DEPRESIE Cercetări-sinteze /literature de specialitate

1. Tratamentul depresiei: schimbarea gândurilor sau a

comportamentelor?
Behaviour Research and Therapy
Autor: Strunk Daniel, cercetător în psihologie la Univ. De stat din Ohio Commented [MC1]:

Studiu: 60 de persoane cu EDM /episod depresiv major

Ședințele de psihoterapie au foast înregistrate video pentru a analiza tehnicile
utilizate.Participanții au completat chestionare prin care se evalua la începutul
fiecărei ședințe nivelul depresiei.
Studiul portret pe efectele primelor săptămâni de tratament pentru care terapeutii
au raportat cercetătorilor studiului cele mai mari ameliorări în nivelul depresiei
produse până la acele momente.
Constatări:-intervențiile terapeutice centrate pe schimbări comportamentale (
ocuparea timpului, activități de iesit din casă...ameliorează depresia.
-gradul de severitate al ED pune în evidență eficacitatea intervenției terapeutice
TCC și anume pentru ED lejer eficientă este T cognitivă și pentru EDM; depresia
severă eficientă este mai întâi Terapia comportamentală și apoiTC.
-alți factori asociați ameliorării simptomelor:
-relația cu terapeutul pt. Stabilirea unui plan și urmărirea acestui plan pt. A
obține angajarea clientului în procesele terapeutice și deschiderea către sugestiile
terapeutului.
-TC produce schimbări profunde în ei înșiși, îi învață un ansamblu de
deprinderi ce vor trebui practicate continuu în decursul timpului
2.Depresia ca proces de adaptare: implicații pentru psihoterapie
Psychological Review.
Depresia ar trebui considerată ca un proces de adaptare.
Un argument în favoarea acestei concepții vine de la cercetările asupra receptorului
5Ht1A al serotoninei , care este un transmițător puternic implicat în depresie , el
fiind ținta multor antidepresive.
-studiul efectuat pe rozătoare care au un nivel scăzut al 5HT1A, prezintă mai
puține simptome depresive ca răspuns la stres, ceea ce sugerează că acest receptor
este implcat în dez. Depresiei.
-Persoanele în depresie se gândesc intens la problemele lor.Ac. gânduri /ruminații,
sunt persistente și persoanele deprimate au dificultăți în a se gândi la altceva. Mai
multe studii au arătat că acest stil de gândire este adesea f. analitic separând o
problemă complexă în elemente mici, fiecare devenind o problemă.
-autorii argumentează că analiza problemelor necesită o preocupare intensă,
gânduri neîntrerupte și Depresia coordonează mai multe schimbări în organism pt.
a ajuta persoana să-și analizeze problemele fără a fi distrasă.
-studiile asupra depresiei la rozătoare arată că receptorul 5HT1A furnizează
celulelor nervoase ale cortexului prefrontal ventrolateral, carburantul necesar
pentru activarea lor.
-sensul multora dintre simptomele depresiei pot fi interpretate în lumina ideii
că analiza problemelor trebuie să fie oprită/întreruptă .Dar cum?
Argumentele autorilor:
-ruminațiile depresive sunt nefaste cu cât episoadele depresive sunt mai lungi-
intevenția este mai eficace dacă se utilizează jurnalul creativ pentru a scrie/descrie
gândurile , sentimentele.Destule studii au arătat că exprimarea prin scris
favorizează o ameliorare rapidă a D, facilitând și o mai bună înțelegere a
problemelor.
-Depresia indică o problemă socială complexă ce caută rezolvarea.
Terapiile ar trebui să încurajeze ruminațiile mai mult decât să încerce să le
oprească cu sopul de a sprijini rezolvarea de probleme
3.Adolescența: fetele sunt mai stresate și mai depresive decât băieții
Journal Child Developpment /ian-feb.2007
Coord. Benjamin L. Hankin, cercetător în psihologie
Studiul efectuat pe 562 elevi cls.VIII-X din 18 scoli din zona Chicago.
S-a stabilit că începând cu aprox. 13 ani fetele sunt mai stresate și mai depresive
decât băieții.cauzele acestei diferențe sunt puțin cunoscute.Studiul arată că fetele
trăies mai multe evenimente stresante decât băieții , în special in dom. relațiilor
interpersonale, ceea ce explică creșterea prevalenței depresive la ele.
Metodologie. Li s-a cerut elevilor să noteze evenimentul cel mai
traumatic/dăunător/ nefericit din zi pe o întindere de o săptămână la începutul
studiului, apoi la 6 luni și la final la 12 luni.
Elevii trebuiau să descrie acel eveniment negativ, în ce consta concret și care a fost
reacția lor.
Rezultate
Fetele trăiesc mai multe evenimente stresante decât băieții , în special în legătură
cu partenerii lor, cu familia și cu viața amoroasă.
Stresori raportați de băieți aveau leg. mai mult cu performațele sportive. De
asemenea fetele au raportat mai multe simptome depresive decât băieții.
Corelațiile dintre rezultate arată că tinerii care erau deprimați la începutul
cercetării erau mai susceptibili de a raporta stresori legați de relația amoroasă la 6
luni și apoi la final la 12 luni.
De asemenea adolescenții care raportaseră stresori legați de partener/ă și stresori
care nu țineau de controlul lor , la începutul cercetării aveau un nivel ridicat al D ,
care se menține și la 6 și la 12 luni.
Fetele au raport un înalt nivel de manifestare a simptomelor depresive când
creșteau nivelurile de stres
4.Pubertatea precoce influențează riscul de D
British Journal of Psychiatry
Carol Joinson și colegii, Univ. Cambridge și Bristol ,
Au analizat dosarele medicale a 2184 tinere fete a căror dispoziție a dost evaluată
la 10 ,6 ani, 13 ani și 14 ani.
Vârsta medie de apariție a menstrei=12,6 ani
Cele a căror menstră s-a instalat înainte de 11,6 ani au fost cele care la 13 și 14 ani
prezentau multe simptome depresive comparativ cu cele a căror menstră s-a
instalat după 13,5 ani.
Studiul nu identifică cauze speciale ci cele specifice schimbărilor hormonale:
nașterea , menopauza.
5.Depresia recidivează la aproape jumătate din adolescenții tratați
 Archives of General Psychiatry
Autor John Curry, Univ. Duke
Subiecți: 196 adolescenți cu EDM care au fost distribuiți în grupe diferite (metoda
hazard) pentru un tratament de 12 săptămâni.
Grup cu tratament antidepresiv- Prozac
Grup cu TCC,
Grup cu o combinație între cele 2
Grup placebo
Rezultate:
Indiferent de forma de tratament , cei care au răspuns bine la tratamentul pe
termenul acesta scurt sunt mai puțin susceptibili de o depresie recurentă
Recăderile sunt la aproape 42% după aproape 2 ani pentru cei care nu au cunoscut
ameliorarea simptomelor în timpul celor 12 săptămâni de tratament.
Risc crescut de recidivă a depresiei , pt, cei care prezentau simptome/ tulb.
anxietate.
Fetele sunt mai predispuse la episoade depresive recurente decât băieții/ 57% fete,
33% băieți
Cercetătorii recomandă o formă de urmărire post tratament în scopul preveniriii
recidivei.
Limitele studiului: nu ia în considerare evenimentele stresante din viață în scop
de verificare dacă acestea ar constitui un factor de recidivă.

