Elemente de inginerie tehnologica

3.1. Analiza comparativa a tehnologiei similare din tara si strainatate pentru

realizarea productiei proiectate
Obtinerea alcoolului alimentar a atras atentia oamenilor inca din cele
mai vechi timpuri. Inca de la inceputuri industria alcoolului alimentar si-a
indreptat atentia inspre obtinerea alcoolului alimentar de calitate din ce in ce
mai buna. Calitatea alcoolului alimentar depinde in mare masura si de
utilajele de prelucrare de aceea a aparut dorinta de perfectionare a utilajelor.
Datorita unei game largi de utilaje existente, in ultimele decenii s-a urmarit
cresterea randamentului de obtinere a alcoolului alimentar prin folosirea de
suse noi de drojdi,preparate enzimatice speciale, diversificarea materiilor
prime si tehnologii moderne.
In ultimii ani se urmareste obtinerea alcoolului alimentar intr-un timp
cat mai scurt, cu un pret cat mai mic posibil in conditiile unei calitati a
produsului care sa corespunda cerintelor la nivel mondial. Aceasta se poate
realiza prin introducerea de noi metode si tehnici de lucru. Un astfel de
procedeu este procedeul prin dispersia plamezii si recircularea borhotului
care este una dintre cele mai noi metode folosite in industria fermentativa in
vederea obtinerii alcoolului alimentar de calitate superioara in conditiile
reducerii duratei de fermentare a plamezii si reducerii de energie termica si
electrica.
9
Procedeul presupune introducerea unei operatii speciale – dispersia
plamezii in scopul reducerii timpului de fermentare a acesteia. Prin acest
procedeu se urmareste si obtinerea unei economii de energie electrica cu
implicatii directe asupra costului produsului.
Aparatul de dispersie introdus in procesul tehnologic in procesul
tehnologic nu prezinta pericol de infectie a plamezii, este usor de igienizat si
supravegheat.
Procedeul prin dispersia plamezii cu recircularea borhotului este un
procedeu ecologic deoarece nu se produc substante ce afecteaza mediul
inconjurator,respectiv viata. Procedeul permite perfectionarea si
modernizarea in viitor pentru a se asigura tot timpul calitatea produsului finit
obtinut care sa corespunda nivelului calitativ mondial.
In cazul obtinerii alcoolului alimentar din melasa, tehnologiile moderne
au incetat sa apara deoarece este o cale de obtinere a alcoolului mai putin
accesibila. La noi in tara se mai produce alcool rafinat din melasa doar la o
singura fabrica de procesare a alcoolului.
3.2. Alegerea si descrierea shemei tehnologice adoptate si analiza care
influenteaza productia
Obtinerea alcoolului rafinat din materii prime zaharoase se realizeaza
intr-un mod diferit fata de cele amidonoase, deoarece in cazul malasei si a
altor materii prime care contin zahar,se impune operatia de corectare a
compozitiei.
Obtinerea plamezii din melasa cuprinde trei etape:
• pregatirea melasei;
• obtinerea culturilor de drojdie necesare fermentarii;
• fermentarea plamezii din melasa.
Pregatirea melasei cuprinde o serie de operatii care sunt necesare pentru
transformarea acesteia in plamada destinata fermentarii. Aceste operatii sunt
urmatoarele :
- diluarea melasei cu apa;
- neutralizarea si acidularea melasei;
- adaugarea sarurilor nutritive;
- sterilizarea melasei;
- limpezirea melasei.
Toate aceste operatii au loc intr-o instalatie speciala de pregatire a
melasei pentru fermentare.
Melasa, cu ajutorul pompelor, din rezervorul de depozitare este trecuta
in rezervorul tampon care este situat la nivelul superior al sectiei de
productie. Din rezervorul tampon, melasa se trece prin cadere libera intr-un
alt rezervor care este montat pe un cantar bascula, pentru stabilirea cantitatii
10
de melasa necesara procesarii. Dupa aceste manevre, melasa este separate in
doua parti: o parte necesara pregatirii mediului de insamantare cu drojdii si o
alta parte necesara obtinerii plamezii care se supune fermentarii.
Diluarea melasei. Melasa are substanta uscata cuprinsa intre 75-
800Bllg si fiindca mediul este bogat in zaharuri, drojdiile nu pot fermenta
substratul. De aceea este necesara o pregatire prealabila a melasei, adica prin
diluare cu apa. La procesarea alcoolului din melasa se lucreaza cu doua
plamezi:
- plamada pentru prefermentare 12-160Bllg;
- plamada pentru fermentare 28-320Bllg.
Diluarea melasei se face in tancuri iar in prima etapa se dilueaza pana la
600Bllg, fiecare tanc este prevazut cu un racord de apa si un barbotor prin
care se introduce aer sub presiune, in vederea omogenizarii melasei diluate.
Melasa destinata fermentarii este influientata de:
- puritatea melasei;
- ciclul de utilizare al tancurilor;
- cantitatea de zahar rezidual existent in melasa etc.
Cand se lucreaza cu melasa infectata, aceasta se dilueaza pana la
600Bllg, se sterilizeaza sau se trateaza antiseptic cu pentaclorfenolat de
sodiu.
