Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Slabesti Usor Cu Prajituri PDF
Slabesti Usor Cu Prajituri PDF
aeyer audsap efidaouos ‘\ayisy “OBRT U 20] anAe e aueD “JauUeYer eauuadoasap ao eyepacaud “ides ap ‘350 © ese] g1e05 ad in] eau|sojo4 “a\sew pow ut sndxe yuaaas ap jnisap 3604 @ UeWN jndio9 axed e} ginaajow o "dey ap ‘aasa insgyez ,gieuodipery eyaia1" s0u0 wip sued a0e |$ euneaprowip ‘isi gs sued Kop ‘vewn Uug “JoUstUe ayeuo!IUaW due; gnop 229 Ulp Inj luadenxa easeuolioayiad n3 giepo “\)q}uodsip Be] uuanap e jnsgyez lue ap eins ewnyn ‘(on atanaqd uy nuts e49) yeu ayse0} tunjaid e] zezyje!219\09 uaWI!pLOD 16 29 YSoj0§ E19 mipayy {nAg U guEd ‘a1eNYSHUe UIP EDU INdsoUN> ays 18Oq “eymsane eauaBe.nxe n.iuad ay{Sojoy |S ean] e320) Ul SuayU! arensino “sRYeZ ‘ap eas 6 ueyer ap ensa.n pu seyer Ul syeFOG Yew ajad ‘1a}yjo10p> eiuazaid ‘UL Uoquea ap pixolq i ede uip reznaquIs puly ‘aque|d aseosauinu e eunanais Ul gunyeu uy axgase as 19 "gzoTONYy ap euN 1 ezoon|# ap gIN29jows O-AUIP eunagaje gpueyezip o aise inueyez ‘2IWIYDoIq as9P3A ap UNG UIG WWSINV9¥O NI ININYYHWZ 31319343 gonewizus e2) 3p eaialu AIVLNVAVZ3G IS APVLNWAY “IYOLIDINGNI IS INYYHWZnel respective. Din fericire, abezitatea nu iminats, desfisurand alte activitati decat ii sau gasirea unor surse alternative de ducénd la scurtarea viet pers este ireversiili; ea poate f rmancatul pentru obtinerea dulciu, firé ahi Desi am mai afirmat acest lucu, simtim nevoia sé repetim: CORPUL UMAN NU ARE NEVOIE DE NICI © CANTITATE DE ZAHARII! Desi glucidele sunt absolut necesare pentru supravietuire, ele pot fi luate integral 5 3 efort din alte surse, care au absorbtie lent, nu dauneazé in nici un fel organismului si nu determind (in cantititi moderate) ingrdsarea- paine, cereale, paste fainoase, leguminoase, fructe. Cartoful si orezul au indice alicermic mai ridicat decét péinea; ele pot fi consumate, in cantitat moderate, de citre cel care doresc mentinerea greutati si sunt de evitat de catre cel care ig dorese scdderea ponderalé (3) CANTITATEA DE ZAHAR CONSIDERATA SIGURA PENTRU SANATATEA OMULUI ESTE DE 20 6/21 (4 LINGURITE) Desi reprezintd aparent o cantitate semnificativa, care nu poate fi consumaté firé s8 vB dat) seama, adevarul este altul. Zaharul si derivatele sunt omniprezente, In aproape toate produsele comercializate in magezinele nozste. Vi vom ofer cdteva exemple de produse, cu continutul lor de zahar: = 250m) sue (1 pahar) contine 5 ligurite de zahdr (25 de grame) ~ 330 mi suc (1 doz) contine 7 lingurite de zahar (35 de grame); + 125 giaurt cu fructe (1 iaurt mic) confine 3 lingurite de zahar (15 grame); = 100g praituré de cofetarie (1 portie) contine & lingurite de zahir (20 gramel; = 100g prajitura de casa (1 portie) contine 6 lingurite de zahar (30 grame). la toate acestea, se adauga cantitati imposibil de aprecia, dar considerabiie de zaharuri simple ad3ugate in procesele de fabricate industrialé 2 paini, 2 produselor din came, a lactatelor, 2 condimenteior, sosurllor, murSturllor ete, Chiar am auzit unli pacientafieménd cS refeta _radtionalé" de murSturi a familei este cuzahar! PRODUSELE INLOCUITOARE DE ZAHAR (INDULCITORII Tncd din primele decenii de folosire a zahdrului, efectele negative ale acestula s-au facut observate, astfel incat s-a ivit nevola descoperiril unui Inlocuitor, care s8 pastreze gustul dulce al alimentelor, dar féra s& determine obezitate si celelalte probleme pe care zahdrul le producea. Astfel au aparut si au fost introdusi in folosinta indulcitorii, ined din secolul XIX. Toti ‘Indulcitorii de sintez8 au fost descoperiti intmplator, de c&tre chimisti,insé au fost adoptati rapid de c&tre consumatori datorita avantajelor evidente: 2 sunt ieftini, usor de folosit, mult mai dulei decét zahirul, nu determin’ obezitate deoarece nu au caloril, nu cresc glicemia. Fiind ins’ destinati consumului uman, s-a pus foarte acut problema sigurantel lor si a unor eventuale efecte nocive pe termen mai lung asupre sénstatii omulul. Von prezenta tn cele ce urmeazd princips i si_naturali disponibili pe piata roméneascé controversele lor. ZAHARINA (E954) A fost descoperité in 1880 de cétre un chimist german care lucra in SUA, find imediat introdusa pe piat’ pentru uzul uman. Acest lucru a starnit proteste printre medicli americeni, care au aleStuit imediat o comisie de studiu asupra zaharinel, Corisia nu a putut demonstra nici un efect negativ al zaharinei, aceasta continuand sé fle folosité pe scar8 larg’ in tost lumea, in prezent, dac& Intrebim o persoané cu o culturé nutrtionala impresia generalé este ci zaharina este cancerigend, Aceasts creding8 {si are originea intr-un articol publicat de un cercetator canadian in 2978 [51, disponibil si in prezent pentru publicul larg. In acest articol, se afirma 3 utilizarea zaharinei 2 determinat aparitia cancerului de vezics inaré la sobolari. Studiul a fost efectuat pe dou’ generatii de sobolani {mamele si pull ior, ete 50 de animale in fiecare grup), iar dozele folosite au fost de 2500 mg/kgc/zi (de 500 x mai mari decét normele admise in prezent pentru oameni). S:a tnregistrat un procent de 18% de tumori maligne ale veticii urinare, dar numai la goboianli mascull din 2 doua generate (pul ‘asculi ai femelelor cv care sea inceput experimentul). Ulterior, zeci de alte studi din toatd lumea au incercat sf reproducS aceste rezultate, fir 8 se mai obtine insé niciodaté un procent crescut de cancere