CAPITOLUL 15

EXPERIMENTE MMULTIFACTORIALE, PATRATELE

LATINE ~I PATRATELE GRECO-LATINE
/

15.1. Experimente multifactoriale

15.1.1. Caracteristici generale

in toate schemele experimentale prezentate anterior s-a cercetat intluenta

ariatiei unui singur factor experimental asupra variatiei variabilei dependente. Foarte
vdesea in cercetarea fenomenelor economice este necesara insa investigarea simultana
: efectelor variatiei a doi sau mai multi factori experimentali asupra unei variabile
dependente. -'
Acest obiectiv poate fi realizat cu ajutorul experimentelor multifactoriale
cunoscute sub denumirea de proiectari factoriale ~i care prezinta cateva avantaje
evidente:
, cu ajutorul lor se pot studia ~i efectele de interactiune, ~i anume influenta unui
factor experimental asupra modului de manifestare a influentei altuia;
• permit realizarea unei economii insemnate de timp ~i de mijloace, deoarece
printr-un singur experiment se pot determina efectele a doi sau mai multi
factori experimentali;
• ofera posibilitatea efectuarii de catre decident a unor generalizari mult mai
precise; astfel se pot studia efectele unui factor considerand diferite niveluri
ale altui (altor) factor (i). 1

. Pentru proiectarea experimentelor multifactoriale exista numeroase optiuni,

dmtre care cele mai importante sunt:
• numarul factorilor poate fi egal sau mai mare ca doi;
• selectia ~i organizarea unitatilor experimentale se poate face dupa principiile
proiectarii complet aleatoare sau dupa cele ale proiectarii cu ajutorul
. blocurilor aleatoare·
'
numarul unitatilor experimentale din cadrul coloanelor unei celule poate sau
nu sa fie egal;

:-------------
tw Cochran, G . Cox, Experimental Designs, John Wiley & Sons, Inc., N ew York, 1957 ;
Jerse· !Guenther, Analy\·is of variance Prentice-Hall, Inc ., Eng kwood C liffs, New
Y, 964. . '

➔ 15
 1111
Cercetari de marketing
~
T -
£jp_er
;mente ,.,.11!faclo,/al,, p111,a1d,taun .
e ft pdtratele greco-latine

caz semnificatia simbolurilor utilizate 1

. ·mentale se pot efectua masurari r in aces1 " es e unnlitoarea:
asupra ace
tora~i unitlit1 expen
.
epetate sa
unu
TiJ· == L
X;11
k• I
reprezinta totalul celute· ...
I lj ,
• se pot efectua; ot viza doar un smgur factor sau d .
_,. •ie repetate P 01 r~.. T,j' .
, rnAsuic,n . , ·~ x i/ =- media celulei y"·
n '
ex Perimentah, . .
te au un grad de complex1tate mult 111 . • b n
t expenmen
Rezultli cli aces e
. ·mp sunt create p
b. . ti a1 rid·
remise pentru a o tme o m onnatie de ica111ar
o ca1· '
T;.. = L~>ijktotalul randului i·
j =I k= I '
in acel~l ,u , . . . . lfatt
superioara. rezentate ciiteva dm cele ma1 t1p1ce scheme de p . - T ..
in continuare sunt p ro1ec1arc X ;.. == - '- media riindului ;-
. entelor multifactonale. a
nb ·
expenm I i'i
a n

. complet aleatoare a experimentelor cu doi "

h ,,
TJ. = LLX!i totalul coloanei j;
i=I k=I
1

S.1 .2. Pro1ectarea ,actori

1 T .
x J. =~ media coloanei J;
. •mplli schemli de proiectare a experimentelor multifact . na
Cea ma• s1 . c. . • onate a b n
.
cea de t1pu1 pro1e
• ctlirii complet aleatoare cu dot ,acton. In acest caz od estc
• , m ul d T... =LL L X;;1 totalul general;
. a datelor este eel prezentat m tabelul 15.1. c i=I J=I k=I
organ1zare . doi factori expenmentah
. . A ~1. B au a ~1• respect1v
. b mveluri·
.
el ti b' . • , nurnaru1
C' lor care rezultli, r, este ab. Pentru 1ecare com mat1e mtre cei doi· 1, . :;- =~ media generalli·
combm. atii •x • • acton ... nab '
experimentali sunt repartizate in mod aleator n umta\t expenmentale.
r == ab numlirul combinatiilor factorilor experimentali.
Tabelul 15.1. _ Matrices de organizare a datelor intr-o proiectare complet
aleatoare cu doi factori in cazul proiectarii complet aleatoare cu doi factori se cer respectate ~i
Nivelurile factorului B Totaluri Medii unnatoarele conditii: .
Nivelurile , fieclirei unitati experimentale trebuie sa-i corespundii doar o singurli valoare a
factorului A I 2 ... b
variabilei dependente; daca s-au fa.cut mai multe masurari asupra aceleia~i
X111 X121 ... XJb l
unitati experimentale, acestea trebuie combinate (se aduna sau se face o
I ... ... ...
... X1hn
medie) astfel ca, in final , sa existe o singura valoare;
X1 1n •"12• • in tiecare sub'grup si'i existe, dacli este posibil, un numilr egal de unitlili
X211 X221 ... X2bl
experimentale (de obicei, se folosesc I0-15 unitati experimentale intr-un
2 ... ... ... subgrup); ca ~i in cazul proiectlirii complet aleatoare, cerinta egalitli\ii
X21n X22n ... X2bn
unitatilor experimentale din fiecare subgrup nu este absolutli;
... ... ... ... • numlirul nivelurilor unui factor experimental poate sli fie oricare; de obicei,
x.11 Xa2 1 ... Xab l acesta nu este insli mai mare de 4 sau S in cazul fiecaruia din cei doi factori .
a ... ... ...
Xaln Xa2n ... Xabn intr-o proiectare complet aleatoare cu doi factori suma abaterilor plitratelor pc
Totaluri T,. T. ..
T i. Tb. total (SST) se determinli cu ajutorul relatiei:
Medii x .,. X ... - T2...
X •2· X ·b·
SSr = LLLx·;;•--
a h II -,
( IS.I)
1=1 i =I •=• abn
I Kei1h K. Cox, Ben M E . . 1
Textbook Company Sera ,· npis, Experunentation for Marketing Decisions, lntemati01111
' n on, ennsylvania, 1969
417
416 I

