BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ

BULETINUL OFICIAL AL PATRIARHIEI ROMÂNE

PARTEA OFICIALĂ
Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Sesiunea anului 1965

ANUL LXXXIII NR. 11 – 12 NOIEMBRIE – DECEMBRIE 1965

EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC ȘI DE MISIUNE ORTODOXĂ
 PARTEA OFICIALĂ

LUCRĂRILE SFÂNTULUI SINOD AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ÎN SESIUNEA

ANULUI 1965

SPICURI DIN SUMARUL ȘEDINȚELOR DIN 17 ȘI 18 DECEMBRIE 1965

Ședința se deschide la orele 10 dimineața, sub președinția Prea Fericitului Patriarh Justinian.
La ședință participă domnul Prof. Dumitru Dogaru, secretarul general al Departamentului
Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri.
Se rostește rugăciunea „Împărate Ceresc”.
P.S. Episcop Antim Târgovișteanull, secretar al Sfântului Sinod, citește apelul nominal. Sunt
prezenți:
Prea Fericitul Patriarh Justinian, Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei,
Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Firmilian al Olteniei, Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Nicolae al
Banatului, Prea Sfințitul Episcop Iosif al Râmnicului și Argeșului, Prea Sfințitul Episcop Partenie al
Romanului și Hușilor, Prea Sfințitul Episcop Antim al Buzăului, Prea Sfințitul Episcop Chesarie al
Dunării de Jos, Prea Sfințitul Episcop Teoctist al Aradului, Prea Sfințitul Episcop Teofil al
Clujului, Prea Sfințitul Episcop Valerian al Oradei, Prea Sfințitul Episcop Antim Târgovișteanul,
Prea Sfințitul Episcop Visarion Ploieșteanul, vicar patriarhal.
Nu este prezent Î.P.S. Nicolae al Ardealului. Prea Fericitul Președinte face cunoscut că din
partea Î.P.S. Mitropolit al Ardealului s-a primit o telegramă, prin care solicită să i se motiveze
absența la ședința Sfântului Sinod, deoarece se găsește în covaleșcență.
Sfântul Sinod motivează absența la ședință a Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului.
Înainte de a intra în ordinea de zi, Prea Fericitul Președinte propune să se expedieze
domnului Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Domnului Președinte
al Consiliului de Miniștri al republicii Socialiste România, următoarele telegrame:

Domnului CHIVU STOICA

Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
Loco

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întruniși în sesiune ordinară anuală
de lucru, exprimă Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Domniei Voastre personal,
sentimentele lor de dragoste și deosebită prețuire și Vă asigurăm de hotărârea lor neclintită în
sprijinirea eforturilor mărețe ce se depun de întregul nostru popor, pentru înflorirea și întărirea
scumpei noastre Patrii și pentru Biruința păcii și a bunei-înțelegeri în lumea întreagă.

Președintele Sfântului Sinod

† Justinian
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

2
 Domnului ION GHEORGHE MAURER
Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România
Loco

Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întruniși în sesiune ordinară anuală
de lucru, își îndreaptă cu căldură gândurile către Guvernul Republicii Socialiste România și către
Domnia Voastră personal, asigurându-Vă de hotărârea lor fermă de a cultiva și în viitor în
sufletele clericilor și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române dragostea față de scumpa noastră
Patrie și elanul de a munci fără preget pentru înflorirea Republicii Socialiste România pentru
făurirea binelui obștesc și pentru zidirea păcii și a bunei înțelegeri între toate popoarele lumii.

Președintele Sfântului Sinod

† Justinian
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sfîntul Sinod aprobă textul telegramelor și hotărăște expedierea lor. Se intră în ordinea de zi.
Prea Fericitul Președinye împarte lucrările la comisii precum urmează:

1. Tem. Nr. 1142/1965. – Cabinet – Hotărârea Patriarhiei Ecumenice de ridicare a anatemei

din 1054 asupra Bisericii Romei (telegrama primită din partea Sanctității Sale Patriarhului
Ecumenic și telegrama Prea Fericitului Arhiepiscop Hrisostom al Atenei).
2. Tem. nr. 17022/1965. – Invitația Prea Fericitului Patriarh Chiril al Bulgariei către Prea
Fericitul Patriarh Justinian de a face o vizită în Bulgaria, în luna mai 1966.
3. tem. nr. 180/C/1965. – Vizita Grației Sale Dr. M. Ramsey, Arhiepiscop de Canterbury,
Primat a toată Anglia și Mitropolit.
3. bis. Tem. nr. 14939/1965. – Invitația Grației Sale Dr. M. Ramsey, Primatul Angliei, către
Prea Fericitul Patriarh Justinian de a vizita Biserica Anglicană.
4. Tem. nr. 17015/1965. – Referat asupre situației actuale a Bisericii și căminului românesc
de la Ierusalim – Israel, în vederea sfințirii bisericii și inaugurării căminului.
5. Tem. nr. 16352/1965. – Invitația către Prea Fericitul Patriarh Justinian de a vizita
Mitropolia Patrelor – Grecia.
6. Tem. nr. 4991/1965. – Darea de seamă asupra vizitei Sanctității Sale Catolicosul tuturor
armenilor, Vasken I, în cuprinsul bisericii Ortodoxe Române.
7. Tem. nr. 16179/1965. – Vizita Președintelui Indiei Sardepalli Radhakrishnan la
Mănăstirea Antim și palatul Sfântului Sinod și vizita unor personalități bisericești din India, la
Patriarhia Română..
8. Tem. nr. 15745/1965. – Scrisoarea Secretariatului interimar al Conferinței căpeteniilor
Bisericilor Vechi Orientale, prin care se trimite raportul oficial asupra Conferinței de la Addis
Abeba și cu privire la raporturile acestor Biserici cu biserica Ortodoxă de Răsărit.
9. Tem. nr. 9202/1965. – Scrisoarea Sanctității Sale Patriarhului Atenagora al
Constantinopolului cu privire la dialogul teologic cu Bisericile vechi Orientale.
10. Tem. nr. 15756/1965. – Protestele primite din partea Patriarhului Ierusalimului și alror
foruri bisericești, în legătură cu situația Patriarhiei Ecumenice.
11. Tem. nr. 17016/1965. – Referat asupra stadiului lucrărilor pregătitoare pentru Prosinodul
Ortodox, repartizate profesorilor de la Institutele teologice din București și Sibiu.
12. Tem. nr. 17020/1965. – Referatul asupra schimbului de burse între Patriarhia Română și
alte Biserici sau Organizații creștine
3
 13. Tem. nr. 11500/1965. – Referat în legătură cu înscăunarea Întâistătătorului Bisericii
Ortodoxe din Polonia.
14. Tem. nr. 9104 și 15058/1965. – Rapoartele delegaților Patriarhiei Române, participanți
la solemnitățile religioase organizate de parohia ortodoxă română din Viena.
15. Tem. nr. 13942/1965. – Participarea P.C. Pr. Prof. Al. Ciurea la Campamentul de la
Agape – Italia și vizita sa la Facultatea de teologie Valdenză din Roma (5 – 17 septembrie 1965).
16. Tem. nr, 12418/1965. – Participarea D-lui Prof. N. Chițescu la sesiuna comitetului de
lucru al Comisiei „Credință și Constituție” (Bad-Saarow, R. D. Germană, 9 – 12 iulie 1965).
17. Tem. nr. 10460/1965. – Participarea P. C. Prof. Sofron Vlad la lucrările Comisiei
Comsiliului Ecumenic al Bisericilor pentru Afacerile Internaționale ( Geneva, 9 – 12 iunie 1965).
18. Tem. nr. 10399/1965. – Darea de seamă asupra conferinței „Opera de împăcare a lui
Dumnezeu astăzi printre popoare” (Institutul Ecumenic Bossey, 28. VI – 3. VII 1965).
19. Tem. nr. 13319/1965. – Participarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului la sesiunea de
lucru a Comitetului de conducere al Institutului Ecumenic de la Bossey (4 – 7 septembrie 1965).
20. Tem. nr. 7367 și 15487/1965. – Dările de seamă asupra sesiunilor de lucru de la
Budapesta ale: Departamentului de studii, Secretariatului internațional, Comitetului consultativ și
Comitetului executiv al Conferinței Creștine pentru Pace.
21. Tem. nr. 4900, 8530, 1318/1965. – Dările de seamă asupra sesiunilor de lucru ale
comisiilor: economică, internațională și ecumenică din cadrul Conferinței Creștine pentru Pace.
22. Tem. nr. 13493/1965. – Participarea D-lui asist. Șt. Alexe la Seminarul internațional
pentru tineret (devle – Praga, 21 august – septembrie 1965).
23. Tem. nr. 14571/1965.- Darea de seamă asupra sesiunii prezidiului Conferinței Bisericilor
Europene ( București, 22 – 24 septembrie 1965).
24. Tem. nr. 13852/1965. – Participarea P.C. Diac. Prof. N. Nicolaescu la lucrările celui de-
al treilea Congres internațional de Noul Testament (Oxford, 13 – 17 septembrie 1965).
25. Tem. nr. 6703/1965. – Vizita D-lui Prof. N. Chițescu la Facultatea de teologie
Protestantă de la Paris (30 mai – 5 iunie 1965).
Se trimit spre studiere și referire Comisiei afacerilor externe.

26. Tem. nr. 16835/1965. – Proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei
1966, în legătură cu colecta pentru Fondul Central Misionar.
27. Tem. nr. 17014/1965. – Referat în legătură cu comemorarea a 250 de ani de la moartea
Mitropolitului Antim Ivireanul, în luna septembrie 1966.
28. Tem. nr. 10801/1965. – Formula de pomenire la slujbele religioase a conducerii actualer
a Statului.
29. Tem. nr. 17018/1965. – Stabilirea temelor pentru Conferințele de orientare pe anul 1966.
30. Tem. nr. 16161/1965. – Stabilirea seriilor pentru cursurile de îndrumare misionară pe
anul 1966.
31. Tem. nr. 17834 și 16188/1965. – Acordarea rangului de arhimandrit: Protos. Paisie
Prelipceanu și Ierom. Paulin Popescu, de la Paraclisul Antim.
32. Tem. nr. 17047/1965. – Adresa Sfintei Arhiepiscopii a Iașilor pentru acordarea rangului
de arhimandrit: Protos. Adrian Hirțcu, Protos. Nestor Vornicescu, Protos. Eftimie Luca și Protos.
Gherasim Cucoșel.
33. Tem. nr. 17357/1965. – Itinerariile pastorale ale ÎÎ.PP.SS. și PP.SS. Chiriarhi pe anul
1965.
Se trimite spre studiere și referire Comisiei pentru doctrină, viață religioasă și pentru
mănăstiri.