urinare sau de alt fel, atdt la sobolani cét si la alte animale, Refcdndu-se exact conditile experimentului respectiv, 2 constat c8, de fapt, efectul carcinogen obtinut se datora toluen-sulfonamidel, un compus carcinogen clasic, care era prezent in proportie de 0.2% in zaharina folosit8 in respectivul studi (contaminare produsé tn timpui sintezei acestela}. Cum studile efectuate Ulterior sau fécut cu zaharind purifcata, efectul carcinogen nu a mel apérut desi studiul respectiv este departe de @ corespunde adevi stlintfic, ela fost comandat de institutul National de Sandtate Canadian de la acea vreme, Rezultatele sale au fost adoptate oficial si, timp de zeci de ani, zaharina a fost interzisé publiculul larg canadian, Ea 2 fost folosité in SUA, dar pe fiacoanele de zaharin8 apérea inscriptia ,Zaharina a determinat cerului ie réndul animalelor testate in laborator”. Acest fapt, mai egraba decat rezultatele unui singur studi stiintfic, a contribuit cel mai a8 INU few axs@ easeIO{L/BUI ‘UE g ap eySIen | cued wIeWedse 2) éndxa ainga, nu ‘giusiouap giseane no tiersidap ideo ‘avewiin ulig “aneld 2>180jounau ugungin aanpoud sieod 1S uisiueduo ul ezeainuinde as exsaoy “pre-UWE Imsooe vezijoqexw earer|iqisodull uid grezuarseie> “nasgu-nou a:2uIp Ooo'or:t gzeeise4e a1e3 ‘aunuois>-jluay gyuiNUap ‘goRBUad gjeoq o ersHKy “guiwedop 1S gujjeuaipesou ‘euijeuaipe ap yezayuls ezeq e| es aDa1209p ‘innwo jnusiueBio nnUad Jes393u ynjosge ploeoUWE un a3s9 eulUE;e -iluag "es esmonnis ap ‘pugs jnusuid ut “ayeunuazap S04 ne imino eaergUES AnUad injnuweyedse je aneBau jos jJ9Iso¢ uN ap aye¥9| aljunizidsns “13Inp uns nu aquaingjsuos ejnaajow ¢ 3/32 ‘aed Ul sien} ‘soae0ap ‘32Inp a1se9) as2 sejnoqued uj aljeuiquica erseave 120g “{oqjReui jooa|e) joueiaw 3p gins9jow o-2u}id gunasdu ay@8a) “(Injnwo jndiod uy jesmeu pow uy snpoid ‘a1s@ a1e9 sndwoa un) onuedse pive 1S (eujueje-ju9)) jentuasa preouwe Un-nuIp yngo/e puly ‘g|dwIs sHe0} giMIanus O aie jnWeLedsy “Sle Jeu No QZ ap au!2INpUL ap suand o Jep ‘InagyeZ No oRUAP! ASNB (nun jnferueRe Puene ‘gieid ad snponu \$ sgt UL auadorsap iso} y UaWloW ysoze Uy zn uy 3eWJe Jesiano.quoD Jew! jo 16 aeIpMAS JeuL [99 jnsow!a}npU 3153 (ts6a) 1nWwLavasy [11] ,220Ue9 @| guayau as nu jmewepa/2 pulaud Yad 2114920148" go imades injnusannd je je:24o auis un ad ayseouns94 95 ‘In| au)s0jo} estou ou 2389 apun “yng ul 1S se14D “3y ZZ ap aInpe UN nzWwad ‘refBus 095 Ayewixosde ‘1/28/wi 2 ap axs@ uewn jnwunsueD nawuad guns anjosge gieapisuo9 ezop ‘uewn \nwnsuoa squad indls rei9pISuO9 pull ‘ave3s ap Sg aye UL 8 an e1e02 Uw axS9sojoy as |myeWIe!DD WUSe—ld U} tue 3p 9g e249 ap dun adadsas ‘Jo 501A ypusieys e] gued gieuun garzaq ap sa9ue> yexjoazap ne nu ainwjeus 235908 ‘aaUp eun JIN [OT] allz § 9p exsiea n> puedaDul “(wo e gslWpe ezop 19090 aueW Jew x QOT 2p) 12/984/Bu 00S ap yeweIiD ap gzop 0 awud ne a1e> ‘mjpuio aeoygueurase 211004 ajewive - ainujeus ad ney nipnys un safe [eu aued 2s 1u juenajay‘S020ns esul 2ane e ee - ajeuiUe aye ej 18 2g> [uejoqOS e| ete ‘9709 211/94p puIso}o4 “0|L0y9)npus je uaBoUDse9 Y2aja ysa2e ganpasdes 5 ye2s90U ne 1103—100199 fe “ouUeYer jnze9 ul |$ e3 “(eUILUeXaYO|IE) 202 Immjoqerau yauyp ywud ne ensane uIp Hea gzeazsaid as nu sep ‘gueULN 821208 ap aud|jew UoUM exJoRzap ne lUEjoGos ARUP %OT ‘ISypuOD 21590 Upp ajiaizeg anng> ap sndiuoosap y ayzod jmewepp £2 1 sndlwiod un - eulwiexayo[s apiz/sB/Buu Szt ap e70P © awiud ne juejogos jnso3e wip ayied o ‘injrauaWUadxe a[e jun} g a|LURIN UL ‘99 inde} ayse yeosewlas ap queseiaiu aise a9 2993 Jo) ejeIn eie03 1eUse D> 9 fuga 380) ne anoadsai jnipms up yue}oqos ye>U jase ‘Ue Y 6 Z anu, a 2359 10321092] ap injnuejogos @ efein ap eyeunp go yeuorfuaw aInqo4y “!Ue 2 3p duit “(wi e} estuipe ewixew ezop 1goap zeus YeUs x 07S 2p) 12/28%/Sws 009% 3p ezop wi guUeyeZreWle|DD ap T:OT DaIsewWe UN MIU ne ae ‘qwejogo$ ap og ad yempaya 2503 @ e3sa2e ‘reweyPI9 ap nuuNsuOD Mo eIeUIAN g9)zan ap |nsaoue9 ARpeod gze9[a409 249 nipas nuNBUs | PUILaKaW {6] aiueisans raisaze |e uad\uaoueD 1209 [etuaI0d Un ju segue ne nu ‘Bun vouuiar ad ‘araseo$ If uejoqo$ ad axenmD—s9 2|80 ‘snout ‘(@1L3uIp pms 9p 22) ajewmue ap ypads ajdaynw e) asunxe azaie09p “gin3is aejas ginaajous o 33s9 mew; g9 e=xsounda: UeINaWe Jeuorieu ayjiuins rauuos inun je uodes un ‘¢gér Up g>ul “WUE 9p OZ EDU ap gsndap 150) @ jugqoudeas eosapan uy ettewuewinaop \Sep) 1Uazeud Ut |$ertemis uly exseace “yns UI STBqU! 360} & MEWE!DD ‘injnayqnd eaunIsALG lug “aieougnd giepopu so} ne nu afelep eveie0ap ‘ein2souna qUNs nu Injmuawuadse aje weap aye nes aysoja ajazoq “gno ajaae snpoid ne ase> ‘ojuiga yer2afut jnyeuse/9o ap asnpul 350} ne g> ewiiye aue> audsap ‘aqUapIAa Mewoyjews na guig@ ap ind aisiu pugundxe AA e| asruede (uewn jnzn nauad UAUEDIpaW nes a{UEISaNS aun FauIsojo} aaIZIaUI Aes SyuLAd a1e> YNS © puaidns erfmnsul- uonensiuiwipy Brug pue poos) yas !oreY—280 Up AUN ‘mausay auijanboer ‘6967 Ut ‘@1ureul dun enao n3 -(g) BieULiN goizBn ap YOUN eyjonzap ne JeWEIID e} |snGxs yUEjogos uIP %oT 2429 ul nipras UN eDyand \ueauaure 103193189 ap gdi4oa © ‘OZ6r wi sl ‘JeULuOU aBsnsap go eaued jo) ue OT Jewnu Uy "ns Ul op jenue au0r S66 e| sunfe e ewe;DI9 ap jnwunsuoD ‘(poidjoas gzeaiuaiod 3s a0a.e0ap ‘ayieulquwoa ul 259S0I0) 25) guueuer ap eiey squapina ajes Jojefewuene guoted ‘Os6T ul UewN winsuod nawad YN ‘uaego.de asoy e ‘aueasaa ap tue er ednp ‘# Le6T ul suado2sap 350} ¥ (zs63) MLW ueadgye 1S yuraues indi Uy yedIA9 Inq.a