdr, frapantd.
- Dar de ce a1i tdcut? De ce m[car nu ati explicat asta
tuturor celor care vd acuzat?
- Fiindcd nu eram liber. Spusesem deja prea mult. Supe-
riorii mei imi interziseser[ cu desdvdr;ire sI mai dau alte explicafii.
s5 rdspund la acuza\l, sd reafirm existenfa cronovizorului Ei sd
dezvdlui rezultatele obfinute. Nu puteam nici sd declar cd supe-
riorii imi impuseserd sI tac deoarece, atunci, presiunea ziariEtilor
Ei a serviciilor secrete strdine s-ar fi exercitat asupra lor. I-ag fi pus
in pericol. intr-un anume sens, acuzafiile indreptate asupra mea
le conveneau. Cum eu nu puteam rdspunde, discreditarea mea
descuraja pufin cAte pufin orice curioziLate. Exact asta urmdreau
qi ei dupl hot5rdrea ce se luase privind demontarea aparatului qi
p[sLrarea secretului.
Am simfit cd pirintele Ernetti suferise rnult din aceast[
pricinS. De altfel, nu aproba aceasti tdcere absolutd. Ar fi dorit
sI fie utilizate posibilitdfile fantastice ale aparatului pentru unele
cercetdri qi credea c5, dup[ cAteva rezultate senza{ionale bine
alese. nimeni nu s-ar mai fi indoit de existenla aparatului. Dar
superiorii sdi din cadrul Bisericii ascultau fdrd indoialS de ordi-
nele venite direct de la Vatican gi acolo, sus, o astfel de atitudine
era considerat[ ca mult prea periculoas5. Pdrintele Ernetti era
inainte de toate preot ;i trebuia sd fie supus.

68
 Pe unnele pdrintelui Ernetti
) qr
Mai tdrziu. gdndindu-mi iardsi gi iar5Ei la aceste problenre.
ilor am infeles ci aga se explicr faptul cd de mai rnulte ori pirintele
asa Ernetti s-a sustras invitatiilor la diverse congrese. in anul 1979.
ele cdr-rd a fost invitat la un congres de parapsihologie, a pretins si nu
ila fie nici un parapsiholog in sal5; cerinf[ intr-adeviir paradoxald si
tse aproape irnposibil de indeplinit. care i-a servit drept pretexL
tl L pentru a se eschiva in ultimul moment. De altfel, chiar subiectul
ul. pe care il propusese era deja in sine un alt paradox. curn noterse
tti, sergio conti. Toatd lumea agtepta din partea lui, la un asemelrea
-o. congres, o comunicare despre cronovizor. Or, el pregdtise cr
ot foarte arnplS conferintd de trei ore despre ,.Escatologiain Bibrie,
in filosofie gi in teologie". Trei ore! Fdrd incloialb pentnl a nu mai
lta rdmAne timp sd i se puni intrebdri despre cronovizor. Acest
congres a avut locin octombrie 1979. deci imediat dupi cel cle la
Roma, din februarie, unde pirintele E,metti vorbise inc[ libcr
ii, despre cronovizor. oare in urma reacliilor declansate cle con-
SA gresul de la Roma i se interzisese p[rintelui E,rnetti si vorbeascir
din nou? Se pare. intr-adevdr, c[ in rnulte alte imprejuriri car.e au
)r urmat el nu Ei-a mai flcut aparitia. Dup[ congresul de la Roma au
IS urmat ani lungi de tdcere.
:a A existat totu;i o exceplie. se pare c[ ;i ultima: la un congres
,d organizat de revista de astrologie Astra,in zilele de lB gi 19 octom-
u brie 1986, la Riva del Garda. Tema congresului era ,,Lumea intr eagir
5i
este magie", iar titlul confelin{ei Pirintelui Ernetti. ,,Teologie,
gtiinf[ ;i magie". Cu aceastl ocazie, el a vorbit din nou despre
.j
g cronovizor. dar acesta a fost doar un subiect amintit in treaclt. Nu
ir cred ci atunci a rrspuns atacurilor care fuseserf, indreptate
e asupra lui Ei nici ci a dat explicafii despre imaginea contestatd
reprezentAndu-l pe Hristos r5stignit, deoalece ag fi gdsit ecouri in
r articolul publicat de Anita Pensotti in oggi'. Autoarea articolului
sublinia doar extrema prudentd cu care pirintele Ernetti evocase

' Oggi, nr.44,29 octontbrie 1986, pp. 111-112. A se vcclea si Rainer

Holbe gi E,lnrar Gruber, Magie, Mqdonncrt ttntl Mirulcel, Llnglatthri<:rrc
Geschichrert uus Italian, Knaur, 1987. pp. 229-236.

69
t

Franqois Brune
cronovizorul, fdrd a_qi atribui vreur
lbrmd. cii ar'ti putut juca u' .",
nevorbind deloc la persoana int'i,
l,'i::lil1"tT1J#: :::.ffiI
ci spr_rnAna ,"r",, ,,cdtiva
oameni de qtiinf' susfin c5..."
modul co'di{ionar. oare oblinuse,
;i forosind nu*"-ur" verbe ra
totusi, aprobarea crin partea
superiorilor s5i si vorb.easc5 despre
zrcest ssubiect dar in niste
limite precise? Care si fie motivutZ
Cet pu{in rrrtirr,,rJ';rr1;;;
prietenului meu. profesorur Ernst "E"
1987, in tirnpul unei conversatii
senkowskr, ru r+ i"i;#r"
care durase mai multe ore.
ce spllsese pe malur ]acului ceea
Garda, la acest .ong."r,- tusse auto-
rizat direct cre vatican. S-ar putea
sd ne mire aregerea unei ase-
menea tribune: un congres organizat
de o revista"de astrorogie!
Totu;i, la acest <

Barducci.,"puiu,;:T:::,:r::il:';':ii:,TT:::',,J".:::ll:
fenomenele de posedare.

Un confrate, nu prea
;i
cred cd trebuie s5 mai amintesc un
exempru rel-eritor ra
indoielile suscitate de tdcerea absorutd
la care pirrn,"r" Ernetti
era obligat de cdtre superiorii
sii. in anur 1989, un alt cercetitor
italia' publica o rucrare despre unere
cercetdri crestul de asemd_
nitoare cu cere efectuate cre pdrintere
Ernetti. Dar aici apdrea
incd un preot: Don Luigi Boiello,
care igi permitea sd pubrice
detaliat metoda care a apricat-o,
principiile qtiinfifice care stateau
la baza cercetdrilor ;i cdteva date
asupra primeror rezurtate
ob{inute. in aceastd lucrare, intitulatd
Come re pietre raccontano)
("Cum pietrele povestesc"), Don
Luigi il ataca viorent pe pdrin_
tele Ernetti, apreciind cd acesta
nu fdcea dec6t sd reia o veche
ipotezd deja prezentatd cle E.
Rhein in jurur anurui 1937:u'dele
---_'_.'.
--
' Luigi Borelro. come re pietre reccotltetTo,
urtiktria dt:ll'tutiverso.fisico.e^s^'tilt,rrrriTirnzin,r, saggio scie,tifico sura tectria
ttqtLrro, Gribaudo Editore, delle forze fottclctmentuli ctella
19g9, pp. S'_O,iS:.

70
 Pe urnrele pdrintelui Ernetti
nlcl emise de pe Plmant ar putea uneori si intalneasc[ in care
C)
corouri
etari, cereqti qi astfel si fie din nou trimise pe pimant, unde ar putea
ti
Afiva recuperate. lin si precizez ci pf,ri'tele E,rnetti nu a por'cnit
re la nimic despre a$a ceva in fata mea. Dar Don LLrigi fusese si-l vaclii
irtea pe prrinte la Acadernia ,,Santa cecilia", din Rorna. unde
accsta
niste din urmi nu i-a aritat nimic si nici nu i-a clat vreo explic.tie. De
faf a unde ;i reactia violenti a automlui accstci lucriri. pdr.i'tele
rarie Ernetti a ie;ti atunci din tdcerea care i se impusese si, in anul
1990, i-a trimis o scrisoare lui Don Luigi Borello, protestand
la
uto- randul sdu violent si ardtancl ci tot ceea ce spusese despre cro-
ase- rrovizor Ei Patimile lui Hristos era doar ,,adeviir.ul sercrosanct...
I
Intr-un articol recent ', Don Luigi drdea chiar el cateva citate din
'oie
ado
aceastd scrisoare: .,Hristosul nostru a fost captat in anul i953.
inrc splrnea scrisoarea. pe cdnd cel cie la colle.,,alenza nu a fost rea-
'r'."
lizat decat cu vreo gase ani mai tirziu; si cAnd maica speranla l-a
vrazut in fotogi af ia noastri, a tresrltat cle bucurie, deoarece
cores_
pundea celui din viziunile sale: ;i acestea sunt fapte istorice,,.
Pirintele Borello reaclioneazr la rinclul sf,u: ,,Dac^i1 tin cont de
faptul ci este vorba despre ulr oln care se bucuri cle un rrare pr.esti-
'la giu gi, mai mult, despre Lrn preot care scrie u'ui alt preot si cole-q
:tti in cercetarea ;tiintificir, este rimpecle ci nu pot s[ mi incloiesc cle
tor
cele afi'nate. Dar, cA orl de stiinti, nu pot decAt si repet cd
1a-
pirintele E,rnetti a l'icr-rt aceste aflrmatii frrd a clovedi nimic,,.
in acezr perioadd. piri'tele E,rr-retti nu mai a'ea clreptul sd se
apere si, cr-r zrtdt rnai pufin. si clea orice fel c,le explicalie. Insulta
ice
venitd din partea unui confrate i-a fdcut clesigLrr mult riu si a
au
reac{ionat, dar intr--o scrisoare particulard si respectAnclu_si
rte
promisiunea de a nu clivulga nimic. Aici trebuie totusi sd adaug
o'
cAteva comentarii personale.
n-
Mai ?ntdi. in aceastd scrisoare, pirintele Ernetti polneneste
de o dati cu mult anterioarr cerei pe care mi-o indicase mie:
le 1953.
in loc de 1956. Faptul duce e'ident la sporirea rnotivelor de
'ia
la ' Articol sclllllzlt dc Rcnzo Allegri. putrlicat in revistzr C-lri. Nr.r cunosc
data aparitiei. r\nr d.ar ci 1'olocopie trimisir cre pirrinrere Boreilo.

7L
 Frangois Brune
indoial5. ,,Vede{i doar bine cd inventeazd continuu, rni s-a spus, gi
in final se incurcd in propriile minciuni". La aceasta am r[spuns
cd de aici se poate deduce la fel de bine qi argumentul contrar.
Cine ar vrea sd fie considerat drept geniu ;i-ar fi preg5tit Ei
memorizat declarafiile pentru a nu se da niciodat[ de gol. Ceea ce
pot sd spun ca mlrturie este cA, intr-ader,5r, mai ales spre sfArSitul
vie{ii, pdrintele Ernetti modifica aproape tot timpul datele pe
care mi le d[dea. Trecuserd deja rnulfi ani de c6nd fusese obligat
sd-Ei abandoneze cercetdrile. Amintirile nu mai erau la fel de
clare qi nu st[tea mereu sd caute in vechile documente pentru a fi
sigur cd anul este cel corect. De asemenea, nu s-a gAndit, fdr[
indoiald. cd data pomenitd intr-o conversalie particulari va avea
intr-o bund zi asemenea importanf5. Oricare dintre noi putent
verifica dac5 reugirn sd spunem pe moment in ce an am 1'5cut
cutare cdldtorie in strdin5tate, de cAt timp cunoagtem o anumit[
persoand... in ceea ce m[ prive;te, atunci cAnd consider cI este
important sd of-er date corecte, trebuie sd apelez la insemndrile
mele sau sd recurg la calcule complicate.
Voi spune acum cAteva cuvinte ?n legdturl cu imaginea lui
Hristos rdstignit. Oare pdrintele Ernetti i-a ardtat intr-adevdr
maicii Speranfa o fotografie oblinutd cu ajutorul cronovizorului?
Apzr pare sd afirme scrisoarea primitd de pdrintele Borello. in
ceea ce rnd priveqte, eu nu am nici o indoiald c[ i-a ardtat ceva
acestei cllugdrife. intrebarea este insd urmdtoarea: era o foto-
grafie, obfinut[ de pe pelicula rcahzatd filmAnd irnaginile holo-
grafice, sau era filmul propriu-zis? Insist asupra acestui detaliu
deoarece, in explicafiile pe care mi le-a oferit pirintele Ernetti
pentru a-mi ardta cd imaginea publicatd in presi nu putea proveni
din cronovizor, el accentuase pe faptul c[ tot ceea ce vdzuser[ ei
fusese in miEcare. Aceasti subliniere nu are evident sens dacd nu
s-a tras nici o ,,fotografie" fixd de pe film. De asemenea, am impresia
c5 in aceast5 scrisoare particulard, plrintele Ernetti a folosit
termenul de ,,fotografie" f[rd sd se gdndeascd la sensul sdu posibil
in opozilie cu ideea de miEcare ;i fir[ sd bdnuiascd indoiala pe
care acest cuvAnt ar putea-o nagte intr-o bund zi.

72
 Pe urmele Pdrintelui Ernetli.
in
Qr
Oricum, scrisoarea pbrintelui Ernetti nu a fost suficientS.
realitate, pentru a schimba phrerea lui Don Luigi. In cele
cateva
ns
acesta imi
ll . cuvinte p" .u," mi le-a adresat la data cle 8 mai 2000,
care
$i mai spunea cii, dupd p[rerea lui, pirrintele Ernetti era acela
ce compusesetextulpieseiluiE'nnius,a;a-ziscaptatlprincrono-
ul vizoi, Ei cd, de altfel, pdrintele .,nu cunoEtea cele mai elementare
noliuni de fizic.l gi nu qtia teoria lui cesare colangeli, flr[ de
care
)e
at nu este posibii[ captarea urmelor trecutulr,ri in materie"'
o sa-mi
le permitEiu"u-s[facunelecomentarii.TonulfolositdeDon
fi Luigi manifest6 intotdeauna un spirit de rivalitate r[nit[. iar
admiralia lui pentru Cesare Colangeli ii mirl pe oamenii
de
ld

)a qtiinlSpecarei-amconsultat,deoareceacesttninunatSavantpare
m total necunoscut in domeniu. Pentru plrintele Borello nu existf,.
,lt in nrod evident, clecat o rnetocl5 posibild: a sa. Este, de fapt. ten-
le-o
ta dinta tuturor marilor cercetltori. Nu trebuie, desigur. s5
lu[m in nurne de r5u, dar nici nu suntem obligali si ii ttrm[lrl
le intotdeauna.

,ti
ir C,ind cel care minte nxerge prea departe
t!
a lui Hristos pe
n $i atunci, cine a introdus aceastd imagine a discre-
cruce care a declanqat atatea suspiciuni qi patimi, care
ditat cronovizorul Ei l-a deflimat pe p[rintele Ernetti'? $i in
ce
)-
t- scop'? Semnalez cititorr-rlui c[, in anul 1993,
plrintele Ernetti declara
din nou unui ziarist spaniol c[ ea nu are nici o legdturi cu
cro-
u
ri novizorul'. Se pare dlci cI vinovatul este Vincenzo Maddaloni'
Mai intdi, arn incercat s5 imaginez diferite scenarii posibile,
fdrS
ri
sa-l acuz ca a urm[rit s5 inEele pe cineva. $tiu c[ uneori ziariEtii
'i
un os de ros
u sunt atat de agasanf i. incat in cele din urmd le aruuci
a ca s5 scapi de ei. Se prea poate ca Ei plrintele Ernetti,
aflat la
it cap[tul puterilor, sd dea acestui gazetar imaginea de la
il Collevalenza spunindu-i ceva de genul: ,,Iatd' cam aEa
aratl

I Mns allA. nr.51, mai 1993. P.4l'

/J
 Frangois Brane
Hristos pe care l-am vdzut prin cronovizor,,. Asembnarea dintre
aceast5 imagine qi ceea ce au vdzutintr-adev[r, ei justific[ suficient
atitudinea prrintelui. ziaristul. intenfionat sau nu, a forfat pufin
nota asupra autenticit[1ii imaginii. Dar se poate rea]iza si un alt
scenariu. Eu nici mdcar nu gtiu dacd Maddaloni a primit cu
adevdrat imaginea din mdna pdrintelui Ernetti. El a putut foarte
bine sx o publice, gtiind sigur de unde venea, pentru i-l obligu p"
pdrinte s5 reaclioneze. Din nefericire. dupd publicarea noului sdu
dialog cu pdrintele Ernetti in 1984, o a treia ipotezd pare mai
probabilS: qtiindu-l pe prrinte redus la tdcere, a cdntat pur
Ei
simplu sr profite pentru a caEtiga cat mai mulfi bani. Dupd furtuna
I
iscath de primul sdu articol, este incredibil faptul cd a oferit din
nou aceeaqi fotografie ca probr autenticd, fdrd nici un cuvant ca
explicafie. Este o atitudine inadmisibili fafd de cititori, fald de
editorul care i-a acordat ?ncredere ;i. in cele din urmd, fa{[ de
pdrintele Ernetti. o asemenea atitudine mi se pare cr este de ajuns
pentru a demonstra lipsa de onestitate a personajului pentiu a
I Ei
inl5tura orice urmd de indoiald in privinfa pdrintelui Ernetti.

I
i

74
 5

Din nou despre Quintus Ennius

CAnd am trecut odatd prin Vene{ia. pdrintele Ernetti mi-a

inmanat totuEi o dovadd. Nu este vorba despre o imagine, nici
despre o casetd cu vocea lui Hristos, ci textul scurtei piese a lui
Quintus Ennius captati prin cronovizor. P[rintele Ernetti vorbise
despre ea la congresul linut l6ng[ lacul Garda, addugdnd cI, in
calitate de specialist in muzica prepolifonicd, a fost foarte imprc-
sionat. ,,Era o recitare in ton dorian, de o mare forli sugestivr",
spusese pentru a incheia conferinta cu un z|mbet.
Anita Pensotti este cea care ne povesteEte cum s-a scos la
lumind textul respectiv. intr-un ziar, apdruse un articol despre un
anume phrinte ,,Pellegro" care avea neobrdzareasd pretindd cd el
putea capta imaginile si sunetele trecutului. se pare cd tonul
articolului era ,,de o ironie tdioasd". Or. Giuseppe Marrasca, un
profesor de literaturd de la Colegiul ,,Amedeo di Savoia.,, era
foarte interesat de acest gen de cercetdri. Se gandise mult la astfel
de probleme Ei ajunsese la ipote ze foarte apropiate, spunea el, de
cele gbsite in articolul respectiv. I-a scris de indatd direct pdrin-
telui,,Pellegro",la abafia din San Giorgio. Drept rdspuns, a primit
sfatul sd consulte articolul pdrintelui ,,pellegrino" E,rnetti din
revista Civilta delle Macchine.
Descoperind cr piri'tele Ernetti lucrase mult timp in cola-
borare cu pirintele Gernelli. profesorul nu a avut nici o indoiali
asupra valorii cercetarilor acestuia. Fdcand el insusi stuclii la

/5
 FranEois Brune
nniversitatea din Milano, Etia foarte bine c.l pdrintele Gemelli nu
ar fi acceptat un colerbolator dacf, nu ar fi avut o valoare inlelt:c-
tual5 remarcabili. Din acel moment. profesorul ;i pirintele cro-
novizorului au r[mas in legdturd. De altfel, chiar profesorur
Marasca a fost acela care i-a propus pdrintelui Elnetti si echipei
sale sd incerce sr obfini textul aparlinanci lui Quintus Enniusl.
Pirintele E,rnetti l-a asigurat c[-l va avea fdri probleme. De fapt.
la pufin timp duph text, a primit qi muzica. ,,Vreme de cinci ani,
Marasca a pdstrat cu sfinlenie aceste file intr-un sipet. f[rd a se
hotdri ce sI facd cu ele. Lud in sfAr;it o decizie qi, dupd ce le-a
tradus in italian5 gi a obfinut consimfdmintul pirintelui Ernetti, a
pernris revistei noastre s[ publice cdteva pagini in exclusivitate".
Fotocopia pe care mi-a dat-o plrintele Ernetti este adnotatl
de profesorul Marasca: acesta gisise unsprezece pasaje scurte,
citate de trei autori antici: Cicero, un contemporan cn Quintus
Ennius, Probus, gramatic din secolul I d. Hr.. Ei Nonius Marcellus,
autor din secolul IV d. Hr., crruia ii datorbm numeroase explicafii
despre autorii vechi. Aceste citate corespund unui numir de
doudzeci si doud de versuri din piesd. Cea mai mare parte a
textului era deci necunoscut[.

Proba mea este spwlberatd

in anul 2000, apirea in Statele Unite versiunea arnericanl a

Iucrdrii lui Peter KLassa, cu un studiu detaliat al acestei piese
semnat de profesoara Katherine Olven Eldred, licentiatd in
literaturd clasicd la Universitatea Princeton. Ea a fost bine aleasi.
deoarece susfinea un curs la Nortl-r western University din Evanston
despre tragedia corespondentd a lui Seneca Thyestes. Ea prezintd
deci, in aceastd carte, o traducere in englezd a textului lui Ennius,
precedath de o prezentare istorici a temei in cadrul literaturii
greceEti qi latine, inso{itd de o analiz[ a vocabularului si de co-

' Anitzr Pensotti. in Oggi, nr. 44,29 octombrie 1986.

76
 Din nou desPre Quintus Etttrius

mentarii. Eu nu am aflat decit de curAnd despre asta, dar fiindcd

.sunt implicat, cred c[ de data aceasta voi abandona ordinea cro-
nologicd a cercetdrilor mele gi vi le voi prezenta chiar acunl.
Voi nota mai intAi cd atdt profesorul Marasca, cAt qi Katherine
owen Eldred, recunosc c5 acest text nu fusese regisit Ei nu fusese
inc[ publicat nicdieri. P[rintele Ernetti nu ne-a prezetrtat nicide-
cum un vechi text pufin cunoscut. in ceea ce o priveEte, Katherine
Owen Eldred qi-a manifestat rezerva referitoare la autenticitatea
1.
textului
in primul r6nd, textul acesta de o sutd doudzeci 9i unu de
versuri nu corespunde decat aproximativ unei zecimi din lungi-
mea obiqnuitd a tragediilor latine. Or, in diversele reviste care
vorbesc despre text, nu se afirm[ niciodatd cd pdrintele Emetti a
prezentat aceste versuri ca fiind un fragment dintr-o lucrare mai
ampli. ii era desigur mai uqor unui latinist experimentat, ca
p[rlntele Ernetti, s5 nu compund decat cateva versuri, incluzand
de altfel citate, decAt sd scrie o tragedie in intregime, ceea ce i-ar
fi luat un timp considerabil gi ar fi necesitat totuqi un oalecare
talent literar pentru a fi credibil... Dup[ aceea. unele cuvinte ntt
au apdrut, din cAte gtim noi despre literatura latin5, decAt cu doud
sute de ani mai t6rziu. Astfel ,,verbul ,rpraeludere>' revine de mai
multe ori in fragment; dar singurele aparifii ale acestui cuvdnt
care ne-au parvenit sunt la aproximativ doul sute cincizeci de ani
dupd Ennius (in opera epicS a poetului Statius)". ExistS de ase-
menea foarte multe repetdri de cuvinte, noteazd ea, ceea ce
dovedegte un vocabular destul de limitat, ceea ce cu siguran!5 nu
este cazul lui Ennius: fragmentul confine Ei unsprezece din cele
doudzeci qi patru de citate cunoscute in total din autorii antici.
Ansamblul textului nu este lipsit de ca1it51i, recunoaEte doamna
Eldred, ,,dar in parte datorita numeroaselor citate valoroase
aparfinAnd intr-adevdr lui Ennius"...
Catastrof5! Lucrurile nu sunt deloc simple. Nu r[mAnea
mare lucru din dovada mea. Totuqi, chiar dac[ nu sunt atdt de

' Peter Krassa, Father Ernetti's Chronovisor,

77
 Frungois Brune
expert ?n Iiltinir ca cloanina Elcl'ed.
rni-arn propus la rindul nreu
si examinez ntai cu iitentie afiunatiile
sale.