34. Tem. nr. 15785/1965. – Stabilirea datelor pentru alegerea organelor deliberative și
executive parohiale pe anul 1966.

4
 35. Tem. nr. 1171-C și 2470/1965. – Cererea Î.P.S. Vasile Lăzărescu de a se revizui
hotărârea Sfântului Sinod din18 decembrie 1961, prin care a fost îndepărtat din scaunul de
Mitropolit al Banatului.
36. Tem. nr. 17260 și 9741/1965. – Cererea de iertare a fostului ieromonah Silviu Iovan de
la fosta mănăstire T. Vladimirescu.
37. Tem. nr. 9331/1965. – Cererea de iertare a fostului diacon Ion Severeanul din Sfânta
Arhiepiscopie a Bucureștilor.
38. Tem. nr. 3102/1965. – Cererea de iertare a preotului Virgil Constantinescu, fost la
parohia T. Vladimirescu – București.
39. Tem. nr. 6334/1965. – Cererea de iertare a fostului Arhimandrit Vincențiu Balaș, din
Eparhia Oradiei.
Se trimit spre studiere și referire Comisiei canonice juridice și pentru disciplină.

40. Tem. nr. 9727/1965. – Referat asupra pregătirii temelor pentru Congresul al doilea de
teologie ortodoxă, de către Institutele teologice din București și Sibiu.
41. Tem. nr. 15757/1965. – Adresa Sfintei Episcopii a Buzăului în legătură cu instituirea
unui examen de asimilare pentru școlile de cântăreți bisericești.
42. Tem. nr. 16857/1965. – Adresa Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștiului nr. 17263/1965, cu
privire la criteriile de repartizare a burselor a Institutului teologic din București.
Se trimite spre studiere și referire Comisiei învățământului pentru pregătirea personalului
bisericesc.
Prea Fericitul Președinte suspendă ședința până la orele 17, pentru studierea în comisii a
problemelor repartizate.

Ședința se redeschide la orele 17, sub președinția prea Fericitului Patriarh Justinian.
Se intră în ordinea de zi.
P.S. Episcop Antim Târgovișteanul, vicar patriarhal, raportul Comisiei afacerilor externe,
citește referatele asupra:
1. Tem. nr. 1142/C/1965. – Hotărârea Patriarhiei Ecumenice de ridicare a anatemei asupra
Bisericii Romei (telegramă primită din partea Sanctității Sale Patriarhului Ecumenic și telegrama
primită din partea Prea Fericitului Arhiepiscop Hrisostom al Atenei, în legătură cu această
problemă).
Prin telegrama din 5 decembrie 1965, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Atenagora a adus
la cunoștință Prea Fericitului Patriarh Justinian că, în spiritul celei de a treia Conferințe Panortodoxe
de la Rodos, lucrând de comun acord cu Biserica Romei, a hotărât să procedeze la ridicarea, de o
parte și de alta, a anatemelor aruncate în anul 1054, fapt care s-a și săvârșit la Constantinopol și la
Roma, în ziua de 7 decembrie 1965.
Tot prin această telegramă încunoștiințează că vor urma scrisori cu lămuriri amănunțite
asupra acestui fapt.
De altă parte, Prea fericitul Arhiepiscop Hrisostom al Atenei prin telegrama din 6 decembrie
1965, roagă pe Prea Fericitul Patriarh Justinian să-i facă cunoscută poziția Bisericii Ortodoxe
Române, față de hotărârea Patriarhiei Ecumenice, pentru că, potrivit cu ea, să ia și Biserica Greciei
hotărârile cuvenite.
La propunerea Comisiei afacerilor externe și în urma discuțiilor ce au avut loc în ședință, se
hotărățte:
1. Luând cunoștință de telegrama Patriarhiei Ecumenice, prin care Patriarhia Română este
anunțată de ridicarea anatemei din 1054 și că vor urma scrisori cu lămuriri amănunțite, Sfântul
Sinod rămâne în așteptarea acestei corespondențe.
5
 2. Se ia act de telegrama Prea Fericitului Arhiepiscop Hrisostom al Atenei, precum și de
răspunsul Prea Fericitului Patriarh Justinian în această chestiune, urmând ca – după primirea
scrisorilor lămuritoare de la Patriarhia Ecumenică și după examinarea lor, - să se comunice la
Atena hotărârea ce se va lua.
3. Se instituie o comisie de specialiști pentru examinarea aspectelor legate de ridicarea
acestei anateme. Comisia se va compune din profesori de la Institutele Teologice din București și
Sibiu și anume:
- Prof. T. M. Popescu și Prof. M. Șesan – pentru aspectul istoric al problemei;
- Prof. Pr. D. Stăniloaie și Prof. N. Chițescu – pentru aspectul dogmatic;
- Prof. Pr. Liviu Stan și Dl. Iorgu Ivan – pentru aspectul canonic.
Ca secretar al comisiei să fie numit Dl. Gh. Alexe, cu sarcina de a se îngriji de necesitățile
administrative ale efectuarii acestei lucrăre.

2. Tem. nr. 17022/1965. – Invitația Prea Fericitului Patriarh Chiril al Bulgariei către Prea
Fericitul Patriarh Justinian de a face o vizită în Bulgaria, la 10 mai 1966.
Prin scrisoarea din 30. XI. 1965, Prea Fericitul Patriarh Chiril al Bisericii Ortodoxe Bulgare
face poftirea Prea Fericitului Patriarh Justinian de a vizita Biserica Ortodoxă Bulgară, în cursul lunii
mai a anului viitor, cu prilejul celei de-a 13- a aniversări a restabilirii Patriarhiei Bulgariei și a
intronizării ca Patriarh a Prea Fericitului Chiril, aniversare care va avea loc la 10 mai 1966.
La proppunerea Comisiei afacerilor externe se hotărăște:
Se ia act de această invitație. Prea Fericitul Patriarh Justinian este rugat să accepte
invitația și să facă această călătorie, împreună cu o delegație, pe care o va stabili Prea Fericirea
Sa.

3. Tem. nr. 180/C/1965. – Vizita Grației Sale Dr. M. Ramsey, Arhiepiscopul de Canterbury,
Primatul a toată Anglia și Mitropolit.
La invitația Prea Fericitului Patriarh Justinian, Arhiepiscopul de Canterbury, Primat a toată
Anglia și Mitropolit, Dr. M. Ramsey, însoțit de o delegație de clerici anglicani, a făcut o vizită
Bisericii Ortodoxe Române, între 2 și 8 iunie 1965.
Programul vizitei Grației Sale Dr. A. M. Ramsey a cuprins: participarea la oficieri divine, o
întâlnire cu profesorii și studenții Institutului teologic din București, vizitarea Mămăstirii Curtea de
Argeș și a Hidrocentralei Gh. Ghorghiu – Dej de pe Argeș, vizitarea bisericilor Sfântul Elefterie din
București și Leordeni – Argeș, a caselor sanatoriale de la Viforâtas și Dealul, precum și a
Mănăstirilor Cernica și Ghigiu.
Cu ocazia zilei de 6 iunie, - împlinirea a 17 ani de la înscăunarea Prea Fericitului Patriarh
Justinian, - oaspeții au asistat la Sfânta Liturghie săvârșită în Biserica Sfântul Spiridon, în prezența
membrilor Sfântului Sinod și a reprezentanților celorlalte culte din țară și apoi au participat la masa
oficială, care s-a dat la Palatul Patriarhal.
În ziua de 7 iunie au avut loc, la palatul Sfântului Sinod, convorbiri oficiale între delegația
Bisericii Anglicane și membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu care prilej s-a
accentuat importanța Conferinței între reprezentanții Bisericilor Anglicane și Ortodoxe Române,
care a avut loc la București în 1935, și s-a stăruit asupra organizării dialogului teologic dintre
Biserica Ortodoză și Anglicană, în lumina hotărârilor celei de-a 3- a Conferințe Panortodoxe de la
Rodos.
La sfârșitul vizitei, Întâistătătorii celor doua Biserici au semnat un comunicat comun, în care
s-au consemnat pe scurt rezultatele deosebit de însemnate ale acestei vizite. Impresiile deosebit de
puternice pe care această vizită le-a lăsat asupra sa au fost exprimate de Grația Sa Dr. M. Ramsey,
după înapoierea Sa în Anglia, cu diferite prilejuri.
Vizita Grației Sale Dr. A. M. Ramsey a constituit o însemnată contribuție la apropiera dintre
Biserica Ortodoxă Română și Biserica Anglicană, la dezvoltarea legătirilor de prietenie tradiționale

6
dintre poporul român și poporul englez, la idealurile ecumenismului creștin și la marea cauză a
păcii, a înțelegerii și a prieteniei dintre popoare.
La propunerile Comisiei afacerilor externe, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act de darea de seamă asupra acestei vizite care constituie un însemnat pas înainte în
ceea ce privește apropierea dintre Biserica noastră și Biserica Anglicană.
Se exprimă mulțumiri Prea Fericitului Patriarh Justinian, pentru modul în care a fost
organizată această vizită și pentru rezultatele la care s-a ajuns, cu prilejul ei.