Je guUeyer ‘ap jnuinsuod ‘aewun ulzg “esndxe aise ewew e2ep ‘Injng) jnuusiueBI0 Ur equazaid pury ‘gueius22/¢-o1a, e1aL1eq gzeasianen eulieyer ‘eauawiase 3g “aueosied aynus niquad gqiqeuizap suieos 22ey 0 nu aie> + ailsojoj ednp iuauewss msn aise sunfeou yuetioduut Yeu! 2: wapnpaxa 222q "uoje2 a1 nu |S a1WL193 g4Iqers ays9 ‘InueyeZ Ye29p s2INP feu x og ap aise g> inydey eieuiNu as (suLeyer ajfeweD anuUg ‘suadoulsie> sod ioja{ueysans e351) ad ap jelD4o pow Ul eseoas 3s0} © eULIeYeZ ‘000Z Inue uip “If [2] 4n8Is Jesapisuon aysa insnposd “yUeWoW yseDe uy veIaIsEDe eudhse euejd azeo vafoulaiea quae ap eaunioidsns yeunuu|a ne ‘fa] ainuuews ad ajemzaya ‘tue ap oz aisad - eieunp eBun} op tIpmas A\snjoul ‘aseoU9yn anyeueeiau 1 pms ajaidninw “leueyer © ganeBou eouleus e| Nu© problema teoretics deoarece, in Roménia, toti copili sunt testati te astere, diagnosticul stabilindu-se imediat post-natal. Mai mult, fen alanina este larg raspandita in alimentele normale folosite de om, aspartamul fiind una dintre cele mai neinsemnate surse. De exemplu, o doz de 330 mi de biuturd ricoritoare light are 80 mg de aspartam, din care rezulté 0 cantitate de fenil-alanin& de 22 ori mai mici decat din 100 g cascaval, de 14 ori mai mici decdt din 100 g alune si de 4,5 ori mai mics decat din 100 g paine. Astfel, chiar daca s-ar consuma un numar de 100 de tablete/zi de aspartam, tot nu s-ar depasi nivelul de fenil-alanina considerat sigur pentru copili bolnavi. Pentru o absoluta siguranta, re legale in vigoare obliga producatorii si tipSreascé pe etichetele produselor cu aspartam mentiunea ,contine © sursa de fenilalanina", chiar daca aspartamul nu apare explicit pe etichets Avand In vedere faptul c& este descompus in produsi cu care ‘metabolismul omului se intdineste in mod obisnuit, aspartamul are cea mai mare doz maxima admis’ dintre toti indulcitorii artifical: 5 mg/kgc/zi in SUA si 40 mg/kge/2 fn UE. Acest lucru insearnni cd un adult de 60 de Kg ar putea consuma, in sigurant’, 480 pliculete de aspartam/zi sau ar putea bea Intr-o singuré 21 25 litri ight", indulcit cu aspartam - fapte care, in mod evident, sunt impos! Cel mai recent scandal legat de un indulcitor artificial are in centrul atentiel aspartamul. in 2005, un grup de cercetatori italieni a publicat un studiu efectuat pe sobolani, in care aspartamul, folosit la doze foarte mari (5000, 2500, 500 mg/kgc/zi} dar si la doze mai mici (100 sau 20 mg/kec/i) 2 crescut semnificativ statistic frecventa aparitiel turnorilor solide (cancerelor) cu diverse localizari, dar si a leucemiei si limfoameior [12,13], considerate cancere ale sistemului imun. Materialul este inca disponibil pentru publicul larg iar accesarea sa nu presupune plata unei taxe, la urmatorul link: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pme/articles/PMC1392232/pdf/ehp0114- 000379.pdf. Aceasta este o bazi de date international, cu articole predominant in domeniul medical, foarte titrata acest studlu, aspartamul a fost administrat ,a liber” toats viata sobolanilor respectivi, care au trait 0 durata normala de viaté, cel mai {b&tran" dintre participantil la experiment murind la varsta de 3 ani. Dup’ decesul lor natural si analize minutloase 1a microscop, s-a constatat ci au fost afectate mai ales femelele de sobolani, la cantitati administrate mai mari sau egale cu 20 mg/kgc/2i. in 2007, aceeasi echipS de cercetatori au administrat aspartam in doze similare femelelor de sobolant ins&rcinate si, ulterior, puilor acestora, toat8 viata lor (putin peste 2 ani}, obtinand rezultate similare cu primul experiment pentru acesti put [14] 20 Dupa cum era de asteptat, studile respective au starnit vil reactil din partes autoritatilor sanitare europene. O vast analiz8 a acestui material si a metodei folosite a fost demarati, precum si numeroase alte studli care sB reproduc rezultatele. Ca si in cazul celorialti indulcitori, reproducerea singurului studiu care ardta legatura dintre substanta incriminat& si cancer ‘nu a mai fost posibila, atunci cénd s-a incercat acest lucru de cétre alts echip8 de cercetdtori. La un an dupa prima publicare a rezultatelor, Autoritatea Europeand pentru Siguranta Alimentelor o concluzionat ci nu este necesar’ revizuirea atitudinii fata de aspartam, avand in vedere numeroasele neconcordante prezente in studiul respectiv si absenta unel baze solide argumentate stiintific care s& 1! sustin’ conciuzille [25]. Concluzia Autorit8tii Europene in domeniu a fost ulterior susfinut8 si de alte articole stiintfice publicate, Merit mentionat si faptul ci unele echipe de cercetétori au fost sponsorizate chiar de companille producatoare de aspartam. Toate aceste studi recente, cat si cele mai vechi, din anii 70 si 80, ‘au fost incluse intr-o ampl& metaanalizé de aproape 100 de pagini [1 rei concluzie este c& aspartamul este sigur de folosit de ctre cameni si nu are efect carcinogenetic, Opinia noastr’ personala fati de studille publicate de cercetitori italieni, care au arétat o legaturd intre aspartam si cancer, este cf ele trebule privite cu mult circumspectie. Spunem asta deoarece avem o foarte larg’ experient’ in studi cu sobolani, in perioada studentiel si ulterior participand a numeroase experimente de farmacologie sau toxicologie efectuate pe aceste animale. Unele din experimente au fost realizate integral de nol - de la conceptia teoreticé, pand la hrdnirea efectivl a animalelor. Prin prisma acestei experiente, am identificat o serie de posibile nereguli legate de experimentele respective, pe care le enumeraim in cele ce urmeazé. 