re
 Cercetari de marketing ~p_er/,nente multifactoria/e, patrate/e lat'me .fl.p{Jtratele
- ~ "~
"""'"-I . _ _ __
--:_:.:-0.'.,'.'.llll~e
' ◄
esupunem ca paralel cu testarea ~ . .
poate de_scompune in doui\ cornPo Sil P~siderat in para~aful 14.2 se unnar~~ctu_lut mtensitaiii publicitliJii .
1
Aceastii varia\ie 1otalii se_ (SSr,) ~• suma abaterilor Piitratel llente: s , ,p1ul '~ "'edH, urban i' rural. Ac,,t tum, ' ' """"d;f""'t;,n; '"" m
or in ¾
abaterilor patratelor. intre grupuri c~ ,~
r1,
cele dnt00de tipul proiectarilor. factoriale. se poate rcaliza cu aiutorul
, u,~
unu1
grupurilor(SSE)· Deci: 0 5.2) r ..erirlle rU reafizarea experrmentului sunt selec . .
,~r- pent rbane ~1. 12 um·tat·r rura Ie; ~1. in acest c \JOnate m mod aIeator 12 unitll\i
ssrSSr,+SSE
ofl'lerciale. u din punct de vedere aI vanzArii
. produsaz 1se. urmare~t .
. . e ca umta1ile sa fie
iar D b
~•P"'b'1~te ,p<>;, tot in mod aleator, In dou1, : "'· UmtaJ,k d;n ""'" mcdfo
LLTzij. T2... suflt rePa~1til11P de o Juna, numai in unitA!ile celui ~e~rulpcd .e1gale; sc face publicitate
~
(15.3)
. c·
Ss
r, = n~ -abn
- A sutui, I. a o1 ea subgru La fa .
1
rovu , -~rile produsu ur respectrv rn bucati) se prezin•• P· s a~11ul
•· vall:tP' "' ast,e :
P
Rezulta ca: 05.4) 10011 , Tabelul 15.2.
SSE= SSr - SSr,

~
La randul ei, suma abaterilor piitratelor intre grupuri (SS )
trei componente: (SSA), (SSe) ~i• t(SSAs), care exprima efectre,le este Urban Rural
· • '. Jd. ce fonnata d1n' I
variabilitatea lui A, IUJ B ~1 respectrv e1ecte e e mteractiune: rezuita din -
(15.5) oubhc1tate 28 40
SSr,= SSA+ SSe + SSAB - 42 36
Suma abaterilor patratelor datorate factorului A se estimeaza cu . 38 28
rela1iei: aJutorul Fara publicitate 32 28
34 26

=
frz;.. 2
T ... (15.6)
26 32
48
Ss A~--
/c l
30
bn abn 34 42
Jar cea datorata factorului B cu formula: 46 46
b
Cu publicitate 42 56
=
1//
/ •I
Tl
...
44 38
40
Ss B an -abn
~ - (15.7) 40
Efectele datorate interactiunii celor doi factori rezulta din relatia :
Daca se efectueaza toate calculele necesare in confonnirate cu metodologia
(15.8)
SSAs= SSr, - SSA - SSe prezentata mai sus, se ajunge la concluzia ca dintre cele trei efecte - efectul datorat
publicitatii, eel datorat mediului ~i efectul datorat interac\iunii factorilor - doar
Pentrusunt
experimentali verificarea
necesa semnific
t . a,~ei
t' .
SlatrSlrce
. .
a eel or trei efecte datorate factorilor primul a avut o intluenta semnificativii asupra desfacerilor produsului cercctat.
SS re rei va1on calculate ale lui F, respectiv: La baza calculelor stau relatiile prezentate mai sus.
f . J,ab(n•I)= _ A ; SSE
(15.9)
n:Lx'• = 28' + 42' + ... + 40' + 36' +... +JO' +34' •..• 40'. 41' • .. • 40' d484B
8
a-1 ab(n-1) 2 :? 6

Fi,.1,ab(n-1) = SS B ; SS£ (15.10) ,., f=\ ! 11c\

b-1 ab(n-1)
T.. .=200+190+236+270"' 896
F(a-lXb-lJ.nb(n-1)= SSAB . SSE
T (a-l)(b-1) . ab(n-1) (JS.II) T~ g 2
_ .._. = ~ = 33451
estarea
o metodol og,e celor t .
· asemlinatoare .
ret ipoteze
cu nule cu aJutorul
· testului Fisher se realizeaza du!"'.; abn 24 .jJ9
cea prezenta1·a •mtr-un paragraf anterior.