3.bis. Tem. nr. 14939/1965. – Invitația Grației Sale Michael Ramsey, Arhiepiscop de
Canterbury, Primat al Angliei și Mitropolit, către Prea Fericitul Patriarh Justinian, de a vizita
Biserica Anglicană.
Cu ocazia vizitei la noi a Arhiepiscopului de Canterbury, Primat a toată Anglia și Mitropolit
Dr. Michael Ramsey, Grația Sa în cadrul convorbirilor oficiale avute, a făcut poftire Prea Fericitul
Patriarh Justinian de a vizita, împreună cu o delegație, Biserica Angliei, la o dată care-i va conveni.
Aceiași invitație a fost trimisă și în scris, la 22 octombrie 1965.
Prea Fericitul Patriarh Justinian a răspuns Grației Sale că acceptă invitația și va vizita
Biserica Angliei între 21 -28 iunie1966, cu scopul de a cunoaște mai de aproape organizarea acestei
Biserici și viața religioasă a clericilor și credincioșilor anglicani, cum și de a adânci prietenia dintre
cele două Biserici.
De acord cu propunerile Comisiei afacerilor externe și în urma discuțiilor purtate în ședință,
se hotărăște:
Prea Fericitul Patriarh Justinian este rugat să desemneze pe membrii delegației care va
însoți pe Prea Fericirea Sa în această împrejurare.

4. Tem. nr. 17015/1965. – Referat asupra situației actuale a Bisericii și căminului românesc
de la Ierusalim – Israel, în vederea sfințirii bisericii și inaugurării căminului.
P.C. Consilier Gh. Soare prezintă referatul asupra situației actuale a bisericii și căminului
românesc de la Ierusalim, arătând că datorită purtării de grijă continui a Prea Fericitului Patriarh
Justinian și cu largul sprijin al Guvernului țării noastre, dat prin legația română de la Tel Aviv,
biserica și căminul românesc în momentul de față sunt în deplina proprietate de drept și de fapt a
Patriarhiei Române, că s-au încasat toate chiriile datorate de autoritățilr israeliene pe timpul
deținerii căminului, că Prea Fericitul Patriarh Justinian a trimis ca superior al bisericii și căminului
de la Ierusalim încă de la 1 februarie 1963 pe Arhim. Lucian Florea, care depune acolo o muncă
susținută, iar cu începere de la 1 martie 1965, a trimis în calitate de cântăreață și administratoare a
căminului pe monahia Nazaria Niță.
Biserica de la Ierusalim a fost pictată pentru prima dată de la zidirea ei de pictor prof. Gh.
Popescu, din țară, care a realizat o operă de înaltă artă, ce face cinste Bisericii noastre; s-au trimis în
mai multe rânduri cărți de slujbă și obiecte bisericești, iar mobilierul bisericii și alte obiecte,
confecționate în Atelierele Patriarhiei Române au primit autorizația de export și vor fi expediate în
curând. A rămas să se picteze în țară și să se trimită la Ierusalim numai icoanele de la catapeteasma
bisericii.
La propunerae Comisiei afacerilor externe, Sfântul Sinod hotărăște următoarele:
Se ia act de realizările din ultimul timp de la biserica și căminul românesc de la Ierusalim –
Israel;
Se exprimă mulțumiri Prea Fericitului Patriarh pentru purtarea de grijă față de aceste
așezăminte romnești de la locurile sfinte;
Prea Fericitul Patriarh Justinian este rugat ca, la terminarea ttuturor lucrărilor inițiate, să
ia personal osteneala sfințirii bisericii și inaugurarea căminulu, însoțit de o delegație, făcând în
acest sens demersurile necesare.

7
 5. Tem. nr. 16352/1965. – Invitația către Prea Fericitul Patriarh Justinian de a vizita
Mitropolia Patrelor – Grecia.
Prea Fericitul Patriarh Justinian a primit o scrisoare din parte Î.P.S. Mitropolit Constantinos
al Patrelor, în care este rugat să facă o vizită la Patras, spre a se închina Capului Sfântului Apostol
Andrei, readus acolo în anul 1964.
Întrucât o vizită a Prea Fericitului Patriarh Justinian în Grecia era încă mai de multă vreme
luată în considerație, Prea Fericirea Sa, prin rezoluțția pusă pe scrisoarea Î.P.S. Mitropolit al
Patrelor, a legat vizitarea Mitropoliei de la Patras și închinarea la moaștele Sfântului Apostol Andrei
de vizita în Grecia.
Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act de invitația Î.P.S. Mitropolit Constantinos al Patrelor, precum și de acceptarea
Prea Fericitului Patriarh Justinian, ca atunci când va face o vizită Prea Fericitului Arhiepiscop
Hrisostom al Atenei și al întregii Grecii, să includă în program și vizitarea Mitropoliei Patrelor și
închinarea la moaștele Sfântului Andrei.

6. Tem. nr. 4491/1965. – Darea de seamă asupra vizitei Sanctității Sale Vasken I, Patriarhul
Suprem și Catolicosul tuturor armenilor, în cuprinsul Bisericii Ortodoxe Române.
La invitația Prea Fericitului Patriarh Justinian, Sanctitatea Sa Vasken I, Patriarhul Suprem și
Catolicosul tuturor armenilor, însoțit de o delegație alcătuită din doi episcopi și un arhimandrit, a
făcut o vizită Bisericii Ortodoxe Române între 17 iunie – 3 iulie 1965.
La sfârșitul vizitei, Prea Fericitul Patriarh Justinian și Sanctitatea Sa Vasken I au semnat un
comunicat comun în care sunt consemnate pe scurt roadele acestei vizite.
Sanctitatea sa Vasken I, care în tot timpul vizitei sale le noi s-a arătat a fi un prieten cald al
patriei și Bisericii Ortodoxe Române, a plecat de la noi cu cele mai bune impresii și cu dorința vie
de a cultiva pe viitor, cu și mai multă intensitate, legăturile cu Biserica noastră.
Văzând propunerile Comisiei afacerilor externe, Sfântul Sinod hotărăște:
- Se ia act de darea de seamă asupra acestei vizite, care constituie un pas însemnat în
acțiunile de nivel înalt pentru promovarea relațiilor noastre cu Bisericile Vechi Orientale;
- Se exprimă mulțumiri Prea Fericitului Patriarh Justinian, pentru modul în care a fost
organizată această vizită.

7. Tem. nr. 16179/1965. – Vizita Președintelui Indiei Sardepalli Radhakrishnan la Mănăstira

Antim și palatul Sfântului Sinod și vizita unor peronalități bisericești din india la Patriarhia
Română.
În ziua de 9 octombrie 1965, Excelența Sa Dr. Sardepalli Radhakrishnan, Președintele Indiei
– csre se află în țara noastră, într-o vizită oficială făcută Președintelui Consiliului de Stat al țării
noastre, - a vizitat și Biserica Antim și Palatul Sfântului Sinod.
Însoțit de o numeroasă suită, formată din înalți demnitari indieni și române, înaltul oaspete a
fost întâmpinat la Biserica Antim de Prea Fericitul Patriarh Justianian și Domnul Secretar General
al Departamentului Cultelor prof. Dumitru Dogaru, de față fiind reprezentanți ai Administației
Patriarhale și Arhiepiscopiei Bucureștilor, ai Instituțiilor de învățământ teologic, numeroși preoți și
studenți teologi.
Președintele Indiei a vizitat interiorul bisericii Antim, a luat cunoștință de istoricul acestui
așezământ și de lucrările de restaurare ce se execută în prezent.
A vizitat, de asemenea, palatul și biblioteca Sfântului Sinod și, în răgazul unui popas, după
ce a primit din partea Prea Fericitului Patriarh Justinian lămuriri asupra istoricului și organizării
Bisericii Ortodoxe Române, i s-a oferit atât personal cât și însoțitorilor, daruri constând din obiecte
de artă bisericească națională.
După plecarea din țară, Președintele Indiei a exprimat prin ambasadorul său de la București,
Prea Fericitului Patriarh Justinian, felicitări și mulțumiri pentru modul cum a fost întâmpinat și
pentru cunoașterea mai îndeaproape a Bisericii Ortodoxe Române.
8
 De asemenea, în cursul verii 1965, o seamă de personalități bisericești din Biserica Ortodoxă
siriană din India, au vizitat Biserica Ortodoxă Română, dornice de a realiza o cât mai strânsă
legătură între Biserica lor și Biserica noastră.
În legătură cu cele de ami sus, Sfântul Sinod hotărăște:
- Se ia act cu bucurie de vizita Președintelui Indiei și de aprecierile sale asupra Bisericii
noastre, precum și de celelalte vizite de personalități bisericești din India, făcute Bisericii noastre.
- Se aduc mulțumiri Prea Fericitului Patriarh Justinian în legătură cu organizarea și
desfășurarea vizitei Președintelui Indiei.

8. Tem. nr. 15745/1965. – Scrisoarea Secretariatului interimar al Conferinței căpeteniilor

Bisericilor Vechi Orientale, prin care se trimite raportul oficial asupra Conferinței de la Addis
Abeba și raporturile acestor Biserici cu Biserica Ortodoxă de răsărit.
Secretariatul interimar al Conferinței cîpeteniilor Bisericii vechi Orientale a trimis Prea
Fericitului Patriarh Justinian o scrisoare prin care comunică textul raportului oficial asupra
Conferinței de la Addis Abeba din ianuarie 1965, informând totodată și de instituirea unui comitet
special pentru studierea raporturilor Bisericilor Ortodoxe Orientale și celelalte Biserici creștine.
Raportul cuprinde o expunere sumară asupra situației din trecut și din prezent a Bisericilor
Vechi Orientale, precum și documentele Conferinței.
În legătură cu comitetul special pentru studierea relațiilor Bisericilor Vechi Orientale cu
celelalte Biserici creștine, din scrisoare rezultă că primul obiectiv al acestui comitet este să studieze
problema relațiilor cu Bisericile de Răsărit. Instituirea acestui comitet coincide cu propunerea
Patriarhiei Ecumenice, comunicată prin scrisoarea nr. 389/1965, în acre se menționează, în legătură
cu Bisericile Vechi Orientale, constituirea de o parte și de alta a unor comisii teologice, după
exemplul comisiilor instituite pentru discuțiile ortodoxo-anglicane și ortodoxo-vechi-catolice.
Văzând încheierile Comisiei afacerilor externe, Sfâântul Sinod hotărăște:
a) Se ia act de lucrările Conferinței de la Addis Abeba a Bisericilor Vechi Orientale și se
exprimă mulțumiri Secretariatului interimar pentru această informare, însoțită de documentele
Conferinței. De asemenea se ia act de instituirea unui comitet permanent al Conferinței
căpeteniilor Bisericilor Vechi Orientale, de componeța lui și de obiectivele urmărite.
b) Se ia act de hotărârea acestei Conferințe cu privire la relațiile Bisericilor Vechi
Orientale cu Bisericile Ortodxe de Răsărit. Biserica Ortodoxă Română consideră necesară
interprinderea de noi studii teologice și de noi consultări, de ambele părți, în special în problema
hristologică, pentru a putea fi găsite căile apropierii. De asemenea se exprimă acordul Bisericii
noastre ca, până la începerea discuțiilor teologice și chiar independent de acestea, să se coopereze
cu Bisericile Vechi Orientale în probleme de ceștinism practic, cum ar fi colaborarea dorită a
tuturor creștinilor în rezolvarea problemelor arzătoare ale omenirii contemporane.