1, Dozele folosite au fost mai mari decat in orice experiment anterior. Pentru a avea o idee despre ce Inseamna aceasté expunere pentru ‘om, doza de 5000 mg/kge/zi, folosita la sobolani, ar corespunde cu 3750 de doze sau cu 1237, litri de bauturd light, consumata zlinic de un om de 60 de kg! Dozele par a fi intentionat alese ca si se vada unele efecte biologice, deoarece ORICE substanté, chiar si apa pur’, dacd este administrata Intr-o cantitate suficient de mare, va face réu organismului, in cele din urma. De exemplu, doze letal de api, care, administraté rapid, omoaré 50% din animalele de laborator, este de 100g/kgcorp. Pentru un om de 60 kg, asta ar insemna c3 6 Iitri de ap, bauté rapid sau injectatd intraven« decesul 2 50% dintre pacienti (au fost raportate cazuri in specialitate),ee suns nu ynze> 2p aguinu azew un g> eiueingis np “einasaze aje asionpe 221 ae uEUOde: 3p goE Jeop geaNsiBo1U, 2 enue InweLedse as@s0j04 lUeouawe-pioU ap aueo 9p QZ a1Sed g> a1801 n9 “enue 3u03 9p oggg a:sed ayewunstic> PUIY NS UL eUINU“{a2Inp msn eane © exe) ‘3yeun) esnposd op gong 23sed uw wwazeud “'s00z us ‘eield up 2429) Jo3!INpUL 4S0jo} suayul Jew fad UHeLIedse uIP 298) muDA} IS9D¥ “{BT) 37 Ul [2/d008y/Bus aes ap og e1sad ajeo areor u} ‘jigeqoud 8) 3 UL 1S 48 wns euavieindod janiu 2 eyewinsuod weyedse ap ezop ‘quazaid Ul [1] afugs up apuedse poe nes OUE3aUU 3p |njanlu 238019 nu (12 ad ons ap azop BT) a10 y a1e394 e343) ons ap azop ¢ e 1Bunjaid 2IuI!2 wWnsuoD uN ga gzeansuoWsp s1e2 JuaWeD ad sjequauyadxs step ersiea (1) 27 ap a1s9 "2¥80y01q 223J8 InUN eassonpod auad giesavau guijulW ezop ‘jou ap 2 y aonpoid e naUad eo ‘o-AU glewnsuoD sings. aie 1484 ns ap ezop ‘WeLedse UIP injnjoursaUL Je ayesauel ap jmsaj9 23109 ezijenzIA e nsquag “ueUN inuIs|UeBIO ase9 3p ‘pua|qoud ap jaj un (alu exes axes /03 pull earsaze aye0} - joueyaW ap Bu gzE ‘agseBip inqna uy ezeasaqqja win ap nuaij un e9 nes joueiaw ap Bw Opt auliuoD ‘a13nu ap ans ap nsy| un e yeuol{uaw ap aise ‘aeieredusod naauag ":SeUDIKOL |e 819pan ap yoUnd uIp eahediyluwias ezop gns yNUI “jw Z0°O nes joueroW ap Sw 9 ezeasaqua 35 148i! gamineg ap nun) un-:U 3nusueD ynjnwewedse easepeufep usd “(owiei3 ap yz) |W OF ap A159 gjeI9| ezOp se) “{awele gS vy a1nul aupadsas) [wl O1-S ap ayS8 ‘s>1Boj0Ig a12—49 gruasqo as a1e9 ej ‘~91KOL e209 “eunas If jesus soniau jnuiaysis saje Yeu goeIe A122 “2}K03 snpoud uN a3s2 oyR@W jnjood|e nes ;njoUeaIW “injnuIeedse earepeiBap Uud ‘jousaUL 2p easeraqiis ap giewuazoidas ayse giuain2 aieiolusuy sie 0 ‘e10}sa98 ajajujnesuoa {pauIp |$ feuosiad wes 1S wade) 2] a1ea ad ajuadale ap iilqesuodsey wayuns Jou axquip aseda4j a2a1e0ap 2aIgns ysa2e ap e259 aluldo euudosd Hewo} A g5 2159 nuIsoU Inre4s ‘euNeaprowU, 29 "aIGNS saze ad ajeD/IaNd aa4IUINS sojetep e gseoundls ezijeue 0 ad 1S gniseou eluauiadxa ad giezeq “pjeucsiad gaseou ejuido 1e2ap euzaida: nu ieiapisuos aysaze are0) jsns tow axowudxe azapan ap a1ysoou Jojaiound oz0q ad ‘}2aIgns 15290 puintad juniojdsns soupou0 BasoUOpUEGD Nos ‘ayuafes snoef wie 2102 0} 1018100 oavo4ep/suossap wppuoWio29s ny “aung lew jjqevedwoou! uns Jeuin men ulp injnuoyzinpuy ,earejeds” 1S JeuUN \nxnyy aoese03p ‘wo e} yqysoduui 23s3 yde} isa0¥ “IuejOqOS JUN e gueuUN eD!29A Uy YELLE! '8 euueyer ap oje3st9 ay/se3 12142 250} ny "giENUBDUCD ap sIqasoap ay BS zw exsea0e e9 208} 99 €889 Jo] alunIsuaLUIp No ARELEdUHOD “gu ap goIUH BL:eO5 ayeyqued 0 anpoud jJUejoqo$ s2ale0
Uoyainpus fe ad pms afoyuapazaid e> °g
{SleIpuoU evalurasd Ul 16 1e1N9 eaand 9s g>ep
‘equeuo|soidus) ae3]nza1 weaiop au lou Is ‘aquaulliadxa asianio e| 1uelogos
a wesonj pugo jndiun aq “soyg3aas09 ase9als aye © ase9 ad ‘aleuo!idacxe
aieyynzas ap eauieo} 16 e0U8) ay20¢ as ny “asaz0qul @ ailudoid eane gaind se
ied ‘eienud arinansul guje 240 audsap 1S aundnsaid aiecd as niany seja0e
jeq Un 3] 2189 Ulp esuns ap sxeiuanyul y rod eo Weedse ap iorganposd
ap aiezuosuods ajediys inugg waind goeq “aleAud asins ulp uA uNpuO}
fous e "1835 ap Jowadns quguieignu ap a3s@ nu aue2 eiUapUadapul alinansuI
‘ouquip aued 922 101g190199 ap ennioadso1 ediyse “Ze 1899" Ul */
J21U09 un no EqUON ap ulind HeAs nes (nSougUIO4) 123 aun eadersidorUt
lteye gs feov20u! ‘axsexo suouede ajuiné Joun jeaxeuIpiny” ap aBuinuoa
eke nAUad “in|rucigi921e9 eXuLOp no e>seanLnod as es jmaeynzo4 ‘aja a.NUIP
Inun e| ze2eus “20 ajasues areor jasise e3sixg “2nsiieis 23503 ap eBeannul 325
‘9 wale 10d as ‘aiep ap 395 Un anUNAgo EPO ‘aJed ese Ia “eIDeN EILIRE
9 20[9p ais nu eausiess ‘aeujeas ul Zazop aasa2e e| ‘injnus2ue9 eltuede
ap ,aefaioud" e-1 weuedse ap eaiensiumupe go ese auLasuL eS “26c'rE)
284/Bu 02 20 1S (s6'Ze) 28/Bul 7 ap ajazop aJuiUd ne a1e> yaseUs ue|oGos
| 38090 (%6p'6e) OWN ap avews feUl JeWINU Un ye.nSiBalUI e-s “‘WeLedse e|
araundxa 0 (ou Bie} [89 - soUeW \m3o} Ut “yMaseW \UEjOgOs NaAUed “9
‘wewedse ap uew Jeu az0p yd
ne 2129 199 rewi903 350} ne WIA@BUO| Jeus J99 NUEIOgOS BAIUIP HUN “S
‘38/8uu 000s €| nu |S 28%/Bui oOSz e| HoWiNa ap JoLNzeD @ aieU! ews
luansayj 0 eyensifasuy puly ‘ez0p ap ywapuadap rs0y & nu jm3—;3 "y
‘y2ue04 U!g]duUeyUL 9s MUD 103 ND WHS 29 e9—D -2IU)2 UB
‘ns ap Lay Him YEU ,19q)| ef” auINsueD gS eReUIDJeSUI B!a\H94 0 9 eUULESUL
ge 1d2} 3s9D¥ “s03n lp goul indaoUI @ easoundxs [yt] 200 UIP |mUaLILuadKD
2] "MW [eWN “BIeO4 eLeIA UL [IqISod ars9 nuoN| 3s99e — WRIAPISUOD AN