Contraargunten.tatie

In prirnur rand. r.ru este vorba aici,

intr-adevdr, crec't clespre
un fragment de o sutS crou:izeci
qi unu cre versuri crintr_o
care ?n mod cert este mai tragecrie
amp15. pSrintele prn"iti u
tragedia in intregir'e sau nu.ui v'zut oare
acest scurt pasaj? Nu nimic
despre aceasta' Se poate s5
fi v,zut piesa intreagei, crar;tiu si nr_r fi
putut nota decdt o micS parte.
oricum, ne spune A'ita pe'sotti,
acest text nu putea si serveasci
decdt ca apencrice ra o lucrare
vastd intiturati Fra ginepro mai
tra fisica e ntetcrfisica,in careprofesorur
Marasca ar fi crezvortat toate io.it"
pe care re ?rnprrfea cie ani cre
zile cu prrintere Ernetti. pubricarea
unei tragedii in intregime ar
fi depdqit scopur urmirit'. xu vao
oeci, aici,
cred chiar cd o persoaud care urmdre;te indiciire unei frzrude.
sd comitd o fraucld ar fi
prevdzut suspiciunea legati
de acest aspect ;i ;i-ar fi pregirtit
apdrarea' pdrinrere Erne*i nu
mi-a oferii
in care a procedat pentru a nota textur, aetaiir ;r;;ru mocru.-ri
nu
dacd a v,zut mai mult, iar
eu nu nt_am g^ndit 'ici si_lmi-a dezvdruit
?ntreb, pur gi
simplu pentru cd nici unur dintr"
,roi nu Ei-a pus atunci probrema
cd intr-o bu'i zi va trebui
si ddrn expricafii atdt de amdnuntite.
Celelalte argumente prezentate
_ la prirna
pirut'
cle doamna El,il ;i;:;;
vedere, maiserioase. or, iati
E1:" spune despre cuvdntul prcreludere cd ce u' J"r.operit eu.
revine cle rnai multe
ori in text. Apare efectiv de tr:Li
ori, Ei aceasta la inceput. Mie mi
se pare cd' in context, este
foarte normal. $i apoi,'u vdd
traduce acest verb in versul al de ce ea
doilea
s a u a r e v d rs a u
m i n r), i
r
;;il;;;,T : J'i #{,'
::: :::J1'#,",1 :
l^
Anttfl l,cnsotti. o,qgr. nr. 44. 29 octombrie
-) ,,Anrl slrcrl 19.36, p. 112.
light trpott titv sot1g", Futher Ernetti's
p. 39. C hro rt ov i,y ct r, o p. cit.,

78
 Din nou tiespre Quintus Ettttitts
de altfel. sensul obignr.rit rni se pare aici foarte potrivit: ,, Dic, uge,
Musa lenis, nrcunrque pruelucle cot1tltt11.", ,,Vorbelte, Ilai, aleasl
Muzi. si pregdte;te-te pentru cArtlul mett". Nu r'[d abso]ut cleloc
unde a glsit ea ideea de luminl. Rtidlcina lutlere insetltttttti,,a sc
juca". ,,a se artuza", de unde ;i franfuzescul luclique. F[lI nici o
indoial[, ea a confutrdat cu verbttl praelucere. Totu;i, in celelzrltc
douf, pasaje, ea traduce corect acela;i cuv0nt. In ceea ce privelte
cuvintul age (sau agite. agitedunt). aici are valoare cle interjecf ie
de incurajare, de indemn. Aceste cuvinte. clupi ctitn inclicir li dic-
fionarele. au urmiit aceea;i evoltrfie ca ttllorts si uilez. clin limba
francezi, Sensul este cleci: ..vorbeste. hai", ,,vorile;te. deci". sltit.
mai larniliar: .,vorl're;te, haide odatii". Este vorba cicspt'e o flit-
mAntare a sufletului. ttu tr lrupului. In plLrs. lrgc lltl r,Lea itt t-tici ttn
caz sd insemne ..virlo", cuur trttcluce Elcircd. De altfci, chiar ezl
simte aici o dificLrltarte gi, pentrr,r a cla un scrns coeront, lnverseazi
prinrele doui ct-tviute: ,,Conte, spenk, gentle fuluse". ,.Dic, rtgc,
Musa lenis". spune latinit. Oricuru. ogere nu poate s[ insentne ,,il
veni". CAnd exprimii nri;czu'ca, acest vcrb inseamnl ,,a impinge".
,,a face s[ avanseze"., uneori ..a pune pe fugd", ,,a ttrmdri". clal
nicidecum ,.a veni". Oricunt. dou[ greqeli enorme ?ncf, cle la
primele dou[ versuri qi. rlai tlult. in versut'i l'oarte scurte. care nu
cuprind decAt qapte cuviute cu totul. este cam mult. Or, iatd ci la
finalul traducerii sale. in comeutariile critice. exact acolo ttnde se
mir[ de aparilia acestui cuvAut, la aceasti dat[, Ei de frecven[a lui
in citeva versuri, o ia de la capf,t cu confuzia intre praeludere;i
praelucere'.
In cazul acesta. este oare adevirat c[ acest ct-tvit-tt, praelu-
dere, nu apare in alte texte clecAt dupi doud sute de ani de la
moartea lui Ennius? Oricurn. mi se pare foarte clificil s[ stabilim
data apariliei unui cuvAnt in literatura latini cAnd se ;tie. de
exemplu, cd din opera principalS a lui Ennius, Anabele, ntl ne-au
rdmas dect ;ase sute de versuri. in timp ce originalul era mai lung

' ,,The vcrb oproeltrdcre> (ttt shed light) ()ccttrs severol lirnes i.n tlte
fragntettt". Father Erttelti's Clrotnt,i,sor', o1t. cit., p.48.

79
t,

Frangois Brune
decdt lliada lui Homer; cd Ennius
a scris pe pufin doudzeci de
piese de teatru, din care nu
ne-au rdmas dec6t fragmente.
ales, cand se ;tie cd acest rucru $i, mai
este varabil pentruintreaga
tur6 latinS *ui ul::.din acea perioadr. ritera_
Mai aoaug iupru, c5 inrot-
deauna trebuie sdfii foarte piudent
c6nd faci urir.t de anarize de
vocaburar' cu murt timpin urm',
forosindu-se u""rt procedeu,
s-a demonstrat cd satirf impricinapr.i
nu putea fi scrisd de Racine
deoarece in ea nu se regSseEte
vocabularur forosit ?n tragedii.
ingenioqi au mers pand la descoperirea Arfi
mai mutto.ir,akespeare...
Trebuie deci, pentru a recurgl tu
un asemen"u urgu_ent, sd
stdpAneqti bine cuvintele.
sd anarizdm in continuare. chiar
gi cei care nu cunosc rimba
latind pot urmdri
.d-emonsrrafia. i" doamna
Eldred acordd tevi (dativ ""r*r"lt"ir"tl".
sau atrativ) cu ntentors (genitiv )! Aura
considerd cd este complement direct,
ca ;i cum ar avea forma
auram: ea traduce prin ma,nruss (nebunie), cdnd in
context este vorba, .furorent
la modul evident, de
de altfel atestat ra cei.mai valorogi ,,ardtare poeticd,,, sens
autori. La inceputul versurui ar
patrulea' considerr cd raudes esie
subjonctivur verbului rauaure,
cand de fapt este vorba, fdrd indoiard,
a" acuzativurlturut al rui
lans. Persistdnd i
at un ci cd n d se ffi;:l!
oare nevoie s5 continui? Mi se pare
:,'!:: T:t ;::T: J ;:'fii: :ffi
i i,::
c5 scuza unei anarize fdcute
?n grabr nu este suficientd p.ntru
a exprica asemenea gregeri.
Sincer vorbind, ur, sI ne pun"n,
T".gu-, ?ntrebarea daca aceastd
licenfiatd a universitetii din princeton are ceva nofiuni de grama_
tic' latind' Evident, de gre;eri conduc in cele din urmS
serie de absurditdli. 1t{er
cer mai imuzant este in continuare
la o
tariul pe care il face, srrofd de srrofd comen_
(foarre $di;ffi;j," crezancl cd
analizeazd' un text care nu
mai are secrete pentru ea, c'nd de
fapt nu face decdt sd dea
unupodu, _iranOu_re, de
exemplu, cI autorul vorbe;te"rpti.alii
dlspre ,,nebunie,,, ,,ldud6nd,, chiar
aceasta ,,nebunie,,
Qtraise *y *idr"ss), etc. il;;;" md pri_
nu vdd alr delir decdt cel din traducerea
,Tl:?r:, ei, 9i nicidecum

80
 Din nou despre Quintus Ennius
ide in asemenea condilii, se poate oare judeca valoarea
literard
mai a textului? Aceastd valoare ar reie;i, indeosebi, susfine ea, din
era- numdrul mare de citate regdsite deja din alfi autori antici. Dar,
tot- oricum, aceste citate nu reprezintd decAt 22 de versuri drn 121,.
:de Oricine poate constata dacd aceste 22 de versuri ar putea, doar
leu, ele, sd asigure valoarea literard a ansamblului.
)lne Profesorul Marasca nu pare a fi gSsit vreo neclaritate in
\lfi stilul sau vocabularul textului respectiv. InsI el cunoagte limba
e... latin[. Este adevdrat insd qi faptul cd profesorul Marasca avea Ei
SA
alte motive care l-au fdcut si fie mai receptiv la sursa paranor-
mald a textului. El asistase la Roma, la conferinfa Pdrintelui
rba Ernetti in data de 17 februarie 1.979. Cu toate acestea, nu se poate
lna pune la indoiald onestitatea profesorului Marasca, deoarece
'#a insuqi Sergio Conti, durul acuzator al Pdrintelui Ernetti, dupd
ma cum am vdzut, declard cd are pentru el ,,o prietenie sincerd Ei o
in stim[ deosebit5" 1.
)ns
ial
fe,
lui
ca
;te
rte
:li.
:td
A-

o
n-
ca
le
le
7l
i-
n
' Il Giornale dei Misteri, nr.174,1980. p. 69.

81
 6

,,Deplasarea in eternul prezertt"

cand treceam in revisti amintirile legate de pdrintele Ernetti,

c0nd cunoEteam valoarea martorilor care il ;tiau de ani de zile si
care lucraserd rnultd vreme alSturi de el, nu puteam sf, mai am
vreun dubiu. in acelaEi timp, m[ indoiam de existenla crono-
vizorului qi nu atdt din cauza intdrnplf,rii cu imaginea lui Hristos.
Foarte curAnd, am pus totul pe searna manevrelor unui gazetar
prea pu{in scrupulos si explicafiile prrintelui Ernetti mi-au pdrut
satisfdcrtoare. Mai erau, desigur, intrebdrile legitime care oricf,ncl
se pot pune asupra autenticitdlii lucrdrii lui Ennius. Era evident
cd nu se putea aduce o dovad[ absolutd. Eram foarte constient de
toate acestea, chiar inainte de indoielile atat de lamentabil expri-
mate de doamna Eldred. Dar toate acestea lrmaneau pe un plan
secundar. Adevirata cauzd. a suspiciunii care revenea f[rd ince-
tare, pe care nu reu$eafir nicidecum sd o inldtur, era mai degrabb
enormitatea in sine a unei astfel de descoperiri, fantasticd, de
necrezut chiar, minunatd qi de temut in acelaqi timp. Eram prins
continuu intre cele doui considerafii, f5rd sd pot ajunge la o
solu{ie definitivi qi satisfdcdtoare.
Din fericire, am avut gansa ca printre prietenii mei sd se afle
un om de qtiinf5, un savant veritabil. Cum disting eu un om cle
gtiinfi adevdrat de unul fals? Prin faptul cd pe un savant in adevd-
ratul sens al cuvantului. qtiinfa nu l-a fdcut si se limiteze la cateva
dogme rigide. Acestzi a rdmas deschis la tot, rdnd pe rdnd uimit

82
 ,,Deplasarea tn eternul prezent((
sau tulburat de extraordinarafantezie a Naturii, de comtr-rlicaliile
adeseori gratuite, de monstruozit{grle ei ;i, in ciuda tuturor acestora,
de armonia ei fhrd seamSn. Savantul adevhrat este victima nnei
curiozitdti nesbfioase, unei curiozit5li de copil in fala a ceva ce nu
infelege. Pe scurt, un savant pur gi simplu. Acest prieten al meu
avea ca specialitate de studiu cornportamentul animalelor, albine
sau furnici. de exemplu. Poate cd asta l-a ajutat si-si dezvolte si o
oarecare cunoaqtere intuitivl a oamenilor. A frecventat vreme
indelungatd mediile gtiinfifice pentru a recunoagte sau a ghici
rapid ce se ascunde sub masca oficial[ pe care fiecare este obligat
s5 o poarte pentru a se pune la ad[post de confrafi. lntoleran{a
este astdzi in mediile stiintifice oficiale mai adAncd decAt in sdnul
Bisericii Catolice.
Iat5-m5, deci, pornit din nou spre Venefia, acest,ora$ pe
jumdtate mort, dar atAt de activ. TuriEtii miqunf, pe aici c:r muqtele
pe un cadavru. Dar. de data aceasta, nu sunt singur in fala porfii
m[ndstirii. Profesorul Rdmv Chauvin este alituri de rnine. Iati
impresiile sale:
,,Dacd ceea ce mi s-a spus este adev[rat, este vorba pur Ei
simplu despre cea mai uluitoare descoperire Etiinlifici a tuturor
timpurilor, care va stArni un ecou chiar mai mare dec6t bomba
atomic5. Ador ceea ce se cheami science-.fiction, mai ales cdnd
este real... MX feresc mai ales s5 declar ci un lucru este imposibil:
de fiecare datd cAnd stiinta a afirmat a$a ceva. a fost nevoitl
ulterior s[ recunoascd faptul c[ a sustinut o prostie; pe de altd
parte, imi amintesc de afirmafia fizicienilor specialiEti in cuantici,
conlorm cf,reia nu ar exista nici trecut qi nici viitor. ci rtumai un
<<etern prezent imobil"; singura mobilitate ar fi indusf, de con-
qtiinla omului. tri declar[ asta cu mult sAnge rece, ca fiind ccva
foarte evident. In cazul acesta, ipoteza unei deplas[ri itr timp nu
este poate chiar atAt de nebuneasc[, deoarece ar fi vorba doar de
o deplasare in eternul prezent...
Iat5-ne ajungi la minunata mdnistire din San Giorgio. Sunt
foarte emotionat. Pirintele Ernetti este inalt. siab, palid. Ne-a

83
 Frangois Brune
spus cd este foarte bolnav. VorbeEte cu pldcere; pare chiar foarte
fericit c5 are cu cine sd stea de vorbd. Da, a cdlStorit in timp.
<Toate vibrafiile sunt inregistrate>, explicd pdrintele Emetti. <$i
cele viitoare?>, intreb eu. Nu primesc drept rdspuns decAt un
zAmbet. <<Dar dacd putefi cdlStori in timp, puteli sd o facefi qi in
spafiu-timp? De exemplu, si mergeli si vedefi ce se petrece pe
planeta Marte?> <<Da, se poate qi asta>>, rdspunde Ernetti z0mbind
din nou.
Am vorbit despre tot ceea ce Brune gtia deja: despre Patimile
lui Hristos, despre retincen{ele Bisericii, implicafiile aparatului.
<<Dar, stimate pdrinte, ceea ce alirealizat dumneavoastrd poate fi
descoperit Ei de citre altcineva intr-o bund zi.> P[rintele Ernetti
mi-a rlspuns: <MI indoiesc. Ar trebui sd aibl un noroc fantastic.>
patruzeci de
"insd ralionamentul dumneavoastrd era valabil cu
ani in urm5, cdnd erau foarte pufini cercetdtorii cu un nivel de
pregdtire corespunz[tor unor astfel de studii. Dar acum, sunt din
an in an tot mai mulfi. Mai devreme sau mai tdrziu, vor ajunge sd
descopere tot ce li se ascunde acum.r, Pdrintele Ernetti se tulburd
la aceste cuvinte, dar nu rdspunse nimic.
$i iatd-ne din nou, dupd trei ore de discu{ii, in vaporaEul care
ne duce spre centru. Eram consternat. Totuqi, acest om calm qi senin
nu avea nimic dintr-un exaltat. Aparent, se bucura de o bunb
reputafie in cadrul Bisericii. Este Ei exorcist. Era sd uit: in acea zi
l-am urmdrit ficAnd un exorcism prin telefon - diavolii de italieni!
(Trebuia sd o spun)".
In realitate, nu este vorba chiar de o exorcizare, mai degrabd
un fel de rugdciune de eliberare, mai mult pentru a liniqti spaima
unui psihic fragil decAt pentru expulzarea de demoni. un.exorcism
adevdrat inseamnd cu totul altceva!
Dup[ intrevedere, profesorul Chauvin a rSmas cu convin-
gerea c5 ciudatul preot din Venelia nu minfea. Nu era posibil ca
o asemenea descoperire fantasticd sd zaci necunoscutd. Cu nerdb-
darea Ei curiozitatea-i obiEnuite, a st[ruit sd aflu mai multe despre
acest subiect.
 ,rDeplasarea tn eternul prezent('
Dwpd tntdlnirea cw Ernetti

$tiam de mai multd vreme cd s[ndtatea prietenului meu.

ciudatul prieten din Venefia, se degrada tot mai mult. De mai
multe ori, cdutdndu-l la telefon, mi s-a rdspuns cd era din nou
spitalizat. Mi-am dat seama cd se apropia sfdrEitul.
La 1 noiembrie 1.993, eram din nou in oraqul dogilor. M-a
primit cu multd bucurie gi trebuie s[ mdrturisesc c5, pre! de cdteva
clipe, am uitat amAndoi de problemele lui de sdndtate. Pdrea din
nou in form5. iqi reluase locul in biroul sdu cel mare Ei totul p5rea
neschimbat. Ca de fiecare datd, am abordat cu totul alte subiecte
decAt cronovizorul. Dar, referitor la acesta, mi-a povestit totuqi cd
fusese convocat, cu pufin timp in urm5, la Vatican, pe 30 septem-
brie 1993, impreund cu ultimii doi cercetdtori care mai erau in
viald qi care lucraserd cu el. in fa{a unei comisii formate din
savanfi din diferite fdri qi patru cardinali. ,,Li s-a spus totul", mi-a
mdrturisit atunci.
Aq fi putut sd incerc s[ aflu mai mult. Dar, in acea perioad[,
nu mI g6ndeam cd voi scrie o carte despre asta. Publicasem cdteva
articole. Credeam ci nu mai am de spus altceva. Ceea ce m-a
oprit de asemenea, imi amintesc, a fost surpriza mea, deoarece
am simlit intodeauna cd pSrintele Frnetti nu avea deloc incredere
in Vatican in ceea ce priveqte viitorul descoperirii sale. Regreta cX
a demontat aparatul atAt de curAnd. Se gAndea cb l-ar fi putut
folosi pentru descoperiri arheologice extraordinare sau pentru a
verifica mari evenimente ale trecutului. in cursul diferitelor mele
intAlniri cu pdrintele Ernetti, el imi povestise deja cAteva epi-
soade ale cercetdrilor, aspecte pe care nu mi le dezvdluise la pri-
mele convorbiri. $tiam, de exemplu, cI ei captaserd distrugerea
celor gSUa_ o_Lage,.S-o_d-o;qa gi Gomora, iritr-un fel de explozie
gft-antice, asemdndtoare unei bombe atomice. Mi-a mai m[rtu-
fiSlfcum captaserd sceqa,in care'l4oise primeqte cele zeceporunci
qi cd sunt in posesia textului autentic. In diferite articole, am vdzut
cd pdrintele vorbea uneori despre cercetdri asemlndtoare reali-

85
 Frangois Brune
zate de cltre americani, spunAnd cX el aqtepta confirmarea lor
pentru a vorbi mai liber despre acest subiect. Dar, fbrd s[ am nici
un motiv de indoiald fafi de cele spuse de pdrinte altora, trebuie
si recunosc cd personal nu imi amintesc nimic despre acest
detaliu.
Am discutat de asemenea despre teama pentru libertatea
noastr5. Pericolul era real, eram amAndoi de acord. Dar, fdrd ca
noi sd ne ddm seama, limitele secretului nostru se reduc treptat
datorit5 altor tehnologii. Imaginile prin satelit pot surprinde
obiecte cu dimensiunea de pdn5 la un metru. Nu se poate construi
nimic care sd nu poatd fi reperat. Se poate deja urmlri traiectoria
unui camion sau chiar a unui autoturism particular. Prin supra-
vegherea conversaliilor purtate la telefonul mobil, se cunosc
deplasdrile oricui. Figurdm cu tofii in figiere electronice f[rd sd o
qtim. Nu suntem incd transparen{i unii fa{d de al1ii, dar via}a
noastrd privatd nu mai este cunoscutd doar de noi. Deci, nu
suntem oricum determinafi sd ne transformdm modul de via[5 in
funcfie de aceastd evolufie?
imi amintesc, de asemenea, cd in finalul discufiei noastre
i-am pomenit cd lucrarea mea En direct de I'au-deld,la cate cola-
borase qi profesorul Rdmy Chauvin, urma probabil sd fie tradusd
in curAnd in limba italian5. Mi-a cerut s6-l anun! cAnd se va hotdri
acest lucru. Era pregdtit sd rup[ tdcerea care i se impusese pentru
a explica, in sfArEit, povestea imaginii de la Collevalenza. A fost
pentru ultima datd cAnd l-am vdzut in viafd. La 8 aprilre 1994.
pirintele Ernetti a trecut in lumea cealalt5.
Pentru a permite cititorului si-qi fac[ o p[rere proprie despre
ceea ce gdndea in profunzime p[rintele Ernetti, imi permit s[
redau in continuare cAteva r6nduri, scrise de mdna lui qi repro-
duse al[turi de fotografia sa fdcutb cu ocazia implinirii a cincizeci
de ani de via!5 in mdnlstire, in 1991. Desigur, fiecare le va aprecia
in funcfie de credinla Ei sensibilitatea sa, dar eu cred c[ ele
reprezintd. un element care meritd pus la ,,dosar":

86
 ,rDeplasarea tn eternul prezent((
GesD mio, misericordia mia, Iisuse, tndurarea mea,
abbi pietdL di me; ai mild de mine;

Gesi mio, speranTa mia, Iisuse, speranla mea,

nella vecchiaia non nu md pdrdsi la
abbandonarmi; bdtrAnege;
'iirurr,
Gesi mio, salvezza mia, salvarea mea,
donami la luce del dd-mi lumina
tuo volto, chipului td.u;

Maranatha = Vieni, Gesi, ti aspetto ! M aranatha = Vino, Iistne, te a;te pt!

