fo) iam FPD6 nt. 99
Pacamenal
| pl Madova 23.09.2010
Deputat in Parlamentul
(Curtea Consticugionalt
a Republicii Moldova
str. Alexandra Lipusneanu nr. 28,
Chisinau MD 2004,
Republica Moldova
SESIZARE
prezentati in conformitate cu at. 25 lit. g) din Legea nr. 317-XII din 13
decembrie 1994 cu privire la Curtea Constitutional si articolele 38 alin, (1) lit. g) si
39 din Codul Jurisdictiei Constitutionale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995
‘CORTEA CONSTITUTIONAL
‘R REPUBLIC MOLDOVA
6
Repabea Molds, MD-2072 Cigiota ‘nfgparamentnd
Bar en a Mares Aa 105 1 AUTORIT SESIZARII
1. Filip Pavel, Dacov Dumitru, Ceborai Vladimir, Sibu Serghei, Vremea Igor, Jizdan
Alexandra, Vitive Vladimir, lanov Violeta, Padnevicl Cornelis, Giubue Nicolae, Graur Fleonora,
Bited Vasile,
2, Deputati in Parlament (Fractiunea Partidului Democrat din Moldova)
3. bd, Stefan cel Mare 105
4. tel, 022820321
1, OBIECTUL SESIZARIT
Obiectul prezentei sesizari constituie urmatoarele prevederi legal:
1) Are. 11 alin, (2!) gi alin. (29 din Legea cu privire la procuratura in redactia
Legii nr. 87 din 19.07.2019 pentru modificarea articolului 11 din Legea nr.
3/2016 cu privire la procuraturd (Monitorul Oficial al RM. nr. 239-240 ar. 310 din
23.07.2019);
2) Art. II alin. 2) din Legea nr. 87 din 19.07.2019 pentru modificarea
articolului 11 din Legea nr. 3/2016 cu privire la procuraturd (Monitorul Oficial
at RM. nr. 239-240 ae. 310 din 23.07.2019);
3) Hotirirea Parlamentului nr. 101 din 30.07.2019 privind tnaintarea
candidatului la functia de Procuror General interimar al RM (Monitorul
(Official al R, M. nr, 246-248 art. 339 din 02.08.2019);
4) Decretul Presedintelui RM nr, 1232-VIII din 31.07.2019 privind
desemnarea domnului Dumitru Robu in functia de Procuror General
interimar (Monitorul Oficial al R. M. nr, 246-248 art. 389 din 02.08.2019);
5) Urmatoarele prevederi din Legea cu privire la procuratura in redactia. Legii
nr, 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea Legit nr. 3/2016 cu
privire la Procuratur& (Monitoral Oficial al RM. ne. 295 at 420 din 21.09.2019)
+ Art. 17 alin. 2), 8), 6), 7), 8), (9), (9%) (119s
~ Art. 58 alin. (7), (8) $i (9)
+ Art. 69 alin. (1), (2) si (4)s - Art. 70alin. (1).
6) Art Ialin, 2) din Legea nr. 128 din 16 septembrie 2019 pentru modificarea
Legit nr. 3/2016 cu privire la Procuraturd (Monitorul Oficial al . M. nr 295 a.
420 din 21.09.2019
I. CADRULNORMATIV PERTINENT
1, Constitutia Republicii Moldova,
Articolal
Starul Republica Moldova
(0) Republica Moldova este un stat suveran gi independent, unitar i indiviibil
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, in cate demnitatea
‘omului, drepturile si liberitle Iai, Ubera dezvoltare a personalititii umane, dreptatea si
pluralism politic reprezint valor eupreme si sint garantate,
Antcolul2
Saveranitatea gi puterea de sat
(1) Suveranitates nationalé apartine poporului Republicli Moldova, care 0 exerciti in mod
direct gi prin organele sale reprezentative, in formelestabilite de Constituie.
{@) Nici o persoani particulars, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un parti
politic sau o alti formatiune objteascé nu poate exercita puterea de stat in mume proprit,
‘Uaurparea puteriide stat constitaie cea mai grav crim’ impotriva poporulul
“Articolsl 6
‘Separatia gi colaborareaputerilor
jn Republica Moldova putetea legislativi, executiva i judecitoreascl sint separate si
‘colaboreizi in exerciarea prerogativelor ce lerevin, potivt prevederilor Constitute,
Antcolul7
‘Consticuia, Lege Supremi
CConstituyia Republicii Moldova este Legea ei Suprema. Nici o lege si nici un al act juridic
care contravine prevederilor Constitute! nu are puterejuridics
Articolul 23,
Drepaulfectrui om de asi cunoaste drepturile i indatorrile
(1) Fiecare om are dreptul ei se recunoasci personalitata jridic. 4
(2) State asigur crept Recrui om de a cunoayte deeprrile gi Indatoriie. tn acest sop
statl publi gi face accesibil toate legile alte acte normative.
Artcolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem si legislativ
(Peta ee el pent mp pe Republici Moldova ¢{ unica
autoritatelegalativi a statul
Atcolal 6
Atcibuile de bax
Parlamentul are urmitoareleatributi de baz
8) adopra legi, hots gi motiunis
Anicolul 73
Initia egislaivt
repeal de iniativs legislativispartine deputailor in Parlament, Presedintehui Republicit
Moldova, Guvernuls, Aduniei Popuare a unit eritoriale autonome Gagiuzia
‘Anticolul 74
Adoptarea legilor ga hottirilor
(4) Legile organice se adopt cu votul majortiti deputailor ales, dup cel putin dous
lectus
(2) Legile ordinare si hovirrile se adopt cu vorul msjortiit depuayilor prezent
{G) Proicctele de lege prezentate de Guvern, precum si propancrile legislative ale deputailor
acceptate de acesta sint examinate de Parlament in modul yi dupi prioitile stailite de Guvern,
procedurd de urgent. Alte propuner legislative se exaninenz in modul sabi.
(4) Legie se trimit, spre promulgate, Presedintelui Republicii Moldova
inclusv
Antcolul 124
Procuratura
(1) Procuratura este o instituyie publick autonomi in cadeul autorititi judecttoreyti, ce
contribuie la infiptuirea justitil, apirarea dreprurlor, liberstilor gi intereselor legitime ale
persoane, societti gi statlui prin intermediul procedurilor penale gal altor proceduri previzute
ae lege
(@) Ateibutile Procuratuli snr exercitate de procurori
(@) Competengele, modul de orgenizae i functionare a Procuratui se stabilese prin lege
Atcolul 125
Procuroral 5
(4) Procurorul General este mumit in functie de citve Prosedintele Republics Moldova, la
propuneres Consiliulai Superior al Procurorilor, pentru wn mandat de 7 ani, care ma poate fi
relnnoit.
(2) Procurorul General este demis din funcyie de citre Pregedintele Republicii Moldova, la
‘propuneres Consiliulai Superior al Procurotilor, in condiile loli, pentru motive objective gn
‘temeful nei procediritraneparente
() Naminea, transferarea, promovarea i demiterea procurorilor ierarhie inferiri se
efectueazi de citre Procurorul General, la propunerea Consiliulu Superior al Procurorlo.”
Articolul 125!
CConsilul Superior al Procurorilor
(1) Consiiul Superior al Procurorlor este garantul independentei si imparilititil
procuroriler
(2) Consiial Superior sl Procurorilor este consitit, in condipile legi, din procuror ales
din cadrul procursturilor de toate nivelurile si din reprezentanti ai altor autor, institut
publice sau ai societait civil. Procurori in cadrol Conslului Superior al Procurorilor consttuie
' parte important,
(@) Consilul Superior al Pracurorilorariguré numires, sransferarea, promovatea in funcie i
aplicarea misurlordisiplinare faa de procuror
@) Modi de organizare si functionare a Consliului Superior al Procurorlor se stabileste
prin lege
Anticolul 134
Sratutul
(2) Cures Constiruionala este unica autortate de jurisicrie constituyionali in Republica
Moldova
(@) Gurtea Consticutonald este independents de orice alti autoritate publica yi se supune
smumsi Constitute.
