SEMNIFICAŢIA TITLULUI (LIRIC)

Introducere Definiţie titlu

Titlul unei opere lirice este un element paratextual care
însoţeşte opera, format dintr-un cuvânt, o expresie sau un enunţ
care denumeşte textul şi constituie o sinteză sugestivă a
conţinutului.
Titlul – o poartă spre înţelegerea şi aprecierea unui anumit text literar.
– element sugestiv și rezumativ, care orientează lectura cititoru-
lui, creând un orizont de așteptare.
– punctul de plecare în receptarea operei, puntea de legătură
între cititor şi scriitor, firul de transmitere a mesajului, prim
element de contact între realitatea cititorului şi universul
ficţional al operei
– este subliniat de mijloacele artistice din care este alcătuită
respectiva operă
Rolurile titlului (în special în operele lirice)
- focalizează discursul liric şi asigură pătrunderea cititorului
în lumea afectivă a eului liric
- anticipează tema operei (“Dragoste”-tema=dragostea),
motivul central (”Trecut-au anii…”-motivul=trecerea
ireversibilă a timpului) şi/sau starea dominantă a eului liric
(”Melancolie”)
- poate face trimitere la o anumită specie literară (o secvență
conţinând coordonate spațiale sau temporale anunță un text
descriptiv și specia pastelului -”Seara pe ape”, ”Noapte de
iulie”)

Cuprins În opinia mea, titlul operei literare “ABC”, de X se

află în strânsă corelaţie cu mesajul poetic,
anticipând/indicând tema, motivele centrale ale poeziei şi
ipostaza eului liric.
În primul rând:
i) Din punct de vedere formal/structural, titlul este
unul sintetic/analitic (se precizează numărul de cuvinte, felul
părţilor de vorbire care intră în alcătuire, relaţia dintre ele-
coordonare/subordonare) dacă e cazul, se explică şi semnele
de punctuaţie !!!
ii) Din punct de vedere stilistic, cuvintele care
alcătuiesc titlul sunt folosite:
● cu sensul lor propriu (denotativ) - poate arăta
anotimpul, momentul zilei, personajul, locul sau timpul
etc.
1
 sau
●● cu sens figurat (conotativ), formând un epitet/o
metaforă/o expresie/motiv poetic  se explică
În al doilea rând, titlul se află în perfectă concordanță
şi relaţie cu mesajul poetic, indicând tema poeziei și
motivele centrale, fapt vizibil prin folosirea mai multor
termeni din câmpul semantic al ..… (se precizează tema în
jurul căreia se centrează textul: anotimp, moment al zilei,
perioadă a vieţii, sentiment etc.), dar și prin reluarea titlului
în poezie (dacă e cazul).
Acestora li se adaugă și procedeele artistice, astfel
remarcându-se epitetele (exemple)/enumerațiile (exemple)
etc. Metafora (exemplu)…. sugereză faptul că ….., iar
personificarea (exemplu) .… creează senzaţia de …. .
Acestea se compun în imagini artistice vizuale (exemple din
text)/auditive (exemple)/olfactive (exemple).

Încheiere În concluzie, titlul operei literare citate

concentrează/sintetizează conținutul poeziei, aflându-se în
perfectă concordanță cu acesta și constituind cheia spre
descifrarea vibraţiei lirice.

2
SEMNIFICAŢIA MESAJULUI TEXTULUI (LIRIC)

Introducere Mesajul unei opere lirice reiese din ideile poetice

transmise în mod direct de eul liric, fiind constituit din
totalitatea semnificaţiilor incluse în ansamblul discursului
artistic. Cititorului îi revine sarcina de a-l decodifica din
propria perspectivă.
În funcţie de tema şi motivele discursului, precum şi
de postura eului poetic, putem descifra semnificaţiile/
simbolismul mesajului.

