RODICA: Erasm, îîtţi sţ ifonezi caă masţ a. (Erasm nu aude.

) Erasm,
Insomnie de Dumitru Solomon
Apartamentul sotţilor Vasiliu. Seara tîîrziu. îîntuneric. Se aud
sforaă ituri convinse, de baă rbat care îîsţi meritaă somnul. Pasţ i
fermi îîn vestibul, apoi usţ a se deschide, laă sîînd saă paă trundaă o
luminaă difuzaă . Intraă Rodica. Aprinde lumina. Rodica e in rochie
de searaă . Are o figuraă dîîrzaă . Nici lumina, nici prezentţa Rodicaă i
nu tulburaă sforaă itul dodecafonic al lui Erasm Vasiliu, culcat cu
fatţa îîn sus pe patul conjugal
RODICA: Erasm! (Sforaă itul devine mai timid.) Erasm, n-auzi?
Sforaă itul aă sta e de prost-gust, îînceteazaă ! (Sforaă itul îînceteazaă ,
dar Erasm continuaă saă doarmaă .) Trezesţ te-te, Erasm!
ERASM (nu s-a trezit decîît pe un sfert): Dorm, Rodica. (Se
culcaă linisţ tit.)
RODICA (poruncitor): Erasm, nu dormi! (Erasm tresare.) Te
rog saă te trezesţ ti de-a binelea.
ERASM: M-am trezit de-a binelea. A, tu erai? (Se îîntoarce
satisfaă cut pe partea cealaltaă sţ i vrea saă -sţ i reia somnul.)
eu n-am saă stau mîîine saă -tţi calc pantalonii. (Erasm tace.)
Erasm, am sţ i eu o inimaă . (Erasm tace.) Erasm, am sţ i eu un
salariu. (Erasm tace. Rodica strigaă .) Erasm! Ascultaă -maă , ori te
voi dispretţui toataă viatţa.
ERASM (calm, faă raă saă se ridice): Ascult.
RODICA: Ridicaă -te! Ridicaă -te, îîtţi spun! O problemaă
fundamentalaă nu se discutaă in mod culcat. Te poftesc saă fii la
îînaă ltţimea problemei !
ERASM (îîn capul oaselor, dar, constatîînd caă Rodica asţ teaptaă
mai mult decîît o conformare aproximativaă , se ridicaă greoi îîn
picioare, se uitaă la ceas): Hai, daă -i drumul, dar mai repede, saă
mai sţ i dormim.
RODICA (solemn): Erasm, tu esţ ti un om cu totul lipsit de
personalitate.
ERASM: Rodica.
RODICA: Sţ ters. (Silabisesţ te.) In-si-ni-fiant.

RODICA : Nu, n-ai saă dormi! ERASM: Cum???

ERASM (buimac, plîîngaă retţ): Ce vrei? Mi-e somn. (Se culcaă .) RODICA: Mediocru.

RODICA (tţipaă , baă tîînd îîn podea cu piciorul): Trezesţ te-te! ERASM(usţ or enervat): Iar tu nu esţ ti îîn aproximativ toate
Acum... sau niciodataă ! (Erasm sare din pat, face cîîteva misţ caă ri mintţile. Maă trezesţ ti la miezul noptţii, ca saă -mi spui nisţ te... Iartaă -
clasice de îînviorare, îîsţi scoate pijamaua sţ i îîncepe saă se mi expresia.
îîmbrace. Rodica se ia cu mîîinile de cap.) Ce faci, Erasm? !
RODICA: Abia acum mi-am dat seama. Dar nu e totul pierdut.
ERASM (imbraă cîîndu-se): Am îîntîîrziat?
ERASM: Dupaă 16 luni de la caă saă torie!...
RODICA : Cum saă îîntîîrzii?
RODICA: Da.
ERASM : La serviciu.
ERASM: La orele 24 noaptea.
RODICA : Esţ ti nebun! Acum, la miezul noptţii, la serviciu?
(Erasm îîsţi privesţ te atent ceasul.) RODICA: Da.