(@) Curren Constitutional garanteazl suprematia Constitute, asiguri realizarea principilu
separteii puterii de stat in putere legislaivs, purere exccutivi gi putere judecioreascd si
‘aranteazdresponsabilitatea satu fy de cotsyean gi cetiteanul fat de stat
Antcolul 135,
Atibutile
a
(1) Curtea Constitutional:
8) exerci, 1a sesizare, controlul constitusionalititit leilor si hotiririlor Parlamentului, @
) refuzulul de a fi tansfeat le 0 alt procuraturé sau subdiviziune a procuraturil, dict
procuratura stu subdivisiunea procuratrli in cate aactvat se lichideazs sau se reorganizex2i
)tefzului de ase supune sanctiuni disciplinare de retrogradare din functi
4) aplicBeiisancyiuni dsciplinare de eliberare din fanctia de procuror in momenta In care
aceasta a devenitirevocabills
©) objinenicalficativului “insuficent” la dou evaluiri consecutive sau al equi evaluit
performanyelor
1) neprezentir, din motive netntemelate, de doul ori consecutiv, pentru evaluarea
pesformantelor:
2) inscrieri in calitate de candidat pe lista unui patid politic eau e uned organizait social:
politice in alogeri pentru Parlament sau pentru autortaile administatei publice locale
1) fn care Himine definitiv actul prin care se constatd starea sa de incompatibilitate sau
{ncilearea unor interdict
4) fm care este considerat ca fiind inapt din punet de vedere medical pentru indeplinirea
atribusilor sale;
j) rofuzului de 2 A supus vevficiii in temelul Legli nt-271-XVI din 18 decembrie
2008 privind verificares titlarlor sa candidatilor la Fancy publice;
k) numiri ntr- Fanetieincompatibilé cu funcjia de procurore 10
») stabi, prin actu deconstataterimas defini, a ncheiri rece su prin intermedi
uneiperoane tere aunt act jurist sau pari a lareaunel dei i soluonarea
confictulu de inerese real in conformitate cu preveeile legislate privind reglementarea
confctlu de interes;
‘m) nedepuneriidelaratiei de avere st interese personale sau refrului de 90 depune, n
conde w.27 alin) din Legen ne 192 din 17 Sune 2016 cu pivre la Autoitates National de
Tevegates
1) dspuneri de cteeinstanga de jadecats, prin hottne ievocabilé, a consti aver
ejstiicate
(2) In cazuile prevécute a alin(1) ta, #), eberrea din fancti e face pin ordinal
Procurorului General fn gemeialcereri sa, rexpecti, al efuzlu, prezentate in secs
(9) Bliberares din fanje a procuzoruu, procurorulgef sau a adjunctuliProcuroalst
General in vemeiarle prevrute Ia alin(1) lt) Ae). g). eRe m) sim) face in
termen de 5 zie lucritoate de la intervenizea sau aducere la cunogtinga Procurorului General a
‘alu respect, printr-un ordinal Procuroralut Genera, eat este comunicat procurorul vzat
in termen de sie lucritoare de a emiter, In anterior dati liberi din func
(4) Ordinal Procarorai General privind elberarea din fant peatef contest In instanta
de judecatt in coal leg.
(8) In carl anulii’ondnulst de eiberae din funy, procurorul va fl repus In toate
Axepeurile, plitind-ce, conform leg, dreprurle Binet de cae a fost privat
{6 Procurocul General poste f eliberat din functie insinte de exprarea mandatulu, de citre
Pregdintele Republi, carutle previzute la alin(2) Kita), dg). Ms Dem) 5m). In
cazurile previcute la alin (1) lich, elberarea din funy a Procurorului Generals face tn baa
unt hotel judeeterept irevocbile tua nei hott a Cosililu Superior al Procuroilor,
Aticolul 68, Consiliul Superior al Procurorilor
(1) Consiial Superior al Procurorilor este un organ independent, cu starut de persoand
juries, format In vederea participési la procesul de constiuire, funetlonare gi asigurare a
atoadministesil sstemului Procuraturi,
(@) Consiliul Superior al Procurorilor este gurantul independenget gi imparialiigit
procurorlor.
Articolul 69. Componenta Gonsilislui Superior al Procurorilor
(1) Consiisl Superior al Procurorilor este constituit din 12 membri
(2) Din Consilis Superior al Procurorlor fee parte de drept Procuronul General, procurorul-
sof al Procuranurii UTA Gigiuzia, pregedintele Consiiului Superior al Magistratuei gi ministral
Justi,
@) Cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor sint alegi de cltre Adunarea
Generali a Procurosilor din rind procurorilas in faneti, prin vot secre, direct si Liber exprimat,
dup cum urmeazs
4) un membra din rindul procurorilor Procuraturil Generale;
») patra membri din rindul procurorilor de la procuraturile teritoriale gi de le cele
specialiate,
(4) Trei membri si Consiliului Superior al Procurorilorsint ales prin concurs din rindul
societitii civile, dups cum urmeazd: unul de citte Prejedintele Republic, unul de citre u
Parlament gi unul de citre Acedemia de Suinge a Moldovei. Candidayi la fanctie de membra al
CConsiliulsi Superior al Procurorilor din partea socetiti civile trebuie si aibi studi superioare
jrdice¢lexperientiIn domeniul dzeptului de cel pusin3 ani
(6) Sint considerai alegi in calitate de membei ai Consiiulut Superior al Procuroilor
procurori care au acumlat cel mai mare mum de votwri la Adunarea Generald 2 Procurorior.