418
 nte mu/tifa ctoriale. potraJele latine 1; p(Jtratde gr /al"
Cercettiri de marketing ~p_erffl1C «o- ~
J.J. proiectare~ cu ajutorul blocurilor aleatoan a
15. expenmentelor cu doi factori
Rezultli cli:
3345 1 ==1397 , tabelul general de pr~ntare a modului de organizare a datclor intr-o
SS-r 34848 - . . pacll in Jet aleatoare a expenmentcl~ cu doi f~ori sc consideti c4 prima
factorului A se tace asttel:
. variatiei datorate . 13re co~P tall din fiecare celulli apartme bloculu1 I. a doua unitatc blocului 2
Esumarea pro·t.11tc:
1e' c:,cperirnen pan! la unitatea ~i respectiv blocul n. atunci datele sunt organizate,
2 d parte, . __ ,._;· . I bl
fr ' 2 2_70
13,~62...2__:::+~(.:.::I9..:.0_+_ ~)- = 33475 iJl11 fllai e cerintele pro1 ........ •1, cu aJutoru ocurilor aleatoare. Rezultli ell cele
.t.., ,.. (200+-__: 3
J!,!.-='_,__- 12 ~i » forrnit.ate cu use unui numAr ab de tratamentc cxpcrimentale, prin intennediul
r1, A $1· B.
deci:
bn
75 33451 = 24
SSA== 33 4 -
.
. t'ei factorului B se determma
~:i
.1~ co11 urt• sunt sup
ff
act1
·
. f: ctori expenmenta
cc:lor_d~t acele~i principii ca in cazul proiectArii cu ajutorul blocurilor
vrrnan atate in paragraful 14.3., variaµa totalli ~i componentcle ei se
Pentru estimarea vana I
10are,
Prezen
. I unnltoare Ior re Iat11: ..
2 , aJc:8 -~ll cu aJutoru
2
-rtiJTl~ - ss + SST, + SSE ( 15. 12)
}:T/ (200+190)2+(236 + 27 0) =34011 .,- SST- Bl 2

.l:!..--"" 12 a b " 2 r.. ( 15. 13)

an SST= LLLx!• •I
!• - abn
i• I j • l
~i apoi: SSa == 34011 - 33451 = 560 ~ 2
2'.r. r·"-~ ( 15. 14)
Primul termen necesar pentru estimarea Jui SS,., se calculea~• •
<.a in feluJ
SSe,-
-1:.!!L----
ab abn
urmAtor: a h ,

ffr/ 2002 + I 90:? + 2362 + 2702 = 204696 = 34116

LLTiJ.-
1= 1 Jz l
T2... ( 15. 15)
; .-1 ) =I
6 6
ssn= n abn
6 ( 15. 16)
SSr, = SST -SSm - SS,.,
Efectele datorate interactiunii celor doi factori rezulta astfel: nalizei variatiei se prezintli ca in tabelul
De data aceasta, rezu Itatu I final al a
34116 - 33451 -24 - 560 = 81
15.4.
in final, se deduce eroarea experimentala Tabelul 1S.4.
1397 - 24 - 560 - 81 = 732 MS F
Sursa varia\iei ss Grade de libertate
Rezultatul final al analizei variatiei in experimentul bazat pe proieciarea SS01 n-1 SSs,
Blocuri MSe1= - -
factorialli cu doi factori este prezentat in tabelul 15.3. Factori n- 1
MSA
experimentali MS,,= SS,
a- I MSc
Tabelul 15.3. A SSA a- I
MS.
Sursa variatiei MS s -- -
SS,,
-
Total ·
ss Grade de libertate MS F p B SSo b- 1 b- 1 JWS ,

A
1397 23 - - MSAs=
ss ,. lvlS AB
24 I 24 0.66 n.s AB SS,,e (a- I )(b-1) (a - l)tb - 1)
B MS .
AB 560 I 560 15,30 <0.001
SS,:
81 I 81 2,21 n.s Eroarea SSE (n-1 )(ab-I ) MS~
in cadrul grupurilor 732 (11 l)(ab - 1)
20 36,6 - experimentala

420
(eroare exoerimentalli)
-- Jotal S ST abn-1
42 1
 te multifactoriale polrate/e kullJt! 1, patra1.:/e w eco- .u~
Cercelu"ri de marketing £$P.eri111en . '
b

I atoare a experimentelor cu tre1. fa n:X;bit = 'L-J T.,,..

tS.1.4, pro1ec
. w~~m Pict a e ~ L
,,,_, V jsl
- totalul ni'fclului , al factorului A $i

