Biofizica

Curs 8
 Elemente de electricitate
• Campul electric este o forma de existenta a materiei din
jurul corpurilor incarcate cu sarcina electrica Q.

• Sarcina electrica a unui corp este data de numarul de

electroni din atomii substantei:

q  ne
 Elemente de electricitate
• Intensitatea câmpului electric intr-un punct aflat la
distanta r si care actioneaza asupra unui corp cu sarcina
electrica q este:
Q F
E (V / m) E
4  r 2 q

•    0  ,r reprezintă permitivitatea electrică absolută a

mediului,
• r este permitivitatea electrică relativaa mediului
• 0, este permitivitatea electrică a vidului
 Sarcina Electrica in Atom

Atom:
Nucleu (mic, masiv, are sarcina
electrica pozitiva )
Norul de electroni de pe ultimul strat
(mare, densitate foarte mica, are
sarcina electrica negativa)
Atomul este neutru din punct de vedere
electric.

Daca un atom pierde un numar n de

electroni acesta devine ion pozitiv cu
sarcina q = ne.
Daca un atom primeste un numar n de
electroni acesta devine ion negativ cu
sarcina q = -ne.
 Liniile de camp
Campul electric poate fi reprezentat cu ajutorul liniilor de camp = linii
imaginare la care vectorul intensitate camp electric E este tangent.
Liniile de camp
 Forta de interactiune electrostatica
dintre doua sarcini electrice
• La baza tuturor interacţiunilor electrostatice stă legea lui Coulomb care
exprimă forţa F cu care interacţionează două particule având sarcinile
electrice q şi Q, aflate la distanţa d într-un mediu cu permitivitatea
electrică :
1q Q 1 q Q r
F  2 ,F   2 (N)
4 r 4 r r
 Fortele Electrice in Biologia Moleculara :
Structura ADN si Replicarea

Bazele nucleotide A-T si G-C

se atrag reciproc prin
intermediul fortelor de atractie
electrostatica.
 Elemente de electricitate
• Potentialul electric al campului electric la distanta r :

• (V)

• Intre doua puncte din spatiu cu potentiale electrice

diferite apare o diferenta de potentiale = tensiune
electrica V = U care determina deplasarea sarcinilor
electrice.
 Elemente de electricitate
Circuit electric

• Tensiunea electrică între două puncte într-un circuit

este definită ca fiind lucrul mecanic cheltuit pentru 
deplasarea unităţii de sarcină pe conturul respectiv  .
 
L F   
U   E  
q q

• Curentul electric reprezinta miscarea ordonata a

purtatorilor de sarcina electrica printr-un mediu
conductor.
 Elemente de electricitate
Circuit electric

• Curentul electric este de doua tipuri:

– Curent electric continuu, reprezinta miscarea ordonata a
purtatorilor de sarcina electrica in acelasi sens printr-un
mediu conductor sub actiunea unei tensiuni electrice
continue.
– Curent electric alternativ, reprezinta miscarea de oscilatie a
purtatorilor de sarcina electrica printr-un mediu conductor
sub actiunea unei tensiuni electrice alternative.
 Elemente de electricitate
Circuit electric
• Intensitatea curentului electric reprezinta sarcina
electrica transportata in unitatea de timp:
q
• I (A)
t
• Sarcina electrica este egala cu un numar intreg de
sarcini electrice elementare (sarcina electrica a
electronului).

q  ne
 Elemente de electricitate
Circuit electric
• Legea lui Ohm pentru un circuit simplu:
U
I
R

• Unde R este rezistenta electrica a unui corp si

reprezinta capacitatea de a se opune la trecerea
curentului electric prin el.
l
R ()
• S
–  este rezistivitatea electrica a materialului,
– l si S sunt dimensiunile corpului
 Curentul electric alternativ

• Curentul alternativ prezintă o variatie a

intensitatii curentului ca valoare, direcţie şi sens.
– Foma de unda uzuala a unui curent alternativ este
sinusoidala.
• Pentru un circuit electric alternativ se aplica legea
lui Ohm:
U
I
Z

I = intensitatea curentului electric alternativ (A).