Cuprins În primul rând, tema operei literare “ABC”, de X,

este ……(dragostea/admiraţia faţă de natură/anotimp/moment
al zilei/perioadă a vieţii/trecerea timpului/sentiment etc.), aşa
cum ilustrează termenii ce aparţin câmpului semantic al
acesteia (exemple) şi cum anticipează şi titlul, ce deschide
orizonturi de aşteptare cititorului.
Mesajul textului transmite în mod direct sentimente
de …… (admiraţie/nostalgie/tristeţe/melancolie/ bucurie etc.),
provocate de …… (trecerea timpului, contemplarea naturii,
aşteptarea cuiva, admiraţia faţă de cineva etc.) printr-un
discurs artistic de mare expresivitate.
Majoritatea cuvintelor îşi pierd sensul propriu,
constituind un adevărat spectacol al figurilor de stil. Astfel,
…… (exemple de figuri de stil diverse, reprezentative pentru
temă şi se comentează). Pe lângă acestea, se remarcă şi
imagini artistice ce sugerează / conturează / creionează /
descriu planul cosmic/terestru/uman (se comentează).
În al doilea rând, prezenţa eului liric în text, în
ipostază….. (contemplativă/meditativă/confesivă/de îndrăgostit
etc.), este concretizată prin diverse mărci lexico-gramaticale
(se dau exemple). În text predomină grupurile nominale
substantiv-adjectiv, specifice descrierii artistice.
Substantivele fac parte din câmpul semantic al …... şi
sunt însoţite de adjective ce evidenţiază elemente de detaliu,
precum forma / starea/culoarea etc. (se dau exemple),
folosite cu rol particularizator al aspectului descris.
Modurile de expunere utilizate în text sunt monologul
liric/confesiunea lirică/dialogul liric/descrierea de tip
tablou/portret, cu un important un rol estetic.

3
 Nu în ultimul rând, elementele de prozodie contribuie
muzicalitate şi sonoritate armonioasă şi contribuie la
lirismul operei. Astfel, aceasta este structurată în….strofe
(distih, terţină, catren, cvintet, monostrofă, astrofică etc.), cu
rimă ….. şi măsură constantă/variabilă de …… silabe.

Încheiere În concluzie, cu ajutorul valorilor expresive ale

limbajului artistic, semnificaţiile textului se leagă de
sentimentele de …… şi de trăirile eului liric. Se conturează,
astfel, un mesaj poetic sensibil, plin de forţă expresivă, care
impresionează cititorul.

4
 SEMNIFICAŢIA TITLULUI (EPIC)

Introducere Definiţie titlu

Titlul unei opere epice este un element care însoţeşte opera,
format dintr-un cuvânt, o expresie sau un enunţ care denumeşte
textul şi constituie o sinteză sugestivă a conţinutului.
Titlul – o poartă spre înţelegerea şi aprecierea unui anumit text literar.
– element sugestiv și rezumativ, care orientează lectura cititoru-
lui, creând un orizont de așteptare.
– punctul de plecare în receptarea operei, puntea de legătură
între cititor şi scriitor, firul de transmitere a mesajului, prim
element de contact între realitatea cititorului şi universul
ficţional al operei
– este subliniat de mijloacele artistice din care este alcătuită
respectiva operă
Rolurile titlului
- asigură pătrunderea cititorului în dimensiunea ficţională a
operei
- anticipează tema operei
- poate face trimitere la o anumită specie literară