ERASM : Nemaipomenit! Maă trimite la ora 23 sţ i 48 de minute ERASM: Atunci, culcaă -te.
la serviciu, sţ i tot ea se miraă . (Imitaă .) „Acum, la miezul noptţii? !“
RODICA: Vorbesc foarte serios, Erasm. Simt caă am saă mor de
RODICA: Nu te-am trimis nicaă ieri, Erasm. Mi-e martor rusţ ine.
Dumnezeu.
ERASM: Din cauza mea?
ERASM : Atunci de ce m-ai trezit brusc? (Lamentîîndu-se.) La
mijlocul noptţii, cîînd pîînaă sţ i paă saă relele dorm îîn cuibul lor, lîîngaă RODICA: IÎhîî. (Plîînge.)
puii lor, lîîngaă (o privesţ te urîît) nevestele lor. Somnul (cascaă ) re-
face celulele organismului... ERASM: Dar ce-am faă cut, Rodica?

RODICA : De cîîte ori, te trezesţ ti, te gîîndesţ ti numai la somn. RODICA: Nimic, Erasm, nimic. Tocmai de aceea. N-ai faă cut
Poate caă sotţia ta, Erasm, vrea saă discute cu tine o problemaă nimic deosebit. Te complaci.
fundamentalaă .
ERASM: Maă complac? Cum adicaă ?
ERASM : La orele 24 noaptea?
RODICA: IÎntreabaă -maă îîn ce.
RODICA : Dacaă e fundamentalaă ...
ERASM (docil): IÎn ce?
ERASM : De unde vii?
RODICA: IÎn mediocritate.
RODICA: De la teatru. Doar tţi-am spus caă maă duc saă vaă d un
spectacol artistic. ERASM: Dar ce tţi-a venit ?

ERASM: Foarte bine; atunci, culcaă -te! (Se îîntinde îîmbraă cat îîn RODICA: Tu m-ai îîntrebat.
pat.)
ERASM (simte caă e la limita rezistentţei): Da, sigur, eu te-am RODICA: Ai saă ai. Sţ i la urmaă , ai saă plîîngi pe umaă rul meu, sţ i eu
îîntrebat. (Usţ urel.) Acum dormim? am saă te îîntţeleg, sţ i ai saă -ncepi o viatţaă nouaă .

RODICA : Am traă it 16 luni sţ i patru zile alaă turi de o fantosţ aă. ERASM (moare de somn): Rodica, n-ai prefera saă fac toate
astea, bilantţul, insomnia sţ i celelalte, dupaă ce dormim nitţel? Ca
ERASM: Alaă turi de ce? saă fiu odihnit, cu capul limpede.

RODICA: De o fantomaă . RODICA : Ispraă vesţ te! Eu nu glumesc nici cîît negru sub unghie.
Trebuie saă faci ceva deosebit. IÎncepîînd de acum, trebuie saă fii
ERASM: Fantosţ aă sau fantomaă ? Hotaă raă sţ te-te. alt om. Vreau saă fii un nou-naă scut. Eu am saă te legaă n, am saă -tţi
insuflu curaj, sentimente, naă zuintţe, idealuri...
RODICA: Nu sţ tiu precis. N-am retţinut. Mi-ai îînsţ elat toate
sperantţele. ERASM: Da. dar...

ERASM: Toate? RODICA (mai fermaă ca oricîînd): Nimic. Dacaă nu, te paă raă sesc.

RODICA: Majoritatea zdrobitoare. Am crezut îîn tine. ERASM: Maă paă raă sesţ ti?

ERASM: IÎn mine? RODICA: Pentru totdeauna sţ i definitiv.

RODICA: Ca îîn Dumnezeu. ERASM: Dupaă 16 luni de caă snicie fericitaă ?!

ERASM: Te rog, faă raă comparatţii de-astea. RODICA: Fericitaă ai spus? Sţ tii tu oare ce-i fericirea?