j12 ap 1 “ss0und9 ap tue 9p 08-04 No ‘iO e| ‘ejeAIyDe Je 29 e9a0 ‘1 a1e20H UL
Inewiue Wai epeouad exes niauad erezI]ea1 1505 e easoUNdKg “E
tulind few nesue 2129 “y H}e}99 3829p sncxa
yew nus j3;1se 232 Jep ‘e10n 1g9 ,adeopul” as gs J8qy e29 ‘32Inp |nasn8 anus
‘ueo} esajaid i$ jnluo no songuguiase esa 19 S.3UI |flN seDgiu g>eq “@used tu
Uuejoqo$ auesay eauels @ 1¢9 19exa N$ aieod as mu “Ide) aq “IUEIOgOS § 10)80
g3uaiaje aseauews ap areynues eBeannuy naaued grjosos ys0} @ weusedse ap
op Je) ‘gino aleday Ul § 9289 “guNaldus aynULS So) Ne apaleWUY "ZFecunoscute si/sau nu sunt raportate, dar numirul este foarte mic,
comparativ cu numarul consumatorilor. De asemenea, se cunosc cazuri de
Intoxicatie mortal (otravire cu intentie) instrumentate de justtia
american’, in care otrava folosita a fost aspartamul (nu avem date despre
cantitatea utilizatd). Se poate face o analogie cu un tip de medicamente
foarte folosite in practica medical8, mal ales in tara noastré, unde nu se
cumpara pe baz de retet - ma refer la aspirina sila substantele inrudite
(denumite generic antiinflamatorii nesteroidiene). Se cunoaste despre
acestea ci determina hemoragie interné (digestiva) la un caz din flecare
4000 de pacienti. La 70 de milioane de consumatori (cati are aspartamul
doar pe continentul nord-american), ar insemna 17.500 de hemoragii
interne, traduse in 1750 de decese anual (10 % dintre pacientii cu
hemoragie digestivi decedeazi in spital sau ulterior). Toxicitatea si
letalitatea aspartemului in urmare, incomparabil mai mici dec&t ale
nor substante pe care le folosim f&r& s8 ne géndim, foarte des (cine nu a
luat vreodatd o aspirin’ sau un Nurofen?)
Pe de alté parte, aspartamul se consuma pe post de ,mancare” sau
lichid” si nu ca medicament, astfel incét ar fi dificil daca, la fiecare
inghiyitur’ de mancare sau béutur8, am fi ,in gard” pentru urmarirea unor
eventuale efecte adverse (aga cum ar trebul s& fim atunci cand lu8m un
medicament). Farad indoialé cé aspartamul determina in organismul uman
anumite reactii nedorite, care apar la un consum exagerat si doar la anumite
persoane, mai predispuse. Printre acestea, au fost documentate dureri de
|, tulburéri de vedere, instabilitate emotional, depres!
nervozitate, insomnie, tulburari gastrointestinale (mai ales dieree), urticarie
| eruptii cutanate (semne de alergie), cele mai grave efecte adverse citate
find reprezentate de accidentele vasculare cerebrale. Desi au fost descrise
92 de simptome si serine clinice legate de consumul de aspartam, unele de-
2 dreptul hilare (de exemplu, cresterea séinilor la barbati), efectele adver
raportate predominant sunt cele determinate de afectares sistemul
nnervos central. Aceasta deoarece att fenil-alanina cat si aspartatul, care
rezult’ din metabolizarea aspartamului, pot avea efect stimulator asupra
euronilor, la concentratil mari. Trebuie mentionat c& aspartamul nu se
administreaza niciodat singur; pe o cutie de bauturd light racoritoare sau
energizantd sunt mentionate cel putin 5-10 componente, adesea fiind
prezenta cofeina. In doze mari si le persoane sensibile, doar aceasta poate
produce toate reactille de mal sus. Astfel, reactlle neplacute care apar se
manifest faté de un produs complex si nu fafi de fiecare dintre
‘componentele sale, care probabil c& isi aduc fiecare contributia la aparitia
unei reactii neplacute.
‘ACESULFAMUL (E950)
A fost descoperit intimplator in 1967, de cdtre un chimist german si
testat timp de 20 de ani inainte de a fi admis pe piaté ce si indulcitorsinteti
Desi nu au lipsit unele voci care sustineau faptul c& acesulfamul nu este
complet studiat si nu ar fi trebuit 8 fie admis pentru consum, acesta a
primit toate aprobarile forurilor decizionale din SUA, Canada $i UE, find in
prevent larg mai ales th combinatie cu deoarece
anuleaza gustul amérui persistent pe care acesta ll lasf, atunci cénd este
folosit singur.
{in practics, se foloseste sarea de potasiv a acestuia, datoritd faptul
cB este solubilé in apd, denumita in continuare acesulfam K Siguranta
acesulfamului este sugeraté de faptul ci peste 95% din substanfa ingerat
ferent de cantitate, se reglseste nemodificat8 in urind. in 2005,
i au fost studiati pe dou’ linii de soareci
modificati genetic, pe termen lung si respectand toate cerinjele moderne
pentru un studiu stiinfific riguros. Raportul final al National Toxicological
Programm din SUA (institutie de stat, care @ realizet studile respective), a
validat at&t aspartamul, cit si acesulfamul, ca flind potrivite pentru
consumul uman (19).
Acesulfamul K este de 20 ori mai dulce decat zaharul, dar nu este
recunoscut de echipamentul enzimatic al tubului digestiv, din car
absoarbe pasiv, fré 2 asigura un aport de calor, El este stabi
temperaturi inalte, motiv pentru care poate fi folosit la prepararea
prajiturior dietetice care necesita coacere. Doze maxim admisé de
acesulfam K este de 15 mg/kgc/zi, in timp ce o doz normalé de rlcoritoare
indulcité cu acesutfam K confine cca 30 mg. Prin urmare, un adult de 60 de
kg poate consuma pané la 30 de cutil de béuturé intro 2, far s5 stings doza
maxims admis
Ca orice substanté strBind organismului, acesulfamul K poate
produce alergi, uneori incrucisate cu alte substanfe. Din acest punet de
vedere, persoanele alergice la sulfonamide sau la alte antibiotice pot
dezvolta react alergice usoare sau moderate, ia Ingestia de acesulfam K.