$i mai departe:

Gesi, tu sei il mio tutto, Iisuse, tu e;ti al meu ,,tot",

io sono il tuo niente; eu sLtnt al tdu ,,ninlic";
ptendi questo tuo niente, ia acest ,,nimic" care este al tdu,
donami il tuo tutto, dd-mi al tdu ,,tot",
ed io saro tutto tuo. ;i voi fi al tdu cu totul.

87
 7

Si cre zi in ingeri

Se intdmpl5 adesea sd-mi inchei conferinfele cu diferite

,,viziuni". In cursul acestor Eedinfe publice, un medium incealcd
sd pdtrundl pulin mai clar decAt dumneavoastrd inEivd in pro-
priile probleme de via![, sau sd intre in leg5tur[ cu persoane dece-
date. Nu cu mulli ani in urm5, chiar qi eu arn iiEezat uneori pe
masa acestor ,,vizionari" fotografiile man-rei mele, ale tatSlui meu
sau ale unor prieteni, pe undeva nutrind speran{a de a regirsi
astfel un contact cu ei, dar mai ales pentru a-mi da seama dacf,
acest fenomen existd cu adevdrat ;i sI-i explorez inclirect com-
plexitatea. Mult tirnp nu am avut nici o indoial5. Intr-adev5r, anu-
mite persoane sunt dotate cu o sensibilitate rnai pnternic5, ce le
permite si vad[ sau sI audd lucruri pe care noi nu Ie percepem.
Or, de rnai rnulte ori, am fost stimulat. Recunosc c5, uneori,
am cdutat efectiv un semn: trebuie oare si continui? rneriti oste-
neala? aceste cercetdri pot reprezenta un pericol pentru evolufia
umanit5lii? sau pot ele, dimpotriv6, sX ajute? Alteori nu am intre-
bat nimic. Simpla mea prezenfd in salf, imi atrdgea o interven[ie
din Lumea Cealalt5. Iat5, deci, cAteva extrase din ceea ce am primit
prin interniediul unor persoane cu calitdfi de medium, toate
absolut oneste. sunt convins: ,,Da, voi fi ajutat. Mi se vor inmAna
documente. Existi irrc[ descoperiri nepublicate. Am pierdut doi
ani, mi s-a spus. Oameni de ;tiinf[ vor analiza aceastd problem[.
Drumul va fi lung. Nu am inci clecAt o schi15. Ernetti, in lumea

88
 Sd crezi in tngeri
cealalt[, iqi continud cercetirile. Ceea ce voi face cunoscut nu va
provoca o catastrofS. $i allii vor cduta s5'se intoarcd inapoi in
timp, dar in zadar".

Un mediwm imi transmite

Pirintele E,rnetti a vrut sd schimbe anumite lucruri. El a
trecut dincolo de norme. Doregte si md elibereze de anumite
leghturi. ,,Libertatea ta depinde de tine", mi-a transmis el. Mediu-
mul a inleles cd pirrintele nu era intotdeauna amabil, dar era
cinstit. E,u am fost irnportant pentru el mulli ani (se pare!). Au vrut
s5-l inmormAnteze inainte de a fi mort; nu in senstil sd fie introdus
de viu in groap[, ci in sens figurat: i s-au plls nenumirate piedici.
,,Sd duci flacira mai departe. Nu lSsa sd !i se pun[ calota pe cap".
(Este vorba despre calota de episcop: nu existi nici un pericol in
acest sens.) ,,Nu-i l[sa sd te reduci ]a ticere, aga cum au ff,cut cu
mine. Mergi cu curaj pinir la capit. ReuEeqte ceea ce eu nll am
putut. Tu nu vei c[dea niciodatd in capcani". Persoanei-mediunt
i se aratd atunci un simbol: o cutie, clptu;iti in interior cu pdnzl,
con{inAnd o anaforni[i. (Viziunea pare a corespunde unui tabernacul.
Poate simbolul unei noi Biserici, unei renagteri a Bisericii?)
Toate acestea veneau de la p[rintele Emetti? De la altci-
neva'? Oare persoana-medium nu fdcea oare decit sI capteze din
subconEtientul meu ceea ce-mi doream, sI m[ linigteascS, exa]tAnd
misiunea mea viitoare cAnd incercam si cred in ea? Eram manipulat
de entitbti din Lumea Cealaltd care incercau s[ mi deturneze cle
la vreo sarcind mai irnportant[? Totul imi era neclar. Dar. in curAncl,
urrra s[ am ocazia s.I fac un pas inainte, sI consult ceva mult mai
sigur decit toate fiinlele-medium de pe PlmAnt.

Contact mistic

Eu sunt preot qi chiar pufin teolog; fac parte din categoria,

tot mai pufin numeroasd, a celor care continu[ sI creadi in ingeri.

89
 FranEois Brune
ve{i remarca de altfel cd ingerii ?Ei f-ac o ,,reaparifie in forfd.,
exact in momentul in care cea mai mare parte a teologilor
nu mai
crcd in ei. Este dificil si-i elirninlrn clin Evurtghalir sau clin
alrc
texte ale Noultti restantent. Ei intervin aici tot timpul. Intelec_
tualii nostri rezolvd probrema explicancl cd nu este vorba clecat
despre un limbaj pentru primitivi: dar totu;i, i'gerii existd.
Este si
mai greu sd nu fii cont cre ei in via{a sfinfilor. Numerosi sti'fi
afirmd ci i-au vdzut, le-au vorbit Ei recunosc ajutorul pe care l-au
primit din partea ior. Este aclevirat cd iconografia comunir clin
occident i-a desconsiderat adesea. Daci ne gcnclim la ingeraEii
dolofani din arta baroci, este dificil sd creclem in existenfa lor.
Acela;i lucru este valabil ;i pe'tru Dumnezeu, infi{isat ca un
bdtrin bdrbos. Ldsa{i deoparte aceste caricaturi qi acceptafi ideea
cd nu este nimic absurd si crezi in posibila existen{i
a unor fiin[e
pe care simturile noastre nu le percep, dar care pot tr5i in
alte
dimensiuni. Unele persoane cu calitdli de medium pot astfel
sd-i
vad[ pe cei decedati, sd-i audr si sd le vorbeascf,, pe cdnd noi nu-i
vedem Ei nu-i auzim. Iatr cum am primit eu sfatur foarte pre{ios
al unui .,inger".
De cdtva timp lucram la o carte despre fenomenele extra-
ordinare in generai, incercand o situare a unor-a in raport
cu cele-
lalte. Unele nu pdreau extraordinare decat avand in vedere
isno_
ranfa noastrd actual[: tunetul inflicira altidatd imaeinatia. cll
atat rnai mult dacr trrsnetul lovea vreun om. Se interprJta
desigur
totul ca fiind o interven{ie directd a forfelor supranaturale, un
avertisment al zeilor. Alte fenomene corespund unei anumite
interferenfe intre lumea noastrd qi cea de clincolo, dar ldrd s[
fie
intotdeauna vorha despre un miracol sau vrijitorie. Asta se
intAmplS, de cele mai murte ori, in cazul fenomenelor de
medium
sau de TCI. Dar alte fapte uluitoare vin in mod sigur
de la forfe
obscure ;i de ternut despre care Biserica nu vorbe;1e
destul, cum
sunt l'enomenele de ,,posedare". Artele, in fine, vin cle la
Dumnezeu
qi insotesc adesea experientele mistice. Aqa sunt,
de exer.nolu.
fenontenele de bilocatie, cje stigmatizare etc.

90
-

Sd crezi tn tngeri
Pentru a dezvolta acest din urmf, caz, a$ putea sd fac referili
la mistici deja cunosculi in Franfa, cum sunt Marthe Robin szrr_r
sora Yvonne-Aim6e, de la mdnlstirea din Malestroit. Dar existi
deja numeroase lucrdri care prezintd viala lor. Mi se pare nrai
interesant sd evoc aici o misticd din Italia. inc[ necunoscut[ in
Franfa: Natuzza Evolo'. Ea prezitrtf, un ansamblu foarte irnpre-
sionant de fenomene: ii vede pe morli ca gi cum aceEtia ar fi vii,
adesea fiind chiar pe punctul de a-i confunda, rnor{ii pun uneori
stdpAnire pe vocea ei si vorbesc prin intermediul acesteia; i se
intAmpld adesea sd indeplineasci diferite misiuni. uneori foarte
departe de ea, prin fenomenul bilocatiei; ea tr[ieqte, in fiecare
Vinere Sfdnt5, Patimile lui Hristos prezintva de asemenea un fe-
nomen, practic unic in istoria misticii, transpirafia cu sAnge, care,
atunci cdnd o ;terge, lasS in urm[ inscrip{ii qi desene foarte fine
formate din sAngele ei.
Am mers si o v[d, nu numai pentru a strAnge documentatie
si mdrturii asupra viefii sale, dar qi pentru a o consulta referitor la
propriile mele probleme, la pozilia mea in cadrul Bisericii, la
foarte speciala mea funcfie fdrd ntisiune oficialS etc.
La satul in care trlieqte nu se ajunge u;or. Trebuie sd schimbi
avionul la Roma sau Milano, pentru a ateriza la Lamia Terme. un
mic aeroport in extremul sud al cizmei italiene. ItJrmeazd un drum
lung cu taxiul. E,ra iarnd cAnd flceam aceasti cdldtorie; se ldsase
deja noaptea gi goferul taxiului a trebr-rit s[ facd un lung ocol
deoarece s-a rdtdcit. Din fericire. la capltul cildtoriei, am fost
intAmpinat cu multd cdldurd intr-o casd parohial[. Un aspect
extraordinar al cazului Natuzza Evolo este faptul cd aceastd
misticd se afl5 in foarte bune relatii cu clerul. Nu este tinta suspi-
ciunilor sau a denunfdrilor calomnioase, cum a fost cazul lui Padre
Pio. Desigur, in trecut, nici ea nu a fost scutitd de nepl[ceri.
Psihiatrii au vrut s[ o declare nebund, iar preolii au exorcizat-o ca
fiind posedatS. in prezent,este mai degrabd protejatd de cler care
nu numai cd o respectf,, dar incearcd sd rdspdndeascd mesajul ei

' Franqois Brune. Les Miracles et ntftres prc.rcliges, op. cit., pp.83-1 l8

91
 FranEois Brune
de iubire sfantir. Faptere paranormare.
care se petrec in prezcn{a
ei formeaz, 0biectur unor anchete
riguroase si sr-rbiectur unor
articole din pLrblicatii iniportante.
Daca *o'r'rcsc despre ca. ru o r'lrc
crldtoriire . in 7 ;i g decem brie
penrru a-nri povesti
1997 .am avut posibilitatea
singur de vorbd cu ea. cre doui sd stau
ori deci. ar" p"tri asttet sd-i pun
in liniste intrebrir'e mele. ca de
fiecare datd, rdspunsul nu venea
de la ea, ci de Ia.ing:rll sdu pdziror.
control" sall cum doriti, dacd vocaburarur
Numiiii,;;i;,,, ,,enrirare
rerigios vd incomo deazd.
Dar aga se petrec lucrurire cu ea
intotcreaunulartt"t, .te exempru,
ingerul ii comunic[ c]enumirire
unor medicamente imposibire.
termeni i' rin-rba greacd clin care
eer nu i'terege ,rin,i.,
ii repetd totuqi cu fidelitate. 'rot in_e".ut dar pe care
strdi'e din care ea nu ii dd rrspunsuri in rirnbi
Etie un cuvant. Nu uoruli" .or".t ,ri.r
mdcar itariana oficiard; cunoagte
numai criarectul carabrez qi este
miratd cd eu, un strdin, reugesc
sa ingeteg ce_mi ,pr*.^;i,
dat'' evenimentere care au ,.,no, uu de fiecare
dovedit c5 rSspunsur'e au
fost corecte.
ceea ce m-a impresionat cer mai
murt ra ea, a fost privirea
profundd qi lirnpede, in ciuda
ochilor sar ,r"gri.lm simtit o
transparen{d totard. o eriberare
totarr de sine. pdnd atunci nu mai
aqa ceva clecdt in p."r"n1a
unor ciluglri, pe Munrele
ln.;s,:-
Dup[ ce affl oblinut de ]a ea, sau
mai degrabi de ra ingerur
sdu' rdsputlsurile care md priveau
personal, am intrebat-o ce trebuia
sd cred despre cronovizor. Eviient
cd ea nu auzise vreocrati
vorbindu-se clespre aparat
privit gol, pufiy spre dreapta. ;i deci nu gtia despre ce este vor.ba. A
ln deci i' stinga mea, in directia
irrgerului sdu qi mi-a rdspuns:,,8 tutto
sincero.,. Apoi,;;;#.i;
rlot spre stdnga u1u: u acriugat vorbind
pdrintere Ernetti:
o" ari"'"."irro o.rpr"
"ohr clar er"a urcat deja foarte,
un suf-let foarte bogat.,. foarte sus. Este
Mi s-a atras-atentia ci ,,sincer,. nll ?nseamnd
,'adev5rat". Mi-am tot repetat aceast5 neapirat
0biecfie, facancr tot fer.r de
ipoteze. Poate cr pdrintere
Ernetti captase, si-gi crea seama.
'drr
92
 Sd crezi in tngeri
lta scene de la turnarea unui film despre viata
luiHristos. D.r atunci,
or imaginile nu ar fi fost centrate continuu pe
Hristos. Ere s_ar. fi
oprit gi asupra altor personaje, Fecioara Maria,
Sfdntur loan. un
centurion... Ar fi vdzut cre asemer'tea pauze
intre doLrf, scere:
actorii scofdndu-;i costumele pentru a se destinde
cdteva. mo_
mente; scenele nereuEite ar fi fost leruate.
$i firmul nu ar fi fost
turnat in limba arameand! De artfer, o.."uEi
ipotezd nu ar plltea
explica pregdtirea_ atacurui asupra unei binci
pi .ur" ei
intr-o zi' in mod cert, tot clea ce imi povestise r-au captat
pdrintele Ernetti, gi o fdcuse cu toatd sinieritarea, ;i
pubricase
treuuie sa t
fost adevirat. Sau, dacd nu, el era complet
nebun. capabil sd deri-
reze in toatS regula. Dar asta nu se potrivea
a,, .""u ce stiam
despre pdrintere Ernetti, nici cu convingerea
,'.'ea profundd.

intdlnire cu monseniorul Barecchia

cele spuse de Natuzza Evolo m-au intdrit in co'vingerile

mele. Dar aceasta nu imi permitea sd transmit
prrerire mele si
altora. Trebuia sb aflu mai murte. Mi-am arnintit
utun.i'.a"il;
imi ddduse, in ltaria, numele unui prieten ar pdrinterui
Ernetti,
asigurandu-md cd el ar putea sd-mi incredinleze
anumite rucruri.
Dar ce anume /
Dupd cum a{i ghicit creja, am pornit spre venelia.
cdldtoria
devenise o rutin'' Aveam cafenerere mele preferate,
formasem aproape niqte manii. Curn am
imi
ajuns o.olo, am inceput
sd caut in anuarele rocare numdrur
de telefon ;i adresa prieter.rur,i
respectiv. Am avut noroc: r-am g5sit. Nu
se punea probrema s[_i
pun in mod direct intrebdri referitoale ra
cronol,izor. M-am
prezentat deci ca fiind un prieten alp[rinterLri
Ernetti, ccea ce era
adevdrat, dornic sd vorbesc despre er cu unur
dintre vechii sdi
prieteni. A acceptat imediat si mi-a clat intarnire
a croua zi crirni_
neata, la ora 7 sau 8, nu mai
;tiu exact. A avut grijd sd_mi preci_
zeze cea mai apropiat5 stafie a vapora$urui
care rd"dr."u ra el. in
acea dupd-amiazd, am fost in recunoaEtere
pentru a-i repera cas?l

93
 Frangois Brune
qi s[-mi notez cAt timp f[cearn de lzi hotel pdnf, la el per-rtru a I'i
sigur cd ajung la intAlnire la ora stabilitzi.
A doua zi dimineat5. din nefericire, ploua cu glleata. I-a
Venefia, cind apa care cade de sus se intAlneEte cu cea de jos, este
foarte deprimant. Eram in 2 aprilie (2000) qi era fiig. un h"ig umed
qi pdtrunzhtor. Ajuns in fata casei, am sunat la poarti, o dati, de
doud ori, de trei ori, ezitAnd intre discre{ie qi insisten[[. Nici o
migcare. La primul etaj, se vedea o lumin[ slabd. Am iucercat s[
strig. Degeaba. Era inc[ foarte devreme. Totul in jur era pustiu qi
continua sd plou5. Am sunat atunci la casa invecinatd. Mi s-a
rlspuns prin interfon ci cei pe care ii c[utam erau deseori plecafi.
Rdspunsul a fost scurt qi la interfon este intotdeauna dificil sh
insiEti.
Yizavi de aceastl cas[. am zdrit o caf'enea care tocmai des-
chisese. Arn intrat intr-o doard. induntru erau cleja doi clien{i. plus
barmanul. I-am intrebat dac[ qtiu unde locuieqte monsenioru]
Barecchia. S-au consultat rapid intre ei Ei nici unul nu-l cuno;tea.
Mi-am reformulat intrebarea, pufin enervat, de data aceasta amitr-
tind qi prenumele: ,,Nimeni nu qtie unde locuiegte Don Gastone
Barecchia?" Rdspunsul a fost cel agteptat: ,,Ah! Don Gastone!
Ba da, sigur c[ da. Dar nu locuieEte aici, ci pe coast6. Numerele
sunt greqite". Ce uqurare! Nu intArziasem prea rnult. Am tra-
versat deci piafa, plin ploaie, Ei am sunat la casa indicatd. $i acolo
era interfon. ,,Da, vd deschid. IJrcali". Am auzit un declic gi am
deschis poarta. Dar in loc si urc. a trebuit mai intAi sI cobor cAteva
trepte. Am ajuns intr-un fel de hangar, o ;urd, un spafiu nelocuit
Ei nelocuibil de unde pornea, intr-adevf,r, o scarl de lemn. Cred
cd venefienii, sdtui de incursiunile aqa-numitei acqua olta, au
ajuns sd nu mai locuiasci la parterul caselor. Via{a incepe la
etajul intAi.
Am urcat deci scara Ei, la etaj, am dat peste un bdrbat irt
vArsti, imbr[cat in pijama si ha]at. care m-a luat drept rnedic.
Avusese un atac qi chemase de urgenld un medic. ii reamintesc
cine sunt qi, cu mult[ amabilitate. se hotdrlqte si-mi r5spundd la
intrebdri, cel putin pdnd vine rnedicul. I-am pus cAteva intreblri

94
 Sd crezi tn ingeri
in legdtur[ cu boala pdrintelui Ernetti, cu cercetdrile pe care le
fdceau impreun5, despre pasiunea comund pentru cAntec... qi,
incet, incet, am ajuns sd-l intreb dacd p5rintele Ernetti i-a vorbit
vreodatd despre cercetdrile legate de undele trecutului. Nu am
remarcat nici o tresdrire, nici un semn cle tulburare. Interlocu-
torul meu pdrea cd nu realizeazd enormitatea problemei abor-
date. Mi-a spus simplu ci exista o cdluglrilS care qtia probabil
mai mult decAt el despre acest subiect, deoarece lucrase timp
indelungat aldturi de pdrintele Ernetti. Cum medicul trebuia s[
soseasc[, s-a oferit s5-i telefoneze cdlugdritei pentru a'ne intAlni
Ei a-mi rlspunde la intrebdri.
Totul era aranjat. Cdlugdri{a mi-a explicat ce canal sI strdbat
ca sd ajung la biserica unde md aEtepta, o bisericd minunat[,
desigur. Un grup de turi;ti aqtepta deja deschiderea ei. Cheia se
afla la cblugdrif5. Noi doi am intrat. inchizdnd insd turigtilor uqa
in nas. Intr-o micu{d inc[pere aldturat5, ant putut sta de vorbl
linistiti.
Nici ea nu Etia nimic despre un asemenea aparat, dar mi-a
dat cAteva indica{ii valoroase. Exista o altd cdlugdrild,lAngd Napoli,
la Castellamare di Stabia, sora Adrianna Perissinotto, care trebuia
sd gtie mai multe, apoi o sord a pdrintelui Ernetti, de asetnenea
cdlugdrifd, sora Germana Ernetti, care putea fi gdsitd la Roma, la
Casa della Provvidenza. Am notat cu atenfie toate datele. Poate
cd realizasem un mic progres in cercet[rile mele. Trebuia sd urc
spre izvor, intr-un fel de joc al urmelor, fdrd si qtiu ce voi gdsi. in
final, se va vedea, nu voi descoperi ceea ce am sperat, ci cu totul
altceva!