9. Tem. nr. 9209/1965. – Scrisoarea Sanctității Sale Patriarhului Atenagora al

Constantinopolului cu privire la dialogul teologic cu Bisericile Vechi Orientale.
Cu scrisoarea nr. 389/1965, Sactitatea Sa Patriarhul Atenagora al Constantinopolului trimite
Prea Fericitului Patriarh Justinian o „însemnătate”, în care se găsește hotărârea Sinodului Patriarhiei
Ecumenice în chestiunea inițierii de relații și contacte cu Bisericile Vechi Orientale.
„Însemnarea„ scoate în evidență dorința Bisericilor Vechi Orientale de unire cu Biserica
Ortodoxă, manifestată în timpul din urmă și confirmată de hotărârile luate la Conferința din Adis
Abeba din ianuarie 1965.
Pentru realizarea cu eficiență a raporturilor dintre Biserica Ortodoxă de Răsărit cu Bisericile
Vechi Orientale, Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic arată că ar fi necesare contacte de tot felul,
concomitent cu o pregătire teologică a lucrării. Totodată se face o prezentare a bazelor viitorului
dialog cu aceste Biserici.

9
 Sfântul Sinod analizând scrisoarea Sanctitățăă Sale Patriarhului Atenagora și cel cuprinse în
„însemnarea” anexată și văzând propunerile Comisiei afacerilor extene precum și lămuririle date de
Prea Fericitului Patriarh Justinian, hotărăște:
a) Se ia act cu bucurie de cuprinsul scrisorii Sanctității Sale Patriarhul Atenagora, cu
mențiunea că problema netezirii terenului pentru apropierea dintre Biserica Ortodoxă și Bisericile
Vechi Orientale a constituit o preocupare vădită a Bisericii Ortodoxe Române în ultimul timp.
Această preocupare se reflectă și în diferitele studii teologice apărute în revistele noatre bisericești.
b) În ce privește inițierea și dezvoltarea relațiilor cu aceste Biserici, sub forma unui dialog
teologic, propunerile Patriarhiei Ecumenice sunt judicios chibzuite din punct de vedere procedural,
cu condiția ca numeroasele etape evolutive ce se propun să nu constituie o piedică în realizarea
scopunlui final, în cazul când între acestea ar interveni intervale mai mari de timp.
c) Se acceptă propunerea de constituire a unei Comisii inerortodoxe; se desemnează o
delegație a Bisericii Ortodoxe Române compusă din trei membrii: P.S. Episcop Antim
Târgovișteanul, vicar patriarhal; Prof. M. Chițescu și Pr. Prof. Liviu Stan. Delegația să fie însoțită
de un interpret.

10. Tem. nr. 15756/1965. – Protestele primite din partea Patriarhului Ierusalimului și altor
foruri bisericești, în legătură cu situația Patriarhiei Ecumenice.
Multe din revistele bisericești sosite la Patriarhie din străinătate înfățișează și ele o seamă de
proteste în legătură cu situația din timpul din urmă a Patriarhiei Ecumenice.
Ținând seama de actele în legătură cu această problemă, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act de protestele primite din partea Patriarhiei Ierusalimului și a altor foruri
bisericești în legătură cu situația Patriarhiei din Constantinopol și se exprimă speranța că se va
găsi posibilitatea curmării acestor diferende de natură locală, care au repercusiuni și asupra vieții
Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol.

11. Tem. nr. 17016/1965. – Referat asupra stadiului lucrărilor pregătitoare pentru Prosinodul
ortodox, reprezentate profesorilor de la Istitutele teologice din București și Sibiu.
Referatul arată că s-au studiat și tipărit în revistele Sfintei Patriarhii și ale Centrelor
mitropolitane un număr de 59 de teme. Un alt număr de 14 teme au fost studiate, elaborate și
predate la Cancelaria Sfântului Sinod. În momentul de față numai 3 teme se mai găsesc în studiul
profesorilor.
Din această situație se poate vedea că sarcina încredințată profesorilor pentru studierea
rematicii Prosinodului Ortodox a fost în întregime realizată.
a) Se ia act de temele lucrate de profesorilor institutelor noastre teologice, aducându-li-se
mulțumiri pentru munca depusă.
b) Se repartizează spre studiu membrilor celor patru comsii sinodale temele lucrate de
profesorii Institutelor teologice. Comisiile sinodale după ce vor analiza temele respective –
consultându-se eventual cu profesorii de teologie sau cu alți specialiști – vor face propuneri
concrete Sfântului Sinod, în legătură cu poziția Biserici Ortodoxe Române față de fiecare problemă
în parte. Această lucrare urmează să se facă în termen de cel mult șase luni.

12. Tem. nr. 17020/1965. – Referat asupra schimbului de burse între Patriarhia Română și
alte Biserici sau organizații creștine.
Legăturile interortodoxe și intercreștine ale Bisericii Ortodoxe Române, în continuă
dezvoltare, au făcut ca problema schimbului de studenți să ia înfățișare cu totul deosebită în timpul
din urmă. Numărul studenților teologi la Institutele de învățământ superior din străinătate a sporit,
iar numărul studenților străini la Instituțiile de învățămâns ale Bisericii noastre ca bursieri ai
Patriarhiei Române este în continuă creștere.

10
 Avem în momentul de față 5 studenți în străinătate și anume: 2 la Moscova, 1 la Sofia și 2 la
Institutul ecumenic de la Bossey. Alți 6 studenți urmează să plece în curând din țară – 5 ca bursieri
ai Consiliului Ecumenic al Bisericilor și 1 ca bursier al Bisericii Anglicane.
De asemenea, la Instituțiile de învățământ ale Bisericii noastre avem în momentul de faâă 9
studenți străini dintre care 5 etiopieni, 1 ugandez, 1 libanez, 1 elvețian,1 canadian și mai sunt
așteptați să vină încă 6 studenți din Uganda. Patriarhia Română mai ține la dispoziția Consiliului
Ecumenic al Bisericilor, încă 4 burse.
Sfântul Sinod luând cunoștință de cuprinsul raportului Cancelariei Sfântului Sinod cu privire
la situația schimbului de bursieri hotărăște:
Se ia act de situația schimbului de studenți bursieri dintre Patriarhia Română și alte
Biserici și organizații creștine, cu aprecierea că această activitate, realizată prin grija Prea
Fericitului Patriarh Justinian, constituie o contribuție efectivă la strângerea relațiilor
interbisericești.

13. Tem. nr. 11500/1965. – Referat în legătură cu Înscăunarea Întâistătătorului Bisericii

Ortodoxe din Polonia.
În scaunul de Mitropolit al Varșoviei și a toată Polonia, devenit vacant prin încetarea din
viață a Mitropolitului Timotei, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe din Polonia a ales în zia de 26
mai 1965 pe Înalt Prea Sfințitul Ștefan, Arhiepiscopul de Gdansk și Bialostok.
Întronizarea noului Întâistătător al Bisericii Ortodoxe din Polonia a avut loc în ziua de 18
iulie 1965, în catedrala mitropolitană din Varșovia.
Cu ocazia întronizării Prea Fericitului Patriarh Justinian a felicitat călduros pe noul ales și
întronizat, atât personal, cât și în numele Bisericii Ortodoxe Române.
Se hotărăște:
Se ia act de întronizarea Înalt Prea Sfințitului Ștefan ca Mitropolit al Varșoviei și a toată
Polonia și de schimbul de scrisori irenice purtate cu acest prilej.

14. Tem. nr. 9104 și 15058/1965. – Rapoartele delegațiilor Patriarhiei Române participanți
la solemnitățile religioase organizate de parohia română din Viena.
La cererea stăruitoare a coloniei române din Austria, Prea Fericitului Patriarh Justinian a
aprobat să se lucreze în țară și apoi să se trimită în Austria o monumentală troiță și 12 cruci de
piatră de Albești, în stil brâncovenesc, pentru a fi așezate la mormintele ostașilor români, morți în
timpul primului război mondial și înmormântați în Austria.
La sfințira troiței de la cimitirul ostașilor români din Tulln și a unei fântâni la cimitirul
ostașilor români din Zwentendorf, a luat parte și o delegație din țară, în frunte cu Î.P.S. Mitropolit
Firmilian al Olteniei.
De asemenea, la sfințirea celor 12 cruci de la mormintele ostașilor români din cimitirul de la
Viena a luat parte ca delegat al Prea Fericitului Patriarh, P.C. Preot Alexandru Ionescu.
Slujbele săvârșite și cuvântările rostite cu aceste prilejuri au impresionat profund pe membrii
coloniei române din Austria, făcând să le sporească atașamentul față de Biserica strămoșească și
Patria mamă, cum și dragostea lor față de Prea Fericitului Patriarh Justinian, care i-a ajutat să vadă
împlinite aceste lucruri.
Sfântul Sinod hotărăște:
a) Se ia act de modul cum Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Firmilian al Olteniei, împreună cu
însoțitorii săi au reprezentat Biserica Ortodoxă Română cu ocazia acestor slujbe religioase,
aducându-li-se mulțumiri pentru osteneala depusă.
b) Se ia act de slujba oficială la mormintele ostașilor români din cimitirul de la Viena de
P.C. Vicar Alexandru Ionescu, aducându-i-se mulțumiri.