SUCRALOZA (E955)
Este un indulcitor sintetic mai nou aparut, derivat direct din glucozé,
prin introducerea a trei atori de clor in foc de tre’ grupiri hidroxil, ceea ce
asigur3 0 capacitate de indulcire de 600-1000 ori mai mare decat @
zahSruluil Ea a fost descoperita in 1976 si testata timp de 15 ani pe animale
de laborator, in vederea stabilirit sigurangel sale, fiind ulterior introdus in
eaHF pyzoinays ur aye8oq quns aves “ajazuny 2s9s0}0} as oucypnogas ‘5
ip ‘arenjeas uy “gaseauewion eferd ad ,aiaayé” up uoyoinpuy ap injnunsuoa
Je quere Un esu) yeuuazap © aieo ‘ouinu ep giuapIouloD o aysg jareles
uy exengiid 2y/s0j0} “(onvaned xawny goy/fuins easjuunuap na) alnaxs 2d94p
(Ou b} ginasouna eque|d n9 eude9a} o [sIU ave Mu aUBIpnogad ‘s g> reuo!UaLL
aingai, ‘eNzelg 1S Aengeieg ul axapgresd no xeaRjna ‘pns ap esjewy
Up 1eulBuo ysnque un 23s (oucypnagas 's) ouDIpnagas onas
vavianvazy viAZLs NIG HLWAIdaa
‘uowp|npUl soy e areeindod ap eyo gns yn YSmI03 puly ‘gield ad quezoId
lew 29 Ul 39 Up snpoud un a3sa ynjowsyLg “Inynseyez @ 29 no geR9 aulpINpUL
jap es eaizind siapan wi puene ‘anneoyluWassu qUNs e1e> “wel8/\Uo|E>
Z'0 2e0p e13j4U09 11 dey asa3y “[oZ] WlslUeHIO Uy ,s1e” IS ales alaiUavodioD
Uy qepel$ap 9359 NU 4ep [Aexe| 19949 o4e NU IeoUl jase) ueWn
‘auifgns inupsaqul asie9 ap %06 ap aLuodoud u yquosqe 2259 ‘ijo1jod Me}
3p auigasoap aids “2Ipfosp ap ads ayjunue jun esuazeud Ul J9z00N/8
eaiequeuuas uud anuligo aise auesasaiul joyod ye un,
saguez najuad maasqns
No naauad sofew fequenezap un gyujzaudas ‘{aulzesew
Up gfuungn n> eunoosd y azeod nu) g yuodsip 1S 329 “dey
se0y “ye zseduioa ‘2eW yew
ynagyex je n2 Al
nus aysa ngs infasd gsuy “joljod iSjeya0 3e2ap WeUL ew azop UL Wes Naud
1Js0j0} 4 aieod |g “ye2—}seu ap Jawind e 1S jimyneq sun eau!2InpUL naaUEd
uauod 3225 21€9 ides “(asequap sued ap insu easapeas ennizod arexyeuy
dap puene) glean eaieuine9 Ip sualisieq fa104 exdnse jjqesoney 33249
un 9 (uses8/iuoje9 72) 1oje9 9p 2h Yew sewnU un “Ininugue? e n> ¢je39
aulginpuy ap auaind 0 ase 3129 ‘Injoutpx gious euqasoap axluaie O
eyez n2 axpinpUy 9f99 16 €9 B240]e9 8p [94 | Ind faa ay
5 soujod no axpinpuy ajesnpoud “euls us ‘e> 2023 a9 e9a9 oleoreseIe e1MIKeY
9 eiedgo © nsuad 1wisp.a ap augeisaide Hesaues ap eaieSnepe gysa20u
18 ‘Ede UL qnjos uns nu wing “Joueue yeuorUOW ‘ARexe| \my>—}e 2p
sSmo1 gyeyuu) apasned uy eaus9I04 nauad yeapy aoe} a1e9 dey ‘gue|NLELE
Jo} eiuais|suo9 aimnsuos || iojjoyod je xiqasoap feyuene un
'uoj09 ulp auagoied aj1932¢q ap aiezne> sojjuni$aaye easape3s e| 3anp ar20d
29 e989 ',9/81" J0|89 JMUBWURSP UI ‘,auNq" ajjopiDe Joji8I5eq easeyonzep
gzeainuins :ajeunsayu) ieioy eidnse 32949 ye un ne ‘2/8 OT-s op “tall /2U!
ajezog “aaveip nes jeunsayus injmizuen easesa}a208 ‘Jojaueosiad eajeyuolew!
| ‘puguuuiorep 12/8 95 ap eu ew azop ‘aniexe| 16 €9 1eu.903 uns asnpoud
ap [arise Joun aje ajeaipaus aqiezjan anuip eun ‘japye aq *,2jeunsaiujos3se8
auepunses aiv9jo eane ateod” nes ,ANlexe| 193j9 eane ateod sa2Ke
Uy jnuunsuos" ¢,ue ¢ qns Jojdos yepuewora!au" <9j/21ewias Ulp eun guieod
jINpU JO|asnpold eaeuoleW “aaielp \§ wsyoaIaUI ‘2seUO}eq
jaua 10d |$ g[eunseau eJoy ap rfesanjaid auns apun ‘uojoo ul Bunfe aaitqns
Jnunseiuy up fiquosqeau yjoHod “yn EWN “IRugyeZ na ANeLedWoD 2140189 40)
ngjyap nauad greasuadusoa 29 2999 ‘EUs leu! iey/Ue> (Sojo} @ ap esupUaT
2] aanp adey ase9y “Jrue\er 1229p 20]np [ew PUIYOL 12 UIP jnuN JIU “alIGeLIER
uodold uy sep ‘ejaysae je a2inp |mysn8 gzearised ‘gzoon/9 Ip se310lew
puluaroig {weds /iuoje> Z e99 ne) fsU0|eD uHind jeu 9925 1 99 eD9D ‘(an
ew 21Wa9q8 aoipuy ne) qua] yew Jep ‘uewn jpuRseaU! ap ellied sfiquosqe
uns 13 ‘=Idwis sojapionf@ exjoupry uud Snuitgo ‘snpoid uns
(8963 — }oa1s3148 ‘9963 — [011998] “TZp3 — JoHUEW ‘Oza — |OUIOS
‘2963 — 1OMNX) YYHZ NIG LLINSAOYd MVENLN IOOITY
naqerp naquad yueviodwi ap aqas0ap 1dey) euunst09 a a1e3 Jojeueosied
JnIPAU goupow IS ajigel|BaU Dojep UNS nu ajo “eye uw ainursuCD
2]e0 x—20p oultnd jew uns nu uojeD aysaae 1Saq “e2O[esONS Ns DaIsOWe
Uy Bys0j0s euURxaporeW UIp syUBAOId aaIPPInB |HOJe9 ne aja ‘4OJeD ave nu
sumed aysone uip aninp eSuersans g2ep 2e1N9 ‘TBASY
‘eluarsisuos) jaonpedd” rfgujes aysene gindise asea
nes = guunxepoyeu no guiquion as e2 auasned ul ‘ozewin wud “(gole
2359 ezoje.ans) soydn> up 9seo0s UNS pug> jounIe ‘esoIse2e & ,gyuaLINI”
eajeoin2 yu i euesaseu efuaysisuos gundise nu ‘auasned ap ajasnpoud Uy ‘G9
imdey guzasdas o |22oyeu9ns eautso|0} ap exe gansesd gwa\goud O
ojepinesd iS s0y1doo eesstuupe
y aieod ea ‘wsiuedio ulp yajdo> gululja as g> aiapan UI pueny
(2/28y/Bus § ap aise uewn inunsuoD nuwuad eswupe gzojesIns op guixeUs
e209 “(atBojo1g uy yusgqu 23 asa a9 230) aseisar nutuad ausojo$ soxes0ge
ap sojprewue 2ysiasoxa uy eutuaya puly— runiaidsns ew rew ajz0 axSousers
ghuszaid 01g © — 10)9 op woe Hor anjosqe ‘Yuavoduo> yuiore uy
uusiue8so auigo ap sndwioasap aise e3s028 '%6ST ap |misau oxSanud 29 €980 Uf
yPowsu “uojo> Usd 32auIp as-npuguIUNo glueIsaNs UIP %ge ~ eID
{uy ya|nsojp eazaanpo.nut 16a
“3043}NpU! 215004 1ew 29 ap
Ing naquad jnweyedse na gyau1p efuainsu09 uy pully ‘gH/S0jO4 eu! a9 Uy 29
injraguez je no 2u=p!asn8 aie) jenpzas
joje9 gz) ‘ape paul UL gugeIS ‘ayeU UMeLodwiar e| gUqeIS
Injos a11e03 “euua!ay9 — afequene a[es sojaiuapina ELOVeQ "wNsuO?rebaudiozid ~ doi compusi de sute de ori mai dulci decat zaharul si care,
purificati, pot fi folositi ca si indulcitori natural, Principalele substante
purificate din S. rebaudiana sunt steviozidul (E960), care reprezintd cca 80%
in masa extractului purificat, rebaudiozidul A - circa 8% si rebaudiozidul C-
circa 0,6%. Ele au o putere de indulcire de 200-300 de ori mai mare decat a
zahérului, nu fermenteaz’, sunt stabili la céldurd si in mediul acid si nu
Influenteazé glicemia. Prin urmare, desi se absorb $1 sunt metabolizati de
catre organism (produsul metabolic final al tuturor steviozidelor este
aceste substante nu au calorii, ceea ce le face ideale pentru
‘ndulcirea alimentelor. Steviozidele sunt larg folosite in Japonia si alte fri
orientale ca §i indulcitori naturali,flind aprobate relativ recent si in UE [24],
doza consideraté siguré find de 4 mg/kgc/zi. Cu toate acestea, indulcitori
provenind din $, reboudiana nu sunt aprobati in SUA si Canada. Motivul
acestui lucru fl constituie faptul c&, aparent, producatorii nu au pus la
dispozitia autoritatilor de profil din tarile respective toata documentatia si
toate studiile necesare aprobarii steviozidelor ca si aditive alimentare,
Mentionez c& sustinatorii acestor produse relateaz’ despre existenta unei
ii impotriva
producdtorii de indulcit.