RODICA: Sţ i tu... tu... Iataă cine esţ ti tu! ERASM: Fericirea este (cascaă )... cîînd e bine, sţ i ne iubim... sţ i nu
ne certaă m... sţ i dormim...
ERASM: Cine?
RODICA (amar): Asta e fericirea, Erasm? Cîînd e bine, sţ i ne
RODICA: Asta-i, caă nu esţ ti. iubim, sţ i (dispretţ) dormim? (vibrant.) Dar ce sîîntem noi?
Obiecte neîînsufletţite? Numai obiectele neîînsufletţite pot fi feri-
ERASM: Ca sţ i Dumnezeu. cite cîînd se iubesc sţ i dorm. Noi sîîntem oameni, avem alte
idealuri umane decîît obiectele neîînsufletţite.
RODICA: E ca sţ i cum n-ai fi. (Iar plIÎnge.) Ah, Doamne, de ce n-
am sţ tiut de la-nceput?! ERASM (murmuraă ): Da, sigur...

ERASM: Am uitat saă -tţi spun. RODICA (nu se poate opri): Mai îînalte, mai complexe, mai
omenesţ ti. Fii om, Erasm! Privesţ te îîn sufletul taă u. Nu, nu asţ a
RODICA: Ce? superficial. Mai adîînc. Nu ai nimic saă -tţi reprosţ ezi?

ERASM: Caă nu sîînt.
RODICA (izbucnesţ te in hohote): Nu mai pot! Nu mai pot! Sîînt
o femeie nenorocitaă . Viatţa mea se va irosi îîn zadar lîîngaă un
baă rbat care nu s-a remarcat prin nimic îîn viatţa contemporalaă ...
ERASM (concentrat asupra sufletului propriu): La ora asta?
Cred caă ...
RODICA: Ei vezi? Iataă caă ai. Luciditatea e îînceputul
personalitaă tţii, personalitatea e îînceputul geniului. Continuaă .

ERASM: Rodica, de unde vii tu acum? ERASM: Geniul e îînceputul...

RODICA: De la un spectacol artistic, tţi-am mai spus.
ERASM: Sţ i ce-ai vaă zut acolo ?
RODICA (plîîngîînd): O piesaă de teatru, cu probleme, cu idei, cu
dialog... (Pauzaă .) Erasm, raă spunde-mi îîn aceastaă clipaă
cruciadaă : ce ai de gîînd?
ERASM: Saă maă culc.
RODICA: Nu asţ a. Continuaă saă te analizezi. Dar suferaă mai mult,
mai convingaă tor.
ERASM (sincer): Sufaă r, Rodica, nici n-ai idee cîît sufaă r...
RODICA (sperantţaă): Cîînd te gîîndesţ ti la trecutul apropiat?
ERASM: Cîînd maă gîîndesc la trecutul apropiat... cîînd maă
gîîndesc la somn...

RODICA: Nu, n-ai saă te culci! N-ai saă te culci pe laurii RODlCA: IÎn clipa asta eu procedez la paă raă sirea caă minului
mediocritaă tţii! conjugal. Te rog saă -mi aduci geamantanul din debara.