95
 o
o
a. a a
Teza mrtomanrel

De indatd ce am putut. am pornit din nou la drum. Era

10 iulie 2000. A doua zi dupd sosirea mea la Napoli, am luat un
taxi spre Castellamare di Stabia. Este destul de departe. De-a
lungul golfului e multb aglomerafie. Trecem de Herculanum gi
Pompei.
Ajuns in aceastd micd stafiune balnear5, a trebuit sd discut
cu alli qoferi de taxi, sb-i intreb pe ce drum sI o iau. Nu aveam
adresa exact6. Indicaliile mele erau extrem de vagi. La Castellamare
existau, desigur, mai multe comunitdli religioase Ei bravii mei
taximetriEti se incurcau in toate numele congregafiilor religioase.
Am ajuns in cele din urm5 la o cdsutd situat[ pe o indlfime,
deasupra oraqului.
Aveam noroc. Era foarte pldcut aici. Md gdseam intr-un azil
pentru cdlugdri{e. Dar bucuria mea a fost de scurtd durat5: sora
Adriana devenise intre timp superioara congregafiei qi, in acel
moment, se g[sea la Bruxelles. Dar cilugdrifa care md primise era
i
foarte amabil5, ii pSrea rdu pentru mine qi, in afarl de sucul de
portocale pe care mi l-a oferit, mi-a dat Ei o serie de informafii
prefioase. Casa lor din Roma era acum inchisS. Sora pdrintelui
Ernetti nu mai etala Roma, ci la Florenfa. De data aceasta, am
primit o adresd exact[. Drumul continua. Nu eram foarte decep-
fionat, fiindcd mai speram

96
 Teza mitomaniei

intdlnire cu sora pdrintelui Ernetti

in trenul care mi purta spre Florenfa, imi spuneam cd de

data aceasta voi bate la uqa care trebuie. Ceea ce p[rintele Ernetti
nu indriznise s[ destdinuie confrafilor sdi, incredinfase desigur.
intr-un moment sau altul, surorii sale. Era atdt de tulburat cAnd
povestea tot ceea ce v[zuse, mai ales Patimile lui Hristos! Sigur ii
impdrtdEise emofia surorii sale, chiar dac[ ii atrlsese atentia sd nu
vorbeascd nimdnui despre aceasta.
La Florenla, am descoperit, departe de centrul oraEului, un
alt azll pentru cdlugdrile bltrine. In mod cert, trebuia sh md grd-
besc cu ancheta. In curAnd putea si fie prea tArziu. Sora Germana
m-a primit cu mult[ amabilitate, oferindu-mi un suc de portocale.
Am vorbit multd vreme. Nu qtia nimic concret despre cronovizor
si cred cd era sincer[ cAnd spunea asta. Dupd cum mi-a explicat,
flatele ei era intotdeauna foarte ocupat. E,a" de asemenea. ,,CAnd
ne intAlneam. mai degrabi discutam ^nout5!i din familie. ne
aminteam de copildrie", mi-a mdrturisit. Il auzise, totuEi, pe fratele
ei vorbind despre vocile din Lttmea Cealaltd care pot fi inregis-
trate pe banda de magnetofon. Da, asta auzise. De altfel, referitor
la acest subiect, ea m-a intrebat imediat, pufin nelinigtit[: ,,Dar
Biserica pern'rite aqa ceva? Nu este periculos?" Am calmat-o,
povestindu-i cele intAmplate Pdr intelui Gemelli in prezenfa
fratelui ei Ei reacfia papei Pius al XII-lea, precum Ei declaraliile
mai recente ale pdrintelui Gino Concetti fdcute agenfiei italiene
de presi ANSA.
Apoi, mi-a pus si ea o serie de intreblri. Mai existd vocafie
religioas[ in Franfa? Mai mult ca in Italia? Peste tot sim[eam
aceeaqi tristele. Aceste minunate ciluglrile, care iEi inchinaser[
intreaga viald lui Dumnezeu qi Bisericii, iEi dddeau bine seama cd
revela{ia divin[ nu venea. Totul era pe moarte. Ea mi-a chemat
un taxi. Ei a insistat sd md conducd pAnd afar[, a;teptAnd aldturi
de mine sosirea maginii. M-am intors la hotel. Rezultatele intAl-
nirii erau minore, dar totu;iinsemnau ceva. Cel pufin, ea iqi auzise
fratele vorbind despre fenomenul inregistrdrii pe magnetofon a

97
 Frangois Brune
vocilor venite din Lumea Cealaltd. Mi-am continuat cleci investi-
galiile. cdlugirila md sf[tuise sd ian legdtura cu monseniorul
Mistrorigo. fostul episcop de Treviso. care de asemenea lucrase
multi vreme cu fratele ei. in special pentru apirarea cantecului
gregorian.

cwm am achizilionat wn diclionar biblic indispensabir

De data aceasta, m[ gdndeam. voi ajr-rnge totuqi sf, aflu cAte

ceva. Era vorba despre un conlrate, in care avea deplini incre-
dere. md asigurase sora Germana Ernetti. Trebuia sf, tie la curent
cu dificultdtile intAmpinate de pdrintele Ernetti cand nu purea sd
mai iasi decat insofit de .,gorile". Trebuia, de asemenea, s[-;i fi
notat cdlitoriile pirintelui. sd cunoascd ecourile avute de contac-
tele acestuia cu savanfi din diferite firri. Desigur cd auzise despre
conferinfa finuti la Roma in anul 1979. cuno;tea probabil atacu-
rile cdrora le cdzuse victimd prietenul siu benedictin. Dacd nu
citea chiar el presa de specialitate, cineva apropiat. la curent cu
evenimentele, tot i-ar fi comunicat cele petrecute. urma sr aflu in
curAnd cum stau lucrurile.
in cel mai scurt timp, mi aflam din nou intr-un tren italia*.
in drum spre Treviso. cum am ajuns, i-a'r telefonat. Si el se gdsea
acurn intr-un fel de azil. intalnirea r fost stabilitr pentru aceensi
zi, dup[-arniazd.La capitul inevitabirei curse cu taxiul. arn desco-
perit o casi mare Ei pldcutd. cu gridini qi bazine cu apd care aduceau
putind prospetin-re binevenitii in acea zi de iulie. cl[direa in care
stitea monseniorul Mistrorigo se afla in spate. Mergdncl pe culoare.
am remarcat cd" u;ile tuturor camerelor erau deschise. oare din
motive de securitate. pentru a rerrarca imecliat dacd cineva se sirntea
rau, pentru mai buna supraveghere sau, pur Ei simplu. pentru
aerisirea incdperilor in timpul verii? M-a conclus intr-un fel de
salon, care semina mai degrabd cu un vorbitor. U;a a rrmas
deschis5, bineinfeles. ceea ce nu imi convenea
financl cont iie
subiectul pe care doream sd-l abordez. Abia inceDusem sa

98
 Teza mitomaniei
evocdm amintiri despr:e plrintele Ernetti, cand pe coridor a trecul
un preot care ;i-a aruncat privirea spre noi. Imecliat, episcopr_rl
l-a chemat induntru Ei conversafia s-a purtat c6tva timp in ti.ei.
Bietul preot probabil ci se plictisea qi vizita unui striin acolo
putea si-l distragd pentru cdteva momente. vdzAncl cd nu mai
pleaci, i-am spus in cele din urmi nonseniorului Mistrorigo ci as
dori s5-i vorbesc intre patru ochi. I-a cerut atunci preotului sii
plece gi sd inchid[ uqa in urma lui. in sfarsit. singuri!
Am simfit cd nu avealn prea mult tirnp la dispozi{ie. a;a c.i,
de data aceasta, nu am mai abordat subiectul pL ocolite. Am
atacat direct problema cronovizorurui La inceput s-a arrtat foarte
surprins. Mi-a declarat cd nici pdrintele Ernetti qi nici altcineva nu
i-a vorbit niciodatd despre a$a ceva. Mi-am dat tcltusi seama ci el
nu reabza prea bine importanfa problemei. Din fericire.
traducerea italian[ a lucrf,rii n-tele En rlirect rJe l,au-cleli apiruse
deja, avand ca anexf, traducerea u'ui articolr pe care il publica-
sem in Franfa ca supliment de informare. Aclusesern cu rnine
nn
exemplar din carte t. Am deschis la paginile respective si i le-am
pus in fala ochilor.
De data aceasta. ;i-a schirnbat atitudinea. A infeles, in sfar;it,
cd era vorba despre un lucru foarte imponant.
- Dacd v-a splls aga ceva, inseamnd c[ este adev[rat. mi-zr
rdspuns fdrd ezitare. Pdrintele Ernetti nu min{ea nicioclatr. L-am
cunoscut bine de-a lungul aniior. Nu spunea niciodatd baliverne.
Am lucrat rnult impreund, am organizat conf'erin!e pentru a explica
;i a face cunosc.rt cantecul gregorian, pasiunea nbastrh comunr.
Am acfio'at de asemenea impreuni, in legrturd directd cu papa
Paul al vl-lea, pentru a lupta ?mpotriva infiltriirii francmasoneriei
in sanul Bisericii. cand papa a descoperit aruplozrrea flagelului, a
fost foarte afectat. Subiectul acesta l-a pleocupat mult pe piirintele
Ernetti. Evident, ceea ce v-a dest[inuit aici este foarte qrar,. Fiti

' Parasciettces et Transcomnutn.icotion, nr. 24. februarie 1996.

r Frangois Brune. R6nry
Chauvin, 1n diretta tlolI'oldili. Edizic_rni
Mediterrann6e, 1998.

99
 Frangois Brune
atent, ar trebui si vorbifi cu cardinalul Ratzinger. Ar fi bine sd
trecefi pe la secretarul s[u. monseniorul clemens. L-am cunoscut
bine. Putefi sd spunefi cd venifi din partea mea.
- vai! cred c[ am exclamat. Doar vedefi bine dupr cele ce
v-am relatat cE vaticanul preferd sd pdstreze tdcere absolutd
asupra acestui subiect. ceea ce md intereseazd, inainte de toate,
este sd rlspund acuzatiilor aduse pdrintelui Ernetti.
- Atunci, vorbifi cu nepotul meu. El l_a cunoscut bine pe
pirintele E,rnetti in timpul tinerelii. imprejurdrile au fdcut ca ei sd
se indepdrteze unul de altul, dar nepotul meu, benedictin gi el, a
cerut sd fie transferat la San Giorgio, in mod sigur pentru a-l
regisi. Deci l-a cunoscut din nou bine in ultimii sri doi ani de
viafd.-Am sd-i telefonez gi am si-l anunf cd venili.
intrevederea noastrd s-a incheiat fdrd suc de portocale dar.
drept consolare, am plecat de acolo cu un exemplar al clicgiona-
rului biblic, opera monseniorului Mistroriso.

Prietenwl sacrificat

Eram totuEi pufin uimit. pirintele Ernetti susfinuse o corl-

ferinfd in aula magna dintr-o universitate pontificali din Roma, o
alta pe malul lacului Garda; gazete precum La Domen.i.ca del
Corriere, oggi, Arcana, Il Giornale d.ei Misteri, La civittir clelle
macchine;i multe altele au scris despre ele. Au aprrr_rt articole in
Franfa. Spania. Germania despre aceastf, clescoperire fantasticd.
Nu sunt afirmafiile pdrintelui Ernetti, ci fapte cunoscute ates-
;i
tate. $i iati c5 unul dintre cei mai apropiali colaboratori ai s[i
pare cdzut din nori cdnd ii vorbesc despre aga ceva! pe de o parte,
acest bf,tran episcop imi piruse sincer; pe cle altd parte, faptul mi
se pdrea incredibil. Oare ce md mai agtepta gi cu nepotul?
in aceeaqi sear5, am ajuns din nou la venelia. Era cleja
f'oarte tdrziu gi nu eram sigur cd voi gdsi prea u$or o camerd. Din
fericire, serviciul de primire de la gar[ este bine organizat mi-a
Ei
girsit repede exact ce imi trebuia in cartierul din fata debarca-

100
 Teza mitomaniei
derelor de unde plecau vaporaEele spre San Giorgio. Era prea
tdrziu ca sd telefonezla mdndstire, dar a doua zi dimineafd l-am
sunat pe pdrintele Antonio Mistrorigo. Unchiul sflu ii anun{ase
vizita mea. A acceptat sd ne vedem dup[-amiaza,intre alte doud
I
intAlniri pe care le avea programate. dar era foarte ocupat si r-ru
)
putea s5-mi acorde decAt cdteva minute. inceputul nu era prea
promildtor.
La ora stabilitS, md aflam pe micul debarcader unde mi
intAlnisem pentru prima dat[ cu p[rintele Ernetti gi sunam din
nou la poarta cdlugdrilor. Nepotul m-a intAmpinat qi rn-a condus
in fostul birou al pdrintelui Ernetti. Totul era schimbat. inciperea
era complet transformatS. Dar nu asta era irnportant. Pdriritele
Antonio ;tia deja, de la unchiul sdu episcopul, ceea ce m[ inte-
resa. Deci am fost scutit de introducerea obiqnuitd cu schimbul de
amintiri despre pdrintele cronovizorului. Pdrintele Antonio mi-a
subliniat de la inceput admirafia pe care a nutrit-o in tinerefea sa
fafd de pdrintele Ernetti. Mi-a confirmat cd unul dintre motivele
care l-au determinat s[ ceard s[ vin[ la San Giorgio era dorinta
de a-l reg5si. Dar constatase, mi-a m5rturisit apoi, c[ pdrintele
Ernetti se schimbase foarte mult. Faptul acesta l-a dezamdgit
pufin. Pdrintele Ernetti devenise bizar, misterios. retras.
Dupd pdrerea lui, cronovizorul nu a existat niciodatir. B[trdnul
sdu prieten fdcea adeseori aluzie la el, spunAndu-i, confidenfial,
cdintr-o bund ziiiva ardta ceva extraordinar. Dar, de fiecare dat[
cAnd pbrintele Antonio insista sd afle mai mult. p[rintele Ernetti
se eschiva. De altfel, dup5 moartea pdrintelui Ernetti, plrintele
Antonio a avut sarcina sd se ocupe de lucrurile lui personale Ei nu
a gdsit intre documentele sale nimic referitor la acest subiect.
Descoperise, intr-adevir, cAteva scrisori care dovecleau rclatiile
cu savanfi strdini, mai ales din Suedia. dar ele se refereau la
cercetdri legate de un posibil nrotor cu apl. in ceea ce pr-ivestc
cronovizorul, se gAndea el, era mai degrabl vorba despre un proiect,
despre studii teoretice referitoare la posibilitatea construirii unui
astfel de aparat. Nimic concret.

101
 Franqois Brune
plrintele Ernetti era
I-am atras atenfia asupra faptului c[
atent supravegheat' Voi
obligat sd circule numai insofit q1 "'u
incercasdredauincontinuate'cAtmaifidelposibil'dialogulcare
u ut-]ton, tot
dar parintele E,rnetti exagera totul. Inventa pAnS la
qi el s5 cread6
timpul fel de f"l d;;;;e;ti,-in care ajungla
amploare incredibil['
urm[. Cele mai 'oa""'i" lucruri luau o totugi' in ultimii ani
deoarece'
- MA -ire .""u ce spunefi' sale erau dedicate exorci-
de viaf', o mare p.rl-Ji" actlviialite
zdrli.L-amurmAriteuinsumiqinimeninucontestlacestlucru.
Or' dumneavoastrl
De altfel, lucra in colaborare cu psihiatrii'
mi-l prezentati ca pe un n-til9n"'ul.'. -
_ Legaturile'lui cu psihiatrii! Da. asta suslinea el. De altfel,
de des ca el' desigur'
qi eu practic uneori exoicismul' nu atAt
ce ii cereau oamenii'
P[rintele Ernetti f[cea mai degrabd ceea nu ficea decAt
Majoritateu ,ru .ru, iecAt bolnfvi. Exorciz^ndu-i,
eu. incetc mai ales
s[ le agraveze boala' in ceea ce md priveEte'
s6 gdseasc5 originea fobiilor, a
s5_i fac s6 poatx ,iafa* suferinfa,
tulbur6rilor, Ei si le invingd'
Mi-amamintitatunciconversaliilenrelecupdrinteleE,rnetti
toate acestea' Pur qi
referitoare la acest subiect' El qtia bine
cu o anumitd vArst[ qi cu un
simplu, Etia de asemenea c[ incepind
anumitgraddeconvingere.nuajutalanimicsdincercis[-ideter-
Singura lot uqurare,
mini pe aceqti uolnavii[ se supun[ ratiunii.
aduce' era s[ intri in
de altfel qi ea provizorie, tu'" li se putea posedafi'
jocul lor qi sd te faci c6-i crezi cdsunt cu adevdrat
E'rnetti avea ceva calit[li
- Nu, "u "r"a cd plrintele 9::::
anumtte
dium, a continuat p5riniele Antonio. vedea sau presimfea
lucruri,dupdcareimaginaliaflcearestul'inlelegfoartebinemeca-
nismul.Chiarqimie*i,-uuintAmplatnigtelucruriextraordinare.
De exemPlu.'. prin
$i pdrintele Antonio a
inceput atunci s[-rni povesteascd
ce aventuri a trecut in plind pldure
tropicald' undeva It At""l1t^1
ce s-a invArtit in cerc mat
Latin5, cAnd ghidul s-a rdt[iit qi' dupl
c6 nu se mai poate
mult timp, a izbucnit in plans qi u t".nnoscut
t02
--

Teza mitomsniei
orienta. Dac[ imi mai amintesc eu exact, plrintele Antonio a avut
atunci un fel de comunicare telepaticd cu fratele sdu, aflat in Italia;
acesta din urm5, de;i era departe qi nu fusese niciodat[ prin pddurea
cu pricina, ii indrumase gi ii salvase. La intoarcerea pirintelui
Antonio in Italia, fratele sdu i-a confirmat cele petrecute ;i cum a
triit el aceast[ ciudatd aventur[.
Simfeam cb interlocutorul meu era tot mai stdnjenit. M-am
pref[cut interesat de experienfele sale paranormale, ceea ce l-a
determinat s5-mi povesteascd qi altele tot atAt de pasionante. La
un moment dat, am incercat s[ revin cu insistenfd:
- $i totuqi, plrintele Ernetti a publicat textul lui Thyestes!
- Unde?
- in La Domenica del Corriere,in Oggi...
- Astea nu sunt reviste de gtiinfS! a exclamat pdrintele
Antonio gesticuldnd enervat.
Avea dreptate. Dar lucrurile nu erau atAt de simple. Stia
insi la fel de bine ca gi mine c[ nici o revistd de prestigiu nu ar fi
riscat sd publice un astfel de text, in absenfa unui manuscris,
papirus sau pergament, datat de cei mai renumifi specialiEti, in
funcfie de suportul pe care era scris, de cerneala folositd si de
forma scrierii. Am renunfat si-i mai amintesc despre interesul
manifestat de profesoml Marasca pentru acest text. Pe mlsurd ce
discutam, simleam cd pdrintele Antonio devenea tot mai nervos.
Un lucru devenea tot mai limpede pentru mine:pdrintele Antonio
nu putea s5-;i exprime plrerea personald. Primise de la superiorii
sdi o misiune: sd m[ convingd cd faimosul cronovizor nu existase
niciodatd. Cu cAt aduceam mai multe argumente care sd confirme
spusele pdrintelui Ernetti, cu atAt il puneam pe p[rintele Antonio
intr-o situalie mai dificilS, obligAndu-l s[ declare c[ bdtrAnul sdu
prieten era pe jumdtate nebun.
M-am prefdcut c5 a reu;it sI md convingd Ei m-am despdrfit
de pdrintele Antonio cer6ndu-i scuze cd i-am rdpit atdt de mult
timp. Intrevederea depdEise cu mult timpul prevdzut, in jur de o
ord Ei jumdtate. Dar, de data aceasta, plecam mullumit. Pdrintele
Antonio nu negase nici leg[turile interr-rationale ale plrintelui

103
 Frangois Brune
Ernetti cu diver gi savanfi, nici cirliitoriile acestuia, nici chiar perioada
cAnci trebuia pAzit. Mi-a vorbit doar despre ,.exagerdri". Recu-
noscuse ch pdrintele E,metti flcuse aluzii la un aparat misterios.
$i-a indeplinit misiunea trasatii de superiorii sdi suslinAnd in fata
mea c[ bdtrAnul siu prieten inventa multe poveqti in care chiar
ajungea pAn[ la urmd qi el sd cread[, cu alte cuvinte cd era mito-
man. Mdrturia unchiului ins.I imi devenea acum nesplls de
prelioas[: ,,Pdrintele Ernetti nu minlea niciodat[... nu spune nicio-
datd baliverne... Dac[ v-a spus aga ceva, inseamnd c[ este ade-
v5rat". Cuvintele rostite de ingerul Natuzzei Evolo imi rdsunau
de asemenea in minte: ,,E trLtto sincero!" Da, irni era tot tnai
limpede faptul cd pirintele Antonio, anunfat de unchiul siu, iqi
preg[tise foarte bine cuvintele pe care avea si mi le spul-ri in tintpul
intrevederii noastre. Probabii c5 se consultase cu superiorii sii
cum trebuier sI reac{ioneze. De altl'el, crecl cd, in linii generale,
tactica fnscse pusl la punct cu mult timp inainte, fiindcii nu erelnl
en prinrul care incercam si pitrund misterul. Aflasen-r din difer ite
leviste striine c[, periodic. gazetari sau cercetiitori, incercau, la
fel ca mine. sir deplgeasci limitele discreliei. Dar. de acllm inairrte.
stizinr sigur c[ existase intr-adev[r ceva foarte irnportant, care se
incerca prin toate mijloacele sd fie ascuns cunoaqterii.

Un tncdntdtor iz de teroare

Brusc, mi-am amintit avertismentul pe care mi-l d[duse pro-

fesorul Chauvin, inair-rte de plecarea mea spre Italia: ,,Fi!i foarte
atent, totuEi. Ei l-au asasinat gi pe papa Ioan-Paul I. Dacd ii
deranjafi, nu vor ezita. Sunt capabili de orice. Nu ag vrea sd fifi
gf,sit aruncat pe fereastrf, sau spAnzurat sub vreun pod din Londra,
ca in afacerile Banco Ambrosiano $i Loge P2" .
1

' David Yaliop, In God's Nante, an Investigation into the Murder o.f
pupe .lohn Paul I, Bantanr Books, Toronto, 1984'. Au nom de Dierr, Christian
Bourgois ed., Paris, 1984 qi 1989.

104
-T
I
I
Teza mitomaniei
I

intr-adevdr, aceasta este fala sumbr[ a Bisericii. Exist[ mii

de preo{i generoqi, misionari qi c[lugdrife care desfdqoard o acti-
vitate plin[ de dragoste qi devofiune cum nu mai existl pe lume.
mii cie cdlugdri care trliesc in adorarea qi iubirea lui Dumnezeu,
milioane de credincioqi care incearci sd ducd o via![ onestfi, aqa
curr cere Evangheli.a.Dar, exist[ de asemenea, pdtrunse pAnI in
inima Bisericii, intrigi, lupte pentru influenfd pornite de la mici
grupuri, infiltrarea ,,Satanei". Nu eu am afirmat aEa ceva, ci chiar
papa Paul al Vl-lea, care vorbea despre ,,fumul lui Satana" care a
ajuns pAnd in inirna Bisericii. Dar, la urma urmei, este normal.
Fiecare dintre noi are partea lui intunecat[ Ei partea luminoas5,
fiecare clintre noi cunoaqte aceeaqi luptd in interiorul sdu! Este
firesc ca forfele rdului s[ incerce sd pdtrund[ in miezul binelui.
Adevlratele viziuni sunt tulburate de cele false, adevlratele
miracole sunt clesconsiderate de vicleniile Sarlatanilor. adevdralii
mistici cle simulatori abili. Acolo unde este prezentd gralia divinf,,
apare qi Satana;tot a;a cum. itl rdul cel rnai profund, se manifestl
uneori cu strilucire puterea lui Dumnezeu. Anumili reprezen-
tanfi ai Bisericii ar incercet sd facl orice pentrll ca aceste intrigi sd
rlmAnd in umbr[. in ceea ce md priveEte, dacf, nri-e perrnis s5-mi
spun p[rerea, eu cred c[ nu poate fi vorba despte o rena$tere a
Bisericii, atdta vreme cAt aceastd plag5 nu va I'i inlltulatS. Ceea
ce implici deopotriv[ o schimbare profund[ a structurilor interne
ale Bisericii, pentru ca asemenea abuzuri s[ nu se mai poat[
repeta. Lucru pe care se pare c5 loan-Paul I l-a infeles foarte bine.
motiv pentru care a ;i fost eliminat.