dovedit; cert este faptul c& in tara noastr’ produsele pe baz de Stevia
rebaudiana sunt disponibile tn variate forme. Pe de alt& parte pretul mai
ridicat, accesibilitatea limitatd si, mai ales, ipsa unor informatii nutritionale
corecte Ia nivel de populatie, nu stimuleaz’ consummul de mas8 al acestora,
INULINA
Este un polimer de fructozi prezent in rédacina unor plante, ca
rezervor de energie si cu un rol important in mecanismele anti-inghet ale
acestora, Dacé molecula este suficient de scurt8, atunci inulina capata un
gust dulce, realizand 20-30% din capacitatea de indulcire @ fructozei
Datorit& legaturilor speciale intre monomeril de fructoz8, inulina nu poate fi
absorbitd in intestinul uman si trece integral in colon, unde are un rol
prebiotic important, Astfel, desi inulina are un efect slab de indulcire,
observabil doar in formele de puritate mic’, ea nu aduce un aport caloric,
ceea ce 0 face utilé pentru preparatele dietetice. Pe lang’ efectul slab de
‘ndulcire, inulina are © mare capacitate de inglobare $i retinere a apei,
asigurand 0 consistent& p&stoasé si fin8 oricdror produse in care este
addugata. Astfel, ea poate fi utilizaté pentru prepararea unor creme si unor
préjituridietetice,
¥
‘THAUMATINA (E957)
Este un complex de proteine extras dintr-un fruct african exotic
(katemfe), unde sunt sintetizate ca réspuns la atacul unui anumit virus. Are ©
capacitate de indulcire foarte mare, de circa 2000 ori mai puternic’ decét
zeharul, atunci cand componentele sunt izolate din mediul tn care se
formeazi. Gustul dulce apare In acest ca2 prin alte mecanisme decit cele
‘obignuite, instaléndu-se mai greu dar persistand mai mult. Fiind un produs
exotic aflat inc’ in stadiul de implementare pe piaté, este dificil de procurat
simult mai scump comparativ cu alti indulcitori.
TAGATOZA
Are o moleculii specialé de fructozé, izomer optic al fructozei
naturale (este forma L-fructoz3, comparativ cu forma D-fructozé, prezent& in
mod normal in fructe). Datorité acestei structuri, tagatoza nu se absoarbe
din intestin, dar este perceputé ca fiind dulee, fard a aduce vreun aport
semnificativ de calori. in prezent, este in crestere utlizarea ca induleitor 3
tagatozei extrase din laptele de vacd, unde se gaseste in mod normal in
cantitat!infime,
Desi tofi indulcitorii mentionati sunt prezenti pe piaté si pot fi
procurati, doar cétiva sunt potriviti pentru uzul frecvent al persoanelor care
dorese sé isi reduc aportul de zahar. Astfel, desi variantele mai atractive din
unct de vedere psihologic sunt indulcitorii natural, ele nu sunt neaparat si
cele mai practice.
Dintre polioli, doar xilitolul poate fi procurat usor din magazinele de
specialitate. Pretul sdu este unul destul de insemnat, avand in vedere ci
este necesara o cantitate identicd cu cea de zahdr, pentru obtinerea
aceluiasi efect de indulcire, Mai mult, dintre produsele testate de noi, cateva
au prezentat un usor gust metalic rezidual care, in teorie, nu trebuia si fie
prezent. Aprofundand originea si modul de obtinerea al xilitolului
comercializat in prezent, am aflat cd acesta se extrage, in cele mai multe
cazui material lemnos (xilitolul mai este denumit si ,zahdrul de
‘mesteacin”}, prin sfaramitarea acestuia pani la nivelul unel mase pastoase,
din care poliolul este separat cu ajutorul extractiel chimice, Acest procedeu
implica amestecul unor solventi specificl pentru care il ,extrag”
selectiv din masa lemnoasé, urm&nd a fi apol complet separat de acesta,
prin prelucrare ulterioara, Prin urmare, desi sursa este intr-adevar naturals,
mijloacele de extractie folosite sunt de naturé si ridice unele intreb3ri
er a devenit recent disponibil pe piata noastra, desi produsul
comercial este prezentat ca avand le baz’ Stevia reboudiana. Nu este decét
2ca
|uo anes ap eaisuarut 19 easisojo} ednp jue
pains | Iu aseounals aoylfuins aysar |Seu0ja9e esndns 3s0) © nu “YYHVZ
audsap gquoa asa — eiein o ap dwn ,winisiauoo" a1e9 no i$ uinusiqo We
-8U 81e2 no ‘nujSOU |nypalw UIP ajeueg eUl 2[99 ajaiuesqns ulp eun ‘eaxs=3e
ayo nD “Bunj uowe, ad ueWn nwinsuOD nqUad UNIS “gUUN uIP 9I09
Uy SIpanop ne-s 1403 ‘sns ve asndxe ‘aseqa.aul ap aulUas |$ awajqoud ajaun
24g) nu wag “yersunue |owjnpul 1S 3ngava ne eisay aysaae 9120) Ui
‘uojapiansasuis sojepionsad ‘yjexasnut so|Ues00>
euofa1e2 wo safe jew “{yoLe> ap ajunin2 up opesojo9 ap ndepues sedans n9
2ujuiya eaynd aves jrunduis “iqq jnanasoundauiq ‘njdusaxe 2p) aynascunsauiq
ajuersgns asminu! & arfonpoid up aeuIMs 180) ne laRsy “se0uRD
18 gnou eiuersqns 3i2u! ajezneo Lime ayiqisod laun easapnjaxa ays9 elu ew
‘gonnaseuues eiuersgns nes seiuauie apipe aise go ay “Field ad esnponul nou
flueysqns asesoy nazuad »§ quawesjpau a1e22yj n.quad "ynW eyy ‘BUPaIpSU @