ERASM: Dar ce-am saă fac?
RODICA: Ai saă stai toataă noaptea sţ i ai saă te gîîndesţ ti, Erasm, ai
saă te fraă mîîntţi, ai saă -tţi faci un proces de consţ tiintţaă, un bilantţ al
îîntregii tale vietţi, ai saă ai insomnie.
ERASM: N-am...
ERASM: Rodica. n-ai saă procedezi, te implor. Unde saă te duci îîn
toiul noptţii?
RODICA (ca îîn piese): Nu sţ tiu. dar nu are importantţaă. O saă maă -
nvaă luie noaptea cu tainele sţ i misterele ei de nepaă truns. IÎmi iau
lumea îîn cap!
ERASM: Itţi iei lumea îîn caă pusţ orul aă sta mic sţ i draă gaă lasţ ? (Urlaă .)
E prea mult pentru el! (Cade îîn genunchi.) Nu pleca, Rodica, te
rog. Maă nenorocesţ ti. Sţ i geamantanul are îîncuietorile stricate...
RODICA: Eram siguraă . De douaă saă ptaă mîîni n-ai putut saă le
repari. Raă mîîn numai dacaă -mi faă gaă duiesţ ti.
ERASM: IÎtţi faă gaă duiesc.
RODICA: Bine. te cred. Ridicaă -te sţ i nu te mai umili îîn fatţa unei
femei. (El se ridicaă .) Asţ a. (Brusc.) Dar ce ai faă gaă duit?
ERASM: Nu sţ tiu.
RODICA: Te mai gîîndesţ ti la somn?
ERASM (elev silitor): Nu maă mai gîîndesc la somn.
RODICA: Am citit îîntr-o carte grena, nu spun care, caă somnul
ratţiunii nasţ te... nasţ te pui vii.
ERASM: Nasţ te monsţ tri.
RODICA: Monsţ tri, pui vii... ce importantţaă are?!
ERASM (la un prag de nebunie): Asţ a e. Sţ i eu am citit cartea
aia...
RODICA: Ah, Erasm, ce incult esţ ti! Cartea aia grena este „Goya“
de... de... de... de ce nu-tţi sţ tergi lacrimile? (Desţ i el nu are nici
urmaă de lacrimi, ea i le sţ terge cu o batistaă parfumataă .)
ERASM (saă rutaă batista): IÎtţi multţumesc, draga mea. De mîîine
devin...
RODICA: Nu, din clipa aceasta cruciadaă .
ERASM: Bine. Din clipa aceasta (ochi mari) cruciadaă ?
RODICA: Cruciadaă .
ERASM: Fie. (S-a hotaă rîît.) Am saă araă t eu lumii îîntregi cine este
Erasm Vasiliu ! (Se îîntristeazaă .) Ei, dacaă aveam alt nume!...
Auzi Erasm!... Vasiliu! Dar Erasm, nici maă car nu se sţ tie de unde
vine. Parcaă -i nume de medicament. Seamaă naă cu cataplasmaă ,
cu leucoplast, cu pleonasm... Ce soartaă vitregaă !
RODICA: Nu te descuraja, dragul meu. Nu numele face pe om,
ci invers. Totul e saă ai îîn tine fortţaă cîît o mie de Erasţ mi. O fortţaă
de uragan dezlaă ntţuit!
ERASM: Uragan ai spus? IÎl sţ i simt cum îîmi clocotesţ te îîn oase.
(Se umflaă , devine puternic, respiraă maă retţie sţ i virilitate.)
RODICA: Asţ a, Erasm, manifestaă -te ca om, transformaă -te
radical, cum se transformaă eroii din piese sţ i filme.
ERASM: Radical? Asţ teaptaă . Vrei fortţaă, personalitate? (Se suie
cu picioarele îîn pat.) Poftim! (Cu o lovituraă de picior raă stoarnaă
noptiera.)
RODICA: Nu strica mobilierul familiei. Fii un cerebral.
ERASM: Cerebral? (Ia nisţ te caă rtţi de pe o etajeraă sţ i le aruncaă .)
RODICA: Vai, Erasm, ce ai cu literatura?!
ERASM: Am eu ce am. Acum, stimataă doamnaă , voi comite un
viol. (Se naă pustesţ te asupra ei.)
RODICA (ucenicul vraă jitor care nu mai poate opri fortţele
dezlaă ntţuite): Nu. nu. Te rog. Dupaă 16 luni?! Nu. Acuma, dragaă
Erasm, potţi dormi.
ERASM (teribil): Ce-ai spus?!
RODICA (profund intimidataă ): Ziceam caă potţi dormi. Somnul
aduce satisfactţii sufletesţ ti. Sţ i fizice.
ERASM: Saă dorm? Niciodataă ! Am faă gaă duit saă am insomnie.
Adio, somn al ratţiunii care nasţ ti pui vii! S-a sfîîrsţ it cu tine. IÎn