U = tensiune electrica (diferenta de potential electric)
continuu (V).
Z = impedanta electrica (combinatie unor R, C, L) ().
 Curentul electric alternativ

• Curentului alternativ poate avea forme de undă

foarte variate. În figura sunt prezentate formele:
sinusoidală, dreptunghiulară şi triunghiulară.
 Curentul electric alternativ

• În curent alternativ toate mărimile (curent,

tensiune) sunt variabile în timp.
• Prin convenţie valorile pe care le au mărimile
alternative la un moment dat t, se numesc valori
instantanee sau momentane şi se notează cu
litere mici.

i  I max sin(t   )  I ef 2 sin(t   )

u  U max sin(t   )  U ef 2 sin(t   )
 Curentul electric alternativ

• Căderi de tensiune şi curenţi electrici sunt mărimi

periodice cu pulsatia:
2
  2f
T
T este perioada principală a mărimii periodice (s).
f este frecventa (Hz)

1
f 
T
 Elemente de electricitate
Circuit electric
• Energia dezvoltata de curentul electric este egala cu
lucrul mecanic efectuat pentru miscarea sarcinii
electrice:
W  U  q  U  I  t  R  I 2  t (Ws)

• Puterea electrica este egala cu lucrul mecanic

util efectuat in unitatea de timp:
L
P (W)
t
 Clasificare substantelor
• D.p.d.v. al proprietăţilor conductoare, substanţele se
clasifică in următoarele categorii :
– Conductori (datorita deplasarii electronilor de valenta sau
a ionilor din solutii),

– Izolatori (dielectrici) (exista sarcini electrice legate care se

pot doar orienta sub actiunea unui camp electric),

– semiconductori (conductia datorata deplasarii electronilor

si golurilor – legaturi covalente nesatisfacute).
 Conductorii

Metale

Conductia electrica prin conductori este realizata datorita

deplasarii electronilor de valenta sau a ionilor din solutii.
Conductorii
• Dacă un metal este încărcat electric, sarcinile
electrice se distribuie rapid pe suprafaţa metalului şi
ating o stare de echilibru.
• Intensitatea câmpului electric în interiorul metalului
este nulă iar potenţialul electric este constant şi egal
cu cel de pe suprafaţa metalului.
• În acest fel, suprafaţa metalului este echipotenţială
iar vectorul intensitate câmp electric este orientat
pe direcţia normală la suprafaţă.
• Dielectricii sunt substante neconductoare din punct
de vedere electric (majoritatea substantelor).
• exista sarcini electrice legate care se pot
doar orienta sub actiunea unui camp electric
generand o separare (orientare) a acestora.
•Apar dipoli indusi de prezenta unui camp electric
de intensitate E
Semiconductori
•Condutie electrica datorata :
•electronilor si
•golurilor (legaturi chimice libere)
 Electroliza
• Reprezinta disociaţia electroliţilor (substante ionice
dizolvate intr-un solvent) datorita trecerii curentului
electric; la suprafata electrozilor se produc reactii
chimice:
– cationi - se orientează către catod ( electrodul negativ )
– anioni - se orientează către anod ( electrodul pozitiv )
• Electroliza: masa de substanţă depusă la electrozi este
data de:
m = k · I · t - legea lui Faraday
• Substanţa depusă la electrozi precipită, se depune pe
electrozi sau se degaja (gaz).
• Oxidarea ionilor sau a moleculelor neutre se
petrece la anod (pozitiv) iar reducerea lor se
petrece la catod (negativ).
• Anod: Fe 2  Fe3  e - oxidare
• Catod: Fe (CN ) 3
6  e 
 Fe (CN ) 4
6 - reducere
• Electroliza apei (cu electrozi de platina)
reprezinta o sursa de hidrogen:
2H 2O(l )  2H 2( g )  O2( g )
 Fenomene electrocinetice
• Electroforeza, este fenomenul de migrare a unor
particule încărcate cu sarcină electrică în câmp
electric generat de doi electrozi conectaţi la o sursă
de tensiune continuă.
• Dacă migrarea se face spre catod, apare
catelectroforeza, iar dacă migrarea se face spre anod,
apare anelectroforeza.
• Migrarea se poate realiza pe suport de hartie, pe gel
sau intr-un tub capilar.
 Fenomene electrocinetice
• Efectul de sedimentare (Dorn) constă în
apariţia unei tensiuni electrice, Us, între două
puncte ale unui electrolit între care are loc
sedimentarea unor particule încărcate electric
(datorita gravitatiei sau centrifugarii).
 Fenomene electrocinetice
• Electroosmoza, constă în deplasarea unei faze
electrolitice lichide polare printr-o o fază solidă
(material poros), în prezenţa unui câmp electric.

