INSTRUCŢIUNI DE LUCRU ÎN LABORATOR.

MĂSURI DE PROTECŢIE A MUNCII

Studenţii care efectuează lucrări practice în laboratorul de chimie anorganică s u n t o b l i g a ţ i
să cunoască:
- Regulamentul de funcţionare al laboratorului;
- Măsurile privind protecţia muncii, paza şi stingerea incendiilor;
- Lucrările pe care urmează să le efectueze, cunoscînd toate indicaţiile din manual şi aspectele
legate de lucrările din curs încă înainte de a intra în laborator;
- Modul de funcţionare al instalaţiilor sau aparatelor şi natura substanţelor cu care se vor
efectua lucrările.
De asemenea, sunt obligaţi să urmeze întocmai toate instrucţiunile explicite şi implicite în mod
inteligent, notînd cu grijă toate precauţiile. În acest sens, la efectuarea lucrărilor s e v o r r e s p e c t a
cu st ri ctele u rmătoa rele ob serv aţii :
1. Pregătirea pentru un experiment se face întotdeauna citind indicaţiile din manual înainte de a intra
în laborator. Nu modificaţi o experienţă decît după ce primiţi încuviinţarea cadrului didactic.
2. Efectuaţi numai experimentele repartizate sau aprobate de cadrul didactic. Sunt interzise
experimentele neautorizate.
3. Nu se lasă niciodată nesupravegheate experimentele în desfăşurare.
4. În timpul orelor de laborator este obligatorie purtarea halatului, iar în buzunar trebuie să
aveţi o cîrpă de laborator curată. Cînd se indică acest lucru, folosiţi nişa şi ochelari de protecţie.
5. Studentele cu părul lung lăsat liber, în laborator îl vor purta coc sau legat.
6. Atunci cînd se lucrează cu substanţe volatile sau acizi şi baze tari, se lucrează întotdeauna sub
nişă.
7. Evitaţi inhalarea vaporilor toxici.
8. Cînd este nevoie de stabilit mirosul unui gaz degajat în rezultatul
reacţiei, nu aplecaţi nasul direct deasupra vasului. Îndreptaţi o
mică cantitate de gaz (sau vapori) spre voi printr-o mişcare
circulară a mîinii deasupra vasului (fig. 1).
9. Verificaţi etichetele de pe orice sticlă de reactiv înainte de a
folosi o parte din conţinutul sticlei. Trebuie să se ştie precis ce
substanţă este necesară, şi, dacă e vorba de o soluţie, de ce
concentraţie anume. C o n f u n d a r e a d i n g r e ş e a l ă a
anumitor soluţii care se amest ecă poat e
duce la consecinţe grave.
10. Nu folosiţi niciodată reactivi din recipiente neetichetate.
11. Sunt interzise păstrarea şi consumul alimentelor în laborator.
12. Toate substanţele chimice sunt într-o anumită măsură toxice. Nu gustaţi niciodată o substanţă sau
o soluţie.
13. Toţi reactivii cu care se lucrează se recuperează într-un vas adecvat la finalul şedinţei.
14. Se lucrează întotdeauna cu cantităţi mici de reactivi. Substanţele nefolosite nu se pun înapoi în
borcan sau sticle. Nu se introduce nici un obiect în sticlele cu reactivi, cu excepţia pipetei cu care
este eventual echipată sticla, iar pentru substanţele solide se utilizează numai spatula.
15. R e c i p i e n ţ i i c u s u b s t a n ţ e l e c h i m i c e n u s e a p u c ă d e d o p s a u d e c a p a c ,
ci se cuprind cu toată palma şi cu eticheta îndreptată spre faţă (pentru cantităţi de pînă la 1000 g)
sau cu o mînă de gît şi cu cealaltă sub bază (pentru cantităţi mai mari de 1000 g).