Cuprins În opinia mea, titlul operei literare “ABC”, de X, (din

care face parte textul fragmentar selectat) se află în strânsă
corelaţie cu mesajul şi ideile textului, anticipând/indicând
tema/motivele centrale ale operei.
În primul rând:
i) Din punct de vedere formal/structural, titlul este
unul sintetic/analitic (se precizează numărul de cuvinte, felul
părţilor de vorbire care intră în alcătuire, relaţia dintre ele-
coordonare/subordonare) dacă e cazul, se explică şi semnele
de punctuaţie !!!
Semnele de punctuație folosite în unele titluri dobândesc
rolul stilistic (punctele de suspensie sugerează ironia autorului,
semnul exclamării arată un îndemn, indicând la
aventură/semnul întrebării stârneşte curiozitatea).
ii) Din punct de vedere stilistic, cuvintele care
alcătuiesc titlul sunt folosite:
● cu sensul lor propriu (denotativ)
sau
●● cu sens figurat (conotativ), formând un epitet/o
metaforă/o expresie/motiv literar  se explică
5
 În plan real, titlul semnifică..., iar în plan simbolic el
desemnează...
!!! Stabilirea legăturii pe care titlul o are cu tema abordată
(interpretarea legăturii dintre tema textului şi titlu / sentimente
transmise / ideea sau intenţia autorului / anticipare / un grup
nominal care anticipează caracterul descriptiv / prezenţa unor
elemente fantastice face trimitere la basm / numele unui
personaj sugerează că acesta este protagonistul / o figură de stil
şi ce sugerează ea).
Fiind o operă care aparţine genului epic, autorul
transmite în mod indirect sentimente de..., prin intermediul
naratorului obiectiv/subiectiv şi al personajului/persona-
jelor pe seama căruia/cărora este pusă desfăşurarea
acţiunii.
Legătura dintre titlu și text se face în interiorul firului
narativ (rezumatul si sentimentele degajate). Modul de
expunere predominant este..... care se îmbină în ţesătura
epică cu .....
Aceeaşi legătură se observă şi la nivelul unor
construcții ce conțin cuvinte din același câmp semantic
(exemple).
În al doilea rând, titlul se află în perfectă concordanță
şi relaţie cu mesajul exprimat de operă, indicând tema
acesteia și motivele centrale.
La nivel stilistic, semnificațiile evidențiate încă din
titlu sunt puse în relație cu ideea autorului și sentimentele
dominante, prin intermediul...(figuri de stil și imagini
artistice interpretate). Întreg discursul narativ este construit
pe baza ideii... (identificarea ideii + interpretarea atitudinea
unui personaj-cheie, legătura dintre ceea ce este/ceea ce face +
comentarea unor motive/secvențe semnificative).

Încheiere În concluzie, titlul operei “ABC”, de X, (din care face

parte textul fragmentar selectat) concentrează/sintetizează
întregul mesaj, punând în lumină o creaţie epică pe tema
…, de o surprinzătoare forţă expresivă.

6
SEMNIFICAŢIA MESAJULUI TEXTULUI (EPIC)

Introducere Mesajul operei epice “ABC”, de X, reiese din

ideile/mesajele transmise în mod indirect prin intermediul
naratorului, al personajelor şi al acţiunii, fiind constituit din
totalitatea semnificaţiilor incluse în ansamblul discursului
artistic. Cititorului îi revine sarcina de a-l decodifica din propria
perspectivă.