11
ni'fclul k. al factorului C;
trei factori , destul de frecvent ,
,{,T
•
In cazu1
experimentelo_
fi omenelor eco
cercetarea e~ . Pentru fiecare
r
nom1ce, 5
cue considera ca trei factori A B •i c'"talnitt .
. , · f: .' v
combinatie mtre ace~t• acton suni r
au -
a, b
eparfo,.__k
~t
J.j~- i"I
n
':X;t,n -
£,..J
"'"'
V
-
k.J
Isl
yA - totalul nivclului j al factorulu1 B ~i

nivclul k al factorului C;
riv c nivelurt. . ·mentale. • . "'It ~
respec1 tor II unitap e~p~n dente inregistrata pentru o un1tate exper·
mod a ea ·ab1le1 depen b . k -J 2 . 'tnen1a1 - totalul nivelului I al factorulu1 A;
Valoareavan _ 2 a ·J·=l , 2, ..... ' - ' , ....c , m:12 ! it
unde (1= l, , ... . ' ' •· ·• .. n).
noteaza CU Xijkm•
te fi facuta dupa schema prezentata in tabeiul
Organizarea datelor poa 15.5. - totalul nivclulu1j al factorului B:
Tabelul 15.5.
- totalul nivclului Jc al factorului C;

Nivelurile
factorului B
~
I
- totalul general;
~

.... b -
1
T..,,---..
.... Xab// - numarul combina1iilor factorilor
1 x,,,, ..... X1b// Xa111
experimcntali .
!
X1b/n X.11 1n Xabln T.1 . omplet aleatoare a experimentelor cu trei factori impune ~i
x/1 /n ...... ... . Pro1ectarea c .. . . d ." .
T.,•
Nivelurile .... - 1 i restrictu ca ~• expenmentele cu 01 1actort. ..
respectarea ace oral~ I I variatiilor existente in cadrul cxperimentului sc uttlizeazi
factorului C .... Pentru ca cu u
C x"c1 ... X11,c1 x.,c1 Xabc1 T..c1 um1atoarele relatii:
. varia\ia totala:
II u h T 2 C '
T..,.
x/1,n X1bc n Xalcn Xabcn
T.rn SST"' L L L
m::.:I i=I j=I
( 15.17)
I xykm- - abcn
i =I
Totaluri
varia\ia datorata factorilor experimentali:
a b ~ .,
T_
LL L T ijk .- T 2
( 15.18)
SST,"' i =l j=I k • I - --
n abcn
Simbolurile utilizate au urmatoarea semnificatie: varia\ia datorata factorului A:
n

Tu1c= L:Xij1, , -reprezintli totalul celulei ijk

m=I T _i
SSA=_;_,____ ( I 5. 19)
Tij.= ~
L.J
~x, = ~T
~ y,un L.,; y·1c.
bcn abcn
4-11:I m=I k• I
- totalul nivelului i al factorului A ii varia\ia datorata factorului 8 :
b
niveluluij al factorului B; LTj.2 T 2
I
SSn = _i_=,_ _ _ __ ( 15.20)
acn abcn
422
423
 . nente multifactoriale, patratele /arine 1;p{Jrrarel 1 .
Cercetari de marketing ~ eg,=,,.M
Tabelul 15..
6
ss Grade de libertate MS F
. 11·a datoratll factorului C:

~
• vana a
~T ~ i .
'-' ..t. r Os.21l
t -1 -~ f actor'l cali
SSA a- 1 MS ,.= _
ss, MS,
SSc== ~ abCII rirflen
,~pe A a- 1 MSt
. tiunii dintre factorii A ~i B MS8
. 1· datorata rnterac SSu b-1 MSo== SS~
• vana ,a b
B b- 1 MSE
tf 1/
i • I j=I
T
- _;;::.- -SSA-
ssB2
(15.22)
SSc c- 1 MSc= SSc
MS,.
SS,w == ~ abcn
.1
C c- 1 MSc

.... teractiunii dintre factorii A ~i C: SSAB

(a- 1)(b-1) MSAB- ss,. MSA6
variatia datorat" m .AB (a-l)(b- 1) MS£
tt1;/
I
2 SS,c MS,c
T (15.23) (a-1)( c-1)
_ .i!Ll!L-- --=- - SSA - SSc SSAC MSAc=
(a-l){c - 1) MS1.
SSAc- bn abcn .AC
(b-1 )( c- 1) MSoc=
SSac ~
SS1ic (b-l)(c-1) MSF.
variatia datorata interactiunii dintre factorii B ~i C: BC
ss , , _ . ~
rrrjk. _ _..::.::.- - SS
b c

11 1
2
T 2
0- SSc (15.24) .ABC
SSABC (a-1 )(b-1 )(c-1) MSAoc=
(a- l)(b - l)(c -1) MS,:
SSoc == i• •
abcn -
an abc(n-1) SSE
SSc, MSE
Eroarea abc(n -1)
. variatia datoratli interactiunii dintre factorii A, B ~i C: experimentaH\
SSAsc= SSr,· SSA - SSo - SSc - SSAo - SSAc - SSoc
( 15.25) ss, abcn-1 n .
- variatia datoratli erorii experimentale:
-
Total •

