4 - Componente ale potentialului turistic natural

Potentialul turistic natural reprezinta totalitatea obiectivelor turistice pe care le ofera cadrul natural prin
componentele sale:

 Relief,
 Hidrografie,
 Clima,
 Vegetatie,
 Fauna,
 Resurse natural,
 Rezervatii natural,
 Componentele cadrului natural au un rol important in dezvoltarea turismului datorita faptului ca acestea
reprezinta:
• elemente de atractivitate;
• suportul material al tuturor activitatilor turistice

Relieful
Este cel mai variat si important element de potential turistic.
Prezinta interes turistic prin:
 Valoarea peisagistica generata de:
o Treptele (formele majore) de relief: montan, dealuri si podis, campie, delta, litoral;
o Formele minore de relief (glaciar, carstic, vulcanic s.a.);
o Alte elemente: stancile cu forma bizara, fenomenele geologice s.a.
o Asocierea cu alte elemente de atractivitate/obiective turistice.
 Multiplele forme de turism ce pot fi practicate

Zona montana

Principalele componente ale reliefului montan cu functie turistica deosebita sunt:

 Relieful alpin - este situat la altitudini de peste 1900 m, pe platourile muntilor Godeanu, Tarcu, Candrel,
Sureanu, Parang, Rodnei, si se caracterizeaza prin existenta unor pajisti intinse.
 Relieful glaciar - este impunator prin grandoarea si semetia formelor: vai, circuri, abrupturi, grohotisuri,
stancarii, piscuri, creste zimtate. Se remarca cel din Muntii Fagaras (cel mai intins), Retezat (cel mai complex),
Parang. Rodnei, Tarcu, Godeanu, Bucegi s.a.
 Relieful vulcanic - este reprezentat de craterele vulcanice din Muntii Harghitei, Calimani, Gurghiu, conurile
vulcanice din Muntii Tibles si Gutai, precum si de cateva forme spectaculoase, cum ar fi Detunata Goala din
Muntii Metaliferi sau Creasta Cocosului din Muntii Gutai.
 Relieful carstic - este format dintr-o serie de forme si fenomene carstice de mare spectaculozitate, ca de
exemplu: chei, pesteri, doline, abrupturi, stancarii, izbucuri din Muntii Bihor, Padurea Craiului, Aninei.Cernei,
Mehedinti, Piatra Craiului etc.
 Stancile cu forme bizare - sunt rezultatul actiunii agentilor externi (vanturi, ploi) asupra rocilor conglomerate. Ele
reprezinta elemente de mare atractie pentru turisti.
EX.: Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt:
 Babele sj Sfinxul din Muntii Bucegi;
 Panaghia, Toaca, Caciula Dorobantului din Muntii Ceahlau
 Tigaile Mari si Mici, Sfinxul de la Bratocea din Muntii Ciucas;
 Pietrele Doamnei in Rarau;
 12 Apostoli in Calimani
 Existenta unor pante domoale a generat intinse domenii schiabile in masivele:
• Postavarul - statiunea Poiana Brasov; • Vladeasa - Stana de Vale;
• Bucegi - statiunile Azuga, Sinaia, Busteni; • Candrel - statiunea Paltinis;
• Garbova - statiunea Predeal; • Semenic - complexul turistic Semenic.
• Rodnei - complexul turistic Borsa;

♦ Crestele si piscurile alpine, verticalitatea peretilor stancosi - au generat importante domenii pentru practicarea
alpinismului si a escaladei.
Formele de turism generate de relieful montan sunt : drumetia, turism de cunoastere, turism stiintific,
alpinism, speoturism

Zona dealurilor si subcarpatica

□ Dealurile si podisurile prezinta un potential turistic al reliefului mai modest, a carui atractivitate este generata de:
o alternanta dealurilor cu depresiunile si vaile care alcatuiesc peisaje pitoresti;
o prezenta unor fenomene geologice, toate monumente ale naturii, de interes turistic deosebit de important,
precum: forme carstice spectaculoase, pesteri, abrupturi, cheile din Podisul Mehedinti si din Podisul Dobrogei,
Vulcanii noroiosi, Focurile vii, Muntele de sare, Trovantii etc.
• Trovantii sunt numiti „pietre care cresc" (4-5 cm in 1200 de ani).
Acest potential este completat si imbogatit de alte elemente, precum:
 • padurile de foioase;
• plantatiile de pomi si vita-de-vie;
• covorul pasunilor sau fanetelor;
• bogatia hidrografica, mai ales a apelor minerale.