lunwe1 faisaae ayeoipap is0y ne ajeaipaus jyereas09 ateuRsap ajunpuoy iS eluate
Urp ayed axew 0 ‘azewun uid ‘e2Iul Jews 29 Wy 39 UIp aasa azede ase e| e35,8n 121
‘dwn nwinyn uy uewseye yn2sax0 e aleoygini2au jog aysaze eiusnz—4y
{12009 ap jnasu posvas2 ps
‘40 nuinsuo2 upd ‘o> in2s14 aisixa nyy esiue!>se\UOD I$ Joxganpoud a:ng> 9p
asunose alj au es aue9 1S duu Ul guede gs a1B9 asianpe a129J9 SuWNUE eISIK>
AN giz na [2 ap inwinsuos nuuad \uNBIS ap qUa!DYNS |B Uns a1eQ “eAseoU
eau Wj aieqaqu ap auofew suwes uN g>IDU Wwe j29 soe few
‘quo39|npuy bos esuy‘e8un] aye94 2452 Jo}IeUIquIO9 e 1S Jojasnposd e3sr)
MAY 38y-10Ua399MS- JB /wWOD'9piNS-saUaTSOMS-pUe-seBNs MM//c234
In aus 8d greynsuoD | oxeod ajerouewOD ajayevedaud {6 (LN-3 ap ers UIP)
g2e2yIpoD 20] e2uWNUap ‘indsound OY!9InpU Ho2 n2 exaldWOD ers
‘yojauLxap e aqua} altiosqe eyovep ‘su! ew! Puy SIUI2D18 aj2>qpUL Cop
‘ynusiqo jnseyer no axeyws yuojed ave aiieuiquioD ewnIN “‘ole> ap AReDYyUUAS
Jun un UuOD nu IdeUIquIOD ajsWd a> diuR W! “29 YeuoKUOW 3g
ynsnpoud je a2inp
Imisn3 ‘ngoadsau ‘'§ eiuaysisuoo ginaise o4e>) ezojesans
GEIS pulYau "goIWLaY a1esedaid
fulseoau 2122 asnpoid wy ysojoy if yiz]g0u1 y aeod nu a2aec3p
fesnpoid aye ul i$ sep wal)
umingg Uy HeulquioD efap jao1go ap Hiuazaid "y wieyinsaae |f weyedse -
(euveyer e go1eyau-nigwe euay e2seus e nuquad) yewe|a1 I gue? —
uiquuo9 asianip ut ‘ensa3e UIp Lndarsawwe ezeda||e}21aUI09 95 ‘OI2)NPLL
soun ae ajenpinipuy sojalewenezap eavesoljaue nunuad ‘ue ywinin UL
o
‘aHfenuis 2010 ul seyez ap J011n99IU 6 29 sB9aNs N2 USOIO5
4y ateod 1S zeans01d ap Josn anejas 2389 jnjoutx “YeMeU wOIDINpUL SAUIG
‘ayewinsuoo ednp quauewas inoejdau ysnB jnun jnfequenezap aue Jep
‘pIyol| ul greBnepe nes eels y o1eod) >1u102
‘u/eo} 2183 “injndwin indun} e-ap ‘onaqelp ap apieyiUs ap
asad ap sieve 29 rezi[e013W09 pl APU UIE UL sap JeUL [a
‘aasa eiduys euueye isse3 | 10d ensase apun ‘sonazaIp sojasnpo1d
yeoIpap Jo1as uN pugAe suvzefeu! ap uniue| ajew sxe02 “yyq}uOdsiD
Sue] 1S junyal quns engeoy uousinpur jus ~ “2%
{ewiq'sod “giuaiaya 4s09 ‘ore! an ap ajaiund aye0}
Uunp ‘ugwiol Inucyewunsuos ,eugwapur 2” 1eU Ja9 ‘yIpuoD aySaIe UY
(nagyez ae2ap a2ynp Jew 40 QOOT-009 ap 282)
inynsnposd je a2Inp msn@ up syed aiew ‘\iqeqoid sew (99 “gunsise ae
anaquis sov2jnpt jns e i$ 1ep (ajduis soj@pionyf je jeungeu eatsap)
IAW @ ejuazaid eyeisuod as ‘eInsoDe erf!zoduioD esul pueZi/euy
npoid sndwo> anBuls una! “yausayu! Ud gpUeWOD e| 3229p
luodsip a)s9 nu ezoxeSe, “oulzeew ap Jew ajuniue ul 1S ayqiuodsip
asnpoid ajaun ul ‘onaiuis yowinpuy Hua no eeuiquIOD a1s9 ‘Is01
Uy aiad jnasaze aayyzads apjauiow ul ye99P siere e9 erises y aieod nu ~
dew ap jewinu giesajaid aysa eunewnerp e9 axed as ‘guiseou exe! Uj
"yeasn i$ sozaunaut
‘e0a nipaus ‘ayevJesueI |p ajonau pul ‘ajeuoU sNhipuCD ut yeseC
2p |DYIO a2e} [198 UIP ede 40sn sec} quosqe) jo\do>so.814 ap wOsXe
suns g> jmdes “{awei8 9g ap uoDey UN najuad ouna zt aysad |p 350) ne
iiaid 23603 'ZueWNS azeD{JLJ9N 0 e|) nuuNsuo? azariUul| es EIMIeU
‘9p 31S0 niaud ‘asnpoid asianip euoliziyse @ naqUad imausaIUl g>seasojoy
5 Hinuéiqo quns axed soja0 jnzeo ut 1S 1149 “ayinusigo sjauizeSew uw Huazad
j9U ‘Blesuaqlun ye ap auedap aysa enseou exe! UL 40) e=yey!qIUOdsIP
IRugyez 32290 J2]Np [ew Lo ap QOE aP UNS IS (lasiNs |e aapaA ap yUNd UIP
je:ngeu %00T uns 1$9q “1ISO}O} HO3!IINPUL B2AUL T INDO] Ulfep apun
‘yrauode! ap jJe194a1¢ 1120312)npU suns oUEIpNOgas DIABIS UID IISNPOSd
u@no inzn nsiued avesadau niu ajiieyauen ea19p9A Ut
Pugne ‘euiseou ext ulp ynusiqo nuoyewnsuod niuad auniido 0 .elapisuo>
¥y ateod [9 “quajeniyza a}.arUIS so13}NpUY InuN je gDap aseUL
9p aisa injaud jS9q “}ylDads sluanjos no aifesnxe ap gyewuun ‘e|
9 no sazoani® ealequauiiey ud suligo as asaleoap ‘ajeimeu
uNIido 0 axsa ‘ows}npul ap mleuiquioa aye us |$ yuazeud “injorlALe ‘eases
‘axe0} n9 “962 JeOp gundise 01
esew wip %g6 giuizaidad
(oWn}ie ava.e0ap “Bunayew ap g21UYa 0‘Av fost clar dovedite mai multe efecte adverse serioase legate de
consumul excesiv de zahar, pe termen lung [2:
= obezitate, cu toate problemele medicale si psihologice asociate
acesteia;
diabet zaharat de tip 2 si complicatile lu, cu scurtarea semnificativ’s
avieti
cresterea_colesterolulul
determina ateroscleroz
miocard, accident vascular cerebral
= Imbitranire precoce, cari dentare si celulits
= favorizeaz’ aparitia tulourarilor de comportament alimentar, atat la
copii ct sila adult.
Cee mai importanté problema de sdndtate publica legats de
consumul zahérulu, bine documentata si argumentat8 stint
sBu cancerigen Is consum indelungat in doze mar.
‘nc de acum 80 de ani este cunoscuta preferinta celulelor tumorale de
2 folosi zahérulinr-un mod mutt mai usor si mai rapid decat celulele normale
{22], fenomen cunoscut sub numele de efect Warburg (de la numnele celui care