1
16. Aruncaţi toate sticlele şi hîrtiile care nu vă mai folosesc într-un
borcan cu resturi sau în coşul pentru hîrtii. Nici o dată nu
aruncaţi în coş chibrituri sau hîrtii aprinse; mai întîi stingeţi-le
în apă. N u a r u n c a ţ i î n c h i u v e t ă h î r t i i l e d e
filt ru sau resturile metalice.
17. Eprubeta în care se încălzeşte un lichid se fixează într-un
cleştar şi trebuie ţinută înclinată cu deschizătura într-o parte, şi
nu spre manipulant sau alte persoane (fig. 2), pentru a evita
stropirea în cazul încălzirii neuniforme sau bruşte.
18. Aprinderea becului de gaz, deschiderea robinetului sau a
canelei se fac treptat, cu atenţie. Dacă becul se aprinde în
interior, gazul se închide imediat. Poziţia “Închis!” la caneaua
de gaz metan este indicată de poziţia perpendiculară pe ţeavă a
canalului crestat în capul butucului de închidere.
19. Sticla fierbinte se răceşte un timp mai îndelungat şi, la prima vedere, arată la fel ca şi sticla rece. În
caz de neatenţie, pe arsură se va pune glicerină pură sau un unguent, care vor împiedica formarea
veziculelor şi vor preveni durerile. La arsurile uşoare şocul termic se poate elimina prin aplicarea
rapidă a unei comprese de apă cu sare de bucătărie timp de 1-3 min, după care se spală sub jet de
apă, apoi se usucă la aer comprimat şi se aplică unguente. In cazul arsurilor grave, cu beşici mari,
sparte sau exfoliate nu se indică aplicarea unguentelor pe plaga deschisă şi nici a apei, ci se va
pudra cu sulfamide sau antibiotice, iar pansarea se va efectua numai cu pansamente şi feşi sterile şi
nu cu vată.
20. Un foc mic se înăbuşă cu o cîrpă sau nisip. Asiguraţi-vă că ştiţi cu precizie locul unde se găseşte în
laborator lada cu nisip, pătura şi extinctorul (pentru focuri mai mari).
21. Î n c a z u l a p r i n d e r i i u n u i l i c h i d i n f l a m a b i l (la spargerea vasului) trebuie să se
procedeze în linişte, fără panică, operaţiile executîndu-se în următoarea ordine:
- se stinge becul;
- se acoperă flacăra cu o pătură udă, cu nisip etc.;
- în paralel cu operaţiile de stingere, din laborator se scot toate vasele cu lichidele inflamabile;
- dacă focul, totuşi, nu se stinge, se cheamă pompierii, anunţîndu-se de la bun început ce substanţe
au luat foc;
- cînd în experiment se utilizează energie electrică, se va întrerupe curentul electric.
22. D a c ă s e a p r i n d e î m b r ă c ă m i n t e a s a u p ă r u l :
- să nu se alerge;
- accidentatul se va înfăşura cu o pătură, cearşaf, halat etc.;
- va intra sub duş sau se va uda din cap spre picioare cu apă;
- în cazul arsurilor grave, accidentatul se transportă de urgenţă la spital.
23. Î n c a z u l c î n d s e r ă s t o a r n ă s a u s e s t r o p e ş t e c u s u b s t a n ţ e c h i m i c e ,
locul se va curăţa imediat în felul următor:
- dacă un a c i d cade pe îmbrăcăminte, ea se clăteşte cu apă cît se poate mai eficient, apoi se
neutralizează cu o soluţie slab bazică (de ex. soluţie de hidrogenocarbonat de sodiu);
- dacă o b a z ă cade pe îmbrăcăminte, ea se clăteşte cu apă cît se poate mai eficient, apoi se
neutralizează cu o soluţie slab acidă (de ex. soluţie de acid acetic);
- dacă îmbrăcămintea se stropeşte cu s o l u ţ i i c o l o r a t e d e s u b s t a n ţ e o x i d a n t e
(KMnO4, K2Cr2O7, K2CrO4, FeCl3, I2 etc.) sau d e r e d u c ă t o r i (nicotină, anilină, acetat de
plumb, sulfuri de metale tranziţionale etc.), locul se umectează cu apă, apoi se freacă cu cristale
de substanţe reducătoare incolore (acid oxalic, tiosulfat de sodiu, sulfit de sodiu etc.), respectiv