clipa asta, maă transform radical. (Mediteazaă cîîteva clipe, îîn
care timp îîsţi corecteazaă tţinuta, apoi brusc se repede la telefon,
formeazaă un numaă r sţ i asţ teaptaă ca la capaă tul celaă lalt al firului
saă se ridice receptorul.) Alo, tovaraă sţ ul Gherasim? Aici, Vasiliu.
Cum care? Erasm. Nu s-a îîntîîmplat nimic. Sţ i ce-i dacaă
dormeai? Uite caă eu nu dorm. Nu sîînt nebun, tovaraă sţ e
Gherasim! Cum ai zis?! Raă smutţaă? Regret profund caă nu te pot
paă lmui prin telefon. Maă numesc Erasm Vasiliu, nu Raă smutţaă. Ai
raă bdare. Te rog saă maă îînscrii in echipa de fotbal a
îîntreprinderii. De mîîine. Faă raă discutţii. Te salut. (îînchide
telefonul.)
RODICA (îînmaă rmuritaă ): IÎn echipa de fotbal? Dar tu îîn viatţa
ta...
ERASM (categoric): IÎtţi interzic saă maă sfaă tuiesţ ti. (Sţ i-a adus
aminte, formeazaă un numaă r.) Extremaă dreaptaă ! (îînchide.) Vaă
araă t eu personalitate.
RODICA: Vrei saă devii fotbalist? Vai, Erasm, cîît de gresţ it m-ai
îîntţeles!
ERASM (taă ios): Saă nu vorbim totţi deodataă , caă ne stingherim
reciproc. (Formeazaă un numaă r de telefon.) Alo, Udrisţ te?
IÎnscrie-maă la cursul de limba francezaă . Vreau saă -l citesc pe
Dante îîn original. Da, la ora asta. Cum cine-i? "Eu“. (îînchide
telefonul.)
RODICA (speriataă ): Pe Dante îîn original? Erasm. mi-e fricaă ...
ERASM: Tţ i-e fricaă de culturaă , doamnaă ?! Sîînt dezamaă git. Dar
am saă merg mai departe. (Brusc.) Unde se tţine conferintţa
pentru dezarmare?
RODICA (cu nisţ te ochi imensţ i): Cred... Cred caă la Geneva. Nu
cumva vrei saă te duci acolo...
ERASM (visaă tor): Sţ i de ce nu? (Pune mîîna pe telefon, face un
numaă r.) Udrisţ te, adaugaă -maă la cursul dc limba elvetţianaă . Nu
existaă ? Infiintţeazaă -1. Ce, tţi se pare nepotrivitaă ora? (Urlaă in
receptor.) Vreau saă îînvaă tţ limba elvetţianaă ! (Trîîntesţ te
receptorul.) Idiotul, nici n-a auzit de limba elvetţianaă ...
RODICA (neconvinsaă ): Nici eu...
ERASM: Nici tu?! Sţ i mai îîndraă znesţ ti saă compari îînaintea mea!
Cc-ai faă cut tu îîn atîîtţia ani de sţ coalaă , plus bacalaureatul? Nu,
asţ a nu mai merge! Saă te îînscrii sţ i tu ca saă am cu cine conversa.
(Din nou la telefon, formeazaă un numaă r.) Alo, tovaraă sţ a
Minodora? Mîîine dimineatţaă saă nu mai gaă sesc un fir de praf pe
biroul meu. Pe biroul meu! Esţ ti surdaă ? Al meu! (îînchide.) S-au
prostit cu totţii. Auzi ce maă -ntreabaă : "Pe biroul cui?“ Nu, am saă
lichidez eu cu starea asta de indiferentţaă totalaă fatţaă de
persoana mea.
RODICA (timidaă ): Poate caă nu sţ tie cine e la telefon...
ERASM (uluire totalaă ): Cum saă nu sţ tie? Cîînd vorbesc eu, saă nu
sţ tie ? Maă faci saă rîîd. (Telefoneazaă .) Alo, chiar nu sţ tiai cu cine
vorbesţ ti? Nuuu? E culmea! (îînchide telefonul.) Nu sţ tia, ne-
norocita. Mîîine îîi cer directorului s-o dea afaraă ...
RODICA (vrea saă -l tempereze): Ai trezit-o din somn, Erasm. O
fi fost buimaă citaă ...
ERASM: Buimaă citaă ... Dacaă am saă trec cu vederea toate
buimaă celile... O dau afaraă . Saă se-nvetţe minte saă nu mai doarmaă
cîînd vorbesc cu ea.
RODICA: Erasm, nu te mai îînfierbîînta, fii calm...
ERASM: Mi-ajunge cîît am fost calm. Toataă viatţa am fost calm,
sţ ters, insinifiant. Gata! Saă tremure îîn fatţa personalitaă tţii mele!
RODICA: Poate caă vrei saă dormi. Somnul reface...