15. Tem. nr. 13942/1965. – Participarea P.C. Preot Prof. Al. Ciurea la Campamentul de la
Agape – Italia și vizitasa la Facultatea de teologie valdenză din Roma.
11
 Între 5 – 17 septembrie, P.C. Prof. Al. Ciurea a participat la Campamentul de la Agape –
Italia, cu tema: „„Fascismul și mărturia creștină” și a vizitat totodată și Facultatea de telogie
Valdenză de la Roma.
La Agape, P.C. Pr. Prof. Al. Ciurea a ținut o conferință cu tema: „Aspecte ale mărturiei
creștine împotriva fascismului în România”. La Facultatea de teologie valdenză a realizat contacte
cu conducătorii Bisericii Valdenze și cu profesorii facultății.
Sfântul Sinod hotărăște:
a) Se ia act cu mulțumiri de raportul prezentat de P.C. Prof. Al. Ciurea asupra activității
sale de la Campamentul de la Agape și la Facultatea de teologie protestantă valdenză din Roma.
b) Referitor la invitația primită de la Facultatea de teologie valdenză din Roma ca un
profesor de la Institutul teologic din București să țină o serie de conferințe la acea facultate, se lasă
această problemă, pentru rezolvare, în competența Prea Fericitului Patriarh Justinian.

P.S Episcop Antim al Buzăului, raportul comisiei canonică juridică și pentru disciplină,
citește referatele asupra:

34. Tem. nr. 15785/1965. – Stabilirea datelor pentru alegerea organelor deliberative și
executive parohiale în anul 1966.
Expirând perioada de 4 ani pentru care au fost alese în 1962 actualele organe deliberative și
executive în parohiile și eparhiile din Patriarhia Română, potrivit dispozițiilor din Statut și
Regulamentele interioare în vigoare, urmează ca în cursul anului 1966 să se procedeze la efectuarea
unor noi alegeri în vederea constituirii de noi organe delibertive și executive, pe o nouă perioadă de
patru ani, 1966 – 1970.
La discuțiile în legătură cu această chestiune au luat parte mai mulți membrii ai Sfântului
Sinod. La propunerile comisiei se hotărăște:
a) Alegerea pentru organele deliberative și executive în parohiile din toate eparhiile
Patriarhiei Române sî se facă în cursul lunii martie viitor și anume: la 13 martie sau la 20 martie
1966.
b) Pentru executarea în bune condiții a alegerilor organelor parohiale, eparhiile vor emite
circulare în care vor arăta prevederile regulamentare în vigoare în legătură cu procedura
alegerilor – art. 8 ș.u. din Regulamentul pentru alegerea, funcționarea și dizolvarea organelor
deliberative și executive în parohiile, protopopiatele și eparhiile din Patriarhia Română.
c) Alegerile pentru organele deliberative și executive ale eparhiilor să se facă după
constituirea organelr parohiale, în cursul anului 1966, la o dată ce se va stabili de către Prea
Fericitul Patriarh și Sinodul Permanent.

35. Tem. nr. 1171/C/1964 și 2470/1965. – Cererea Î.P.S. Vasile Lăzărescu de a se revizui
hotărârea Sfântului Sinod din 18 decembrie 1961, prin care a fost îndepărtat din scaunul de
Mitropolit al Banatului.
La propunerea Comisiei canonice juridice și pentru disciplină, Sfântul Sinod hotărăște:
Respinge cererea Î.P.S. Mitropolit Vasile Lăzărescu de a revizui hotărârea Sfântului Sinod
din 18 decembrie 1961, privitoare la îndepărtarea sa din scaunul de mitropolit al Banatului.

36. Tem. nr. 17260/1964 și 9741/1965. – Cererea de iertare a fostului ieromonah Silviu
Iovan de la fosta Mănăstire T. Vladimirescu.
La propunerea comisiei, Sfântul sinod hotărăște:
Se respinge cererea de iertare a fostului ieromonah Silviu Iovan.

37. Tem. nr. 9331/1965. – Cerereavde iertare a fostului diacon Ion Severeanu din Sfânta
Arhiepiscopie a Bucureștilor.
La propunerea comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
12
 - Aprobă clemența solicitată de Diaconul Ion Severeanu, în prezent cântăreț la biserca
Mihai Vodă din Capitală, limitat și provizoriu pe timp de doui ani.
- Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor va urmări comportarea Diaconului Ion Severeanu în
timpul acestor doi ani, urmând ca la sfârșitul lor să prezinte din nou cazul deliberării Sfântului
Sinod.

38. Tem. nr. 3102/1965 și 7107/1965. – Cererea de iertare a preotului Virgil Constantinescu,
fost la parohia T. Vladimirescu – București.
La propunerea comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se respinge cerearea de iertare a preotului Virgil Constantinescu.

39. Tem. nr. 6334/1965. – Cererea de iertare a fostului arhimandrit Vicențiu Baraș di
Episcopia Oradei.
La propunerea comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se respinge cererea de iertare a fostului arhimandrit Vasile Vicențiu Balaș.

P.S. Episcop Visarion Ploieșteanul, vicar patriarhal, raportul comisiei învățământului pentru
pregătirea personalului bisericesc, citește referatele asupra:

40. Tem. nr. 9727/1965 și 15744/1965. – Referatul asupra pregătirii temelor pentru
Congresul al II-lea de teologie ortodoxă de către Institutele teologice din București și Sibiu.
Potrivit hotărârii comisiei pregătitoare pentru cel de-al doilea Congres de teologie ortodoxă,
care a avut loc la București în anul 1964, și care a fixat ca temă centrală a Congresului
„Ecleziologia ortodoxă” cu subdiviziunile respective, profesorii Institutelor teologice de la
București și Sibiu au primit sarcina de a studia problema ecleziologiei ortodoxe, cu toate
subdiviziunile indicate, iar Institutul din București a primit sarcina să urmărească desfășurarea
lucrărilor pregătitoare ale Congresului și la timpul potrivit să sesizeze Sfânta Patriarhie pentru cele
de urmare.
Comisia examinând referatul Cancelariei Sfântului Sinod cu nr. 15744/1965, cu privire la
pregătirea temelor pentru Congersul al doilea de teologie ortodoxă și asupra răspunsurilor primite
de la celelalte Facultăți de teologie ortodoxă referitoare la protocolul Comisiei pregătitoare de la
București, propune ca Sfântul Sinod să ia act de cele realizate până în momentul de față.
În urma discuțiilor ce au avut loc, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Se ia act de măsurile luade de Institutul teologic din București pentru aducerea la
îndeplinire a hotărârii Sfântului Sinod din 21 decembrie 1964, privind protocolul încheiat de
Comisia pregătitoare a celui de al doilea Congres de teologie ortodoxă.
2. Profesorii celor două Institute teologice să treacă la studierea temelor din protocolul
stabilit, precum și a temelor noi propuse, și cu care ei sunt de acord.
Referatele întocmite se vor păstra în evidență, fără a fi publicate în reviste.

41. Tem. nr. 15757/1965. – Adresa nr. 5604/1965 a Sfintei Epiiscopii a Buzăului, în legătură
cu instituirea unui examen de asimilare, pentru cântăreții practicanți.prin adresa nr. 5604/1965,
Sfânta Episcopie a Buzăului aduce la cunoștință că în cuprinsul acelei eparhii sunt solicitanți care,
având o practică îndelungată a cântăriloe de strană și rânduielii slujbelor bisericești, doresc să se
prezinte la un examen prin care să fie asimilați în drepturi cu cântăreții bisericești.
Comisia, ținând seama de faptul că în cuprinsul Patriarhiei există asemenea solicitanți, care-
și anifestă dorința de a fi calificați pentru serviciul de cântăreți, în baza art. 10, lit. „h” din Statut,
care atribuie Sfântului Sinod dreptul de a interpreta cu caracter obligatoriu dispozițiile statutare sau
regulamentare, propune Sfântului Sinod ca în planul său, să examineze și să aducă o hotărâre în
această problemă.

13
 În urma discuțiilor la care au luat parte majoritatea membrilor Sfântului Sinod și având
necesitatea soluționării acestei propleme, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Instituirea unui examen de asmilare pentru cântăreții practicanți care aspiră la o
asemenea calificare, într-o sesiune specială în cursul lunii septembrie 1966, la sediul școlilor de
cântăreți respective.
2. Condișiile de admitere la acest examen sunt:
- Să fie absolvenți ai școlii primare de cel puțin 4 ani;
- Să aibă 10 ani de practică efectivă la strană, cu certificarea anilor de serviciu de către
paroh și protopop;
- Să nu depășească vârsta de 50 de ani;
- Să aibă recomandarea preotului paroh și a protopopului respectiv.
3. Materiile de examinare vor fi următoarele:
a. Învățătura de credință ortodoxă (Catehism)
b. Cântare bisericească și tipic;
c. Noțiuni de istoria și geografia României;
d. Constituția Republice Socialiste România;
e. Statutul Bisericii Ortodoxe Române
4. Comisia de examinare să fie compusă din:
- Directorul școlii de cântăreți și al seminarului respectiv;
- Doi delegați ai Chiriarhilor;
- Doi profesori ai școlii respective pentru specialitățilela care urmează a se face
examinarea.
5. Certificatul de asimilare va fi eliberat de direcția școlii, dând dreptul de a fi numit într-un
post de cântăreț, cu titlul de asimilat, fără a avea dreptul să solicite înscrierea în seminar.
- Salarizarea va fi prevăzută în nomenclatorul stabilit, adică cu o penalizare de 10 la sută
față de încadrarea unui cântăreț.
Ședința se ridică la orele 21, anunțându-se ședința urmâtoare pentru a doua zi, sâmbăta 18
decembrie 1965, orele 10.