2
 substanţe slab oxidante incolore (hipoclorit de sodiu, clorură de var, apă oxigenată diluată etc.),
după care locul se spală cu apă caldă prin tamponare. Utilizarea halatelor lungi, cu nasturi de
strîngere la mînici şi la guler conferă o protecţie eficientă pentru protejarea hainelor.
La fel se procedează şi în cazul vărsării de soluţii corozive pe mese.
În ca zu l st ropi rii sau cont actu lu i cu so luţii co ro zi ve a co rpu lu i
(mîini, faţă sau gît) se procedează astfel:
- dacă soluţia este a unui acid tare (cu excepţia acidului sulfuric concentrat, care mai întîi se şterge
repede cu o batistă sau cîrpă curată şi apoi se spală cît mai eficient cu apă), locul atins se spală
bine cu apă, după care se neutralizează repede cu o soluţie de 3% de NaHCO 3 sau 2% de NH4OH
prin tamponare, apoi se clăteşte locul cu apă curată;
- dacă soluţia este a unei baze tari, locul marcat se spală bine sub un jet de apă, apoi se
neutralizează prin tamponare cu soluţie de 3% de acid boric sau 3-5% acid acetic; după dispariţia
senzaţiei de saponificare (lunecos), se clăteşte cu apă curată.
24. Î n c a z d e i n t o x i c a ţ i i survenite prin ingerare, inhalare şi prin absorbţie la nivelul pielii sau
prin diverse plăgi deschise, după scoaterea urgentă a accidentatului din zonă la aer curat, acesta se
menţine treaz, i se dă să bea multe lichide pentru a i se produse voma, iar în cazul pierderii
cunoştinţei i se face respiraţie artificială şi se transportă de urgenţă la spital.
25. R a p o r t a ţ i c a d r u l u i d i d a c t i c o r i c e a c c i d e n t , c h i a r ş i o r ă n i r e u ş o a r ă !
26. Studentul este obligat să folosească numai utilajul şi reactivii de la locul său de lucru şi numai în
cazurile indicate este permisă deplasarea la alte locuri speciale (nişe, boxe, masa comună de
reactivi etc.).
27. Efectuarea lucrărilor de laborator se face numai cu aparatura în perfectă stare de funcţionare şi cu
vase perfect curate.
28. În executarea lucrărilor de laborator s e i n t e r z i c e :
- efectuarea de experienţe neautorizate;
- efectuarea unor improvizări sau modificarea experienţelor fără încuviinţarea cadrului didactic
conducător;
- utilizarea eprubetelor, paharelor sau a altor vase din sticlă fisurate, ciobite sau
necorespunzătoare;
- schimbarea dopurilor sau a pipetelor de la sticlele şi borcanele de reactivi;
- aglomerarea obiectelor cu care se lucrează la locul de muncă. După folosirea sticlelor şi
borcanelor de reactici, acestea trebuie aşezate la locul lor;
- alergarea sau plimbarea de la o masă la alta;
- sustragerea de reactivi şi sticlărie sau a altor ustensile.
29. După finalizarea experimentelor, fiecare student spală ustensilele de laborator folosite, face
ordine pe masa de lucru, predă locul de lucru şi inventarul său studentului de serviciu şi nu va
părăsi laboratorul pînă nu se spală pe mîini.
30. La efectuarea fiecărei lucrări de laborator este obligatorie întocmirea unui r e f e r a t care să
cuprindă:
- denumirea lucrării;
- modul de lucru prezentat cît mai concis, care să cuprindă şi schema instalaţiei sau a utilajul
folosit;
- rezultatele experimentale şi prelucrarea lor;
- c o n c l u z i i ce desprind din lucrarea efectuată.

Nu se ad mit la lucră ri studenţii fă ră referatu l de lucră ri î ntocmit

şi învăţat!!!