ERASM: Ha, ha, ha ! O personalitate saă doarmaă ! Napoleon, îîn
timpul luptelor de la Acapulco, nu dormea decîît trei secunde
pe noapte. Asţ a a obtţinut victoria...
RODICA: Ce saă caute Napoleon la Acapulco?
ERASM: IÎncepi saă maă contrazici? Interesant... (Furie.) Paă zesţ te-
te, cucoanaă , te avertizez! (Pumni strîînsţ i.)
RODICA (se refugiazaă îîn pat): Erasm, te rog... N-am vrut...
ERASM: Te iert pentru ultima oaraă . (Pune mîîna pe telefon.)
Alo, tovaraă sţ ul director? Vaă salut. S-o datţi afaraă pe Minodora. Sţ i
saă -l sanctţionatţi pe Udrisţ te, caă n-a auzit de limba elvetţianaă . V-
am trezit din somn ? Nu-i nimic.
RODICA (inspaă imîîntataă ): Erasm, ce faci?!
ERASM: Taci din guraă ! Nu dumneavoastraă , nevastaă -mea. Aici,
Erasm Vasiliu. De ce telefonez la ora asta ? (Mirat.) Dar cîît e
ceasul? Unu? Multţumesc. Al meu e faă raă douaă minute. Sţ titţi, m-
am hotaă rîît saă nu mai fac referatele acelea. De ce? Asţ a. E paă re-
rea mea, sţ i nu trec peste ea.
RODICA (se repede la el, îîl trage de mîînecaă ): Erasm, nu fi
nebun!...
ERASM (o îîndepaă rteazaă ): Alo. nu cumva nu vaă convine? Eu
trebuie saă execut orbesţ te dispozitţiile dumneavoastraă ? Uite caă
nu mai vreau. Cum? Mîîine? Nu. Acuma. Am tot timpul saă discut
aceastaă problemaă . A, dumneata n-ai timp. Maă rog, esţ ti director,
îîtţi potţi permite, dar eu nu mai îînghit. Am zis. Est rebus in
modus. Nu maă corecta tu pe mine. Rebus in modus, modus in
rebus, nu conteazaă . Esentţa, tovaraă sţ e! Mai citesţ te! Mai cultivaă -
te, caă esţ ti cosţ cogea director. Saă nu fiu obraznic? Te cam îîntreci
cu gluma, butoiasţ ule! Am spus „butoiasţ ule“. Da. Asţ a-tţi zic totţi
subalternii. Dacaă te deranjeazaă , mai slaă besţ te cincizeci-sţ aizeci
de kile. Degeaba te raă tţoiesţ ti la mine, caă mîîine tot îîtţi prezint
demisia. Pa! (IÎnchide.)
RODICA (îînnebunitaă ): Ce-ai faă cut, Erasm? Te-ai nenorocit! O
saă raă mîînem pe drumuri...
ERASM: Taă cere! O personalitate nu se poate umili îîn fatţa
unui... unui... (Formeazaă din nou numaă rul.) Sţ i saă -tţi pui dintţii,
butoiasţ ule, caă semeni cu tţeasta din filmul „Hamlet". (IÎnchide.)
RODICA (palidaă , pierdutaă ): Chiar vrei saă -tţi dai demisia?
ERASM: De douaă ori nu repet, desţ i repetitţia este maternitate
studiorum.
RODICA (cu disperare): Sţ i ce-ai saă faci?
ERASM: Avem salariul taă u, ne-ajunge. Decîît saă fac referate
mediocre, mai bine îîmi cultiv personalitatea proprie...
(Formeazaă un numaă r la telefon.) Alo, Viorica? Bonsoar. Aici,
Erasm. Poftim? Erasm Vasiliu, dragaă , colegul taă u. Ei, se-
îîntîîmplaă . Da, e ora cam îînaintataă , dar maă gîîndeam caă n-ar
strica saă te invit mîîine la un film. Iau eu bilete. Nu, nu sîînt beat.
Nici n-am divortţat. Dar am hotaă rîît saă nu mai fiu sţ ters. Sţ ters!
Da. Adicaă mediocru. Hai, culcaă -te, caă mîîine vedem un film de
superproductţie sau de coproductţie. Depinde unde gaă sesc
bilete. Saă rut mîîinile. (IÎnchide)
RODICA (a ascultat cu sufletul la guraă ): Erasm, tu vrei saă maă
traă dezi! Vrei saă maă -nsţ eli, Erasm. Cu Viorica!
ERASM (calm): De ce te impacientezi, dragaă ? E vorba de un
film, atîîta tot. Pentru îînceput. Nu cumva ai vrea saă raă mîîn o
fantomaă sau o fantosţ aă? Saă profitaă m de tineretţe. Madame de
Pompadour la vîîrsta mea avea paisprezece amantţi. Ce, parcaă