Urmitorit procurori de pe lita candidatilor care au acumulat cel mai mare numir de votuti
suplinesefunctile vacance In ordine descrescitoare dup numtrul de votui acurulat,
(6) Candidati a funetia de membru al Consiliului Superior al Procurorilor trebuie si se
bucure deo reputatie ireprogabild gl fe oautortaterecunoseuta in domenile Jor de ativitae
(@) Nu pot fi membri ai Consiliulei Superior al Procurorilor procurori care au sanctiuni
Aisciplnaze nestnse gi persoanele care au fost declarate vinovate de comiteres une infacyiun
(@) Procurori ali fm calitate de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor se detageazi
din functe pe durata exerctarii mandaruli
(8) Membrii Consiliului Superior al Procurorlor, cu exceptia membrilor de drept, mu pot
cxercita oaltéactvitate remunerati, afar de cea didactic, de create, stlngifeS,sportvd sau in
cadral asociatilorobstet
Aricolul 70. Competenta Consiliulu Superior al Procurorlor
(1) Consiial Superior al Procurorilor are wrmitoarele competent:
2) elaboreazi si aproba regulamentele privind activtatea sa, privind functionarea colegilor
sale alte regulamente care I vizeaz
>) elaboreazi i aproba regulamentele privind procedura de selecie gi cariera procurorilor,
©) elaboreaza proiectul de regulament al Adundrit Generale a Procurorilor si proietele de
amendare a acestuia;
4) organizeaea coneursal pent selectrea candidatulu la functis de Procuror General, pe
cate propune Pregedintelui Republics
©) organizeazi concursuri, seleceazi si numeste pe membril colegiilor sale din sindul
socieeiti civile;
1 examineazd contestatileImpotriva hotitrlorluate de colgile sale;
8) face propuneri Procurorului General privind numinea, promovarea, detajarea sau
suspendarea procurorilor fa conditile Codulul de procedurs penals¢ ale prezentei leg, precum 5
privind elibereres din funcyie a procurorilor;
1) paricips la depunerea jurimintului de che procurori gi de catte Procuroral General
1) stabileste mumiral de procurori in cadrulfecitei procuratui
}) desernneazd procurorii in eadral Consilului Instisutuli Naional al juste
1x) aprobit strategia privind formarea initial sf continu e procurorilar si prezints avizal
‘supra planului de actiuni pentra implementarea aceste strate
1) examineazi si prezints opinil asupra regulamentulsi de orgenizare a concursului de
admitere in Instiutul Nafional al Josie, asupra programelor digactice si a planurilor de
invakimint pencru cursurle de formare inialé si contin® din cadral Instirasuli National al
Josie, asupra regulementului de organizate a concutsului pentru suplinirea posturilor didactic,
precum si asupra componentei comisilor pentru examenele de admitere si de absolvire ale
Insticutului National al juste,
‘m) stabileste num de Locuri scoase la concursul de admitere pentru instruiteainiial a
procurorlor in eadval Insticurusi National al use; 2
1) exemineazi adresteile cetitenilor «i ale procurorilor privind chestiunile date in
compecenta sa;
(0) elaboreazt proiectul Codulu de etic al procurorlor, precum si proietele de modifica a
acestua, le propune spre aprobare Aduniri Generale a Procurorilor;
eproba proiectal bugerului stv, pe care i prezint& Ministerului Finanelor;
4) proba structure aparatului Consiulu Superior al Procurorlor;
*) partcip la elaborarea proietulul de buget al Procuraturi stl avizeazd;
«) paticipé la elaborarea planurilor de dezvoltare strategic a Procuraturi:
1) avizea28 proiecele prioriitilor anuale privind activitates Procuraturi, elaborate de
Procuroral General
(2) Regulamentele aprobate de Consiliul Superior al Procurorilor se publicd pe pagina web
ficial Procursurit Generale
1) Legea despre statutul deputatului in Parlement
‘An.17.~ (1) Deputatul beneficiaas de drepeul de vot deliberativasupra ruturor problemelor
cevaminate de Parlament.