. d.
n de 48 de hectare s-au deltmttat 48 de lotun a c_ate u .
In acest scop, pe un tere b. .. I I r 3 "actori cu cate douli n1velun
I 8 com ma\11 a e ce o i, ' I
(15.26) hectar ~i fiecare1a m . ce_e I . p d ctia de griiu inregistrata pe fiecare ot
SSE= SSr • SSr, fiecare i s-a atribuit la mtarnplare 6 otun. ro u
(in sut; de kg) este prezentatli in tabelul I 5.7.
Tabelul IS.7.
Rezultatul final al analizei variatiei intr-o proiectare complet aleatoare cu trei
factori se prezintli ca in tabelul 15 .6.
Gruoul ex oerimental 4
Pentru o mai buna intelegere, sli presupunem cli intr-un experiments-a unnaril 3 (Yarietatea I,
2 (Yari~tatea 1,
cercetarea efectului a trei factori experimentali asupra productiei de griiu la hectar. I substan\a 11,
5 (Varietatea I. substanta 11,
dou_li_ varietliti de grau (factorul A cu douli niveluri), la care s-au folosit douli sub lan1e (Yarietatea 1, dcnsitatca 11)
substanta I, substan\a I. densitat~a I) Produc\ia
fertthzante (factorul B cu doua niveluri) ~i doua densitliti de insamiiniare (factorul C densitatea 11) Lotul
densitatca I) Productia Lotul Produc\ia 19 30
cu douli niveluri). · Lotul Productia Lotul 13
16 32
28 21 10
I 20 7 14 21 34
8
21 23 39
2 13 15 22
9 22 16
19 43
3 14 23
4 IO 22 17
25 31 -
12 19 21 24
5 13 I1 18
6 12 16 4-,_)·
9

424
 CercetiJri de marketing
&xperimente m11/tifactoria/e• plitrate/e latine li .
f'(Jtratele gr
n eca-lurme
Gru ul ex erimental
"£ T...,.2 T 2

ss0-- ~ - abcn
---
6 7 avand (n- 1)(abc-\
abc ) grade de \ ibc rtatc.
5
(Variclalea II, (Varietatea II, (Varietatea 11
subslanfa I, substan(a I, substania 11 ' (Yarie8
densitatea I densitatea II) densitatea , • sub latea 11 ceJe\a\te componente ale varia\iei se deterrn·1
Lolul Produc ia Lotul Produc ia Lotul Produc ia den:~an1a II '
. tarea complet aleatoare cu trei factori S ~~ cu aiutorul a .
i~ pro1eC5S "' SSs + SS I'+ SS~ . care in vcderc totu~~ _cclo~, rela\ii ca
25 19 31 29 37 16 Lotuf atea 11 T
(15.27)
26 11 32 21 38 22 43 Prll(l~
27 8 33 15 39 17 44 44
28 IO 34 23 40 19 45 37
29 11 35 18 41 26 46 43
_.:.3~0_1--...:l.::..2_..._....;3~6-"--~2~2--'-_4.;.:2;__....l..__;2~)!.._j___ ,47
15.2. Patratele latine ~i patr at e1e greco-latine
48 Jg
44
L. 36
Avand ca bazii de plecare aceste date culese ~i Ii •
necesare, in conformitate cu metodologia prezentatii mai sue ectua?d toate 15.2.1. Experimente bazate pe px..trate latine
rezultat final al variatiei (tabelul 15.8) s, se a3unge la ucalcu1c1e
Concluzia finalii este ca asupra productiei de grau l'lnatll!ui oacll se presupune· Ica nu exista interac\iune .mtre facto -- ·
1. e fo\osi o forma spec1a a a proiectarilor factorial . rn cxpenmcntali sc
doar substanta fertilizantii ~i densitatea de insliman\are f. ar: ?fluenta semnifi . poa . ,. I I e, num1t~ piitrat t -
t
interaefiune. Celelalte efecte experimentale nu au semnific aa1te
_c on ~a~e se g~sescicativa
stat1st1ca. 11 in care contribute . ,oarte mu. tb a. reducerea costului expenmentulu
. 1. Co
e atine,
·d •schem~
on ita\i expenmenta
I 1e s1rn o
. A B .C11zate cu l, 2 <i
• 3 ~1 tm mvelun ale erand
. . _ · . ns1 f t l.
trei
experimenta , respect1v , ~1 , schema unui patrat Iat"10 se prez.mta . ca inac tabelul
oru u1
Tabelul 15.8.
\S.9- Tabelul 15.9.
Sursa varia iei ss Grade de libertate MS F
Factori Unitate Perioada
experimental i l ll ll1
I 20 1,16 experimentala
A 20 n.s. A B C
1645 I 1645 95,09 <0,001 I
B B C A
2093 I 2093 120,98 <0,001 2 B
C C A
54 I 54 3,12 n.s. 3
AB
AC 26 I 26 1,50 n.s. Rezulta ca acela~i nivel al factorului experimental se aplica in mod succesiv
BC 248 I 248 14,34 <0,001 fiecarei unita\i. Se mai observa ~i ca numarul nive\urilor factorului experimental(r),
0,23 n.s. 1
ABC 4 I 4 este egal cu nurnlirul unita\ilor experimentale.
• Eroare 692 40 17,30 Dacli se noteaza cu T;.. totalul randului i l unde i = I, 2, ...., r ), cu T.1 tota\u\
ex erimentalii c_oloanei j (unde j = l , 2, ..... , r), cu T ..k totalul rea\izat de unita\ile experimentale carora
Total 4782 47 h se administreazli nivelul k al factoru\ui experimental l unde k"' I, 2, .... ,r) ~i cu 1' ..
totalul general al patratului \atin, se constata ca:
aleatoare,Experimentele . . f:acton. pot fi organizate ~i cu ajutorul blocurilor
dupa acela~i pcu. trei I,ri. = f,r j =!:,r_, = r__ l\S .28)
rmc1pru ca cele cu doi factori.
1 =1 j =l k =I

. . mtre
vanapa _De data aceasta
blocuri va fi: indicele nu va desemna numarul blocului constituit, iar

I \V · Cochran, G. Cox, op.cit. ; C. W. Guenther. op.cit.