Diluarea melasei se face cu apa la temperatura de 22-280C asigurand o
agitare continua, prin folosirea aerului comprimat de 1-2 atm. Gradul de
diluare al melasei se stabileste pentru fiecare sarja, in functie de procedeul
aplicat si de concentratia in zaharuri a melasei.
Neutralizarea si acidularea melasei. Melasa, are o reactie usor
alcalina, de aceea trebuie supusa neutralizarii si acidificarii, pana la un pH
optim fermentarii, adica de 4,5-5.
Neutralizarea se efectueaza cu acid sulfuric cu rol de sterilizator si
favorizeaza procesul de limpezire al melasei. Cantitatea de acid sulfuric
adaugat, se stabileste in laborator pentru fiecare sarja in parte, tinandu-se
cont de caracteristicile melasei. Practic, se pot adauga aproximativ 140 ml
acid sulfuric la 100 kg de melasa, pentru fiecare grad de alcalinitate.
De regula, se folosesc 2-7 l H2SO4/ tona plamada, pentru neutralizare si
acidifiere. Daca se folosesc antiseptici, cantitatea de acid sulfuric se reduce
proportional.
Adaugarea de saruri nutritive. Compozitia chimica a melasei ridica o
serie de probleme particulare, in special datorita continutului ridicat de
sodiu, substante minerale si a cantitatii reduse de substante nutritive, in
special de fosfor si azot. Procentul ridicat de saruri minerale neasimilabile
influenteaza negativ dezvoltarea drojdiei si implicit procesul de fermentare.
Azotul si fosforul sunt indinspensabile procesului de biosinteza a
celulelor de drojdie. Melasa contine cantitati mari de azot neasimilabil de
11
drojdii, din aceasta cauza, melasa este supusa procesului de corectare sau
imbunatatire a cantitatilor de substante nutritive cu fosfor si azot. O dozare
insuficienta duce la o fermentare incomplecta, iar in exces, se favorizeaza
dezvoltarea unei mase relative de drojdie, in dauna fermentatiei alcoolice. In
ambele cazuri se reduce cantitatea de alcool etilic.
Deficitul de substante nutritive se completeaza cu sulfat de amoniu,
superfosfat de calciu, ingrasaminte complexe, ammoniac sau uree.
Proportiile in care se adauga sunt de 0,1% azot si 0,2% fosfor fata de
melasa; uneori se mai adauga si magneziu sub forma de sulfat de magneziu
in proportie de 0,2-0,8% fata de melasa.
Substantele nutritive se adauga ca solutii limpezi, obtinute prin
dizolvarea sarurilor in apa. Aceste substante nutritive se pot adauga si la
cultura de drojdie in proportie de 0,5% fata de melasa.
Limpezirea si sterilizarea plamezii. Melasa imbogatita in substante
nutritive, neutralizata si acidulata, este supusa limpezirii. Limpezirea are
drept scop depunerea coloizilor adusi la punctul izoelectric si precipitarea de
catre acidul sulfuric adaugat. Ionii de hidrogen ( H+) ai acidului sulfuric
neutralizeaza sarcinile positive ale coloizilor producand limpezirea.
Aceasta limpezire a melasei se poate realize prin doua procedee:
- limpezire la rece;
- limpezire la cald.
Limpezirea la rece se foloseste in cazul melasei normale, iar procesul
decurge astfel: dupa acidifierea si corectarea cu substante nutritive a melasei,
aceasta se aduce in tancul de limpezire, la o concentratie de 12-160Bllg.
Melasa se lasa sa se limpezeasca prin sedimentarea suspensiilor si a
coloizilor precipitati, datorita adaugarii acidului sulfuric.
Timpul de limpezire este de 12-20 ore, iar melasa limpede se
decanteaza in partea superioara a tancului si este trecuta in linul de
prefermentare.
Limpezirea la cald este folosita mai des deoarece se realizeaza
concomitant cu pasteurizarea si limpezirea. Melasa din tancul de limpezire
se incalzeste pana la fierbere prin barbotare cu abur, dupa care se lasa la
limpezire,timp de 8-10 ore, la temperatura de 70-900C. In acest mod se
indeparteaza substantele daunatoare drojdiei ca SO2,NO2,etc.
Folosirea drojdiilor pentru fermentarea plamezii din melasa
In vederea obtinerii unei fermentari complete a plamezii din melasa, se
impune folosirea drojdiilor cu urmatoarele caracteristici:
- sa aiba o capacitate de fermentare completa a plamezilor;
- sa fermenteze rapid zaharurile si complet zaharoza din melasa;
- sa contribuie la obtinerea unei cantitati mari de alcool si CO2;
- sa inhibe microorganismele daunatoare;
12
- sa se acomodeze in plamezile bogate in alcool si cu aciditate ridicata;
- sa posede o capacitate de hidroliza a substantelor proteice pentru
asimilarea aminoacizilor necesari biosintezei;
- sa se dezvolte bine la 30-350C;
- sa se inmulteasca rapid si fara aerare;
- sa nu fie compatibile cu microorganismele daunatoare;
- sa fie climatizate in melasa cu o cantitate mare de saruri;
- sa se foloseasca cantitati mici de drojdie la insamantarea plamezii
principale.
La pregatirea drojdiilor se disting trei etape:
- multiplicarea in laborator;
- inmultirea in sectia de culturi pure;
- prefermentarea melasei.