Zona de campie

Campia dispune de un potential turistic redus al reliefului, influentat de:

o prezenta unor vai cu lunci largi insotite de zavoaie de salcii si plopi sau de paduri de foioase;
o configuratia formelor fluviatile (meandre, maluri abrupte, cursuri parasite de ape).
Delta Dunarii
Prezinta caracteristici aparte, datorita imbinarii: portiunilor de uscat reprezentate de grinduri pe care se gasesc
dune de nisip cu peisaj arid (Saraturile) sau acoperite cu vegetatie (Letea, Caraorman) cu zonele mlastinoase si cu
plajele litorale cu nisip fin de la Sfantul Gheorghe, Sulina, Pernor, Portita

Litoralul
Este cuprins intre Capul Midia si localitatea Vama Veche si are o lungime de 245 km.
In sens turistic, prin litoralul romanesc al Marii Negre se intelege portiunea de plaja cu o lungime de
aproximativ 100 km pe care sunt amplasate principalele statiuni.
Acestea sunt (de la nord la sud): Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud (Carmen Silva), Costinesti,
Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia.
Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prezinta o serie de caracteristici care le confera avantaje fata de
alte zone litorale:
o sunt late (intre 50 si 200 m in Mamaia);
o cu un nisip fin;
o sunt orientate spre est, sud-est, ceea ce permite o durata de insorire de 10-12 ore pe zi;
o au o intrare lenta in mare, ceea ce favorizeaza baile in mare.
Relieful se constituie atat ca atractie turistica de sine statatoare, stimuland practicarea drumetiei, a
alpinismului, a odihnei si a recreerii, a sporturilor de iarna, a speoturismului s.a., cat si ca suport pentru alte elemente
de potential (hidrografie, flora, fauna etc.).

HIDROGRAFIA

Contribuie la sporirea atractivitatii unei zone turistice, prin prezenta urmatoarelor elemente:
 fluvii, rauri;  mari;
 cascade;  delte si estuare;
 lacuri (inclusiv cele terapeutice si antropice);  ape minerale si termominerale.
□ Raurile si fluviile - sunt considerate trasee turistice si prin prezenta unor sectoare pitoresti si a altor obiective
turistice aflate in apropierea acestora.
Ex.: Defileul Dunarii, Valea Prahovei, Valea Oltului, Valea Argesului, Valea : Bistritei, Valea Cernei, Valea Ariesului.
□ Lacurile - sunt elemente de mare atractivitate datorita diversitatii si valorilor estetice si se intalnesc in toate
formele de relief.
• In zona montana prezinta interes:
 lacurile glaciare:
o Bucura, Zanoaga, Gemenele, Pietrele s.a. din Muntii Retezat;
o Lala, Buhaescu din Muntii Rodnei;
o Balea, Capra, Avrig din Muntii Fagaras;
o Rosiile, Galcescu din Muntii Parang.
 Lacurile cu valoare de unicat:
o Sfanta Ana (lac vulcanic) situat in craterul Ciomatu din Muntii Harghitei
o Lacul Rosu (de baraj natural) din Muntii Hasmasul Mare.
 Lacurile de baraj artificial:
o Lacul Izvorul muntelui format pe Bistrita si Bicaz;
o Lacul Vidraru format pe Arges;
o Lacul Scropoasa pe Ialomita.

□ Cascadele - sunt caderi de apa cu inaltimi si volum diferite, care impresioneaza turistii prin spectacolul oferit.
 Cascadele din Romania, desi sunt mici ca inaltime si volum, in asociere cu diferitele componente ale reliefului si cu
vegetatia alcatuiesc peisaje de un pitoresc deosebit.
ex.: Cascada Cailor (muntii Rodnei), Cascada Duruitoarea (Ceahlau), Tamina (Piatra Mare), Urlatoarea si Vanturis
(Bucegi), Beusnita (muntii : Aninei).
• In zona dealurilor si podisurilor se intalnesc:
• lacurile cu apa sarata, utilizate pentru tratamente balneare: Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Dej, din depresiunea
Transilvaniei, Slanic Prahova din subcarpatii de curbura;
• iazurile, care reprezinta importante domenii pentru pescuit si pot fi intalnite in Campia Transilvaniei, Campia
Moldovei sau Dealurile de vest.
• In zona de campie
se caracterizeaza prin existenta unor numeroase lacuri:
• balneare: Amara, Balta Alba, Lacul Sarat;
• de agrement si pescuit: Snagov, Caldarusani, Mostistea etc.;
• de odihna si recreere: Straulesti, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei.
• Marea Neagra
prezinta o importanta turistica datorita:
 compozitiei chimice bogate si salinitatii reduse a apei de mare;
 prezentei valurilor care favorizeaza talasoterapia ( Tratament terapeutic care constă în băi de mare asociate cu
aer marin, folosit în boli ca reumatismul cronic, sinuzita etc )si practicarea sporturilor nautice;
 prezentei aerosolilor rezultati din spargerea valurilor - cu rol in mineralizarea organismului
Toate acestea favorizeaza practicarea turismului de cura. heliomarina, a sporturilor nautice, a tratamentului balnear

CLIMA
Prin componentele sale (regimul precipitatiilor, temperatura si umiditatea aerului, vanturile, durata de insorire,
brizele montane si marine) poate sa favorizeze sau sa limiteze activitatile turistice. In acelasi timp, constituie o
conditie de baza pentru practicarea unor forme de turism:
• sporturile de iarna - datorita prezentei, consistentei si mentinerii stratului de zapada;
• cura heliomarina - prin durata de insorire, temperatura si umiditate a aerului, dar si a brizelor marine;
 climatoterapia - datorita efectelor diferitelor tipuri de climat asupra orga-nismului.

