Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aici se face referință la ceea ce spun Părinții, anume că legea lui Dumnezeu este valabilă
pentru ecare personal, și nu pentru alții.
Legea e valabilă numai pentru tine. Tu o împlinește sau o calci. Pentru ce face celălalt,
are un judecător care îl va judeca. Pentru tine există o singură dezlegare: toți sunt s nți,
toți acționează corect, numai tu nu ești în regulă.
De aceea, cuviosul Nil avea neîncetat în mintea sa poruncile lui Dumnezeu, ca și cum ar
fost spuse numai pentru el, și-și amintea că nu are dreptul să-l numească pe fratele său
„racca”, netrebnic, nenorocit. Pentru că și asta este o judecată care, chiar dacă nedeplină,
mică, ne face vinovați focului gheenei.
Așadar, dacă Sfântul ar răspuns provocărilor fratelui, ar fost ca și cum l-ar judecat.
De aceea nu a spus nici un cuvânt. Vedeți câtă simplitate și câtă atenție are Starețul, așa
încât să nu păcătuiască deloc?
Dacă i-ar spus un singur un cuvânt, n-ar avut siguranța că acesta nu ar fost părtaș
la o oarecare judecată lăuntrică și a preferat să tacă și să le rabde pe toate.
Toate acestea le vom găsi sus, în cer. De obicei, când spunem ceva altuia, ne îndreptățim
zicând: „Dar m-a stârnit, a făcut de răs mănăstirea! Dar ăsta nu aude, nu înțelege, nu
vrea!”
Nu se ma întoarce nici dacă verși râuri de lacrimi. I-ai spus fratelui tău: „ce mai vrei, bre,
și tu?”, problema s-a terminat.
Varsă-ți sângele, taie-ți capul, cuvântul tău rămâne. De aceea, Părinții spun:
„Putem să avem în noi patimi, să avem nu o legiune, ci legiuni de draci, care să ne arunce
jos și să spumegăm, nu contează. Cuvântul pe care-l vom spune despre altcineva este
mai rău decât acestea”.
Se poate să i iertat pentru ceea ce ai făcut, dar cuvântul tău este adunat și suie sus, în
cer.
Ocărăște-ți sinele, așa cum s-a ocărât Sfântul, dă-i cu ti a, fă-i ce vrei, dar nu ocărî pe
altul.
Dacă nu ai dreptul să rupi o cămașă străină, cu atât mai puțin vei avea dreptul să rupi
Trupul lui Hristos.
Iar celălat este mădular al lui Hristos.