.m

426
 Cercettiri de marketing
r:,p_erimenle multifa ctoriale, patrate1e 1aime
c:,.,-
. .
~• p(,trate/e ~
T ~· eco-/arine
abelu\ 15.tO. ---
• . tarea unui experiment cu ajutorul plitratelor latin
lnpro1ec .
nitlifilor expenmen ta Ie s..x se ap 1ice
. in etrebu1e,. .
asupra
. tuturor
,,_ rului experimental; smgura eose ire cons•x • succes·"lliiatjt ,
u . d b. • mod ss Grade de libenate
• n,vel a1 1ac1o . . 1; "' in orct· IV f, 'I-
SSR Ms
a ,nm1s
. . trare a tratamentulu1 expenmenta
. dx I • 1nea d-'lfe '"'· ·
.--.it
r-\ F
d rup trebuie sli cuprm " ace a~, numar de unit•i· ~ta,. MSR=~
Ii ecare s Ubg . . " 1 expe . "' r-\
• obicei, intre 5 ~' I5), . . . rilllenta SSc r-\
• neral numiirul nivelunlor factorului expenmental sli nu fi le(~ pe coloane MSc= SSc
,n ge , 1e lllai lllate d 1:,feete1e
• r -\
Cunoscand aceste elemente se pot determina cele patru
· ti t I · sume I
cs. Je datorate SST, r-1 MST,=ss,,
p trate)or care formeazli SSr, respect1v:
. e ec
. e e pe randuri (SS R), e,ect
,. a e abatetj1 . 1:,fecteui e)(perirnental r -\
li ) efectele datorate factorulu1 expenmenta1 (SSr,) ~i efect I eIe Pe cOI IIJ
(SS factorul
cr,:mentale(SSe). Pentru aceasta se folosesc relatiile: e e datorate %tit datorate erorii SSE (r-1 )(r-2) MSE= ss,
9 pe ~ efecte1e lr-l)(r-2)
· •mentale
e~pen SST r -1
SSr = SSR + SSc + SSr, + SSE; (I 5.30)
ro1al
, • T2 a presupunem ca printr-un experiment se unnare•t b•· .
S perrnita stab,·1·irea ceIu,· mai corespunzator , e o ,merea de •mforma\··11
SSr = Lx;* - ;; ; are s~,
c perrnarketuri\or a ra1onu
. . d 1
amp asament m spa\· I
i.J.*• I
.d1ut de esfacere a articolelor marunte de menaJ.. iu
50 Se pleacli de· · 1e I eea
d ca prezen\a
• acestui
. .raion in supe k .
nnar etun este ut1\ll..
i);_2 T2 .Jntruca·t cumparatorn seti.a reseaza m rela!lv pu\me cazuri supenna-'· 111.e1un.1or pentru
SSR = -1·- 1- - -t; (15.3 I)
r r aceste roduse - e\e nnd cumparate doar intamplator, in m'sur a a •m care sunt
P _ rezu\ta ca o amplasare corespunzatoare a raionului cu produse\e e 1-
ervate
f'r2 0bs • 1· d· -· I • . r spec ive
in planul magazmu u1, a 1ca ~n zone e unde se mreg1streaza tluxurile ce\e mai mari de
T2
L.., .J.
SSc= J:!___ --=- ; (I 5.32) cumparatori, ar ti de natura sa sporeasca volumul vanzA.rilor.
r r2 Simplificand date\e problemei, sa presupunem, in continuare ell
supennarketurile ofera trei posibilita\i de amplasare a raionu\ui respectiv, ~i anu~e : in
mijlocul unita\ii (pozi\ia A), la intrare (pozi\ia B) ~i la ie~ire (pozi\ia C).
(15.33)
Din totalul supermarketurilor din capitala sunt se\ec\ionate 21 de unita\i: 1
amplasate in zona centrala (grupul I), 7 amplasate in zona semicentrala (grupul 2) ~i 1
(15.34)
amp\asate in zona periferica (grupul 3).
in fiecare grup de magazine, raionul produse\or de menaj se va amp\asa cate o
. De data aceasta, pentru testarea semnificafiei statistice a efectului luna in fiecare din cele trei pozi\ii dupa schema patratului latin din tabelu\ IS.I\.
expenmental, valoarea calculata a Jui F se detennina cu ajutorul relatiei:
Tabelul 15.11.
F,,l.(r-l)(r-2) = SST, : SSE (I 5.35) Luna
r-1 (r-l)(r-2) Grupu\ de magazine II I\\
B C
. Rezultatul
• final al ana11•ze1• vanat1e1
• • • •mtr-un experiment bazat pe patrate Iatme
· I A A
C
st prezmta ca m tabelul 15. Jo 2 B B
A
3 C