tu nu sţ tii?! Doar ai îînfulecat îîn cinci noptţi toataă colectţia de
„Femei celebre“...
RODICA (strigaă ): Nu, asţ a nu mai merge! Eu dau divortţ . Plec. Te
paă raă sesc, Erasm. (Plinge.) Chiar acuma plec! Adio pentru
totdeauna! (Dar nu se misţ caă .) Tţ i-am spus adio pentru tot-
deauna, Erasm.
ERASM (de un calm îîngeresc): Sţ i ce vrei saă fac? Nu maă pricep
saă repar îîncuietorile de la geamantan. Sţ i chiar dacaă m-asţ
pricepe, nu m-asţ coborîî pîînaă acolo îîncîît saă repar nisţ te îîncuie-
tori de la geamantan.
RODICA (paroxism): Dar eu plec, Erasm, te paă raă sesc definitiv.
Dau divortţ . N-ai saă maă mai vezi niciodataă . Ai saă regretţi. Ai saă -tţi
musţ ti degetele! Te paă raă sesc. Plec. Eu îîmi paă raă sesc domiciliul
conjugal, Erasm... (Dar nu se misţ caă .)
ERASM (deloc îînduiosţ at): Dacaă te-ntorci la maicaă -ta, saă nu uitţi
saă ... Adicaă , lasaă caă -i spun eu. (Formeazaă un numaă r.) Alo, mamaă -
soacraă . Eu, Erasm. Nu, nimic grav. Voiam saă -tţi aduc aminte saă -
mi dai aă ia douaă mii de lei pe care tţi i-am îîmprumutat acum trei
ani sţ i pe care ziceai caă mi-i îînapoiezi îîntr-o saă ptaă mîînaă . Ce m-a
apucat? Nimic. Dar ce, la ora asta banii nu-s tot ai mei? Suferi
de inimaă ? La vîîrsta dumitale? Paă i, parcaă spuneai caă esţ ti
tinaă raă ... Rodica? Vrea saă divortţeze. Poftim? De ce nu? Dacaă
vrea... Eu respect personalitatea altora, asţ a cum cer saă se
respecte sţ i personalitatea mea. Hai, lasaă morala, sţ i pregaă tesţ te
banii aă ia. La revedere sţ i vezi caă nu se mai poartaă toc cui.
(îînchide.)
RODICA (zdrobitaă ): Cu mama mea! Ai jignit-o! Ticaă losule!
Patricidule! Mi-ai caă lcat îîn picioare sufletul de nevastaă sţ i de
fiicaă !
ERASM (ca sţ i cum ar fi vorba de un „caă lcat pe picior“ îîn
tramvai): Pardon. Faă raă saă vreau... (Formeazaă din nou
numaă rul.) Mamaă -soacraă , tocmai maă -ntrebam caă dacaă
divortţeazaă fiica dumitale, unde ai saă -tţi mai exersezi talentul de
a baă ga intrigi... Ai saă raă mîîi sţ omeraă ! Somn usţ or! (îînchide.)
RODICA: Erasm, te implor, terminaă cu telefoanele astea! Eu
mor aici, pe loc.
ERASM (imperturbabil): Parcaă spuneai caă pleci...
RODICA (plîîngîînd): Ca saă mor îîn straă ini, faă raă familie, faă raă
nimeni lîîngaă mine, faă raă un suflet cald? Ca cele douaă orfeline?
Cîît de crud esţ ti!
ERASM: Crud? Dimpotrivaă . M-am copt. Mi-a venit mintea la
cap. Mens sana, cum spune poetul. Ce mai asţ teptţi? Valiza?
RODICA: Dar eu nu vreau saă plec, Erasm. Nu maă alunga! (Cade
îîn genunchi îîn fatţa lui.) Te rog, Erasm, nu goni o biataă femeie
îîn plinaă noapte sţ i îîn necunoscut... Fie-tţi milaă !
ERASM: Ridicaă -te sţ i nu te mai umili îîn fatţa unui baă rbat.
RODICA (se ridicaă plîîngîînd): Iartaă -maă , Erasm! Fac tot ce-mi
poruncesţ ti tu. Tu esţ ti paă rintele meu.
ERASM: Saă maă -ntorc la stadiul de obiect neîînsufletţit?
RODICA: Orisţ icum ai fi, Erasme, am saă te iubesc ca-n basme.
ERASM: Ce-i cu tine, Rodica? Vorbesţ ti îîn rime? (O scuturaă .)
RODICA (se trezesţ te ca din transaă ): Ah, ce obositaă sîînt! Era saă
adorm aici... Erasm, nu mai vreau saă ai personalitate,
originalitate, nu vreau saă mai fii cineva, vreau saă fii tu îînsutţi,
asţ a cum ai fost îîntotdeauna, nu vreau saă mai ai insomnie,
vreau saă dormi sţ i tu, sţ i (cascaă ) eu...