(2) Deputatul este in drepe:
4) s aleagi sis fe ales in organele Parlamentuu
>) si-gexprime pazerea asupra componengel nominale @ organclor formate de Paclament si
‘supra candidaturilor persoanelor oficale in cadrul dezbaterlor pentra alogerea, numirea sau
confirmarea lor de citre Perlames
©) i fact propunerilogslative fn scrs spre afi examinate de Parlament;
4) 8 fac propuneri sl observatilasupra ordinii de x a gedinjei, supra exentei problemelor
puse in discuie si modului lor de examinare;
©) si dea dovadi de initiatva gi si fact propuneri vigind examinarea la gedingele
Parlamentului a divilor de seam sau a informayiior prezentate de orice organ stu persoan’
oficial, flac In subordinea sas sub control Parlamentua
£) si pund problema votului de incredere in Guver, tn persoanele ofiialealese, mumite su
confirmate de Parlament, daci propunerea este sustinati de cel putin o pitrime din deputatit
alesi;
£8) 8i propund spre examinare Parlamentului probleme ce gin de controll asupra moduli in
cate organele de stat gi cele obstesti, inteprinderil, instivuile gi organizayile (mai departe
ui) execut lil gi hovirle Parlamentul
1) 8 participe Ia dezbateri, si fack interpelivi, si adreseze intrebist raportarilor si
preyedintelu yedinge, s& cea rispunsur;
4) sig argumenteze propunerile, si se promunfe fn chestiuni de proceduti,s8 prezinte note
informative:
|) Si fact amendamente la proiectcle de leg, de hotirr ide alte ate normative,
() Deputatul care mu a Tuat cuvintul in dezbateri este fn drept si transmit presedintelul
sedinteitexcul cuvintri, propunerile gi observaile sale asupra problemei examinate la gedinga 1B
Parlamentului, Text cuvintiril depatatulul se anexcord a stenograma sedintet i a solicitarea
Ju e public in onganal de pres al Parlamentul
(€) Deputarul este in drept si ia cunogtingh de textele stenogramelor sedinilor
PParlamentulei inainte de a publicate, si primeascd wextele cuvintirilor sale care nu urmeaza ft
ppblicate.
(G) Propunerile si observatile ficute de deputat la gedingele Parlamensului sint examinate,
sinindu-ae cont de ele, in procesul de defintivae i adoptare a proiectelor de lel si hot
(6) In exercitarea mandatulsi deputatul poate adress Intrebiti, interpelini si petit
Pregedintelui Republicli Moldova, membrilor Guvernului sau altor reprezentanti ai organelor
‘centrale ale administrayel de stat
(7) Modul de exercitare @ dreptusilor mentionate este stabilit prin presents lege si
prin Regulementsl Parlamentuli
©) Regulamentul Parlamentului
Anticolul 59, Insintarea amendamentelor la proiectele de ate legislative
(1) Deputati, comisile permanente sfractir
propunesi conceptuale si amendamente motivate la proiectul de act legslativ, care se transmit
Comiieh permanente sesizate In fond in termen de cel mult 30 de zie dupa primirea proiectulul,
Data tinaintirii amendamentulut va fi data inregisteilacestuia la comisia sesirat in fond, care
tine o evident specials a amendamentelor primite
{@) Amendamentcle se prezinté sub form’ de modifiate # cuprinsului punctelor,
alineatelor, artcolelor, sub forma de completare a proiectului cu articole noi sau de propuneri de
fexcludere @ unor cuvinte, puncte alineate sau antcole din proect.
(3) Amendamentele ebuie si fe motivate
(@) Amendamentele la proiectul de act legislaiv se vor examina de comisia permanent
sesizat in fond gi, sumai dack aceasta considers necesar, de oat comic.
prlamentare au drepul i prezinte tn scrs
Amticolul 60, Dezbaterea proiectelor de legl pe lecturt
(1) Proiectle de leg inscrise pe ordinea dex a gedingetParlamentuli, se dezbat, de regula,
in dows lect
(Q) Proicctele de legi ordinare, la decisia Parlamentului, pot {| adoptate int-o singurd
lectus
(@) Proiectele de legi organice se adopt numai dupi dezbaterea lor ina doua lecturd
(4) Proiectele de legi constitusonale, proiectele de leg! organice in problemele bugetuli,
finangelor, economiei care necesti considerable cheltuieli financiare, proiectele de legi
‘complexe, precum si proiectele de legi in alte probleme importante, la deciziaParlamentula, pot
fi supuse dezbaceri itn a tela lectur,
(G) La solictarea Preyedintelui sedinget stu a unei fractiuni parlamencare, cu votul
majortsit depuatior ales, uncle proiecte de leg pot fi supuse dezbaterilor gi adopt in regim
devargent 4
“Articoll 61, Dezbateres proicctelor de leg in prima lect
(1) Dezbaterea profectului de lege in prima lecturi const In:
4) prezencarea de ctze autor a proiectull tn conformitate cu ant.47
b) audierearaportulsi comisei permanente sesizate in fonds
©) huisile de cuvint ale deputatilor cu respectarea obligatorie a ordinit scordarii de cuvine
reprezentanlortuturorfratiunilor parlamentare.