429

428
 ·mente ,m1ltifac1oriale, patrau/e ta,~ ,.,;.,.
Cercetari de marketing £~p_er1 11 ,,..w atele gTl!C0-/1.1ture

. . dupli incheierea experimentulu· . din afarli" ~i, mai ales. falA de proiecta
I r tret Junt, . t, van . J variaPe " tiza un astfel de control. rca complct al~toarc, prin
La sfar~itul ce ~ _1z.(mld.let). ~tile 4JJ
svfSe "' ll se pO
ate rea I . ..
u cre~terea comp ex1!At11 schemei de pro1cc1ar .
15
tate in tabelu ~ # 11 o JatA c reascli ~i eficienta relativa a ccrcetll.rii L e a ~nui cxpcnmcnt cstc
cele prezen Tabelul 15.12.
..; it1SA sA ~ se poate realiza doar daca variatiile i~ l a cµd ntioanc cg:ilc. ca~tigul
1 1
Luna . ia eti,c1·ente•...,p)exi!Atll.. schemet,· sunt suficicnt de maa.e e•..croarea
cit: dO•· d
ex · I
. pcnmcnta ll.
1,11 ea co... .. . n ca "" e~cll p· d
II fl'. ,e~ter .b riate ale erom expenmentale. Daca , = , . 1cr crca
J"1~de der'~e~ate ale erorii experimentale, in cazul celo: i~rs;h 4, a~nc1 n~m:'!rul
3,4 7,7 o' tor de J • b lul I 5. I 4. cmc e pro1ectare,
I 8,5 4,2 .rade . Aca 111 ta e
ll'. rez1nt
2 5,9 5,8 ,eP TabelullS.14.
3
date se pot analiza efectele factorilor co . Grade de libertate pentru Grade de Ii bertate
Pe baza acestor .• ns1derai· eroarea experimentala
. . f,ectele datorate zone• m care este amplasatli unit 1 1 l!.!i.... pentru cazul r= 3 si
• Jor respect1v e . • x •1 . • a ea co -~ (in eneral
vanz n ,
11 .. • care s-au inreg1strat vanzan e ~• m sfar~it e~ tnerej11, n"'4
cele datorate 1un11 m . I . , ectele d " r (n-1)
I • de amplasare a rawnu Ul. '
cornplet aleatoare 9
d
mo u uiC . finalli dupli realizarea tuturor calculelor pe baza m proiectare
one1uz1a , • . etodoJ . · . tare cu ajutorul (n-l )(r-1)
. x (vezi tabelul 15.13) amp1asarea ra1onu 1u1 de desface og1ej dt pro1ec 6
ma, sus, es1e ca . ti . re a arr · •ior aleatoare
d menaJ· la intrarea in magazm are un e ect semmficativ asupr d 1c0Je1~ bJocun . (r-1 Xr-2)
mlirunte e . a esface . 2
unita\ilor comerc1ale cercetate. nl~ • pa1rate Jaune

Tabelul 15.13. Rezultatul final al analizei varlafiei in experimentul b Din acest tabel se _p oate ~bserva cl'l da~ll. o popula\ie statistic.I este omogcnll,
patrate latine azat pe datorate factorulu1 experimental trebu1e sA tic aproximativ de doull ori mai
efecte I Iatme
. ,.,1atll. de o proiectare complet alcatoare
. • etr-un experiment
. b azat pe patrate
"
ss Grade de libertate MS man : a avea aceea~i semnificatie statistic!. Daca insA popula\ia statistid cercctatll n~
Sursa varia iei F
2,92 2 pentr omogenli, la o anumitli marime a e~antionului investigat. sc poate asigura
- Efectele pe randuri 1,46 eSle•terea nivelulu1· semm· fi1cat1e1
· · ape1an
• d Ia o schemll. de proiectare mai complexl't.
- Efectele pe coloane 1,44 2 0,72 ~. ful ' d .
- Efectele datorate factorului 23,36 2 11 ,68 in incheierea paragra u1 estmat prezentl'trii proiectarii cu ajutorul blocurilor
12,97 <0,1
experimental aleatoare s-a arlitat cum se poate determina eficien\a relativll. a unei astfel de scheme
- Efectele datorate erorii 1,80 2 experimentale fatli de proiectarea complet aleatoare.
ex erimentale Urmand acelea~i principii metodologice se poate determina ~i cficicn\a
Total 29,52 8 pAtratelor latine fatli de proiectarea cu ajutorul blocurilor aleatoare ~i respectiv, fa\li de
1
proiectarea complet aleatoare.
Eficienta relativll. (Er1) a plitratelor latine fa\ll. de proiectarea complet aleatoare
se calculeaza astfel:
15.2.2. Eficienta
t
proieccarn•· expenmentelor
. pe baza de patrate latine
MSR + MS, +(r - l)MSE (1 5.35)
(r + !)MS£
. Dupa cum s-a putut vedea h - -
ca as~gurli mlisurarea efectul . f:' sc em~ bazat~ pe patratele latine, in afaril de faptul
1 Folosind datele din exemplul anterior, de la patratele latine rezulta:
perm1te realizarea unui cont ~ ac!o~ului experimental asupra variabilei dependen11.
st
intr~ care nu existli interaif a11stJc asupra a doua surse de variatie ,,din afara .
1
proiectarea cu ajutorul blo . une. Ace5!a reprezintli un insemnat progres faJa di
cun 1or aleatoare, care as1gura
• controlul statistic doar a unei· I DR . ,. ✓-,.:, ··. i STuDtif ,' . .
430
· · Cox, Planning of ExpeJ;'_ -~
. rI·
; ..,
'
E:JIBllOTEC'."
Gi:NTRAL.A
cJ
t)ohn wirey)8t;i/.01~s, Inc., New York. I966