Ședința de sâmbătă 18 decembrie 1965 se deschide la orele 10, sub președinția Prea
Fericitului Patriarh Justinian.
La ședință ia parte Domnul Prof. Dumitru Dogaru, Secretarul General al Departamentului
Cultelor de pe lânță Consiliul de Miniștri.
Se rostește rugăciune „Împărate Ceresc”.
Prea Fericitul Președinte invită pe Prea Sfințitul Episcop Antim Târgovișteanul, secretarul
Sfântului Sinod să dea citire sumarului ședinței din ziua de 17 decembrie 1965.
Sfântul Sinod aprobă sumarul ședinței precedente, din ziua de 17 decembrie 1965, fără nici
o modificare.
Se intră în ordinea de zi.
La invutarea Prea Fericitului Președinte, Prea Sfințitul Episcop Antim Târgovișteanul,
raportul comisiei pentru afacerile externe, citește în continuare rapoartele comisiei asupra:
16. Tem .nr. 12418/1965. – Participarea Domnului Prof. N. Chițescu la sesiunea comitetului
de lucru al Comisiei „Credință și constituție” (Bad-Saarow, R.D. Germană, 9 – 12 iulie 1965).
Între 9 – 12 iulie 1965 a avut loc la Bad-Saarow (R.D. Germană) ședința comitetului de
lucru al Comisiei „Credință și Constituție” din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, la care a
participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române Dl. Prof. N. Chițescu.
La propunerile Comisiei care a constatat cu satisfacție modul în care Dl. Prof. N. Chițescu
și-a adus la îndeplinire însărcinarea avută, contribuind la succesu sesiunii și făcând ca în proiectul

14
de Statut al Comisiei „Credință și Constituție” să fie acceptată propunerea Bisericii Ortodoxe
Române, ca unul din secretarii Comisiei să fie ortodox, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de darea de seamă a D-lui Prof. N. Chițescu asupra lucrărilor
comitetului de lucru al Comisiei „Credință și Constituție” a Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

17. Tem. nr. 10460/1965. – Participarea P.C. Prof. Sofron Vlad la lucrările Comisiei
Bisericilor pentru afacerile internaționale a Consiliului Ecumenic al Bisericilor ( Geneva, 9 – 12
iulie 1965).
Între 9 – 12 iulie 1965 s-au desfășurat la Geneva lucrările Comitetului executiv al Comisiei
Consiliului Ecumenic al Bisericilor pentru afacerile internaționale la care, din partea Bisericii
Ortodoxe Române, a participat P.C. Prof. Sofron Vlad, membru al comisiei.
La propunerile Comisiei, care constată că la această sesiune de lucru s-au discutat probleme
de interes politic internațional și s-au studiat unele aspecte de situații internaționale care afectează
pacea lumii, deși nu întotdeauna de pe poziții teologice, ci mai mult de pe poziții diplomatice, -
Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de raportul întocmit de P.C. Prof. Sofron Vlad, rectorul Institutului
teologic din Sibiu, asupra lucrărilor Comisiei Consiliului Ecumenic al Bisericilor pentru afacerile
internaționale.

18. Tem. nr. 10399/1965. – Darea de seamă asupra Conferinței „Opera de împăcare a lui
Dumnezeu astăzi prin popoare” (Institutul Ecumenic Bossey, 28 iunie – 3 iulie 1965).
Institutul Ecumenic de la Bossey a organizat între 12 iunie și 3 iulie 1965 o Conferință cu
titlul „Opera de împăcare a lui Dumnezeu astăzi printre popoare”. Din partea Bisericii Ortodoxe
Române au participat la această Conferință Î.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei, Î.P.S.
Mitropolit Nicolae al Banatului și P.C. Pr. Prof. Gh. Moisescu.
Din studierea dosarului respectiv rezultă că participarea delegaților Bisericii ortodoxe
Române la această conferință a fost activă. La propunerile Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de darea de seamă asupra lucrărilor Conferinței de la Institutul
Ecumenic Bossey: „Opera de împăcare a lui Dumnezeu astăzi printre popoare”, la care au
participat Î.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei, Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului și
P.C. Pr. Prof. Gh. Moisescu.

19. Tem. nr. 13319/1965. – Participarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului la sesiunea de
lucru a Comitetului de conducere al Institutului Ecumenic de la Bossey (4 – 7 septembrie 1965).
Între 4 – 7 septembrie 1965 a avut loc la Bossey, ședința anuală a Comitetului de conducere
al Institutului Ecumenic. La această ședință, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Î.P.S.
Mitropolit Nicolae al Banatului, membru în Comitet. La propunerile Comisiei, care pe baza dării de
seamă de la dosar a constatat activitatea Institutului pe perioada 1964 – 1965 și că pentru anul viitor
s-a propus tema „Stăpânirea lui Hristos și prezența lui în lume”, care temă s-a acceptat să fie tratată
de un teolog ortodox român, Sfântul Sinod hotărăște:
Ia act cu mulțumire de raportu prezentat de Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, asupra
sesiunii de lucru a Comitetului de conducere al Institutului Ecumenic de la Bossey.

20. Tem. nr. 7367/1965. –dările de seamă asupra sesiunilor de lucru de la Budapesta ale:
Departamentului de studii, Secretariatului internațional, Comitetul consultativ și Comitetul executiv
al Conferinței Creștine pentru Pace.
În perioada de la 18 mai până la 18 octombrie 1965 au avut loc la Budapesta sesiunile de
lucru ale următoarelor foruri administrative și de studii ale Conferinței Creștine pentru Pace:
Departamentul de studii, Secretariatul internațional, Comitetul de lucru și Comitetul consultativ.
La Departamentul de studii a participat din partea Bisericii noastre Pr. Prof. Ioan G. Coman;
la Secretariatul internațional, Dl. Ilie Georgescu, inspector patriarhal, membru în acest secretariat; la
15
Comitetul executiv a participat Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, membru în comitet; iar la
Comitetul consultativ, Biserica Ortodoxă română a fost reprezentată de : Î.P.S. Mitropolit Iustin al
Moldovei și Sucevei, Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului, P.C. Pr. Prof. Milan Șesan, P.C. Pr.
Prof. Ioan G. Coman și Dl. Ilie Georgescu, inspector patriarhal.
Comisia constând din studierea dosarului respectiv modul satisfăcător în care reprezentanții
Bisericii Ortodoxe Române în forurile de studii și administrative ale Conferinței Creștine pentru
Pace și-au aduc contribuția lor, propune să ia act cu mulțumire de strădaniile depuse.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Se ia cat de rapoartele și lucrările sesiunilor de lucru ale Departamentului de studii,
Secretariatului internațional, Comitetului Executiv și Comitetului consultativ al Conferinței
Creștine pentru Pace, ținut la Budapesta.
2. Se exprimă Mulțumiri Î.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei și Sucevei, Î.P.S. Mitropolit
Nicolae al Banatului, P.C. Pr. Prof. Milan Șesan, P.C. Pr. Prof. Ioan G. Coman și Dl. Ilie
Georgescu, inspector patriarhal, pentru ostenelile depuse cu ocazia participării la sesiunile de
lucrări de la Budapesta.

21. Tem. nr. 4900/1965, 8530/1965 și 13810/1965 – Dările de seamă asupra sesiunilor de
lucru ale Comisiilor: economică, internațională și ecumenică, din cadrul Conferinței Creștine pentru
Pace.
În perioada mai – octombrie 1965, Patriarhia Română a participat prin delegații săi la
sesiunea comisiilor de studii: internațională, ecumenică și economică, din cadrul Conferinței
Creștine pentru Pace.
La Comisia internațională care s-a ținut între 25 -26 mai la Salzenbad – Austria, Biserica
noastră a fost reprezentată de P.C. Pr. Prof. Sofron Vlad; la comisia ecumenică, dintre 8 – 10
septembrie 1965 de la Halle Saale (R.D. Germană) prin Diaconul Prof. N. I. Nicolaescu, iar la
comisia economică de la Budapesta, 6 -8 octombrie, prin Prof. Al. Ciurea și Pr. Consilier Stan
Dimancea.
Din dosarul respectiv se constată că temele acestor comisii și anume: „Importanța politică și
economică a dezatmării pentru solidaritatea și colaborarea dintre popoare”; „Dialogul ca metodă
pentru Oikumene” și „Etica într-ajutorării internaționale, în fața dificultăților econimice ale țărilor
în curs de dezvoltare și rolul Bisericii în acest domeni” au constituit teme de un deosebit interes
pentru strădaniile Conferinței Creștine pentru Pace și că delegații Bisericii Ortodoxe Române și-au
îndeplinit în chip satisfăcător sarcinile primite.
La propunerile Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de participarea P.C. Diac. N. I. Nicolaescu, rectorul Institutuli
teologic din București, a P.C. Pr. Prof. Sofron Vlad, rectorul Institutului teologic din Sibiu, a P.C.
Pr. Prof. Al. Ciurea și a Pr. Consilier Stan Dimancea, la Consiliile de studii ale Conferinței
Creștine pentru Pace și de referatele întocmite.