{@) Raportul comisie! permanente sesizate tn fond este prezentat de citre prejedintcle
acestela sau de un membrual ei desemnat de comisie.
(@) In cadral dezbateriloc, un deputat are dreptul sf adreseze raportorior cel mult 2
{ntrebir, Formularea unei intrebtii nu poste depigi 2 minute. Fiecare rispumns nw poate depi 2
rinute. Pe matginea proiectelor prezentate, comentaril ma se admit.
(4) Luiile de cuvint stabilite prin alineatele (1) gi @2) mu vor depii 7 minute pentra
fractiunile parlamentare gi 5 minute pentru deputat
Articolul 62, Dreptul astorulu iniiative legislative la cuvint
‘Autorul initiatives legislative are dreptal si ia cuvincul tnsinte de inchideres dezboteri
totodaté discursul Ini ma va depisi $ minute, Dack sint mai mui autori, poate fut cuvintl doar
‘unul dintze ei, cu acordul eeorlal
Anticolul 63, Deciiile adoptate in urma dezbateri proiectelor de legl in primi lectars
(1) fn urma derbaterii proiectulué de lege in prim lectura, Parlamentul poate adopta una
in urmitoarele decal:
1) adoptarea legis
+) remiterea proiectulul de lege, la propunerea presedintelui jedingei, spre definitvare
comisiei permanente sesizate in fond sau une alte comisii competente;
‘) aprobarea proiectului de lege in prima leturd si pregiitea Tui pentru a fi dezbitut in a
ous lectus
4) respingerea proiectului de loge
(@) Decizile Parlementului asupra dezbsterilor proiectelor de legi in primi lecturs se
‘consemnesoi in scenogeama jedingei, daci Parlamentul na decide alti.
(@) Proiectulactulul legislativ poate fi supus deabateri i vot tn lectura # dows (sau final,
dlupi caz) in access gedingS, up votarea In prima lectur, dack mu au parvenit amendamente
cate necestd examinare suplimentard, Propunerea pentra dezbaterea protectulul actulu legislativ
fn lectura a doua sasi fn cos finald se face la solicitatea comisei permanente sesizate in fond, a
‘une fracyiuniparlamentare saa presedintelui gedinge
Ancol 64 Stabilize proicctelor de baz gi de alternativi
(1) In cazl in care comisiasesizat i fond propune Parlamentului spre dezbstere proecte
de cte legislative flate in una din stale previeute la ar.56 alin) si (5), Parlamentl va
hot asupr acestorproiecte cu vorul majoritii deputaiorprezenth
(2) tn sitatia previzut ln an.56 alin.(4, Parlamentul, la propunereacomisilsesiate in
fond, va hols, eu vor majoritgi depuxatilor prezent, care proiect va i dezbitat ea proiet de
‘sd, Celelle proiecte vor fi considerate de alternatva Is
Arico 65 Pregitra profectlu de lege pentru letura #dous
(1) Dupi dezbaterea proiectului de lege in prim lectur, aceta se transite comet
sesizste in fond sin une! alte comisi competent pentru examinarea amendamentelor depts,
2 obiecilor si propunerilor facunilor purlamentare, comisilor permanente, « avizelor
Guvermuli, Directih jordice a Secrtaratuul Parlamentuli, precum si a propuneilor
reprezentanlrsoceti civil, penraprezentare poral espectv
(2) In cade pregitintpriectlui de loge pentru derbatere in a dous lecturd, depuat
comisile permenente si factunile parlamentare pot prezenta amendamente comin sesizate ia
fond in termen de 10 le de la dca sprobiniproietul in prima lecturd, Prevederite art 59 se
‘vor aplica fs mod corespunaitr.
(3) Autor amendamentelor pot participa Ta gedinja comisiel pencra defiitvarea
proiectlui de lege. Comisia i vaingtinga fn prealabil pe autor despre inerea eine.