10s
 9

Un contra atac

un nou ;oc! Tocmai am primit edi{ia americani a lucrdrii

lui Peter I(rassa. purtasem ca'dva .o..rporrJ"nla cu Joh'
chambers. directorul de la New paradigrn Books-
i-l .".ure s[_i
furnizez pentru aceastd noud editie toatd documentafia
cle care
dispuneam, Ei iati cd er mi-a trimis cu multd
amabilitate un
exempiar din edifia americani, cu multe modificdri
fafd de cea
germand. $i aici, am descoperit in finalul volurnului
un document
nou, de o importanfd capitar5. Este vorba despre
dezvdruirile
fdcute de cdtre un.fel de,,fl'spirit'ar!,al pdrinteiui
Ernetti, care
confirmi perfect, dar in mocr indirect, ceea ce eu bdnuianr
tot mai
mult' intarnplare nespus de fericitd pentru mine, vefi
.o inferege
asta citind mai departe.
Atunci cdnd editorul american fdcea eforturi, p'n toate
mijloacele, sr afle c0t mai murte, iati c[
,,cineva,,. in I'taria, a aflat
despre aceste cdutdri ;i i-a propus irnecliat un
document care credea
cd-l putea interesa, dar pe care nu putea si i-l ofere
decat clacd i
se garanta anonimatur absolut. Editorur a acceptat
dupS ce a
intrat in posesia respectivurui document, a i'cepit ;i,
o micd ancheti
pentru a incerca sd se asigure de autenticitatea
icestuia. El declard
ca nu ne poate dezvdlui cum a procedat, dar
are toate motivele sd
creadd ci actul este autentic. originalul este
in limba italiand,
desigur, dar editorul american ne explicd faptul .a
u frrn'it textul
original inso{it de o tracrucere foarfe ingrlita ?n fimba
engrezd,
garantdndu-i tidelitatea. TotuEi, nu a puutiiat
decat versiunea in

106
 Un contraatac

englezd.Decilaaceastafaceureferire.Pentruinceput,voirezunla
acJst text qi voi cita pasajele esenfiale. imi voi
permite apoi c1tevzt
comentarii.

Cel care tn;eald dd gre; tn cele din wrmd

Autorul acestui document povesteqte c[ tatll slu nutrea o

vie admirafie pentru plrintele E,rnetti qi mergea adesea s[-l
vaci5

la abalie. p" iatrA era mic copil, tatdl sdu il lua cr,r el in
vizitele la
man5stire, iar b[iatul il numea pe cdlug[r ,,unchiul Pellegrino...
Devenind adult, tAndrul s-a cdsdiorit. a devenit tatd de familie
si,

fiindc[ nu locuia la venelia, vizitele sale s-au r[rit' Dar legdtura

dintre cei doi s-a p[strat, i;i telefonau uneori Ei sentimentele
reciproce nu s-au schimbat.
,,lntr-onoapte,cucAtevasdptdmAniinainteamorliip5rintelui
Ernetti, nu vreau s[ spun cAnd anume, am primit de la.el un apel
telefonic. Avea uo."u slab[ qi tremurdtoare. Atunci mi-a spus
cl
este pe moarte". in ziua urmdtoare. prietenul a pleSt
in grabi la
Venegia. L-a glsit pe p[rintele Erneiti culcat i' chilia
luir. ,,Mi-a
foarte
spus c5 in noaptea treCut[ crezuse cb o sd moar[. Se simlise
rlu ql iEi pierduse cunogtinfa. A fost pus sd urm6reascd o lumind
cd a cunoscut
albd qi cineva care-l cunoEtea i-a f[cut semn. Mi-a spus
oEHM.CdndEi-arec[p[tatcunoqtinfaadouazidirnineata,a
realizatc[ fusese in cer. Era foarte sl5bit Ei nu inlelegea de ce mai
era in viafa. Nu dorise s[ vorbeascl nici cu cdluglrilele,
nici cu
doctorii2, qi de aceea imi telefonase. Trezindu-Se, realizase cd,
in
vreme'
timpul EHM, i se spuseserd lucruri pe care le uitase de multd
De'asemenea, i s-au f[cut dezv[luiri despre vielile lui anterioare'
Mi-a mai spus cd m5 iubeqte mult gi mi-a cerut sd notez ce-mi va
comunica. "Nu voi mai tr[i mult. Poate voi muri in noaptea
care
sd indrept
vine. De-a lungul anilor, am spus multe minciuni. vreau
aceasta. Vreau s[-fi spun adev[rul'>

t ,,When I enteretl Uncle Pellegrino's cell"'

' ..He hctd not toltl the nuns or the tloctors"
t07
 Frangois Brune
La cererea pdrintelui Ernetti, tandrur siu prieter s-a asezat
atunci la biror-rl nrasiv din lemn care ii devenise atat cle
familiar
de-a lungr,rl anilor', $i-u luat hArtie qi un creion.
,,Imi vorbise uneori despre o piesi de teatru a'ticd pe care
ar fi captat-o cu cronovizorul sru. Mi-a explicat atunci
ci nu era
adevirat. A spus cd el credea cE aceast[ pilsn o conpusese
crriar
el, folosind numeroasele fragmente care se p[str-aseri
i' scrierire
altor autori - dar nu-;i putea aminti decdt ioarte vag sd
2.
fi fdcut
aceasta
intelesese, in timp'l EHM, cre ce fusese intotdeauna
tascinat
de aceastd pies5. Era in legrturi cu o via![ a sa
anterioard, la Rorna,
din timpul lui E'nius. copil fii'd, a vdzut piesa care l-a
irnpre-
sionat puternic, mai ares scena cLr ospilur .unibul.
i'timpul acestei
ultime viefi, el sus{inr:se mereu cr ceea ce-l interesa
in piesd era
sd-i regdseascx muzica. Apelase la o falsi explicatie
pentru a'u fi
nevoit sd-qi recunoascd obsesia.
,,Am reu;it sd construiesc cronovizorul. $i o clat[, aproape a
func{io'at"'r. pirintele Ernetti, rdspunza'd intrebrrilor
priete_
nului sdu, a afirmat cd el singur construise cronovizorur.
Fermi
era un prieten de-ar rui, dar crecrea in aparat si fdcea adesezr
glume pe seama lui. De fapt, 'u l-a ajutat cineva la construirea apa-
ratului: un student pe atunci, rdmas compret in anonimat,
gi astSzi
preot' Dar acesta cu siguranld nu va vorbi niciodati. pdrintele
Ernetti a mai povestit cd el incercase creja ?n alte viefi
Ei si r.eari_
zeze un cronovizor. Aceiista se petrecea, se pare,
pe vrenrea lui
Nostradamus. $i profetul lrcea incerciiri cu alt cronovrzor.
Pirintele Ernetti s-a lansat atunci in penibire'nexpricalii,
ff,cinct
apel la alchimia care ar fi putut transforma corpurire
qi le-ar fi
perrnis s5 treacd dintr-un timp in altul.
La un moment dat, prietenul siru, v[z^ndu_l obosit,
i_a propus
sa se opreascd:

t
,,His big wooclen dc.sk,
t ,,n, cot.rlcl only ver.\, wrticrt hctd bec:tme so.funtilinr t. ,.tc't,er rrtc ,eurs.,,
t.tb.ycLrrely renrcntbet"ckting tlut,,.
tt
,,1 clid manoge ro bt.rild tha crtrortor.,isor. Attd ortce it ar,tr.tst v,rrkcd,,.

108
 Un contraatac
,,Nu! Vreau s5-fi spun cd o datd cronovizorul era gata sa
funcfioneze. Era o zi mohoratr gi lugubrd. crecl acum cd asta era
important. M-am a|ezatin interior Ei i-am pornit. Lumea se invArtea
in jurul meu... Mai cred in momentul de faf[ cd functionarea
cronovizorului depinde de o structurr a credinfei fbarte deosebitd...
care implicd o oarecare desprrfire sau separare a tirnpului. o clis-
tan{are vizavi de religiile ordonate, structurate. Era dificil pentru
mine ca preot. consider eEecul maginii ca fiind propriul meu esec.
Lasd-md sd-fi spun cu ce semxna cronovizorul m2. Era o sferd,
ca un aparat de scufundare sau un submarin indiviclual. cu des-
chideri la indlfimea ochilor ?n toate direcfiile'. sfera era suspen-
datd de un cablu, printr-un sistem care ii permitea sd se miEte
nestingheritS. Era fdcutd dintr-un metal foarte Llsor, un aliaj de
aluminiu, fiind acfionatl doar de puterezr gAndului.,,
Pdrintele Ernetti a finut sd aclauge ceva in legdturd cu ima-
ginea lui Hristos.
,,Tu Etii acum: minfeam. Noaptea trecutd, m_am intrebat de
nenumdrate ori: de ce? Rdspunsul este cd sper.am ca aparatul meu
sI func{ioneze".
, TAndrul prieten pldngea. pdrintele Ernetti phrea ci ador_
mise dar. deodat[, a deschis ochii.
,,A incercat sd se aleze. M-a privit. parci mi vedea penl..l
prima oar5. Exclam5: <Ah! Tu eEti! sunt fericit ci ai venit!>> parci
nu-qi amintea nimic din ce se petrecuse inainte; ca si cum ar fi
revenit complet la starea lui normald gi uitase c[ trecuse printr-o
EHM, precum Ei tot ce aflase in timpul acesteia. Am ldsat deo-
parte tot ce notasem pAnd atunci. Nu i-am spus nimic.
Iatd povestea mea.

Dar care este adeadratul tnseldtor?

voi urmdri practic ordinea textului. va fi astfel mai usor pentru

cititor sd se raporteze la pdrfile corespunzdtoare din ,,document,,.

' ,,It wus a sphere much like n diving device, or or.e,tnan sLtbnnrine.
open at eye level in all clirections',.

109
 FranEois Brune
Primul lucru care mi sulprinde pufin, degi este minor. il
reprezinti imprecizia locurilor. Pot sI admit faptul cd fiul spiri-
tual a fost lSsat sd intre, in mod excepfional, in chilia plrintelui
Ernetti. unde acesta din urmi se afla culcat. Dar imi este foarte
greu sd cred c[ niEte cdlugirite. chiar infirmiere fiind. ar fi pdtruns
acolo. In orice rnf,nistire. existi un frate sau un pdrinte infirntier.
Dacd existau cilugdrile in jurul patuh"ri sdu, inseamni cd starea lr:i
era prea grav[ pentru a fi tratat in mlnlstire gi, in acest caz, era
internat in spital. Deci din spital ii telefonase, in plind noapte,
tAndrului sdu prieten? Ipoteza nu este imposibili. Dar cdnd fiul
spiritual il gdseEte pe pdrintele Ernetti in pat, atunci este foarte
clar cd intAlnirea are loc in mdnistire. Vorbeqte despre ,,chilie",
recunoaEte biroul masiv din lemn al plrintelui Ernetti. cal'e se
gdsea deci ?n camera acestuia. Fapt care presupune cf,, ;i atunci
cAnd pirintele Ernetti nu era bolnav, tAnhrul prieten era l[sat si
intre aici in mod f'recvent; ,,frecvento', deoarece biroul ,,ii deve-
nise atAt de farniliar de-a lungul anilor". Al doilea lucru care md
surprinde. Nu cunosc nici o ministire in care poli avea atAt de
usor acces in chilia unui cilug[r. CAnd pdrintele Ernelti primca
pe cineva in vizit[, aceasta avea loc la parter, intr-un loc care nu
semdna deloc cu o cliilie. Era acolo intr-adevdr un bilou de lemn.
Dar sI trecem peste acest detaliu. Dacd se afla in spital cAnd a
trecut prin EHM (aEa se explici prezenfa cilug[rifelor), inseamnf,
cd a fost adus in chilie chiar a doua zi dimineafa. Eu qtiu sigur ci
pdrintele Ernetti nu a murit decAt c0teva slptdm6ni mai tArziu.
Dar, totu;i, el simfea c[ este pe moarte. Nu qtia nici dacd va rezista
pdni a doua zi. $i, in asemenea stare, a fost adus la rndndstire?
Dar asta nu e incd nimic!
Povestea cu piesa lui Quintus Ennius este cu mult rnai greu
de acceptat. De altfel, chiar in ,,document", ea nu este prea clard.
Autorul acestor dezvdluiri recunoaqte cd pf,rintele Ernetti ?i
vorbea din cAnd in cAnd Ei despre cronovizor. Nu este vorba cf, un
mort, intAlnit in Lumea Cezrlaltd in cursul EHM, i-ar fi spus
pdrintelui Ernetti c[ el insuEi era poate autorul acestei piese. Ci
in cursul EHM, pdrintelui Ernetti i s-a dezviluit, dar ca un fel de

110
 IJn contraatac

vagi amintire care ar fi ajuns pAnd la conEtiinfa lui' ,'El spune cd

i sJ pare cd ar fi compus-o", dar nu poate sd-qi arninteasc.l decat
fiind in stare nolmalii
,,foarte vag,,. M[ miri foarte tare faptul c5
de trezie, p[rint"l" Ernetti nu ;i-a amintit nimic. El nu ii spune
fiului spiriiual, in legbturd cu piesa, cd minfise. Aceasta face parte
dintre lucrurile pe care le-a uitat complet ;i care i s-au f[cut
cunoscute in timpul E,HMI $tiu sigur c[ plrintele Ernerli era
ulr
latinist mai bun decdt mine. Arn folosit rnult latina de-a lungul
anilor. dar a trebuit de asemenea s[ studiez Ei multe alte lucruri,
cu
alte limbi qi este adevllat cd nu pot compara cunoqtinlele mele
cele ale pdrintelui Ernetti in clomeniul limbii latine. $i totuqi!
Textul piesei nu este foarte uEor. Pe de alt[ parte, el este astfel
alc[tuit incAt include citeva citate cunoscute. Ni se prezint[ folosirea
acestor citate ca o facilitate, cleoarece astfel trebttia inventat
mai
pulin text. Dar chiar aceast5 includere in sine necesitl un mini-
mufir de atenfie. Trebuie ca aceste citate teluate sd se inserezc
firesc in textul inventat. Pdrintele Ernetti s-a lSsat furat de acest
joc qi nu-;i mai aminteEte absolut nimic? A trebuit s5 treaci
printr-o EHivl pentru a i se dezvllui aceastd amintire ascunsi'
Amintire care, chiar qi asta, a rdmas doar ,,foarte vag["!
cat despre explicalia care ne trimite la traumatismul suferit
intr-o viafd anterioarS, pe tirnpul lui Quintus E,unius, ea nu {ine
cont de mdrturia Anitei Pensotti, care ne poveste;te cd profesorul
Marasca a fost acela care i-a propus textul pf,rintelui Ernetti'
,,Documentul" nu ne spune nici dac[ plrintele Elnetti
mai avea
alte obsesii care s[ explice cliscursul lui Mussolini sau al lui
Napoleon. Poate trlise Ei pe timpul lui Cicero? Poate Catilina
fusese chiat el? in orice caz, dacd pdrintele Ernetti pretinde cd
a

captat primul discurs clin Catilinare. el nu a f[cut desigur acest

lucru filndc[ altcineva i-ar fi dat ideea', ci pur 9i simplu fiindc5,
rin editia american[ a lui Peter Krassa (pp' 184-191 )' se sugereazi'
pentru acest episod, influen(a lui Whitley Strieber. Dar lucrarea citati de Strieber
Ernetti'
dateazd clin 1997, iar eu am fdcut cunoscuth povestit'ea Pdrintelui
(En
referitoare la captarea primului discurs dit't Cutilinarc' in 1993 direct de I'arL'

ttela, p. 196). Nu-mi rlmdne decat si sugerez ci Strieber

a citit cartea tneal

111
 FranEois Brune
pentru un foarte tanrr latinist, acesta este unul dintre prirnele
texte despre care aude vorbindu-se, chiar inainte de a-l fi stucliat.
Nu, ,.documentul" nu evocf, nici discursul lui cicero. nici al
lui Napoleon sau Mussolini. El se limiteaz[ la piesa lui Errnius
fiindcS, aici, existfl un alt document, unul real: textul piesei care zr
fost publicat si care trebuie explicat. ,,Documentul,,poaie fi in impas
in ceea ce priveEte restul, dar nu ;i acest text. voi aclruga totr_rEi
cd, in principiu, nimeni nu este obligat sf, cread[ in mecanismul de
.,reincarnare". Este o explicafie pe cat de facili, pe atat cle cornodd.
fiind intotdeauna imposibil cie verificat. Dar chiar cand se grsesc
texte. m[rturii. care confirmi adev[rul amintirilor reg[site, nimic
nu poate dovedi cd aceeaqi persoand le-a trdit.
Mai departe, ,,documentul" confine o mdrturie extraordinari.
Eu nu am obfinut niciodatd aEa ceva. Iatx c[ in acest text compus,
in mod evident, pentru a-i descuraja pe cur-ioqi qi a-i determina sd
nu mai continue ancheta, ni se face o concesie enormd: da. crono-
vizorul a existat gi chiar ,,aproape a funcfionat,.. Este vorb aici,
pare-mi-se, de un veritabil contraatac. Toate incercdrile legate de
negarea existenfei cronovizorului nu au reusit sr convingd pe
nimeni, aEa incat s-a recurs la o altr tacticd: s-a acceptat existenla
lui. S-a mers chiar mai departe, murt prea departe. prrintele Ernetti
ar fi construit chiar si alte astfel cle aparate, in vielile sale ante_
rioare. Ar fi devenit la el un fel de manie, o adevdrat[ marotd:in
fiecare viaf5, el construia cronovizoare.
Cel mai mult mi-a'plbcut descrierea misterioasei maEini: ea
ar fi fost alcdtuiti dintr-o sal[ circular[, in care se aflau arhivele
akashel. in centru, un fel cle batiscaf in care te puteai aEeza qi de
unde vedeai derulandu-se scenele, in jurul sferei centrale. Toate
acestea nu au nimic de-a face cu descrierea pe care mi-a fdcut-o
pdrintele Ernetti. Profesorul R6my chauvin poate atesta. Aqa
ceva Ei-ar putea imagina cineva care nu a stat niciodat[ de vorbd
cu pdrintele Ernetti. Am impresia cd autorul ,,documentului,, a

' ,, A round charnber in which are pluced the ctkcrshic records.,,

772
 -1

Un contraatac
Lrnele
citit prea multi literatur[ science-fiction. poate ci Ei-a pus am-
rdiat. prenta ;i influenfa benzilor desenate, precum capcona clialtolicci,
ici al aventurile lui Blake si Mortimer?
rnius in sfArEit, imaginea lui Hristos. Ni se spune c[ pf,rintele
are zl Ernetti minfea. Ni se prezinti aceasta ca fdcdnd parte din lucru-
npas rile pe care el le uitase complet. De altfel. nu ;tim cre ce doar in
rtu;i .,ultima noapte" s-ar fi intrebat el ce l-a impins spre minciund. Dar,
il de dacd gdseqte acum un r[spuns la intrebare. motivul era inainte
od5, desigur neconqtientizat, fiindc5 altfel si-ar fi crat seama cu mult
sesc timp in urm[ cr minfea. or, rdspunsul este ciudat. Dacd inteleg
imic eu bine, pdrintele Ernetti autentificase o irnagine pe care o qtia
falsi (altfel nu ar fi existat minciuna), in speranla ci aparatul sz-ru
ara. ii va furnizaintr-o zi una adevdrati. Md intreb totu;i cum putea
pus, spera si facd sr fie crezuti imaginea adevdratr clupr ce a pre-
asd zentat una fals5, chiar presupunind cd inselrtoria nu era nicio-
no- dath descoperitS.
rici, Dar pe cine minfea el? Mie irni spusese Iimpecle cir imaginea
:de pr-rblicatd in ziare nu provenea din cronovizorul siu. Mi-zr spus
pe acest lucru cu multi ani inainte de moartea lui. A repetat clecla-
nla rafia in fa[a gazetarului spzrniol de la Mas Aila. care a publicat
etti interviul in mai 1993. Si nu erzr nevoie sf, treaci de fiecare clati
printr-o EHM pentru a se constzrta cd inzrinte mintise. Nu putenr
in acceptzr aEa ceva!
cel mai interesant rdmane tcltusi finalul. p[rintere Ernetti
ea adoarme si, cand se trezeqte. zr uitat complet tot ceea ce spusese.
:le Aparent, el a uitat nu numzri cf, a povestit lucruri foarte confi-
de
dentiale, dar gi confinutul acelei faimoase EHM care i-a pemis sd
Lte
descopere atatea lucruri refulate in interiorul sf,r,r. $tiu foarte clar,
-o 5i am avut ocazia sd o spun chiar ;i aici, c[ dup[ asernenea expe-
rien!5 uili cunoaslerea absoluti la care ai avut acces pentru o clipir.
$a
Remarca{i de altfel, chiar in acest caz, cit a rdmas doar arnintirea
)a
de a fi avut acces la cunoa;terea totalil Dar nLl se uita in mc-rd
a
normal amintirile personale. ridicate la nivelul conEtient in tirnpul
acestei experiente. Se pot r-rita din nou detalii nesemnificative. dar
nu lucrurile cele mai importante. Toti cei pe care i-anr intAlnit,

113
 FranEois Brune
care au trecut printr-o asemenea experientd, i;i aminteau perf'ect
ce au descoperit sau regdsit in acele clipe. Aici, uitarea completl
a pirintelui Ernetti. care nu i;i aminteqte nici mdcar confuz c[ a
tr[it o EHM sau c5 i s-a intAmplat cevar, permite, e de la sine
in{eles. sX se ldmureascd cle ce nu a f5cut aceleaEi confidenle qi
altora. Nu pot fi acuzat ci am crezut tot ceea ce mi-a spus
pdrintele Ernetti. Onoarea nrea este salvatS. Nu puteam si qtiu.
$i acest lucru este valabil pentru tofi. gi sunt numeroEi. cei care
l-au crezut.
Farsa putea fi mai abil[ dac[ era preg[titd mai zrtent. Inco-
erenfele sunt prea numeroase qi prea evidente. Contraatacul este
o incercare cornplet ratatf,. Infeleg perf'ect de ce autorul ,,docu-
mcntului" doreqte sd rirmdn[ anonim. Are dreptate. Eu sunt convins
cd el nu-l cunogtea prea bine pe pirintele E,rnetti qi nici nu prea
cuno;tea obiceiurile vielii rnonastice. Dar m[rturia lui este totr,rqi
valoroasS: arat.I pdni unde s-a putut^ ajunge cer sd se impiedice
orice informa{ie privind cronovizorul. In mod involuntar. cei care
au comandat .,documentul" conlirmd descoperirea qi rlcmon-
streazd cI este vorba despre ceva important. grav, care tre buie sd
ne fie ascurls cu orice pre[. Urmarea anchetei mele va aduce in
curAnd confirmarea.