ERASM: Nu-mi convine functţia. ERASM: Bine, dar somnul ratţiunii?...

RODICA: Atunci, sotţul meu drag sţ i bun. RODICA: Sţ tiu. Nasţ te pui vii...

ERASM: Bun?! Buni sîînt numai oamenii mediocri, lipsitţi de ERASM (tare): Nu, Rodica. (Cu un fel de raă gusţ ealaă a epuizaă rii.)
personalitate, fantosţ ele. (Grav.) Eu nu pot fi bun! NASţ TE MONSţ TRI!

RODICA: Te iubesc asţ a cum esţ ti. Cortina

ERASM: Ca îîntr-o melodie de muzicaă usţ oaraă ? Pentru nimic îîn

lume. Pîînaă acum de ce nu m-ai iubit asţ a cum am fost?

RODICA: Am gresţ it, Erasm, iartaă -maă . Credeam caă ...

ERASM (jocul pisicii cu sţ oarecele): Acum maă iubesţ ti mai mult,

nu-i asţ a?

RODICA: Asţ fi preferat...

ERASM (urlaă ): Ce?

RODICA (micaă ): Saă fi raă mas cum ai fost...

ERASM (clocotind): Mediocru?

RODICA (din ce in ce mai micaă ): Da... Adicaă ...

ERASM (din ce in ce mai mare): Sţ ters?

RODICA: Da. De fapt...

ERASM: Faă raă pic de personalitate?

RODICA: Da. IÎn definitiv...

ERASM: Fantomaă ?

RODICA: Ei, sţ i tu...

ERASM: Dar sţ tii care-i situatţia? Tristaă , cum spune poetul. Nu

mai pot saă fiu ca îînainte... Am gustat din fructul oprit sţ i simt caă
nu pot saă fiu decîît mare, iesţ it din comun, genial! Ce maă fac?

RODICA : IÎncearcaă , Erasm, straă duiesţ te-te...

ERASM: Imposibil. Strigaă personalitatea îîn mine. Am alunecat

pe panta originalitaă tţii sţ i nu maă mai pot frîîna.

RODICA: Poate dacaă dormi putţin... ai saă te refaci.

ERASM (sare ca musţ cat): Cuum? Doar am faă gaă duit! Eu îîmi tţin
cuvîîntul. Am faă gaă duit saă maă transform radical, saă am
insomnie, saă devin cineva...

RODICA: Te dezleg de faă gaă duialaă , numai redaă -mi linisţ tea
conjugalaă .