"' 431

~ ,,
 .. ,enfe mulfifactor iale. parra1ele /at,ne r,pa·i .,
rate,e greco-/ar1r1.:

II
P.itrat greco-lati n
+ 2 · 0,90 = I I I
72V
t 4 60+ ,'~ '
Eri"'~,90 a b C a /J r aa hp cy
•entei relative a proiectarii experim b C a r a /J by ca a/J
I ulul efi Cl • entel
la pcntru ca c . t rea cu ajutorul blocunlor aleatoare or Pe f... a b /J r a
fo['ITl~ f. 1a de pro1ec a , (Er2 "'4 C c/J ay ba
atratefor fatme a J, ~
p
unnatoare a·. "trat greco-latin exista patru categori i de infl da
• un P" • d . ucnre toratc unor
MSR +(r-l)MSe In~-anurne : efecte pe ~n un, efecte pe coloane, efecte generate de sursa de
( I5.36) ·abile, ~• " de literele latme ~1 efecte generate de sursa de variatie lega•x d 1· I
Er,"'~ vafl I gal" . d d "' e Here e
e ve ere, un patrat greco-latin poat fi . .
. emplul anterior vom obt ine: van·aiie. epintr-un anumtt punct
. • e I pn.,1t ca un
. cazul datelor din ex
In ,.,eee•tl•
~•- < t cu patru facton . In tabelul
. . 15.15 este prezentat rezultatul ana11ze1
- • v:mape1
. . .
..erirnen t greco-latin de d1mens1unea r x r.
146+2 ·0,90= 120 eXr· un patra
Er2 ' J ·0,90 ' pentJ1.1
Tabelul 15.15.
ta ca pentru exemplul considerat, schema de .
Din calcuIe rezu l
. e nu
' . fi . f: d .
a fost cu mult ma1 e 1c1enta ata e pro1ectarea c . ""c
pro1ec1,~ Sursa varia iei ss Grade de libcrtate
• patrateIe Iatm . u aJut0 SSR r-1
bazata pe . ai ales fata de pro1ectarea complet aleatoare. ru1 Efectele pe randuri
blocurilor aleatoare ~•. m ' h ,. d
fectele pe coloane . . . SSc r-1
..
factom ec1d •z•·onali sunt in masura sa
. . otarasca
. aca pentru
. o anumitll creitere
. t· x merita fiicute cheltu1eh suphmentare pentru 1mplementa• :fectele dato~ate surse1 de vanape legata SSL r-1
in efic1enfa re1a iv.. . ,ea uno,-
de Jiterele latme . . .
scheme experi·mentale de O mai mare complex1tate, cum ar ti, de exemplu • p/ltratele Efectele datorate ~urse1 de vanape legatil SSG r-1
latine.
de literele grece~t1
Efectele reziduale SSR., (r- l )(r-3)
15.2.3. Proiectarea experimentelor cu ajutorul patratelor greco-latine Efecte in interiorul unei celule SSF r n-1)
Total SSr nr- 1

in paragrafele anterioare s-a aratat ca prin proiectarea unui experiment cu Dupa cum se poate observa, proiectarea bazatil pe patratelt: greco-latine
ajutorul plitratelor latine s-a putut asigura controlul statistic asupra a doua surse de permite controlul statistic al incii unei variabile, comparativ cu patratele latine, dar in
varia1ie ,,din afanl", respectiv controlul efectului pe riinduri ~i controlul efectului pe acela~i timp reduce numarul gradelor de libertate la o anumita milrime a e~antionului.
coloane. Prin utilizarea piltratelor greco-latine poate cre~te calitatea proiec!Arii Factorii de decizie trebuie sa decidi'i dacii sporul de informafie ob!inut prin utilizarea
experimentale, deoarece este posibila fie izolarea efectelor a trei surse de variaJie din unui patrat greco-latin este compensat de costul mai ridicat al acestuia comparativ cu
fi " IJ
a ar/l .' care ~e ~resupune c/l nu sunt in interacfiune, fie analiza efectelor a doi factori alte scheme de proiectare a experimentelor.
expenmentah (m loc de unul singur) ~i izolarea efectelor a douil surse de varia1ie din
afara.
Din punct de vedere construct iv, un patrat greco-latin nu este altceva decal o
rezuItantil a doua plitrat l 1- • . .
e a me ortogonale (mamte de reunirea celor doua piltrate latme
este necesara repartizar 1 .
menfinerea id fta .. ea a eatoare a umtatilor pe riinduri ~i coloane). Pentru
litere latine <' e~ I 1,11 _Pliltratel?r latine care sunt reunite, celulele unuia sunt notate cu
vi a e ce u1 alt cu htere grece~ti
De exemplu in cazul d .
greco-fatin: ' a oua plitrate de tipul (3x3) va rezulta urmatorul patral

432
433