tt4
 10

Cronovizorul

cu catva timp in urrni, am primit un tele{'on de la o ziaristil

spanioli care se uilu lu Bolognzr ;i care citise una dintre clrtile
mele in care vorbeam despre crotrovizorul pirintelui Er netti' Geisise
in afirrnafiile mele un subiect fantastic giincl pulirl explorat-qi imi
ceruse sa-i comunic. eventual, alte documente care ar putea-o ajlttit
sd ducd mai departe cercetdrile. in acest schinlb de irlforma!ii'
ezt

mi-a atras atenlia asupra unui alt cercetf,tor italian' autor al unui
atac foarte viu impotriva pxrintelui Emetti. ciiruia cleja ii intal-
nisem numele intr-o lucrare. Mai era volblt despre un cleric cu
care am avut deja ocazia sd vorbesc: Don Luigi Borello. Nu mi-il
fost greu sd intru in contact cu acest preot cafc- nli-a trimis de
indaia un exemplar din prima carte pe care o publicase despre
cercetdrile sale, aqteptAnd sir o pot cumpira pe a doua' pe care nLl
a avut timp sd o termine.
El este cel care, in anul l'967, crease termenul de "crono-
vizor" pentru aparatul s[u. Pdrintele Ernetti nu a l'f,cut decat sl-l
preia.Dupdcumamvdzut,acestanuestesirrgurulfeplo$pccarc
bon Luigii l-a adus pirintelui. A fost nevoie de o scrisoare foarte
fermd clin partea benedictinului din venelia pentrll cer Don Luigi
s[ se aratsmai pufin agresiv. Don Luigi este profesor cle fizicii si
membru al Academiei tiberiene din Roma. El conclllce ull cirtlilt
cu circa o sut[ de copii ;i de peste patruzeci de ani i;i consacr'l
timpul liber cercetdrii. A mai publicat de asemenea, dupf, cum an]

11s
 tr-ranqois Brune
nrai amintit, o carte intitulat[ Conte le pictrc roc'cotftarro'. principiul
aparatului siu este cu totul diferit de cei al p[rintelui Emetti.
Rezultatele scontate sunt de altfel, cel putin pentru inceput, rnai
pu{in ambilioase. Este vorba. in fond, de un fel de psihometru.
Termenul de .,psihometrie" nu a fost bine ales. toat.l lumea il
cunoaste, dar acum el este prea bine implantat pentru a fi schimbat.
Iatd. in citeva cuvinte, despre ce este vorbet.
Toate evenimentele care se der uleazi intr-un anumit loc
depun 1lc ohiectclc care se gdsesc acolo un iel de peliculir sLrbtirc.
ca un tlln-r invizibil. La contactul cn aceste obiecte, psihometrul
redi o parte din evenirnentele care s-au desfr;urat in prezenta
obiectului respectiv: sunete, imagini cll sau firi miscare, miros,
temperaturf, etc. oricare ar fi ipoteza care se propune, fenomenul
existi. Iati un exemplu deosebit de conving[tor. trrit de Dannion
Brinkley. un zrr-nericin expulzat din corpul sru de un trdsnet care
I-a lovit in timp ce volbea la telefon. Ars, paralizat, a trebuit sd
duci o luptd durd pentru a-qi regisi viata normald. cand l-am
?ntAlnit la un congres la 56o Paulo qi. mai tlrziu,la porto Rico. era
plin de veselie dar. sub c[ma;f,, avea o grrmadd de pansamente.
cum se intimplS adesea dup[ o experientd Ia hotarele mortii. si
Iui i s-au dezvoltat calitdtile paranormale. Iatd ce declarf, ei:
..in perioada aceea. am devenit conEtient de aseme'ea de o
altr putere extraordinarf,. Nu gf,sesc termenii potriviti pentru a
descrie acea capacitate particulard. Era suficient sd privesc o per-
soand oarecare, pentru a vedea imediat episoade din viata acesteia
atat de clar ca;i curn a; ti urmirit un film la televizor. De asemeneer,
citeodatS. contactul cu un obiect mi proiecta in mijlocul unei
scenc din via[a proprietarului sau. Sau era suficient si atins urr
obiect vechi penrrur a afla povcstea lui de-a lungul timpului.
o erstfel de aventurd mi s-a intamplat, de exemplu, in timpul
unei cdlitorii in Europa. Am frcut deplasarea pentru a aiuti la
punerea la punct a unui sistem electronic pe echipamentul de
scrifundare al comanclantului Jacques-yves cousteau. profitand

Lrrigi Borello, Contc le pietre ruc:corttanct, op. cit.

116
_-

Cronovizorul
de sejurul melr, am dat o fugr p6nd ra Londra. sd-nri viicl un
prietcn.
Pe cd'd ne plimbam amdncloi, la un moment clat, m-anr
orrrit ir.r
fafa clSdirii Parlarnentului pentru a-mi lega
;iretul Ia panto1,i. Mi_anr
sprijinit mana de o balustracli metalici,;iin acea clip[ anr sinrlit
un nriros puternic de bdlegar. Auzeam clar rAsete cle copii. clesi
cu
o clipd inainte nu era nimeni langi mine. in acel rnornent a'.r
vdzut, ?n fafa Parlamentului, un grup de oameni. imbrdcati clLrpii
nroda secolului xIX, care jucau crochet
;i. la dreapta rrea. stiite-u
un cal. M-am intors s.I vorbesc cu prietenul meu, dar acest.a
dispdruse. in locul lui se aflau alte persoane. care se plimbau pe
trotuar, avdnd haine din secolul trecut; bdrbafii p,r.tau chiar
pdldrii melon.
caracterul insolit al scenei mr neliniqtea, nu stiam ce sr iac.
Eram la Londra in plin[ iarni qi totusi ace;ti oameni
iucau crochet
liniqtiti, imbr[cafi cu haine subliri c]in altir epocf,.
cu toate eforturile rnele cle a lua mdna cle pe balustraclr. nu
am reuEit cu forte proprii. prietenul nleu m-a vdzut cr eram
parcir
in transd si a incercat sr-rni vorbeascir. cum e'u 11u reacfionam si
continuam sd privesc lix in jur cu un aer absent, m-a luat cle rnanir.
Gestul siu m-a ficut sd piercl contactul cu barzi cle f-ier si viziunea
a luat-sfArqit tot atAt de brusc precum incepuse,,r.
in excelentul sru st'cliri despre psihornetrie. Jean prieur
oferd cateva preciziri importante: .,Toate sinrlurile pot fi irlplicatc
intr-un exerciliu de psihometrie. Sunt perceplrte uu'.mai i'ragini
in trei dimensiuni ca horogramele, dar qi zgonrote, muzicr, voci.
mirosuri, arome qi idei venite de altundeuu. s" pot primi lovituri.
se pot sirnfi suferinfe sau nelinisti..2.
Aceste ultime cuvinte fac, fiirr indoiali, aluzie lzr cxpericn!a
de psihometrie realizatd in fa{a lui Jean prieur de citre Lionel
Jackel, la contactul cu perefii capelei construite pe amplasarrentui

I Dannion Brinkley.
Sauv6 por les onges, Robert Laffont, 199-5
pp. 141-112. Lucrarea conline qi alte povestili asenrlnirtoare.
' Jean Prieur, Lq Mtmoire dcs'choses. l'(trt dc ltr psltc'176n71'tria, op. c:it..
p.54.

r17
 FranEois Brune
Bazarului carit5fii. L-am cunoscut bine pe Lionel Jackel Ei am o
incredere absolut[ in onestitatea lui. Jean Prieur. afldndu-se cu el
pe Champs-Elysdes, a avut ideea sa-l conduci spre aceastd capell
pentu o incercare de psihometrie. Lionel nu qtia unde se afla qi,
dupa cum mi-a povestit. Jean Prieur, prin reacfiile sale, nu l-a
ajutat cleloc. vd amintifi probabil c5 un incendiu memorabil a
avut loc la clata de 4 mai 1897. Au existat 130 de victime, dintre care
125 erau copii qi femei. Printre ele se afla ;i ducesa de Alengon.
Capela Notre-Dame de l;r Consolation. construitd pe acelaqi am-
pla.sament, a fost sfinfitd la 4 mai 1900, iar la IJ mat 1987 Lionel
iSi flcea demonstrafia. Iati cAteva extrase, consemnate de Jean
Prieur care nota totul:
- Sunt la fara... imagini din natur[. case vechi in jurul unei
pie{e. Totul se petrece cu mai multe secole in urm['
- Fals. este imposibil! exclam[ Jean Prieur.
- Mi se dd un nume: Hernani.
- Dar nu, nu este nimic de vdzut. intervine din nou agitat
Jean Prieur.
- VAd o mare doamn[, o aristocrat6...
Apoi, brusc, tonul se schimb[:
- MAinile mele ard... imi simt picioarele tremurand... miros
de furn... mAinile ard tot mai tare... miros de jeratic. Ceva care se
prabu;eqte... o greutate imensd, o lovitura in frunte... Respir din
ce in ce mai greu, sunt in mijlocul fldc5rilor ca pe un rug"'
PldmAnii nu mai rezistd... Oameni care se bat. Md lovesc in spate.
Acum. o loviturd de pumn in stomac. FlScIri, fl[cdri, vdd chipuri
de oameni ingrozi1i...
Scurtez povestirea. Faptul cel mai extraordinar il constituie
confirmf,rile regdsite dupd intamplare de Jean Prieur. Bazarul
fusese transformat de cdtre decoratori in stradd medieval[, cu case
tip paiant5, cu ieder[ Ei verdeaff,. Bazarul servise altddat5 drept
teatru. multe alte detalii erau absolut exactet. Ceea ce este foarte
interesant in acest exemplu. este cI filmul trecutului pare a se fi

' Jean Prieur, op. cit., pp.243-252.

118
 Cronovizorul
depus pe locul unde s-a desfd;urat evenirnentul pe o clldire noud
care nu era acolo, care nll are nici o legiturd tizicit cu evenimentul
in sine.
Dar acest film al tt ecutului poate la fel de bine sit se: depuni
pe un obiect care il va plstra peste tot unde va fi dus. Acela5i
mecanisrn de percepfie a undelor si de punete in triiscarc'a
acestora ca intr-un tilm al putea atunci sd se cieclangeze la simplul
contact cu acel obiect, oliunde s-ar gisi el. Exist5 atunci posibilita-
tea de a percepe unde corespunzAnd nu numai altui timp, ci si
altui loc. Se gf,sesc muite asemenea exemple in lucrarea lui Jear-r
Prieur indicat[ in nota cle subsol.
Ideea pirintelui Borello este de a obline acelasi fenomen
fdrd a recurge la colaborarea unui medium, ci prin ir-rtermediul
unor aparate care confin captatori si amplificatori ai acestor unde.
Acest sistem ar permite sd se ob{in[ ceva mai obiectiv. deoarece
un medium risci intotdeauna, fird sir vrea, sit interfereze ;i sf,
deformeze ceea ce percepe. Dar acest apar at nLl ar funcfiona decAt
in contact cu un obiect-martor Ei nu ar permite deci sd se capteze
orice. Am impresia cf, ar fi ceva trseminf,tor cu ceca ce Georges
Charpak incerca sd ob{inI pornind de la vasele grece;ti, dzrr incercdr-rd
sd capteze atit urmele luminoase, c.1t qi cele sonore. Astfel. de
exemplu, plrintele Borello a supus o piatrd unui bombardament cu
unde care reproduceau frecvenfele operei Nabucco de Verdi. Or.
datoritd aparatului sdu. ar fi putut ulterior s[ recupereze undele
sonore inmagazinate in aceastir piatrd gi. comparindu-le cu ajutorul
osciloscopului cronovizorului sdu cu cele originale, ar fi cor-rstatat
marea asemdnare dintre curbeie undelor emise gi cele recuperate.
Pentru el, era deci vorba despre o incercare foarte incurajatoare.
in continuare, redau cuvintele pirintelui Borello:
,,inainte de a stabili ceea ce am retJizat p.lnii acum, doresc
s[ precizez c[ referitor la tot ceea ce se poate numi "cronovi-
ziunen, noi nu am putut, pentru moment. decAt sd captlm urlne
de sunete ;i cle imagini ale trecutuluiinregistrate in materie qi deci.
in prezent, un <<cronovizorr> in sensul unui aparat asemindtor
televizorului care s[ fie la dispozi{ia tutulor nu existd incii.

119
 FranEois Brune
Totusi. cu ajutorul indicatiilor tehnice pe care le voi pre-
zenta aici Ei al notiunilor de teorie neutrinicd pe care le cunoaqtem,
cel pr-rtin in esentS, nu este exclus ca un expert in tehnici electro-
rricd s5-l poatd realiza in mod practic pe termen scurt... Arndnirnr
pentru moment orice intelegere cu constructorii de aparate
electronice care ar putea fdrd un efort prea mare sd fabrice si sd
laispOndeasci f[rr discern[rnant un astfel de aparat;i fdrr si tind
cont cd s-ar viola unele secrete foarte delicate. pe care fiecare
doreste sir si le apere"'.
,,Fiindcir trebr-rie szi lucrdrn cu sarcini electrice care cores-
puncl unor milionirni din sarcina unui electron, nivel cu cerre ope-
reazd. in rnod normal microelectronica, este evident cI nu puten-r
si ne rrrultumim cu aparatele existente pentru a arnplifica <<reffra-
nerrtele> lurninii ;i sunetelor inregistrate in materie si a putea
astl'el sI le captirm...
Pe acest desen, generatorul rG produce semnale analosice
care sunt trirnise in trei direclii:
1. spre osciloscopul cale le face sd aparl pe ecran;i le pirs_
treazd in mentorie;
2. spre elaborat.rul ADSP care le exprimd sub formii nLr-
mericir si care este legat la un calculator printr-o interfali biclirec-
lional5 ;i trimite in acelaEi tirnp semnarele elaborate qi purificate
citre osciloscop;
3. spre sondi, pentru a-i fun-riza sub formd analogicd com_
ponenta activ[ de declansare care realizeazd.zrstfeI pentru (<martor>.
adic[ pentru aglonreratul de materie care comportr inr:egistririle,
o situatie analoagd celei pe care sperdm sd o gdsim.
cealaltd interfat[, intre sonda SLB qi elaboratorur ADpS.
este cea czrre ne d[ rispunsul care apare prin esantioane pe
ecranul osciloscopului ?n acela;i timp cu situalia generatoare.
l)in comparafia care se poate face la fel de bine atdt vizual
cit qi prin calculatol va rezulta identitatea sau diferenta intre
situatia declan;atoare Ei cea primiti ca rispuns.

Lriigi Borello. Cotnc le pietra roccontatto, op. cit., p.84.

L20
 Cronovizorul
Eqantioanelesuntinrrum5rdemaimultemilioanepesecund[.
pe cele pentru
dar osciloscopul nu le pdstr eazd,in memorie decat
puncte conlune'
care exista identitate sau ul1 numf,r suficient de
Examin.lncl in detaliu intinclerea acesttti semnal, se poate
izola,vizualsauprincalculator,celcarel-aprecedatqicelcare
l-a urmat imediat in momentul inregistr5rii sale'
Semnalulcarel-aurmatimediat,memorizatqiel,seafl[ler
randul sdu seleclionat qi comparat instantaneu cu rnilioane
c1e

se continul
semnale, incl in cdutarea unei identit[1i sau Iru ;i
astfel examenul prin inlSn[uiri succesive"'
Darparteacomplexuluicuadevaratimpor.tantisicalecon-
funcfio-
stituie caracteristica ironovizorului> este sonda SLB. cg
narea sa activd Ei pasiv5. cle declanqare Ei perceptie'
PAndacumnuexistacaptorcapabilsdperceapdsarcinielec-
trice inferioare electronului. Poate era deja posibil s[ se
perceapA
unnricgrupdefotonisauchiarunulsingur,dartotulerainci
foarte departe dc nivelul cale tle interesa'
Pentru a ob[ine percep{ia semnalelor iuregistrzrte analogic
in materie prin impaciul asupra ei a undelor luminoase normale
la
qi a undeloi O" pr"riune (undele sonore), a trebuit s[ recurgem
conceptele teoriei neutrinice. i' acel moment, pentfu a
fi riguroqi.
<<magnetrinico mai degrabd
s-ar putea vorbi de semnale inregistrate
declt ,.analogicrr"t.
Pdrintele Borello se lanseaz[ atunci intr-o paralel[ intre
la orga-
funcfionarea acestei sonde qi transmiterea percepliilc)l'de
nele noastre senzitive pAni la creier:
' ,,Affi repetat de nenumlrate ori c[ ceea ce parcurge sistemul
nefvos nu corespunde curenfilor electrici in sensul in care
se
asupra
infelege acest lucru in mod obi;nuit. nici fenomenelor chimice
cdrora continud s5 se insiste, ca Ei cum ar constitui fundamentul
fenomenului,chiarclacd,repetdm.acestefenomeneelectriceEi
a furniza
chimice se produc. tSrd nici oindoiala. insi numai pelltru
energia neiesard producerii procesului de inaintare progresiv[
a

impulsurilo, n".uoure, de la organele periferice 1a sisternul central'

I LuigiBorello, op. cit., PP.86-90.

tzr
 FranEois Brune
Dupd traducerea realizatl de organul senzitiv, ansamblul
situatiei. imaginea. dacd doriti, este constituitf, de un lront fornrat
din nurneroase linii de neutrini care se polarizeazd unul dupii
altul de-a lungul retelei nervoase. propagandu-se panr la creier,
unde existd o lipsd reclamand <satisfaclie> datoritd complemen-
taritIlii unui anumit numdr de sarcini electrice"r...
,,Vd intrebati. desigur, cull] se face cI tocmai in mijlocul cle-
scrierii modului de realizare a cronovizorului. meri bine zis chiar
in momentul in care vd explicam cllm este flcutd sonda care
pern-rite captarea urmelor inregistrate in materie. incep si vorbesc
despre curenfii nervoEi: motivul: observarea acestor curenti mi-a
permi s r ealizar ea son dei an alogico-m agnetrinicd.
Urmlrind lumea animal5 si cea vegetald, am ajuns sir inleleg
ci ceva asemdndtor se produce de asemenea in materia inertii" 2...
,.inregistririle care se atld refinute in materie fiind procluse
(intotdeauna pentru a se limita la doud forme de energie cnrc
reprezintd imaginile ;i sunetele) de fotoni ;i de unde sonore,
constituite din linii statice de neutlini polarizafi. acegtia, pentru a
men{ine asemenea linii. se afl[ intr-o situafie care indicir o lipsi.
o <insatisfacfie>.
Acfiunea activd a sondei noastre (ac{iune de stimulare) constd
in oferilea unei satisfacfii de moment neutrinilor care constituie
aceste linii ale fluxului magnetic.
Acfiunea pasivi (acfiunea de percep{ie) constx in prelevarea
semnalelor produse prin intoarcerea neutrinilor la starea de pola-
rizlre pe care o aveau in momenlul in care noi i-am modificat.
atunci cAnd inceteazd satisfacfia pe care le-am furnizat-o.
Iatr de ce sonda este legatd de aparat printr-o interfa{d bidi-
rcClionald.
Este vorba, cu alte cuvinte. de un fel de <sinaps5, care are oare-
care analogie cu sinapsele pe care le grsim in sistemul nervos" r...

' Ibident,pp.90-91.
2
Ibident. p.91.
' Ibiclem, pp. 95-96.

L22
_=-

Cronovizorul
.,Sugerdm celor care se indoiesc de funcfionarea sondei cle-
scrise, sd verifice. dac[ au posibilitatea, procesul relatat pentru at
constata sensibilitatea care se poate atinge astfel qi amplificarea
pAnd acum necunoscutd care rezult[ de aici, vizAnd curen{ii nervoqi
iur" r" indreaptl spre creier dup[ traducerea stimulilor externi
reahzatd. de organele de sim!"'.
DupI ce am studiat cartea pdrintelui Borello,l-am contactat
din nou pe acesta pentru a mai obline de la el incd un exemplar
pe care s[-l ofer unui prieten cercet[tor. Profesorul Costa cle
Beauregarcl a binevoit sd o citeascd, dupi care m-a atenfionat de
indati asupra faptului c[ toate aceste teorii prezintd, pe plan
qtiinfific, eiori grave, unele vizand chiar punctul de pornire al
teoriilor expuse.
Totuqi. acest preot imi pdrea de bun[-credinl[. In spatele
cercetdrilor sale stiinfifice, mai mult sau mai pu{in fericite, se afla
un discurs religios amplu prezentat in cartea sa. Ca gi pdrintele
Ernetti. el evoca primele cuvinte ale Faceii;i insista asupra imensului
serviciu pe care aceasti invenfie l-ar putea aduce credintei:
,,in domeniul religios, de exemplu, am putea ;ti dac[
intr-adevdr a existat o orevelare>> a Creatorului in fala umanitilii,
cum s-a transmis aceasta 9i dacd a fost manipulatb de-a lungul
secolelor. in legdturd cu Hristos, in ptezent nu exist[ argumente
capabile s[-i convingl pe cei care nu cred in El'
Un argument susfinut de cei care nu cred in revelalie este
acela c5 nu poti fi sigur c[ tot ce s-a spus despre Hristos 5i ne-a
fost transmis corespunde in mod real cu ceea ce El a spus si a
f[cut intr-adev5r. Cine ne poate dovedi. se intreabd ei, cd tradu-
cStorii Ei scribii nu au manipulat textele originale qi nu au dena-
turat faptele prezentate acolo? Cu ajutorul cronovizorului, fiecare
u, uu"u posibilitatea sd-l urm[reasc[ pe Hristos din momentul
nagterii pand la moarte, sd-l vadd acfionAnd, sI asculte ce a spus
qi cum a spus, prin prisma spiritului critic de astdzi, putandu-;i
judeca propria credin![.