22. Tem. nr. 13493/1965 – Participarea D-lui asistent Șt. Alexe la Seminarul internațional
pentru tineret (Devle – Praga), 21 august – 4 septembrie 1965).
Între 21 august – septembrie 1965 a avut loc la Devle – Praga, seminarul internațional
creștin pentru tineret la care, din partea Bisericii Ortodoxe Române, a participat ca delegat Dl.
Asistent Șt. Alexe.
Din darea de seamă asupra modului cum au decurs lucrările seminarului, a cărui temă a fost
„Responsabilitatea ceștinilor în zilele noastre pentru clădirea unei lumi pașnice”, se constată că
delegatul Bisericii Ortodoxe Române a făcut cunoscută acolo adeziunea Bisericii noastre la
programul constructiv al unei vieți noi fără exploatare și discriminare, inițiată de Statul nostru.
La propunerile Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de participarea D-lui asist. Șt. Alexe la lucrările Seminarului
internațional creștin pentru tineret de la Devle – Praga, cum și de darea de seamă întocmită.
16
 23. Tem. nr. 14571/1965 – Darea de seamă asupra sesiunii Prezidiului Conferinței
Bisericilor Europene (București, 22 – 24 septembrie 1965).
La invitația Prea Fericitului Patriarh Justinian, între 22 – 24 septembrie 1965, a avut loc la
București sesiunea de lucru a Prezidiului Conferinței Bisericilor Europene.
Din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat Î.P.S. Mitropolit Iustin al Moldovei și
Sucevei, care este unul din președinții Conferinței. A luat parte ca invitat și Pr. Prof. Ioan G.
Coman, membru în Comitetul consultativ al Conferinței.
La ședința de deschidere, după serviciul ortodox religios, a luat cuvântul Prea Fericitul
Patriarh Justinian, care a adresat membrilor Conferinței, un cuvânt de salut din partea Bisericii
Ortodoxe Române și urări pentru succesul lucrărilor Prezidiului.
Din studierea dosarului respectiv se constată că problemele discutate au fost în primul rând
de ordin organizatoric și că în grupele de lucru ale Conferinței care au fost reorganizate, au fost
cooptați și delegații Bisericii Ortodoxe Române, Pr. Prof. Liviu Stan – în grupa a V-a și Diac. Asist.
I. Bria – în grupa a IV-a.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Se exprimă mulțumiri Prea Fericitului Patriarh Justinian pentru întreaga sa osteneală în
vederea organizării acestei sesiuni și a găzduirii membrilor ei la București, fapt pentru care a
prilejuit o creștere de prestigiu Bisericii noastre.
2. Se ia act cu aprobare de numirea P.C. Prof. Liviu Stan în grupa a V-a de lucru și a P.C.
Diac Asist. I. Bria în grupa a IV-a de lucru a Conferinței Bisericilor Europene.

24. Tem. nr. 13852/1965 – Participarea P.C. Prof. N. Nicolaescu la lucrările celui de-al III –
lea Congres internațional de Noul Testament (Oxford, 13 – 17 septembrie 1965).
Înter 13 – 17 septembrie a.c. s-a ținut la Oxford cel de-al III-lea Congres internațional de
studii noutestamentare, la care, din partea Bisericii Ortodoxe Române a participat P.C. Prof. N. I.
Nicolaescu, rectorul institutului teologic din București.
Din darea de seamă aflată la dosar, Comisia constată că la acest Congres P.C. Diac. Prof. N.
Nicolaescu a susținut prelegerea „În legătură cu exegeza textelor biblice cu caracter eshatologic” și
a citit comunicarea asupra unui text evanghelic pregătit de Î.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului,
care nu a putut participa la lucrările acestui Congres, și apreciază ca pozitice contribuțiile românești
la cel de-al III-lea Congres internațional de studii noutestamentare de la Oxford, subliniind,
totodată, că aceste contribuții s-au bucurat de aprecierea participanților la Congres.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumire de modul în care și-a adus la îndeplinire sarcina primită din parte
Bisericii Ortodoxe Române, P.C. Diac. I. N. Nicolaescu, rectorul Institutului teologic din București,
la Congresul al III-lea internațional de studii noutestamentare cum și de darea de seamă
prezentată de P.C. Sa.

25. Tem. nr. 6703/1965 – Vizita Prof. N. Chițescu la Facultatea de teologie protestantă din
Paris.
Între 20 mai și 3 iunie, a.c., Dl. Prof. N. Chițescu răspunzând invitației Facultății de teologie
protestantă din Paris, a făcu o vizită acestei facultăți, a cărui student a fost cu 40 de ani în urmă.
Se constată că Prof. N. Chițescu a susținut cu acest prilej în fața studenților și profesorilor
facultății două prelegeri care s-au bucurat de mult interes din partea auditorilor și că a avut mai
multe întâlniri cu profesorii facultății și cu conducătorii Federației Protestante din Paris.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
Se ia act cu mulțumiri de activitatea desfășurată la Paris de Prof. N. Chițescu, cu prilejul
acestei vizite.

P.S. Episcop Teofil al Clujului, raportorul Comisiei pentru doctrină, viață religioasă și
pentru mănăstiri, citește referatele asupra:
17
 30. Tem. nr. 16161/1965 – Stabilirea seriilor cursurilor de îndrumare misionară și pastorală
pe anul 1966.
Prin referatul înregistrat sub nr. 16161 1965, Cancelaria Sfântului Sinod face propunerea în
legătură cu timpul și programa analitică a celor două serii de cursuri de îndrumare pentru preoți din
anul 1966.
La propunerea Comisiei, și după discuțiile care au avut loc, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Pentru anul 1966, vor fi programate două serii de cursuri de îndrumare astfel:
- Seria a 49-a de la 1 – 31 mai 1966 și
- Seria 50-a de la 1 -30 septembrie 1966.
2. Programa analitică pentru cursurile de îndrumare din anul 1966 va cuprinde:
a) Șase prelegeri în legătură cu Învățătura de credință ortodoxă.
b) Șase prelegeri în legătură cu organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române.
c) Șase prelegeri asupra problemelor intercreștine actuale.
d) Patru prelegeri despre atitudinea Bisericii creștine în problemele conteporaneității.
Prelegerile vor fi ținute atât de profesorii Institutului teologic din București cât și de cei de
la Institutul teologic din Sibiu.

29. Tem. nr. 17018/1965 – stabilirea temelor pentru conferințele de orientare ale clerului pe
anul 1966.
Cancelaria Sfântului Sinod prezintă referatul asupra temelor care urmează să constituie
subiectele conferințelor de orientare din anul 1966.
Comisia pentru doctrină, viața religioasă și pentru mănăstiri, găsește că subiectele prezentate
sunt bine alese, folositoare și potrivit formulate și propune aprobarea lor la Eparhii.
După discuțiile care au avut loc Sfântul Sinod hotărăște următoarele:
1. Conferințele de orientare a clerului din anul 1966 vor trata următoarele subiecte:
În luna martie 1966: Contribuția preoților la îndrumarea cetățenească a credincioșilor în
lumina apostolatului social.
În luna mai 1966: Aspecte actuale în relațiile interbisericești ale Bisericii Ortodoxe
Române.
În luna septembrie 1966: Mitropolitul Antim Ivireanul, omul și opera.
În luna noiembrie 1966: Contribuții noi ale Bisericii Ortodoxe Române la promovarea
spiritului de unitate și pace în lume.
2. Schițele de plan pentru conferințele de orientare, împreună cu bibliografia respectivă se
vor trimite la Eparhii cu 30 zile înainte de data ținerii Conferințelor de orientare.
3. Conferințele administrative se vor ține astfel:
- Între 1 – 15 aprilie și
- Între 1 – 15 octombrie

28. Tem. nr. 10801/1965 – Formula de pomenire la slujbele religioase a conducerii actuale a
Statului.
Prin referatul Cancelariei Sfântului Sinod se arată că, potrivit tradiției Bisericii Ortodoxe,
slujitorii altarelor pomenesc, - în cadrul serviciilor religioase, - după cârmuirea bisericească, pe
conducătorii Statului, aceasta se face în conformitate cu îndrumările Sfântului Sinod.
Comisia pentru doctrină, viață religioasă și pentru mănăstiri luând în cercetare referatul
Cancelariei Sfântului Sinod privind la formula de pomenire a conducerii actuale a Statului, propune
plenului Sfântului Sinod să adopte și să stabilească formula „Conducerii Republicii Socialiste
România”.
Sfântul Sinod hotărăște:
Formula de pomenire a Conducătorilor țării noastre, în slujbele religioase se va face astfel:
La ectenia mare se va rosti: „Pentru Conducătorii Republicii Socialiste România...”
La ectenia întreită: „Încă ne rugăm pentru Conducătorii Republicii Socialiste România...”
18
 La polihroniu: „Conducătorilor Republicii Socialiste România...”.

27. Tem. nr. 17014/1965. ¬ Referat în legătură cu comemorarea a 250 de ani de la moartea
mitropolitului Antim Ivireanul, in luna septembrie 1966.
În toamna anului 1966 se împlinesc 250 de ani de la moartea martirică a Mitropolitului
Antim Ivireanul. Prea Fericitul Patriarh Justinian a initiat o serie de măsuri pregătitoare pentru
întâmpinarea cu toată cuviința a acestei comemorări și a stabilit și un proiect de program al acestei
comemorări.
Comisia pentru doctrină, viată religioasă și pentru mănăstiri luând în cercetare această
chestiune, consideră că inițiativa luată pentru comemorarea morții marelui mitropolit este un act
binevoit și va aduce un spor de prestigiu Bisericii Ortodoxe Române.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Se exprimă mulțumiri Prea Fericitului Patriarh Justinian pentru măsurile pregătitoare
inițiate în întâmpinarea acestei comemorări, între care se înscrie în primul rând restaurarea
ctitoriilor marelui ierarh al Bisericii noastre, apoi reabilitarea sa canonică prin ridicarea
caterisirii, dată la 9 mai 1716 de Sinodul Patriarhiei Ecumenice.
2. Ziua de pomenire a morții martirice a meritosului ierarh va fi ziua de duminică 4
septembrie 1966.
3. Se aprobă programul înfățișat de Comisia pregătitoare, care cuprinde: a) slujbe de
pomenire; b) ședintă comemorativă; c) expoziții documentare; d) studii despre Mitropolitul Antim,
care vor fi publicate în reviste bisericești și e) Prezentarea personalității mitropolitului Antim
Ivireanul, în cadrul conferințelor de orientare a clerului din anul 1966.