6.Lipsa somnului-Riscul crescut de depresie la adolescenții

James Gagwisch, Univ,Columbia
Riscul de depresie și de gânduri suicidare este crescut la adolescenții care nu
dorm suficient-studiul este publicat în revista SLEEP a Academiei americane de
medicină a somnului
Esantion 15.659 elevi și liceeni între 12și 18 ani efectuat între 1994-1996
Dintre ei la ev. inițială 7% erau depresivi, 13% raportaseră gânduri suicidare în
ultimile 12 luni premergătoare studiului.
Risc crescut la fete cu cât vârsta era mai mare aproape de 18 ani.
-Cei care se culcă după miezul nopții –risc crescut de D cu 24% și gânduri
suicidare mai intense cu 20% comparativ cu cei care se culcă la ora 22,00 sau f.
aproape de această oră.
-Cei care dorm mai puțin de 5 ore au risc crecut de D cu 71% și gînduri suicidare
cu 48% comparativ cu cei care dorm 8 ore.
-Aprox. 54% dintre părinți declară că copii lor sunt la 22,00 în pat, 25% dintre
părinți le permit copiilor lor să se culce târziu chiar și după miezul nopții.
Somnul suficient prezervă echilibrul psihologic, pe când lipsa somnului afectează
răspunsurile creierului la stimulii negativi și capacitatea de gestionare a stresului.
În egală măsură afectează capacitatea de concentrare, deciziile și controlul
impulsurilor.
Somnul adecvat este o bună măsură de prevenție a depresiei.
Studiul evidențiază legătura dintre somnul insuficient și obezitate, diabet tip II și
hipertensiune.
Academia americană de medicină a somnului recomandă 9 ore de somn pentru
adolescenți.