I Ibidetn, p.98.

t23
 FranEois Brune
IatS ce se va intdmpra:
?ndoier'e se vor risipi
rile sunt a$a cum t" pt"rinia qi dacd rucru_
turile saie vor fi acielptat" nii"ri.u catoricd, Jo!*"r"
,f" .arr" Ei invd{r_
de aici va fi d^e. ur._"rr"u-"r_"rr, tofi, iar nrorol,
our, ju.a i;;;;;i".XT
Biserica, multe direcfii
qi
$:;Ti;
:HhHttne Orumuriu. pur"u sd se
ConsiderAnd cd ceea
ce am aici ar putea sA_mi atragd
critica Sfintei Biserici
romun*'rulflrmat
toate cd nu .unf uru.ute
fel de dogme catorice, nici un
.i;;;;'daroritr faprurui
- a$a cum am
;ffi" ;:,fi::: u. p,i"u._"iora secrete
::"#xl;:,1:Ji":,"g,,"
p e ri c o r u r S fi n
co
; ;;',ff B:.
rJH
rei
n g." g
oficiu), unei persoane a' h]
de ia Secretariatul o"
11 J ?H 3 _x1,1
Vaticanului, apropiata
pup.i,'i J,r,u, papei. iiut ar cetifii
pAnd in pt!.zent., rru urn' primit
nici
o" arunci;i griu cricertitudine un rdspuns. A trecut
f,lf,jlJ,x,:i cd ,.ri.ou."u i-a fosr

. Dupd toate acestea, inclusiv,dir:ur:yl.religios

mrne' r5m6ne pufin convingdtor. Dol care, pentru
o persoanS pasionatd Luigi rririrr"'rai degrabS
de inducerea in .rIu."
cercetitor, dar, chiar.gi o'..ai un veritabil
ogo, put""a obline ."ur,
sale de a da o expricafie "f J"U, irr""rcdrile
Borelro ransa in tu.iar";
r;;;J;ru, inrrii.*;;..;ffi"d pdrinrerc
r;;;er cdrre cercerdrorii care
id; :113;T:1,::::'3jf #tr}"s r.r vdd qt, ;;;;;,
r_ar
s d gi s es c

cu niEre .",.",5*'i ua.ue*l;

;j"T:l:T T;iiH"i:r"',,?l
penrru a stabili i,npr"u,ra
;Tifff';i"n"l ori" ,"", viiroare

l,:x*l*;T1y"T:fl :ifl?li',T"i:;"iJ:*J*j'tl:i;Ii
s e in to aicu,,'i,_.' f
rbspuns oricum cineva
,l; :.iJ : Tf ?::"r1ffi n::,,mi*l*
."." ;-; i, ,nror'out. O datd, T
telefonic ar poEtei un robor
mi-a conru;;;; numdrur
___--_-'- nu era arocat. ce se
Luiei Borello. op. cir., pp. fi-5_1i6.

L24
 Cronovizorul
petrecea? Era cople;it de atAtea apeluri telefonice incAt a trebuit
sd ia mdsuri? Vreo autoritate ecleziasticS ii interzisese oare sd
r5spundd, la fel cum p5lise gi pdrintele Ernetti? Am intrebat la
serviciul de informafii internafionale. Nu, numdrul nu se schimbase.
doar cI pdrintele nu se mai afla la ,,Colonia Pontificia Albese
Caritas", unde il c5utam eu, ci la ,,Associazione Culturale Luigi
Borello". Explicafia era simpld: Don Luigi trecuse de i5 de ani!
El nu trebuia desigur s[ se mai ocupe de copii! isi pistrase deci
numirul de telefon. dar avea acum alt5 ,.firm5". Am sunat din
nou. Ocupat. Deci era cineva acolo. Am incercat mai tArziu. Tot
ocupat.
Dupd mai multe zlle. fdrd sd vreau, am inceput sd caut ex-
plica{ii. $i daci prietenii mei aveau dreptate? $i dacd totul era
intr-adevdr foarte important? Dacd Don Luigi fusese r5pit, se-
chestrat? Vaticanul lovise din nou. Poate cd Don Luigi era sub
supraveghere, intr-un loc secret. Dac[ mergeam acolo. aE fi cdzut
in curs5, aq fi dispdrut fdrd urm5...

125
 11

Cu riscul de a pdrea naiv

Imi pSrea din ce in ce mai evident cd se petrecuse ceva.

Singurul lucru pe care puteam s5-l fac pentru a avea conqtiinta
curatd era sd merg acolo. Dar trebuia s5 mai aqtept pufin fiindcd
avealn multe obligalii de dus la bun sfdrEit, numeroase conferinfe
promise Ei anunfate md aEteptau. Eram blocat pentru cateva sdptd-
m0ni in Franfa. Astfel c5, pufin cAte pu{in, de-a lungul acestor
conferinfe. Lumea cealaltd s-a manifestat din nou. Eu nu intre-
basem nimic. Totuqi. este adevxrat, aceleaEi intrebxri imi reveneau
continuu in memorie. ce trebuie s5 fac? care este vointa rui
Dumnezeu?
Fusesem invitat intr-un oraq de provincie pentru a fine o
conferin{d despre cronovizor. in aceeasi regiune, mai vorbisem
odat5, cu pufin timp in urm[. Interesul stdrnit de ideea regdsirii
trecutului frcea sd mi se ceard aceea;i conferinl[ in mai multe
ora$e invecinate. oare aceastd tem[ a declanqat ceea ce a urmat?
Nu qtiu, dar este posibil. inaintea conferinfei, arn fost invitat ra
masd la conducrtorii locali; era prezenti qi o femeie cu calititi de
medium care trebuia si vorbeascr dup[ mine in acea zi. Abja
incepusem sd mancdm, cand femeia a inceput s[ primeascd mesaje
din Lumea cealaltd pentru mine. P[rea foarte emofionati, copleEitd
de o for[5 puternic5. Imediat. gazda noastr[ a luat o hArtie Ei a
inceput sd scrie tot ceea ce imi era comunicat prin intermediul
acestui medium. Iatd ce a scris, in forml brut5, fdri nici o

126
 Cu riscu.! de u prirea nuiv
intervenfie sau corecturX. Textul trece astfel cle la persoana a
treia, fiindc[ mediun-rulimi rezumd ceea ce vede, ceea ce aude sau
infelege, la persoana a doua. cdnd imi red5. uneori tutuindu-m5,
chiar cuvintele care imi sunt adresate din Ceaialtl Lume. Voi
adduga propriile mele comentarii intre parzrntczc. de fiecare dati
cAnd le voi considera utile.
,,Ave!i ajutoare de sus, chiar dacd Vzrticanul este suplrat.
Vefi fi protejat. Entitatea care vf, protejeaz[ este foarte inaltS qi
iqi poate permite multe lucmri. Scriere aplecat6, scriere cu
cerneal[ pe foi. Nu-i aqa ci el scria aEa? (Sper c[ pirintele Ernetti
este ccl clre incearch si-lni tlansnriti astiel un rncsaj. in punctrrl
in care am ajuns cu moclestele mele cercetdri. nu mzri qtiu ltrea
bine ce si fac in continuare. nici dacd meriti efortul si mai
continui.)
Cineva care locuie;te in provincie. Casd cr-r o rnicS gr[clind.
VI int6lniti (?)
Trebuie protejat de asemeneir manuscrisr-rl. Nu mi se fzrce
simtit vreun pericol pentru dumneavoastr[. (Deci, nu existii un
complot de care sd rnd tern, nu se r:isc[ sI rni se trimitd zbiri.
indivizi care execut[ treburile murclare.) irni spune cir oameniiisi
vor ascunde fata Vaticanului. alfii vor fi bucurosi si vor risufla
u;ura!i. Va existzr o opozitie, dar unii vor fi de acord in interior si
vor t[cea. (Posibil, verosimil chiar.)
In legdturd cu aceastd carte. numeroase contacte cu sudul
Franfei, seminaristi. preofi, oameni importanti care v[ vor contacta
dupi carte. (Doresc aceasta, bunivointa mea este imens5. dar
pAnS in prezent nu am nici un indiciu in acest sens.)
Mi se aratd un fel de hArtii ingdlbenite. ca ni;te documenre.
lile cu scrieri vechi care ar putea fi un ajutor pentru acezrstii carte
.

(incepe sI semene pufin cu NLmrcLe trandi.'firu.hti de Umberto

E,co. Intr-un film, vid foarte bine scena: un fel de bibliotecit
secretd cu intrare secretd. la care se ajunge printr-o scarf, secretir
- obligatoriu <secretd>! Un cilug5r bdtrdn, gdrbovit, rida1, stirb,
care nu a;tepta decAt vizita mea pentru a putea muri, dupd ce
mi-ar fi dezviluit secretul.)

r27
 FranEois Brune
Persoana pe care trebuie s[ o intAlnifi este aproape de un
ecleziast. Il simt foarte puternic. Cineva bine informat. Poate fi
un preot ca dumneavoastrl. Dzr, este cel la care v[ gAndili. El vI
va ?ndruma gi vd va face s[ rnergefi spre locuri. Este cineva foarte
sincer. S-a zbltut el insuqi pentru a avea aceast[ optic[. Este ca
dumneavoastri. (Aici, sunt pufin mirat. Persoana pe care doresc
sd o contactez in timpul viitoarei mele cdlhtorii in Italia, este
pirintele Luigi Borello. Or, acesta este foarte critic fafd de plrintele
Ernetti, dupi cum s-a putut constata. Dar, evident, dupd moartea
p[rintelui Ernetti condiliile s-au schimbat. Totul este posibil. Vom
vedea. Se poate de asemenea ca pdrintele Borello insuqi sh fie cei
care comunic[ acum cu mine. in acest caz. totul s-ar explica. O sir
mI indrume? Perfect! Totu;i. nu este sigur ci p[rintele Ernetti
este cel care comllnici cu mine, deoarece el nu at ezita asuora
caracterului sacerdotal al pdrintelui Borello.)
M[ invdrt mereu in jurul unei cdrfi. Dumneavoastrd sunteti
la mijloc. Mi se deschicie o carte in doud. (intr-un anumit sens,
este exact. Md gAndesc sd adun tot ce pot gdsi despre cronovi-
zorul plrintelui Ernetti ;i cel al p[rintelui Borello ar putea foarte
bine sI constituie o a doua parte.)
in luna mai, ve{i avea multe elemente pentru a scrie. Aceast.l
lund mai va fi lbarte bogatd. (Aici, mediumul nu are un mer-it prea
rnare fdcAndu-mi aceastr revelatie, deoarece qtia despre acest lucru
fiindcd i-l spusesem chiar eu.) <Tu vei avea ultimele cincisprezece
zile pentru a definitiva Ei finisa totul>. Luna mai va fi baza.
Contactul cu preotul este foarte important, se lace simtit ca fiind
cineva asociat, care cunoa;te multi lume qi are multe relatii.
Aceastd carte va avea o leglturl cu Vaticanul. Vefi fi sprijinit,
pentru cd vefi prinde un moment prielnic. va fi momentul potrivit.
(Deci, nu tofi cei de la Vatican sunt sup5rali. imi place asta. intr-un
mediu atat de inchis, exist[ cu siguranti lupte de influenfd. Si acest
lucru se strecoard la exterior. Nu vreau sr am eu clreptate impotriva
tuturor. in vatican, nu este totul putred. F[rh incloiali. este necesar
un suflu noll, o noud organizare a Bisericii, rnai aproape de origini.
Un qoc puternic poate fi necesar, nu conteazd, cate va fi acesta.)

128
.=--

Cu riscul de a pdrea naiv

Aceqti oameni doresc s[ creeze o forfd. Sunt iniliafi
care se
vor dezvdlui in acel moment in sudul Fran{ei. in carte
existd o
parte foarte ezoteficd,. Eu trebuie sr o fac. Md
las[ sd infereg cd
este o misiune. (Nu-mi place asta! incepe
sd semene foarte clar cu
aEa-numitul new age. Eu, care respect at6t de
mult rimba franceza
;i traduc totul, prefer sd las acesi cuvAnt in limba americanilor,
pentru a hot5ri ei ce inseamnd,. New age este o
adevrratd carica_
turd a spiritualitrfii, cel mai bun mijroc de a-i indeprrta
pe adepfii
sdi de la veritabila cercetare spiiituald. deturndndu-i
cdtre un
surogat facil. cat despre felul in care am fost onorat
cu o <<misiune>>,
eu cunosc de murtd vreme acest de gen de lingu;ire
Ei Etiu foarte
bine cd ascunde mereu o manipulare. inseamnala..ceide
dincolo>
md cunosc foarte pufin.)
La nivelul vaticanurui, este sfdrqitul timpuriror. chiar dacd
mai existb un papi, acesta va fi ultimur. Iar aceast[ carte
va ti un
pionier. va fi bine intocmitd. Trebuie sd fie aga, deoarece
nu
trebuie sd aibd nici o racunx, pentru a nu putea fi atacatd.
vefi fi
indrumat pentru ca aceastd carte sr fie inatacabila. (ca
ne indreptim
mai mult sau mai pufin repede, spre sfarEitul sistemului
paparit5tii
a$a cum existd el in prezent, se gtie fdrd a fi
nevoie de <revelafii>
din lumea de dincolo. Dar nu inseamnd totuEi sfarqitul
Bisericii si
triumful elucubratiilor <spiritualitdlii, new age.)
Existi o legdturd cu dalai-lama. probabil va fi de acord cu
ceea ce vefi scrie. va fi o trezire a conEtiinfelor,
dar una brutal[;
un goc necesar; este adevSrul, realitatea. Aceast5
carte va
o urmare, o continuare; alte rlspunsuri, un adevdratatrase Arum
deschis. (Nu vdd intr-adevdr in ce ,.n, u, putea
exista o regdturd
cu dalai-lama. ceea ce ar putea el incuvilnta sunt trimiterile
la
<arhivele akashe>. Cam atdt.)
Noi revelalii asupra cronovizorului, cu dovezi ale autentici_
tdfii sale, scriere, documente, in deceniul care urmeazd- (perfect,
doar atAta cer qi eu, dacd este voinfa lui Dumnezeu.
Doar viitorul
o poate confirma.)
Mi se spune cd piedica vine de asemenea de la planurile din
Lumea cealaltr unde acest lucru d"eranjeazd. Totu$'i,
va veni un

129
 Frangois Brune
moment cAnd Etiinfa va domina religia, dar aceastd qtiinfd va fi
transmis5 pe o cale speciald qi intr-un cerc sau circuit inchis, intre
vizibilul ;i invizibilul superior, pentru evolufia qi binele umani-
trfii, pentru conEtiinta cosmic5 universald, dar qi cea individualr."
Sfarqitul citatului! in continuare, acesta continea discursuri
ezotero-oculto-dulcege despre spiritualitatea-ficfiune new age.
Nu, mullumesc! Toate acestea nu veneau in nici un caz de la
p[rintele Ernetti Ei nici de la plrinte]e Borello. Atunci, cine imi
trimitea astfel de mesaje? cine incerca s[ md manipuleze qi sd md
foloseascd, qi in folosul cdrei cauze?

Ora adeadrwlui

in sfArqit, a sosit o perioadd mai liniEtitd, fdrb conferinfe. Doar

cdteva zile, dar imi sunt suficiente. Iatd-md deci din nou pornit
spre Italia. Prima etapd., Varese. Aici tr[ieEte Ei munceEte Don
Luigi,la vila ,,Aurora", sediul asociatiei sale culturale. Taxiul md
duce pe strada Sardi, numdrul 45. Ajung in fa{a intrrrii unei curfi
inconjurate de cl5diri. o poartd cu gratii inchisd cu un lanf cu
lacit. zdresc o maqinx care trece prin spatele uneia dintre case.
Existd o sonerie. Apds, insist. Nici o miEcare. Agtept pufin, apoi
sun din nou. Nimic. Totul pare p[rdsit. Remarc atunci, pufin
intr-o parte, o cutie mic5, pe care se afld lipit un bilet scris de mand.
Hdrtia este ingdlbenit5, dar nu cred cr este vorba despre unul dintre
documentele anunfate de medium. cerneala este decoloratd de
soare, dar scrisul nu este aplecat. citesc biletul care se adreseaz[
mai degrabd poqtaEului decat mie; in el se cere ca toatd cores-
ponden{a gi coletele s5-i fie trimise domnului valle, la hoterul
,,Coccodrillo". De unde poate veni un asemenea nume teribil?
Oricum, adevdrul inainte de toate!
M5 arunc, deci, in gura acestui ,,crocodil,,. Este vorba. in
acest caz, despre o doamnd fermecdtoare. impreund cu soful ei se
ocupd de acest hotel. o anunf cd am venit sd-l vdd pe pdrintele
Luigi Borello. ,,Dar a murit! imi rdspunde ea. Oh! s-a intdmplat

130
 Cu riscul de a pdrea naiv
acum cateva luni. Nu imi amintesc exact cAnd.,, Am incercat sd
aflu mai multe. Erau la curent, ea qi soful ei, cu cercetdrile efectuate
de Don Luigi? ,,Nu, noi abia ?r cunoEteam. Deoarece hoterur
nostru era aproape de locuinfa lui, am acceptat s5-i facem acest
serviciu. A murit la spital; de diabet, mi se pare.,,
Am reuqit astfel sd obfin cateva informatii. Am inteles atunci
de ce nu mi s-a rdspuns la apelurile telefonice. casele acestui
vechi centru pentru copii par abanclonate de cel pufin cateva luni.
Lanlul cu lacdt nu se explica dacd acolo mai locuia cineva, existl
totuEi si alte mijloace de a inchide un grilaj.
De asemenea. m-am lrrnurit asupra valoriimesajelor primite
prin interrnediul niediumului. cu riscul (bine ururnui; de a pdrea
unora naiv, continuu sd cred in realitatea comunicdrilor cu
Lumea cealalt5. $tiu cat de cornplex este acest fenomer-r qi cat de
dificil este s[ interpretezi mesajere. in acest sens. eu aveam o
dovadd ?n plus. Nu mi indoiam de sinceritatca acestui meciiurn.
nici de realitatea calit[tilor sale. Femeia-meclium pdrea realmente
tulburatd, incomodatr de forfa acestei prezenfe care pusese
stdpanire pe ea. Ea asistase. dupr rnasa servit[ la gazdele noastre.
la conferinfa pe care fusesem rugat sd o
[i' clespre cronovizorul
pdrintelui Ernetti. Dupx terminarea ei, mi-a mirturisit ci in tirnp
ce eu vorbeam despre cronovizor, eL), a continuat sx simtd acei
prezenld, cu o forl5 cu care nu era obiEnuitl.
Nu-mi mai rdmiseseri prea murte cirr{i cre jucat penrru a
incerca s5 aflu ;i altceva. cu pufin timp inaint" d. moartea sa.
pdrintele Borello imi trimisese in fotocopie cloud articole de ziar.
Unul dintre ele prezenta confruntirile sale cu pdrintele Ernetti,
cum le-am expus ;i eu rnai inai'te. celilalt, era semnat cle un
jurnalist care infdlisa incercirile pzirintelui Bor-ello cu piatra
sa
ponce gi o inregistrare din Nabuco. Acest jurnalist f [cezr cle asemenea
caz de un decret al vaticanului care ii arneninfa cu excolrrunicarea
pe cei care reuseau si capleze snnete qi irnagini ale trecutului
Ei si
le dtfuzeze. Articolul era intiturat: ,,LJn preot sflcleazd vaticanul
ascultdnd vocea pietrelor". Dlace! dacr pot sd spuna asa. Lucrul
este grav Ei rneritd s[ lle verificat. Czr o concluzie, autorul articolului

131
 FranEois Brune
scria: ,.Totuqi. Biserica a stat la distant[ de experienfele efectuate
de preot si a ameninlat cu excomunicarea. a$a cum prevede un
decret al Vaticanului din 1988,
"pe oricine capteaz{. prinrr'-un
mijloc tehnic, oricare ar fi acesta (deci printr-un cronovizor) qi
divulgd rezultatele unor astf'el de cercetlri>>". Alticolul continui:
".Ins5. Don Lr,rigi Borello. cu multd modestie, este hot[rdt s5-gi
continue cercetdrile qi citeazd in acest sens ull pasaj din Evcutgltelia
dupd Luca:
"Fiindcd nu este nimic acoperit care nu va fi desco-
perit. nimic tiinuit care nu va fi cultoscut.>> La apusul acestui
mileniu nu se vede oare deia rdsdritul unei incredibile revolutii
<boreliene> in fizica actualS?"
Ce flumos avdnt oratoric! Am descoperit cd acest articol
provenea dintr-un ziar editat la Genova,ll secolo XIX,;i am decis
sd fac cs pauzd, pentru a incerca si-l intAlnesc pe acest gazetar.
La Genova, am dat peste o vil5 minunati, ca toate vilele
italiene, dar aflat5 in plin ;antier. Totul era acoperit cu prelate, ca
Ei curn Cristo, cel care ambaleaz[ monufilente, ar fi trecut pe
acolo. Vila era in renovare pentru a putea gdzdui reuniunea repre-
zentantilor celor opt ![ri dezvoltate (CB) Se tencuia ;i se curlfa
peste tot. Am aflat toate acestea din iibrlria nnde igi avea sediul
ziaml. dar aici am desqopelit ci gazetalul locuia la Savona. Am
cerut sd fie clutat la telefon qi sd mi se fixeze o intAlnire cu el. Dar
inainte de aceasta, am vrut s[ trec pe la biblioteca Bozzano-De
Boni. din Bologna, sf, stau de vorbd cu domnul Ravaldini. El m[
ajutase deja foarte mult cu cAfiva ani in urmd, trimilAndu-mi toate
articolele pe care le avea despre polemicile create in jurul phrintelui
Ernetti. Poate avea ceva s5-mi arate in legdtur[ cu unul sau cu
altul dintre cronovizoare. La ora stabiliti, m[ gdseam in fala
cl[dirii care adlpostea biblioteca. Sau cel pufin aEa credeam.
Storurile erau trase. Existau la uqa de la intrare cAteva butoane de
sonerie cu numele corespondente, dar nici o inscrip{ie nu indica
biblioteca. Totul imi amintea de cAteva intdmpl[ri nepldcute de la
Varese. O impresie penibil5 de ddjn urz. Timpul trecAnd, am pornit
sd rnd informez prin apropiere Ei am aflat astfel cd biblioteca fusese
mutatd de multd vreme. V[ scutesc de detalii. PAnd Ia urmd. an.r

132
 Cu riscul de u pdrea naiv
ajuns qi la noua adresd a acestei venerabile institulii. Seniorul
Ravaldini md aqtepta pe ttotuar cu surdsul sdu prietenesc dar, din
pdcate, nu avea nirnic nou sf,-mi ofere.
in aceeaqi sear[. tArziu. am ajuns la Savonar ;i a cloua zi l-errn
intalnit pe vanni Perrone. autorul articolului care md interesa. in
sfArEit cineva care il intAlnise personal pe Don Luigi ;i care ar
putea sd-mi dea cAteva informafii suplimentare. DacI nu puteam
?ntAlni ursul, ca sd spun aqa. cel pu{in l-am intAlnit pe cel care a
vdzut ursul.
Astfel arn aflat citeva amlnunte despre personalitertea
pirintelui Borello. Nu era numai o persoand cdreia ii pldcea s[
trebiluiasc5, dar colectiona monede vechi. timbre... Nu. Vanni
Perrone nu vdzuse niciodatii aparatul. dar Don Luigi ii povestise
experienfa cu piatra ponce si muzica ltut Nnbuco. Cdtre sfir-EitLrl
vielii sale, nu credea cf,-si n"rai poate continua nlunca. Se sin-rtea
prea slSbit. A inteles czi nu reuqise s5 iritereseze pe nirneni. Si-a
demontat singur aparatul. Deja avea dificultdti la mers si respira
tot mai greu. Var-rni Perrone mi-a fdcut fotocopia cAtorva docu-
mente, a scrisorii de protest energic primit[ de la p[rintele Emetti,
a rdspunsului pirintelui Borello ;i, ?n sfAr;it, a faimosului decret
al Valicanului care ameninta cu excornunicarca pe oricine ar
capta qi difuza imasini ale trecutului.
Oricum, aveam in fine ceva concret, solid. Nu reprezenta
mare lucru, dar era totu;i ceva.
irrsd clin noll am fost dezamirgit. Decretul existd intr-adevf,r,
cu clata de 23 septerrbrie i988. si deci nu poate figura in nor_rl Cod
al dreptului canonic. pLrblicat in 1983. Dar el nu vizeazd crono-
vizorul decflt in irnaqinalia pirintelui Borello. Textul este foarte
clar. Este vorba despre un decret al cdlui singur scop este de a
proteja secretul confesiuniir. ameninfAnd cu excomunicarea pe
oricine ar capta ;i difuza ceea ce s-a vorbit ?ntre confesor ;i penitent.
indiferent care ar fi miiloacele utilizate. inclusiv instrumentele

',,Ad sanctitalent socrotircttti Poenitantiae trtenrlnnt."