33. Tem. nr. 17357/1965. – Itinerariile pastorale ale II.PP.SS. și PP.SS. Chiriarhi pe anul
1965.
Examinând itinerariile pastorale ale II.PP.SS. și PP.SS. Chiriarhi pe anul 1965, Comisia a
constatat cu multă satisfacție că toți membrii Sfântului Sinod au dovedit dragoste părintească și
grijă duhovnicească față de clerul și credincioșii din eparhiile respective, cum și o stăruință
deosebită pentru buna gospodărie din eparhiile respective.
II.PP.SS. și PP.SS. membri ai Sfântului Sinod au dat dovadă în toată vremea de un deosebit
simț de raspundere față de problemele de ordin spiritual și social ale timpului de față și o înțelegere
adâncă fată de strădaniile de înoire și progres ale vieții din patria noastră.
Ei au vizitat numeroase parohii din eparhiile respective, au prezidat în mai multe rânduri
conferințele de orientare, iar unii dintre dânșii la inițiativa primită din partea Prea Fericitului
Patriarh Justinian, au asistat la deschiderea cursurilor de îndrumare misionară sau au prezidat
examenele care s-au ținut după aceste cursuri.
La propunerea Comisiei, Sfântul Sinod hotărăște:
1. Să se aducă mulțumiri II.PP.SS. membri ai Sfântului Sinod pentru grija neobosită cu care
veghează la bunul mers al Bisericii noastre , la îndrumarea clerului si credincioșilor spre trăirea
adevărată a Evangheliei și în împlinirea îndatoririlor cetățenești.
2. Să se aducă mulțumiri II.PP.SS. și PP.SS. membri ai Sfântului Sinod, pentru activitatea
rodnică desfășurată în eparhiile respective, la conferințele de orientare a clerului, la cursurile de
îndrumare misionară sau în însărcinările speciale pe care le-au avut.

31. Tem. nr. 17834/1965 și 16158/1965. – Acordarea rangului de arhimandrit P.C. Protos.
Paisie Prelipceanu și P.C. Ieromonah Paulin Popescu, de la Paraclisul Antim.
Prin referatele înregistrate sub nr. 17834 și 16158/1965, P.C. Arhimandrit Justinian Florea,
exarhul mănăstirilor din Sf. Arhiepiscopie a Bucureștilor, înfățișează studiile, vechimea în
monahism și activitatea desfășurată de către P.C. Protos. Paisie Prelipceanu și P.C. Ierom. Paulin
Popescu de la Paraclisul Antim din București și subliniind devotamentul lor față de cinul monahal și
de Biserica Ortodoxă Română, propune Sfântului Sinod ridicarea lor la rangul de arhimandrit.
19
 Comisia examinând referatele și actele dosarului, găsește îndreptățite propunerile făcute și
recomandă plenului Sfântului Sinod să le acorde rangul de arhimadrit.
Se acordă rangul de arhimandrit P.C. Protos. Paisie Prelipceanu, îndrumător-ghid la
Mănăstirea Antim, paraclisul Sfântului Sinod, și P.C. Ieromonah Paulin Popescu, slujitor și
egumen al aceleiași mănăstiri.

32. Tem. nr. 17047/1965. – Adresa Sfintei Arhiepiscopii a Iașilor pentru acordarea rangului
de arhimandrit P.C. Protos. Adrian Hrițcu, P.C. Protos. Nestor Vornicescu, P.C. Protos. Eftimie
Luca și P.C. Protos. Gherasim Cucoșel.
Prin adresa nr. 15224/1965, Sfânta Arhiepiscopie a Iașilor recomandă Sfântului Sinod pentru
acordarea rangului de arhimandrit pe : P.C. Protos. Adrian Hrițcu, licențiat în teologie; P.C. Protos.
Nestor Vornicescu, absolvent al cursurilor de magistru în teologie; P.C.Protos. Eftimie Luca,
licențiat în teologie, și P.C. Protos. Gherasim Cucoșel, licențiat în teologie, toți cei recomandați
îndeplinind diferite însărcinări încredințate în cuprinsul Sfintei Mitropolii a Moldovei și Sucevei și
dovedind un profund atașament față de Biserică și de instituția monahismului ortodox.
Comisia examinând actele dosarului, găsește îndreptățite propunerile și recomandă plenului
Sfântului Sinod ca să le acorde rangul de arhimadrit.
Sfântul Sinod hotărăște:
Se acordă rangul de arhimadrit: P.C. Protos. Adrian Hrițcu, P.C. Protos. Nestor
Vornicescu, P.C. Protos. Eftimie Luca și P.C. Protos. Gherasim Cucoșel, din cuprinsul Sfintei
Mitropolii a Moldovei și Sucevei.

9. Tem. nr. 16835/1965. – Proiectul Pastoralei Sfântului Sinod la Duminica Ortodoxiei

1966, în legătură cu colecta pentru Fondul Central Misionar.
Cu referatul înregistrat sub nr. 16835/1965, se prezintă proiectul Pastoralei Sfântului Sinod
din Duminica Ortodoxiei 1966, în legătură cu colecta pentru Fondul Central Misionar, întocmit prin
grija sectorului al II-lea al Administrației Patriarhale.
În urma dezbaterilor largi care au avut loc, Sfântul Sinod hotărăște:
a) Instituirea unei comisii compusă din P.S. Episcop Visarion Ploieșteanul, P.C. Pr. I.
Gagiu, Directorul administrației Patriarhale, P.C. Pr. V. Ștefan, Consilier Administrativ și P.C.
Prof. D. Stăniloaie, care vor proceda la întocmirea unui proiect de pastorală, pe baza celui prezent
în ședință, ținând seamă de indicațiile de mai sus.
b) Instituirea, totodată, a unei comisii sinodale compusă din I.P.S. Mitropolit Firmilian al
Olteniei, I.P.S. Mitropolit Nicolae al Banatului și P.S. Episcop Teoctist al Aradului, care să
definitiveze textul Pastoralel în numele Sfântului Sinod, supunându-l apoi Prea Fericitul Patriarh
Justinian până la data de 25 ianuarie 1966.
c) După aprobarea textului de Prea Fericitul Patriarh, Pastorala va fi trimisă sectorului al
II-lea al Administrației Patriarhale pentru tipărire și difuzare la eparhii, conform procedurii de
anul trecut.

42. Tem. nr. 16857/1965. – Adresa Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor nr. 17263/1965, cu
privire la criteriile de repartizare a burselor la Institutul teologic din București.
Prea Fericitul Patriarh Justinian prezintă în ședință cu titul de informare a membrilor
Sfântului Sinod, condițiile de acordare a burselor pentru studenții în teologie, de către Arhiepiscopia
Bucureștilor.
În cursul discuțiilor ce au urmat, s-a exprimat propunerea din partea Prea Fericitului Patriarh
de a stabili criterii uniforme pentru eparhiile din raza Institutului Teologic din București.
La cererea însă a unor membri a Sfântului Sinod, care au luat parte la discuții, se procedează
la stabilirea acestor criterii pentru toate eparhiile din cuprinsul Patriarhiei Române.
În urma discuțiilor, Sfântul Sinod hotărăște:

20
 - Pentru acordarea bursei se va cere ca media la studii sa fie de la 8 la 10 și la purtare
calificativul ”foarte bine”, iar pentru semiburse media la studii să fie intre 6 și 8 și la purtare
calificativul cel puțin ”bine”.
Astfel, bursierul care nu va întruni una din aceste condiții va trece în categoria de
semibursier, iar semibursierul în categoria de solvent.
- În vederea obținerii sau păstrării bursei, studentul va beneficia de situația școlară din
ambele sesiuni de examene ale anului respectiv.
- Cheltuielile de transport ale studenților la venirea și la plecarea în vacanțe vor fi acordate
prin analogie de învățământul de stat, și în limita posisbilităților, de către Chiriarhul respectiv.

Epuizându-se ordinea de zi, Prea Fericitul Părinte Președinte arată că anul 1965 a continuat
să fie plin de roade bogate pentru Biserica Ortodoxă Română, prestigiul Bisericii Ortodoxe Române
sporind mult, atât înăuntru cât și în afară, prin râvna slujitorilor altarului, prin zelul cu care delegații
Bisericii Ortodoxe Românești și-au îndeplinit misiunea la conferințele interbisericești și
intercreștine din afara granițelor țării, cât și prin contactele personale stabilite cu ocazia unor vizite
de delegații bisericești în țara noastră.
Biserica noastră s-a bucurat în tot timpul de sprijinul larg și binevoitor al conducerii noastre
de stat, care, prin Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, a înlesnit misiunea
Bisericii Ortodoxe Române, atât pe plan intern cât și pe plan extern.
Prea Fericitul Președinte aduce calde mulțumiri Domnului Secretar General al
Departamentului Cultelor, Prof. Dumitru Dogaru, și colaboratorilor săi care au arătat o deosebită
înțelegere problemelor legate de activitatea Bisericii.
Roagă în același timp pe Domnul Secretar General al Departamentului Cultelor să fie
interpretul simțămintelor alese de devotament și recunoștință ale membrilor Sfântului Sinod față de
conducerea de stat.
Prea Fericirea Sa aduce mulțumiri II.PP.SS. și PP.SS. membri ai Sfântului Sinod pentru
munca desfășurată în ședințele sesiunii ordinare ale Sfântului Sinod și le urează pentru Sfintele
Sărbători ale Nașterii Domnului și pentru noul an 1966 sănătate deplină și roade sporite în
activitatea pe care o vor desfășura în slujba Bisericii, a patriei și a păcii între oameni și popoare.
În încheiere, Prea Fericitul Președinte roagă pe Domnul Prof. Dumitru Dogaru, secretarul
general al Departamentului Cultelor, să se dea citire deciziei de închidere a sesiunii ordinare a
Sfântulu Sinod din anul 1965.
Domnul Ion Onțanu, Directorul Secretariatului din Departamentul Cultelor, citește decizia
nr. 21703/1965 a Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri pentru închiderea
sesiunii ordinare a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pe anul 1965.
Ședința se ridică la orele 20.

PREȘEDINTELE SFÂNTULUI SINOD

† JUSTINIAN
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

Secretar,
† ANTIM TÂRGOVIȘTEANU
Episcop, vicar patriarhal

21
22