Cuprins În primul rând, sugestivă pentru descoperirea

semnificațiilor textului este însuși tema pe care autorul o
abordează într-un mod original /inedit/sugestiv (cum este
abordată tema şi o secvenţă explicativă). Fragmentul propus
aparține genului epic, astfel că autorul transmite, în mod
indirect, sentimente de..., care reies din tema prezentată.
De asemenea, este uşor de observat care este legătura
dintre mesaj/temă şi însuşi titlul operei. Astfel,… (interpretarea
legăturii dintre tema textului şi titlu / sentimente transmise / ideea
sau intenţia autorului / anticipare / un grup nominal care anticipează
caracterul descriptiv / prezenţa unor elemente fantastice face
trimitere la basm / numele unui personaj sugerează că acesta este
protagonistul / o figură de stil şi ce sugerează ea).
Naratorul obiectiv/subiectiv (precizare indici) prezintă prin
intermediul personajelor (care sunt personajele, cu ierarhizare) o
întâmplare/o serie de întâmplări, relatate cronologic, într-un
cadru spaţio-temporal (scurt rezumat + ce prezintă / transmite
fragmentul/mesaj moralizator/ce efect are asupra lectorului).
În al doilea rând, mesajul textului (fragmentar) este
susținut și de o serie de procedee artistice, prin intermediul
cărora autorul transmite o serie de gânduri, de idei, de impresii
(3-4 figuri de stil+interpretare).
Modul de expunere predominant este..... care se îmbină în
ţesătura epică cu ....., rezultând o încărcătură autentică dată
textului. (naraţiune-prezenţa verbelor, rol în caracterizarea
personajelor; descriere-prezenţa grupului nominal, tempereză
acţiunea, rol în caracterizarea personajelor; dialogul-dinamizează
acţiunea, rol în caracterizarea personajelor).
Mesajul reiese și din creionarea personajelor şi a relațiilor
dintre ele. astfel încât dialogul dintre A și B reliefează ideea că...,
generând un conflict atât interior, cât și exterior.
Încheiere În concluzie, opera literară/textul fragmentar din opera
“ABC”, de X, transmite un mesaj puternic / deosebit /
excepțional ce ilustrează ideea că/faptul că....

7
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI
Introducere
Personajul principal/secundar al operei literare “ABC”,
de Abc | central al fragmentului dat din opera literară “ABC”,
de Abc, (anunţat încă din titlu  dacă este cazul) este X.
Acesta:
i) participǎ la toate momentele acţiunii, fiind în
centrul acesteia
ii) participǎ la acţiune, având rolul de a pune în
luminǎ personajul principal
iii) ocupǎ un rol important în acest fragment, se
aflǎ în centrul acţiunii pe care acesta o conţine. ( în
cazul în care nu ştim cu siguranţǎ, din fragmentul dat, dacǎ e
personaj principal sau secundar al creaţiei).
- principal/secundar/episodic | protagonist/antagonist | erou/antierou | plat/rotund |
istoric/fictiv/legendar/fabulos/mitic/alegoric | titular (eponim) | individual/colectiv |
pozitiv/negativ | uman/animalier | prezent/absent | feminin/masculin | personaj-martor/ personaj-
narator
Prin raportarea la realitate, X este un personaj:
- imaginar (fantastic, alegoric, legendar), rezultat al
puterii ficţionale a autorului, fără corespondent în plan
real/istoric, sau
- istoric, având corespondent în plan real, asupra căruia
imaginaţia autorului îşi face simţită prezenţa.
X este .... (se menţionează vârstă, profesie, statut social,
eventual legătură cu indici spaţiali/temporali).
Subiectul este simplu (se face un scurt rezumat).

Cuprins
În realizarea portretului personajului X, se împletesc
modalităţile de caracterizare specifice genului epic: directe (prin
datele furnizate de narator, de alte personaje sau de personajul
însuşi) şi indirecte (trăsăturile reies din fapte, limbaj, comportament,
mediul în care trăieşte etc.).
Însuşi prenumele/numele de familie al lui X este ales astfel
încât să ilustreze....
[-numele este primul însemn al unui personaj şi exprimă de
multe ori aspecte ale caracterului său  discutarea semnificaţiei
numelui în sugerarea unor trăsături de caracter
- numele poate fi însoţit de apelative precum domnul, moş,
popa, sugerând vârsta, profesia sau atitudinea celorlalţi faţă de
personaj
- uneori, personajele au nume generice (ex: Prâslea, mamiţa),
pentru că reprezintă o întreagă categorie socială.
- referiri neutre (de genul “ăla”) pot indica lipsa de interes a
celorlalte personaje.]
8
 Însăşi porecla ... îi este atribuită lui X pe baza faptului
că.... (se motivează atribuirea poreclei), şi determină la X un
comportament ....
Portretul fizic al lui X este realizat prin prezentarea
acestuia de către narator / personajul Y / X se prezintă singur ca
fiind…
Exemple din text/referiri la:
- statură (înalt/scund)
- forma corpului (gras/slab/zvelt/suplu)
- forţa fizică (indirect, întîmplări care sunt relevante pt. aprecierea
forţei fizice sau a lipsei acesteia)
- forma feţei/culoarea şi forma ochilor / păr / urechi / gât/ frunte /
nas
- mers
- vestimentaţie (ce arată: sărăcie / distincţie / eleganţă / bun gust /
aratând poziţia socială / starea socială / educaţia / lipsa de
educaţie a personajului)
- mimică/ticuri/gestică (+ ce poate ilustra: hotărâre / indecizie/
incapacitate de a înţelege/răutate/blândeţe/expresivitate |
obsesie/reflexe profesionale | dorinţă de a atrage atenţia asupra
sa/teamă/timiditate/curaj etc.)
- particularităţi/defecte fizice (de ex.: nas mare, ochi mici şi
înfundaţi, lipsă ochi/degete/mână/picior, cocoşat, şchiop, ciung)
Ce sugerează anumite trăsături fizice ? Dacă anumite
trăsături/defecte fizice influenţează portretul moral (de ex.:X
este şchiop şi acest fapt generează frustrări), se face legătura.
Ce dovedesc mimica şi gestica ?