(a) Dezbutereaproiectlul de lege fn Teetura a doua va avea Toc In cel mult 45 de le dela
data probit i prima lect
‘Amicolul 66, Deebatetea proiectulul de lege In dous lecturd
Dezbaterea proiectulu de lege in a doua leew const in
4) audierea raportului comisiei sesizte tn fond;
') dexbaterea proiectului pe articoe;
6) votarea proiectului pe atcole gi, dupi caz, fp ansamblu, dack Parlamentul mu va hota
altel
‘Amtcolul 67. Expunetea pe marginea fiecirui aticol si prezentarea amendamentelor
(1) La eiscutares fiecirui aricol deputatit pot expune punctul de vedere al factiunit
parlamentare din eae fac parte sau punctul personal de vedere in cel mult 2 minate,
(2) De asemenea, va putea lua cuvintuls{ reprezentantul Guvernul
{@) In cad luirilor de cuvine pot f Sicute amendamente orale referitoare ls tehnica
legilaiv la Limbs
Antcolul 8, Deebaterea pe articole
(41) Dezbaterea articolelor tncepe cu amendamentele. Amendamencul poate fi rosit doar
sigur dats gi tebuie se refere la consinutal unui articol separa.
(@) In cadral dezbaterilor pe articole, autorii amendamentelor pot si argumenteze
propuncile cute de ei espinse de comise, in cel mult? minute,
(@) Refaritor la amendamentele prezentate in conde ar.67 alin.@), raportoral comisiet
permanente sesizte in fond poate da epunsr oral, totodatétimpul pentra flecare Wpuns nu va
dep 2 minute
Amticolul 69, Dezbaterea si votarea emendamentelor
(1) Dezbaterea amendamentelorincepe cu cele prin care se propune excluderea unora dintre
testele cuprinse in articolul supus dezbaterii gi continu cu cele privind modificarea sau
completarea acest
(2) Parlamentul se va pronunta prin vot asuprs fecirui amendament (dupa caz, a sintezei
amendamentelor), cu exceptia cazurilr in care adoptatea unuia exclude acceptarea celovalte 16
(3) Autoral amendamentul fl poate retrage in orice moment pint la votaea lu
Anticolul 70, Dezbaterea proiectulu de lege ina trea ect
(1) Dezbaterea proiectuui de lege tn a tea lecturd se va efectua la decizia Parlamensului fo
canurile aratate la ar 60 alin, (4), precum gi In cazurilecind in cursul dezbeterlor proiectuui ina
dua lecturi au fose propuse amendamente esentale ce conduc la majorares considersbilé a
cheltuelilor Snanelate in procesul de realizare a leg.
(2) A tia leeurd consti:
2) transmiterea amendamentelor previzute la alin.(1) comisiei permanente sesirate in fond
sau altel comisticompetente si Guvernului spre examinare i prezencarea raportulul sl avizulu in
rermen de 3 siptimini;
») efectuarea, la decizia Peslamentulu, a expertizel economico-financiare impertisle supra
smendamentel in cau2i
©) discutarea raportului comisiel permanente sesizate in fond, a avizului Guvermului i a
rezultatelor experizt
(9) fn cadralcelei de-a treia lectur, in desbateri poate lua cuvint numal o singurd dat
‘numa cite un reprezentant al flecirei fractini parlamentare, daci deputaii din fracyiunea
respectiv au prezentat amendamence tn cadrul dezbateri proiectului de lege ins doua lecturd, iar
‘omisia permanenci sesizatl in fond nu lea scceptat. De asemenea, pot lua cuvinel, 0 singuré
dat, i depuati care au prezentat amendamente in cadrul deabateri proiectului de lege tna doua
lectur iat comisia permanent sesizaté fn fond nu le-a scoeptat, Lule de cuvint na vor depasi 3
(4) Dezbaterea se va desfigura doar pe margines articolelor Ia care au fost prezentate
amendamente
(6) Raportul comisiei permanente sesizate in fond i avizul Guvernului vor contine
propuneri privind resursele fnanelate si modul de acoperirea cheluielilr suplimentare,
Anticolul 71. Adoptates actululogisativ tn lectura final
(1) In carul in care, la derbaterea proiectului de act legisativ fn ultima lecturd, au fost,
scceptate multiple amendamente, propuneri si obiecti care modificd esential textl proiectulu,
Parlamentul poate decide transmiterea acestuia pentru redactare in comisia sesizati Im fond si
prezentae spre adoptare in lecra final, Pentru proietele de log complexe gi de coduri leerura
final este obligato.