133
 Frangois Brune
tehnice'. Ceea ce se vizeaz6. aici sunt eventualele inregistriri pe
bandd de magnetofon. aEa cum au indrlznit unii franciscani sd
facd in confesionalul lui Padre Pio. Utilizarea cronovizorului
pdrintelui Borello pentru captarea de sunete Ei imagini din trecut
nu intra deci sub inciden{a acestei condamndri decAt in cazul,
pu{in probabil, in care ar fi folosit la captarea unor confesiuni
apar{indnd trecutului, avAnd deci ca punct de plecare fragmente
din lemnul confesionalului sau orice alt obiect care s-ar fi sdsit in
confesional in momentul desfSgur[rii spovedaniei.
Dar textul exact qi complet al schimbului de cuvinte dintre
pdrintele Ernetti Ei pdrintele Borello mi-a adus date noi. Prie-
tenul meu benedictin iqi incepea astfel scrisoarea din 21 noiem-
brie 1990: ,,Vd mullumesc cdlduros pentru gestul dumneavoastrd
minunat de a-mi aduce omagii in cartea Come le pietre raccon-
tano. Bravo! imi place mult! ins[, vd rog sd-mi permiteli sd vd
atrag atenfia cd existd adevdrate calomnii grave la adresa mea qi
cd.,la sfatul avocatului meu, ele vor face obiectul despdgubirilor
conform legilor in vigoare pentru tipdrituri." Scrisoarea se incheie
prin repetarea ameninfdrii: ,,...Giorgio Cini, avocatul fundaliei
noastre, nu are inten{ia s[ renunfe la autza[ie". Cat despre esenfa
acestui protest, ea poartd accentul unei indignlri vehemente:
,,Existenta aparatului este un adevdr sacrosanct; cd prin inter-
mediul lui s-au captat atdtea evenimente ale trecutului este de
asemenea adev5rat; cd printre ele se afl[ imaginea lui Hristos Ei
textul piesei Thyestes a lui Ennius este tot adevdrat; qi faptul c[
Autoritatea supremd a interzis folosirea aparatului este adevd-
rat". In fine, pdrintele Ernetti confirmd cd nu s-a gAndit niciodatd
sd foloseascd o eventualS reflexie a undelor trecutului pe un
obiect sfAnt: ,,Sunt afirmatii false! Niciodatd nu am gAndit qi nu
am vorbit despre un asemenea principiu care este in mod evident
un nonsens! L-ar face pe autorul sdu sd pard de-a dreptul cretin!"

t
,,Quicunulue quovis technico instrtnnento en qtute in Sacrantenrali
Confessione, vera vel .fietu, u se vel ab alio peracta, a confessario vel a pocttitcttte
dicuntur, captlt..."

134
 Cu riscul de a pdrea naiv
Aceasth indignare este pentru mine foarte importantX. Se
simte in ea omul sigur pe el qi of'ensat. Cuvdntul ,.li1evdrat" revine
de patru ori in c6teva rdnduri. Pdrintele Ernetti nu putea totuqi si
se apere impotriva suspiciunilor care planau asupra sa gi atacu-
rilor al cdror obiect era. Dar in fafa acuzafiilor uEor dispre{uitoare
ale unui confrate, el iEi permite totuEi sd reac{ioneze, prir-rtr-o
scrisoare personal5. Aceasta imi colfirmd convingerea cf, a existat
intr-adevdr un aparat construit de o echipd, formatd in jurul
pdrintelui Ernetti, qi cd acesta a funcfionat. Este adevlrat cir o
asemenea invenfie pune o problemS enorm5. Ne atldm intr-o
perioadd a istoriei omenirii cdnd se fac numeroase descoperiri qi
intr-un ritm alert. Puterea pe care o cdpdtdm prin intermediul
acestora este din ce in ce mai mare. In legdturd cu cronovizorul,
vd propun sd meditali pufin asupra sentimentelor trdite de un
autor care a incercat s5-gi imagineze ce ar putea insemna o astfel
de invenfie pentru societate.

135
 -T
I

t2
De ce trebuie si ne temem

Imi pare interesant sd semnalez o lucrare de science-fiction

care constituie un fel de anticipare a ceea ce ar fi insemnat reali-
zarea unui astfel de aparat. Ea ilustreazd.Ieama care a,putut conduce
la demontarea cronovizorului pdrintelui Ernetti'. Este vorba
despre o nuveld de circa cincizeci de pagini, bine scrisS, cu o intrigd
condusd cu destuld abilitate pentru a face povestirea credibilS. De
fapt, incd din 1.941, deci cu mult inaintea cercetdrilor pdrintelui
Ernetti, autorul conturase esenfa subiectului despre care vorbim.
El atribuia inventarea maqinii de filmat trecutul unui brav mexican
genial, care cheltuise cu ea tot ce avea gi care. ajuns la limita
posibilitdfilor, neputAnd s5-Ei exploateze chiar el descoperirea.
sfArqea, intr-un moment de disperare, prin a face o demonstralie
cu aparatul sdu in fala unui necunoscut care pdrea simpatic.
Scena se petrecea la Detroit, oraqul unde ajunsese acest mexican.
Pentru a cdgtiga un ban, intr-o sald jalnicd amenajatd intr-un fost
bar, el oferea trecdtorilor, la un pre{ derizoriu, proiecfia unuia
dintre primele succese tehnice: scene din bdtdlia de la Mexico,
dintre spanioli Ei indieni, din anul 1521. Necunoscutul, Etiind cAte
ceva despre cinema, a fost frapat de calitatea peliculei, de realismul
scenelor si, foarte intrigat, a rdmas dupd terminarea spectacolului

' T.L. Sherred, ,,Une fenOtre sur I'Histoire",in L'Age d'or cle la science-
.fiction. vol.2, Eclitions OPTA, 1966, pp. 9-59: ecl. original5, ,,E for Effort", in
revista AstrotrndinR, 1947 .

136
=..-F

De ce trebuie sd ne tentenr
pentru a incerca sd descopere adevf,rata origine a filmului. Atunci,
mexicanul, Miguel, Mike pentru americani, l-a ?ntrebat pe necunoscut.
care se numea Edward. unde se gisea cu o searl inainte:
Motor Bar, ieri seari, la ora opt. Tot acolo eram ;i la
,,<<La
miezul nopfii.> iEi mu;cd buza gAnclitor. nMotor Bar, chiar in
josul str[zii?> Arn inclinat din cap. <Motor Bar... Hmmm...r, L-am
privit. .,v-ar pl5cea... clar sigur. bineinfeles., inainte sr in{eleg
despre ce vorbea, s-a indreptat spre fundul sdlii Ei, din spatele
ecranului de scanduri. a pornit un mare fonograf-radio... A impins
rnobila la perete gi a ridicat capacul pentru a ajunge la butoane."
Mike i-a cerut apoi lui Edr.vard s[ intindd bratul pentru a
stinge lumina. Dar iati ci imecliat lumina pdrea c[ s-a aprins clin
ltou.
,,Dar rnd inEelam. l5rnpile erau tot stinse; priveam strada!...
Strada se mi;ca. Eu stdteam nemi;cat gi era zi si era noapte qi eu
eram lAng[ Book-Cadillac gi intram in Motor Bar;i md priveam
cum imi comandam o bere... cuprins de panicd. m-am ridicat ca
impins de un arc, am rdsturnat scaunul si berea, in timp ce imi
rupeam unghiile cdutdnd intrelr"rpStorul, bAjbdind, pe perete...
Imaginile obtinute prin acest aparat apdreau in spafiu, in
trei dimensiuni, ca cele ale hologramelor, clar in mirime naturalr.
Ele erau deci superioare celor oblinute de cronovizor. in schirnb,
nu erau insolite de sonor. Edward a infeles imediat c[ aici existau
posibilitdfi fantastice Ei a format o adevdrat[ asociatie cu noul s[u
prieten. E,i au realizat astfel cateva filme extlaorcrinare, pornind
de la irnagini reale din trecut. Primul a fost cledicat vielii lLri
Alexandru cel Mare. Trebuiau in acelagi tirnp inventate texte care
sd corespundh in-raginilor; aceste texte erau citite de actori
profesionisti, asa cum se realiza dublajul pentru un film strrin. Au
urmat fotografii mdrite ale oraselor disp[rute Roma, Bizan\,Ninive,
Pornpei etc. Sdpzituri arheologice noi confirmau uneori exactitatea
imaginilor astfel prezentate. Au urmat alte filme: ,,Declinul si
prlbuqirea lmperiului Roman", ,.Fl[c[ri asupra Franfei,,, care
corecta anumite aspecte istorice ale Revolutiei franceze, unul
despre Rizboiul de Independent[ al Statelor unite si un altul
despre Rdzboiul de Secesiune.

t37
 I-rartgois Brune
Exista deja un anLlmit num[r de reaclii negative la adt'e:lL
plime lor f ilme. Cdgiva istorici au protestat impotliva a ceea ce lor
li se pirea o manipulare. Iar ultimele dor-rir filme au provocat
proteste vehemente: ,.De indatS, un politician din trei, un grup de
asa-zi;i oeclucatori> si toli patriolii de profesie voiau sd ne scalpeze".
Mai nrulte state au interzis pur qisimplu aceste filme. ,,Noi am dat
o loviturd foarte dur I orgoliului ancestral. Am demonstrat cii nu
toli cei puternici erau alrreolali cu aur curat". Totu;i, Mike dorea
sd mearg5 rnai departe. El simlea ci aceasti descoperire ii
impunea o nouZr responsabilitate. Trebuia sI denunle absurditatea
tuturor conflictelor de pe pinr.lnt, sd punl capdt rlzboaielor si,
pentnr aceasta. sd dezvdlr"rie tozrte nranevrele egoiste ale celot'
care ne guverneaz[. Dar el stia cd reacfia pr-rtelii va Ii cumplitl $i
trebuia pregititl apirarea. Ar-r fdcut deci apel la persoeine care
qtiaiu sir citeasc[ din miScalea buzelor: au g[sit aslfel de ]ectori
penhu principalele limbi. Apoi, au pitruns cu aparatul iti zonele
invizii-rile ale celor cloui rlzboaie mondia]e. ,,Arn ardtat qi arn
dezvlluit numele afdfzitorilor la rirzboi, ale cinicilor care sernnau,
care rAdeau qi care min[eau, ale patriolilor cdlili care I'oloseau
titluri blt[toare la ochi si propaganda intensiv[ pentm a se ascunde
ln faldurile dlapelului. in timp ce rnilioane de oameni mureau.
f'rldltorii no;tli qi cei din alte tlri se giiseau aici, cei care sL-
zrscundeau ?n umbr5, cu chipr-rl lor cn douir fe[e. Specialigtii nostri
care stiau sf, citeasci dupd miqcarea buzelor au f[cut treabl bunli;
nu mai era vorba despre supozilii, despre conjecturi deduse clir-r
cAteva fraze culese de pe r"rn disc spart, ci erau cuvinte exacte care
dezvSlr"riau trddarea cleghizatl in patriotism."
Li s-a spus: ,,Vefi fi spinzurafi, dacd nu veli fi linqali inainte!"
Pute{i deduce urmarea. Armata americand a pus mAna pe aparat.
ln ceea ce-i privegte pe cei doi, Mike Ei Edwarcl, ei au fost lichidaqi
pur si simplu. Autorul acestei nuvele ajunsese deci la aceleasi
concluzii ca si cercet.ltorii qi oamenii Bisericii care deliberaserfr
asupra viitorului cronovizorLilui. Umanitatea nu este destul cle
maturl pentru un astfel de ;oc.

138
 Concluzie

Moartea nu este definitivi

Epoca noastri va cunoagte, fir'[

nici o indoial5 qi probabil
in cel mai scurt timp, transformdri radicale asupra schemelor
de reprezentare a universuh"ri. Orizonturile noastre sunt pe cale
sd se lSrgeascd. Nu vom avea ittcotro qi va trebui s.l ne le-
semnim.
Unii se vor ingrozi fdrl indoiall in fafa acestor noi perspec-
tive, vor avea impresia c[ se sufocd. de parcd s-ar afla la o altitu-
dine prea rnare. Allii, din conlrd. vor simli o eliberare, vor simfi
c[ pot in sfdrEit sd respire. Se vor adapta in cele tnai bune condilii
posibile. Nu este desigur prea devreme ca s[ ne pregltirn pentru
aceasta. Pdrintele Borello se intreba dacd ceea ce risca sf, desco-
pere ii va confirma credinfa sau i-o va pune in pericol. Eu cred in
contiquare cd cel care are o credin{d, oricare ar fi aceasta, nu are
de ce se teme de adevXr.
Oamenii noqtri de qtiinfd admit deja cu greu ideea cf,
moartea poate s[ nu fie definitiv5. Pentru ei, ireversibilitatea este
una dintre caracteristicile nofiunii de ,,moarte". ExistX totuEi veri-
tabile sc[piri de la moarte, care au infr6nt etapele esenliale ale
rnarii treceri inainte de a reveni, sau mai degrabd de a fi retrimiqi,
printre noi.
Cercetdrile s-au amplificat, teoriile care susfin contrariul
sunt eliminate una cAte una prin anchete am[nunfite, rndrturiile

139
 Frangois Brune
orbilor care si-au recdpitat vederea sunt verificate riguros. in
rrarea lor majoritate, medicii refuzd s5 ia in calcul rezultatele
altor colegi. Ideea ci poate exista o moarte provizorie, temporarf,
a unei persoane, atunci cdnd nu s-a produs incd moartea clefini-
tivd a celulelor, Eocheazr prea tare invdfdtura traditionald, cel
pu{in in occident. Pentru a adrnite aceasti idee, trebuie acceptatf,
mai intai notiunea de suflet spiritual, asa cuffr o face John Eccles,
laurezrt al Premiului Nobel pentru medicindr.
imi mai amintesc disprequl coleric cu care un alt ,,cercc-
tdtor" vorbea despre acest confrate, in cadrul unui colocviu
uNESCo. TotuEi. cei care au trdit o astfel de experien{d nu zru
halucinafii. in ciuda socului teribil pe care-l reprezintd experien[a
de acest gen, ei ;i-au p[strat rafiunea. viala lor este complet bulver-
satd. dar capitd un sens noLr. cu mult mai bogat decat fusese pand
atunci.
Omenirea a acceptat de asemenea cu greu, pufin cdte pufin.
comunicdrile cu mortii care ,,tr[iesc" in alte dimensiuni. Rezis-
tenfele rafionaligtilor sunt revelatoare. sunt vdzufi adesea, in
emisiuni de televiziune, intrand intr-un soi de transd, in ideea cd
aceste fenomene ar putea fi adevdrate. igi pierd orice control. nu
mai respectd nici regulile cele rnai elementare de politefe, devin
agresivi si, in acelaEi timp, ridicoli. Dar atituclinea lor trrdeazd o
tulburare profundd, visceral[. Este fdrr indoiald teama in fata
irup{iei in lumea lor a ceva total nou, total necunoscnt. Este o veri-
tabilI angoasd metafizic5. $i totugi, aceastd descoperire lantasticii
se rdspandeqte incet, incet, in lunea intreagd, in ciucla tuturor
reticentelor oamenilor de Etiinfi oficiali. Unii slujitori ai Bisericii
?ncearcd sd infhtiEeze aceste comunicdri cu Lumea cealaltd
intr:un context pozitiv; este cazul phrintelui Gino concetti, teolog.
colaborator permanent la osse rvatore Rontano, care a fdcut o
declarafie care a atras atenfia, in fafa marii agenfii de presir

' Jolrn C. Eccles, Evoltlion dLt certtecttt et crdation de la conscience-

Flanrrnarion , 1994. pp.377-324.

140
T
I

Moartea nu este definitivd

I

1 italiene. in noiembrie 1996r. To:rte acestea schimbd deja incet

lumea, schin-rbdnd astfel viala celor care au tririt
experienta ttnor
aceeaSi. h'i
asemenea contacie. Sczrra lor de valori nu este deloc
nu mai sunt prizonierii limitelor acestei lumi'
umanitateavatrebuideasemenea,f[rlindoiall.sdaccepte
in curand o altd provocare: pfezenla ;i contactul cu alte fiinle
Franqa, in
inteligente venind din alte lumi sau din alte dimensiuni'
acest clomeniu, din cauza ralionalismului sdu ingust
gi adesea
fanatic, incepe sa rdmAnd in urma' Cu toate acestea' cu
cifiva ani
inurmd.cdlivageneraliastrotjzicieni.comandantidebordde
avioane civile qi militare s-au angajat ferm in favoarea
recllnoa$-
terii fenomenului2. Nici un ecou in mass-media! Tf,cere absolut5
in pres5, la radio qi televiziune. in cele mai multe flri. tnai
qi ales

in Statele unite, exist5 oameni de Etiinf[ care recunosc deschis

cl
nu se mai poate nega aceast[ problem[' De altfel' se pare
ca
pentru
exista o adevdrat[ politic[ de pregitire treptatf, a lumii
aceast6 realitate3. Lucrul incepe chiar s[ fie luat
foarte in serios
alelttic
de cdtre Biserich. fiind pe calc a se contura'o oarecat'e
acordatd acestui subiect. Deja de cafiva ani, monseniorul
corrado
Balducci, demonolog Ei teolog renumit din Roma' recutloaqte
ci
nu are nici o indoial[ in existenla acestor fiinle venite din spa{iu'
in anul lgg9,1a congresul anual cledicat OZN-urilor, desfdqurat in
Republica San Marino. ii invita pe toli cei care cred in acest
fenomen sd vadd in descoperirea acestor lumi locuite un
motiv in
pluspentruaadmiraimensitateaCrealieiEiputereaCreatorultri.
AdaugainacelaEitimpcSnuavemniciunmotivsdnetenemde
A l'6cctute
' A se vedea' de exemplu: FranEois BLune gi R6rny Clrauvin.
de I'au-cleld. ott. cit..1999, pp. 259-260'
t Numere in afara seriei, VSD, 199i1, 1999 gi 2000'
, A se vedea, cle exemplu: Gildas Bourdais, ovnis: la lev6e prt,grcs'ive rltr

secret. Editions i.M.G.' 2001.

o Vigne' Albin
.,Dieu. I'Eglise et les Extratelrestres"' coord' Alexandre
Michel, Question de. nr.122,2000'

LA1-.
 Frangois Brune
frafii noEtri extratereqtri, deoarece ei nu ar pulea tl nici rnai
stupizi nici mai r5i decdt oameniir. Ne este pernris de altfel sd
qi
nu tim intru totul de acord asupra acestui punct, deoarece fiind ;i
,,stupizi" Ei ,,proEti" este suficient deja si avem toate motivele sI
fim terorizafi. Mai mult, o serie de rnirturii. din nefericire incon-
testabile, ofer[ serioase motive de neliniqte.
Ne mai agteapt[ un $oc. in cele ce mi-zr rndrturisit pirintele
Ernetti existi cu siguranti ceva adevlrat. Toti cei care si-au
manifestat in fala mea profundul respect fafh de el nu s-au ir-rqelat.
Natuzza Evolo, mistica din Paravati, nu a tost ingelatd de ingerul
sdu pdzitor. Acest om al Bisericii. acest monah, a fost sincer si nn
a fost nebun. Autoritdtile care s-au opus divulgdrii acestei desco-
periri, vrAnd s5 o desconsidere. au sfArqit prin a recunoaEte invo-
luntar c5 existd cu toate acestea ceva. Totusi. aceastd invenlie ar
fi permis, firl indoiald, sd se punf, capdt aEa-ziselor revelatii
asupra ,,adeviratei'i vieti a lui Hristos, niiscocit.l de farsori. Dar
este adevdrat cd difuzarea acestor documente ar fi antrenat inevi-
tabil publicarea planurilor aparatuh,ri Ei revederea dureloasd a
trecutului umanitSlii, incepdnd cu cel al Bisericii insisi. Umani-
tatea, in mod cert, nu este pregdtitd pentru o asemenea revolr_r1ie.
Acesta este motivul pentru care ni se ascunde fantastica inventie,
Ca de altfel ;i atAtea alte lucruri! $i totuqi, ea se va realiza intr-o
bund zi. oricare ar fi viziunile asupra lumii elaborate de szrvantii
noEtri, ele cornport5 toate ideea cd trecutul nu a trecut cu ade-
v5rat, nici viitorul incd inexistent. ,,Enelgii diverse, precum lumina.
sunetul etc., ne spune David Bohrn, ascund continuu informafia
care prive;te totalitatea universului in fiecare zond a spafiului"2.
Informafia existd aici, pretutindeni. in lumind qi in sunet, dar
nemanifestat5. Totusi, nu cu aparatele noastre actuale vom reuqi
sd o facem si iasl din umbr5, nici in funcfie de cunostintele

' Gilclas Bourclais, op. cit., p. 399.

I David Bohm, Le PldnittLde de I'tmivers. E,ditions du Rocher. 199t).
p.200.

r42
 Moartea nu este definitivd
qtiinfifice de astdzi. Profesorul Senkowski insista de asemenea
asupra acestui aspect. Pentru moment, doar mediumur,ile, per-
soanele cu o sensibilitate aparte,qglgrleg{i, fugitiv,ii- ia,ptezeaceste
u",Jilnecunoscute; gr aceasta, cu o marjd apreciabild de incer-
tiEiiline. in acelaEi timp, in TCI, unele dintre aparatele noastre
incep deja sd primeascb imagini qi sunete venite din alte
dimensiuni. $tiinfatroastrd actuald nu ne poate spune de unde vin
acestea gi nici cum ajung,p6nd la noi. Dar, ca pentru toate feno-
menele paranormale studiate in laborator, funcfionarea acestor
aparate depinde destul de mult de prezenfa subiectelor dotate,
mai mult sau mai pu{in, cu calitrfi de medium. oare cronovizorul
pdrintelui Ernetti funcfiona astfel?
va veni cu siguranfd qi vremea unor progrese decisive. cd
va fi aparatul pdrintelui Ernetti, reconstruit in secret de cafiva
savanfi care au contribuit Ia naqterea lui, sau un alt aparat
asemdndtor, totul pare sr arate cd intr-o bund zi, poate chiar
curdnd, umanitatea va trebui s[ facd fafd dezvdluirii trecutului
sdu. Dacd jirdecdm dupd prezentul sdu. qo"ul ii r"riuil !
",
BIBU0TEcA marRoporrf;nu{
, tsUCUR€SiI
g€Rl/tcttrt-
COMUN ICAMA COLE CIIILOR

L43