Vegetatia

este reprezentata de paduri, pajisti, arborete s.a.

Constituie:
 o atractie turistica in sine: prin parcurile naturale ca destinatii de vacanta. parcurile dendrologice(zonă în care
sunt plantați arbori și arbuști de diferite specii, destinată studiului condițiilor de dezvoltare a acestora),
rezervatiile stiintifice;
 un element care sporeste atractivitatea celorlalte componente ale potentialului turistic.
 Prezinta un interes deosebit pentru turismul de odihna, recreere, agreement
Fauna
Prezinta, din punct de vedere turistic, o importanta:
 cinegetica (vanat) si piscicola - datorita bogatiei si varietatii speciilor; turism de vanatoare si pescuit
 estetica - contribuind astfel la cresterea atractivitatii zonelor vizitate; - turism de recreere
 stiintifica - datorita existentei unor specii rare sau pe cale de disparitie protejate in rezervatii si parcuri
zoologice - turism stiintific si de cunoastere

Resurse balneare

Resursele balneare includ urmatoarele categorii de factori de cura:

• ape minerale si termominerale;
• lacuri terapeutice;
• saline;
• factori climaterici de cura;
• emanatii de gaze terapeutice;
• aeroionizarea;
• plante medicinale.
□ Apele minerale si termominerale
 Reprezinta principalul factor natural de cura din tara noastra. Sunt localizate, in principal, la zona de contact
dintre dealuri si podisuri cu arealul montan
Ex.: Principalele statiuni balneare care valorifica ape minerale si termo-minerale sunt: Covasna, Tusnad,
Calimanesti, Caciulata, Baile Olanesti, Baile Herculane, Vatra Dornei, Slanic Moldova, Baile Felix (Campia
Crisurilor)

□ Lacurile terapeutice
Apele clorurate-sodice (sarate), iodurate sau sulfatate ale acestor lacuri sunt folosite in tratarea afectiunilor
reumatismale si ginecologice. Pe fundul lacurilor sarate se intalnesc namolurile terapeutice, destinate tratarii
afectiunilor reumatismale si ginecologice.

Ex.: Cele mai renumite lacuri in tratamentele balneare sunt:

• Balta Alba, Lacu Sarat, Lacul Amara - din Campia Romana;
• Techirghiol, Mangalia - de pe litoralul marin;
• Ursu, Alunis (din statiunea Sovata), Ocna Mures, Bazna, Ocna Dej, Ocna Sibiului, Slanic Prahova, Telega,
Ocnele Mari, Ocna $ugatag etc. situate in masivele de sare din zona dealurilor subcarpatice sau de podis.

Salinele - constituie un important factor de cura in tratarea afectiunilor iratorii si ORL.

Ex.: Principalele saline - baze de tratament se afla la Targu-Ocna, Slanic Prahova, Praid, Turda si Cacica.
□ Factorii climaterici de cura - pot fi utilizati in mentinerea sau ameliorarea starii de sanatate a organismului prin
climatoterapie, fiecare treapta de relief avand anumite caracteristici:

□ Emanatiile de gaze terapeutice:

• emanatiile naturale de dioxid de carbon sunt utilizate ca mofete la Baile Tusnad, Borsec, Balvanyos, Buzias,
Covasna, Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Harghita-Bai etc.
• emanatiile naturale de hidrogen sulfurat - solfatare - sunt intalnite la $ugag-Bai si Santimbru-Bai, fund unice
in Europa.

□ Aeroionizarea - influenta climatului aeroelectric, cu o aeroionizare bogata, predominant negativa, are efecte
benefice asupra organismului uman, in principal de sedare.

□ Plantele medicinale - ca factori naturali de cura, sunt din ce in ce mai solicitate balneomedical (fitoterapie), atat
in prepararea unor medicamente, cat si in cura externa, ca bai de plante.

■ Rezervatii naturale
Prezinta importanta sub aspect estetic – ca element de atractivitate si cognitive – stiintific ca baza a turismului
profesional si de cunoastere
o Parcul national Retezat
o Pietrosul Rodnei
o Cetatile Ponorului
o Complexul carstic de la Scarisoara
o Muntele Domogled
o Fenomenul geologic Detunatele