• Efectul de curgere (Quincke) constă în apariţia unei

diferenţe de potenţial de o parte şi de alta a unui
material poros, prin care curge sub presiune o soluţie
electrolitică. (Ex. presarea mecanică a apei printr-o
diagramă poroasă).
 Bioelectrogeneza celulară
• producerea de electricitate de către celula vie.
• constă în crearea unei diferenţe de potenţial
electric între două compartimente separate
printr-o membrană sau modificarea acestei
diferenţe de potenţial prin curenţi electrici
transmembranari.
• Potenţialul celular poate fi:
– de repaus
– de acţiune
Membrana celulara
 Generarea potenţialului celular de
repaus ( PR ).
• În cazul celulelor vii exista ioni care nu pot difuza
prin membrana celulara (ionii de proteinat de Na şi

ionii de Na ).
• Aceştia din urmă nu pot pătrunde în celulă
deoarece în starea de repaus celular, porţile
canalelor ionilor de Na  sunt închise şi ionii de Na 
care pătrund totuşi in celulă datorită diferenţei mari
de concentraţie, sunt evacuaţi în mod continuu de
pompele de ioni.
Intracelular Extracelular

[A-] =135 [A-] = 0

[K+] = 150 [K+]= 5

[Cl-] = 5 [Cl-]= 150

[Na+] = 10 [Na+]= 145

Reprezinta concentraţia anionilor proteici multivalenţi.

Generarea potenţialului celular de repaus
( PR ).
• Potenţialul celular de repaus se poate măsura cu ajutorul
microelectrozilor şi se calculează teoretic cunoscând
concentraţiile ionilor ce difuzează şi coeficienţii de
permeabilitate ai membranei pentru fiecare specie de ioni.

• Ionii de Na sunt scoşi din celulă de pompele de ioni de

2

Na împotriva gradientului de concentraţie şi echilibrul

2

celular se restabileşte.
 Potenţialul celular de acţiune (PA)

• Prin impuls (influx) nervos se înţelege variaţia de

scurtă durată si propagabila a diferenţei de potenţial
de membrana al fibrelor nervoase produsa de un
stimul, numita potenţial celular de acţiune.
 Potenţialul celular de acţiune (PA)
• Potenţialul de acţiune are următoarele caracteristici:
– Constă în depolarizarea temporară a membranei
celulare în sensul că interiorul celulei devine mai
puţin negativ (cu excepţia celulelor fotoreceptoare
retiniene a căror potenţial negativ creşte ducând
la hiperpolarizare),
– Apare la deschiderea unor canale ionice (sau la
închiderea porţilor canalelor în cazul
hiperpolarizării),
http://images.google.com/imgres?imgurl=http://scienceblogs.com/clock/upload/2006/06/ActionPotential.jpg&imgrefurl=http://scienceblogs.com/clock/2006/06/b
io101_lecture_6_physiology_re.php&usg=__4VVoc_4j0IDkSukKqwCIV53wHG0=&h=621&w=1209&sz=69&hl=ro&start=7&um=1&itbs=1&tbnid=O2Mw6UOgtKL9iM:
&tbnh=77&tbnw=150&prev=/images%3Fq%3Daction%2Bpotential%2Bpropagation%26hl%3Dro%26rls%3Dcom.microsoft:ro:IE-
SearchBox%26rlz%3D1I7GGLJ_en%26sa%3DX%26um%3D1
 Electrograme
• Înregistrarea potenţialelor de acţiune (electrograme)
dau informaţii privind funcţionarea organelor
respective. Un nerv reprezintă un mănunchi de fibre
nervoase ne- şi mielinizate fiecare conducând
impulsul nervos cu viteza proprie, astfel că PA vor
ajunge la electrozi la momente diferite de timp deşi
au fost stimulate sincron.
– Electronervograma- prezintă unde successive (α, β, γ)
– PA al unităţii motorii se obţine introducând cu seringa 2
electrozi într-un mănunchi de fibre musculare ce se
contractă sincron sub acţiunea stimulului
– Electroionograma globală se obţine aşezând electrozii pe
tegument în dreptul muşchiului care se contractă.
 Electrograme
• Electrocardiograma se obţine prin stimularea inimii.

• Electro-retinograma permite studierea funcţionării retinei

• Electro-histerograma permite studierea funcţionării uterului
• Electro-gastrograma - permite studierea funcţionării
aparatului digestive
 Electrocardiograma (ECG or EKG)

Electrocardiograma detecteaza defectele inimii prin masurarea

modificarilor potentialului electric la suprafata inimii.
 Magneti si Camp Magnetic
Campul magnetic poate fi vizualizat folosind linii de camp magnetic care sunt
intotdeauna sub forma unor bucle inchise.
 Magneti si Camp Magnetic
Campul magnetic al Pamantului este similar cu al unui magnet.

Polul Nord al Pamantului este in

realitate un pol sud magnetic deoarece
polul nord al unui magnet este atras de
el.
 Currentii Electrici Produc Camp Magnetic
Campul electric variabil genereaza aparitia unui camp magnetic variabil care
la randul lui genereaza un camp electric variabil.
 Unda electromagnetică
Campul electric variabil genereaza aparitia unui camp magnetic variabil care la randul
lui genereaza un camp electric variabil. Aceste variatii (oscilatii) se propaga sub forma
unor unde electromagnetice.
Unda electromagnetică