NB !!! Dacă portretul fizic nu este prezent/este făcut sumar

 Autorul creionează sumar portretul fizic al lui X (exemple...),
punând accent mai degrabă pe reliefarea portretului moral şi
psihologic.

Dpdv moral, X este înfăţişat de narator/alte

personaje/personajul însuşi ca fiind …(demn / generos/ ordonat/
inteligent/cultivat/paşnic/lipsit de inteligenţă/ neatent/ incult/ violent
etc.).
Faţă de personajele cu care intră în contact, X este...(se
specifică tiparul comportamental / se face o scurtă prezentare a
faptelor lui X şi a consecinţelor acestora / se prezintă modul în care
X vorbeşte cu/despre celelalte personaje/ se prezintă gândurile şi
conflicte interioare/dacă caracteristicile fizice influenţează
comportamentul /o situaţie-limită în care X demonstrează calităţi
opuse faţă de cele prezumate).
Ca o consecinţă a comportamentului său, X este privit cu
... (încredere/ neîncredere/admiraţie/dezaprobare…).
9
 Un alt punct de reper în conturarea portretului moral este
suprinderea felului în care X vorbeşte/se exprimă (foarte
corect/cu repetiţii sau greşeli de exprimare / grăbit / incoerent/este
laconic/este vorbăreţ…).
[dacă e cazul, de precizat şi mediul în care trăieşte X
(locuinţă, localitate, decor) şi cum este raportat X la acest aspect şi
dacă/cum influenţează comportamentul/reacţiile].

NB !!!
De menţionat, atât pentru fizic, cât şi pentru moral (dacă sunt folosite în text), figuri
de stil (epitete, comparaţii, metafore, enumeraţii, hiperbole)

De folosit în compunere:
Prima ipostază în care este surprins X este........................, în care se remarcă
prin........................
Naratorul insistă asupra ..............................
Atenţia cititorului este atrasă de atitudinea impunatoare/demnă /meditativă a lui X.
Trăsăturile exterioare scot în evidenţă câteva dintre trăsăturile interioare.
Cutare trăsătură este pusă în evidenţă prin epitetul / comparaţia/ etc........
Firea calda / primitoare / mândră/ sensibilă a eroului reiese din.......
Dialogul dintre personaje este elocvent pentru .............
Una dintre trăsăturile personajului este.............................., care reiese din......
Atitudinea admirativă / ironică a naratorului faţă de personaj este marcată prin
epitetul...........................

Încheiere Fragmentul dat impresionează prin măiestria

scriitorului de a contura un personaj credibil, prin
mijloace artistice puţine/atent şi eficient folosite, un
portret care rămâne ca un exemplu de ... (simplitate /
modestie/ demnitate / curaj / întelepciune / nobleţe sufletească
/ sensibilitate).

10