SPAŢII VERZI

Interurbane şi Periurbane

Prof. Adriana Antohi

 Concept, caracteristici:

• Reprezinta totalitatea unitatilor de spatiu verde

existente in perimetrul urban si periurban.

• Din punct de vedere al amplasarii in raport cu

localitatea se disting categorii importante:
– spatii verzi interioare (intraurbane)
– spatii verzi exterioare perimetrului construibil
(periurbane)
 Clasificarea spatiilor verzi intraurbane
• Scuarurile:
– unitatile de spatii verzi cu dimensiunea cea mai mica,care
oscileaza intre 0,3 - 3 hectare,destinate odihnei de scurta
durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit.
• Parcurile:
– spatii verzi autonome sau aferente unor monumente
importante, cu o suprafata de cel putin 20 hectare si o mare
complexitate functionala (necesitand o administratie
proprie). Ele devin absolut necesare in cazul oraselor cu
peste 50000 de locuitori.
• Gradinile:
– unitati de spatii verzi cu suprafete intre 3 si 20 hectare
care au ca functie principala asigurarea recrearii locuitorilor
din raza de deservire (care este de 1-1,5km). Ele sunt
integrate in spatiul locuirii,in cvartalele de locuinte, au
utilizare zilnica.
• Gradinile botanice si zoologice
• Spatii verzi aferente cailor de circulatie din oras:
– de-a lungul cursurilor de apa, din jurul unor dotari
publice.
• Plantatiile de arbori pe aliniamente:
– pot fi de diferite tipuri si au roluri multiple.
• Fasiile plantate de-a lungul arterelor de circulatie
– sunt spatii verzi amenajate pentru separarea
trotuarelor pietonale de traficul stradal sau pentru
compartimentarea interioara a arterelor de
circulatie.
• Spatii verzi aferente unitatilor economice:
– au rolul de a diminua zgomotul, poluarea
atmosferica.
• Spatii verzi aferente dotarilor social-culturale:
– cuprind plantatiile si amenajarile din jurul spitalelor.
 Clasificarea spatiilor verzi periurbane
• Padurea-parc:
– constituie o zona de agrement deosebit de importanta din
zona periurbana; face parte din categoria padurilor sociale
cu functii de recreere, are de obicei circa 100 ha
suprafata si rezulta in urma amenajarii padurilor sau a
unor parti din padure, prin introduceerea unor specii
floristice ornamentale, infiintarea unor drumuri si alei,
dotari cu caracter utilitar de servire a vizitatorilor
(terenuri sportive, bufete, refugii in caz de ploaie, grupuri
sanitare, stranduri, cinematografe etc.)
• Padurile de agrement:
– mult mai extinse decat padurile-parc si se situeaza, de
cele mai multe ori, in exteriorul padurilor-parc amenajate
in zona periurbana sau in zonele de interes balnear-turistic
deosebit. Spre deosebire de prima categorie de paduri, ele
dispun de dotari si amenajari sumare, reprezentate prin
drumuri si poteci marcate ce duc la obiectivele turistice
existente in zona (cabane, puncte de belvedere, cabane
vanatoresti si pastorale etc.)