(2) Termenul de redactare se stabileste de Parlament in functie de ealitatea, complesitata
volumul accula legslativ, dar nu poate depig 30 de sile ucritoae, cu excepya legilor complexe
sia codurilr, care vor f redactate in cel mult 3 huni
(@) Inainte de a fi semnate de Presedintole Parlamentului, actele legislative previzute in
alin(2) se supan adopetvii tn lectara final, tn eadrul clreia nu pot f ficute modifica sau
prezentate amendamente, insi pot fi invocate exceptil vizind neconcordangele dine text
‘examinat in ultima leccur de cite Parlament si textl prezentat pentru lectura final.
(4) Adoprarea actului legislaiv in lectura final exprim intengia gi scordul autoritait
legislative de a se aplica actal anume in redactia prezentats, porninducse de la sensul gi logics
{ntemi a prevederila respective, 7
4) Legea privind transparenta in procesul decizional
Antcolul 4, Scopul prezentei leg
Prezenta lege are dept sco:
) 8 asigure informarea multilateral asupra procesului decizional din cadrul autortiilor
publice;
') si asigure pariciparea directa cetdyenilo, a asocayilorconstiuite tn corespundere eu
Jegea a altor piri intersat la procesul decizional
©) sth efcientizeze procesul decizional in cadral astorittilor publice:
4) sporeasct gradul de rispundere al autorittilor publice fat de cotient¢ societate:
€) si stimuleze pariciparea activa a cetifenilor, a asociaillr constitute in corespundere et
Jegea,aaltor pari interesate la procesul decizional;
1 si asigure transparenta activité autorititilor publice.
Aticolul 5. Princpiile wansparengel procesulu deczional
Transparenya fn procesul decisional se bazes2’ pe urmétoarcle principi
8) informarea, in modul stabilit, 2 cetafenlor, a asociatillor constitute fn corespundere cu
legea, a altor pit interesate despre intievea elaborili deciilor si despre consultarea publics pe
marginea proiectelor de decizi respective:
by asigurarea de posibiitatiegale pentru participares cetienilor,asociayilor constitute in
corespundere lege, altor piri interesate la procestl decizional,
Anicolul 6, Drepsurile pitilor interesate
CCetifenil, asociayille constitute in corespundere cu legea, alte pig interesate a repeal:
8) si particpe, n conditile prezente leg, la orce tap a procesului decizional
by ai solicit gs obsin& informal referitoare la procesul decizional, inclusiv 84 primesscd
proiectele de decizii insotite de materiale aferente, in condiile Legit privind accessl la
informayie;
‘)8i propuni autorityilor publie initereaelaborii gi adopt decir;
4) s& prezinte autortiilor publice recomandiri referitoare la proietele de deci eupuse
Aiscuilor
Artiolul 7. Obligatile eutortiilor publice
(1) Autorititle publice sint obligate, dupt caz, sf Intreprind misurile necessre pentr
sasigurares posibiltaylor de participare a cettenilor, a asoiatillor constituite fn corespundere cu
leges, a altor pari interesate la procesul deceional,inclusv prin;
8) diseminarea informatiei referitcare la programele (planutile) enule de actvitate prin
plasares scestora pe pagina web oficial a autorititi publice, prin afigarea lor la sediul acestcia
{ner-un spaiu accesibil publicullgisau prin difuzarea lor in mass-media central sat local, dupa
') informares, in modul stabilit, supra organiziri procesulu decizionl
6) institutionalizarea mecanismelor de cooperare ide parteneriat cu societaea; 18
4) recepfionarea si examinarea recomanditilor cettyenilor, asociatilor consttuite in
corespandere ca legea, ale altor pir interesate in scopul uli lor la elaborates proiectelor de
deci;
«) consultares opiniei turutor pirilor Incereste de examinarea proicctelor de decizi,
‘conform prezentel leg
(2) Teansparenja procesului decizional in cazul Parlamencului se asiguri in conformitave cu
regulamencul aestuia.
Amtcolul 9. Anunulteferitor I initierea elabordri deciziet
(1) Dups initierea procesului de elaborate a decirci autortatea publicd va plasa, in termen
de cel mult 15 cil lucrdtoare,enunpul expect pe pagina web oficial va expedia imediat prin
intermediul poste! electronice prior interesat, il va aig la sediul siu intr-un spat accesbit
publicului s/ou fl va difza fn mass-media central sau local, dup ca
(@) Anungl referito la iniierea elaboriii decizei va contine, in mod obligatoru
8) argumentarea neces de a adopt decizia
>) termenul-imied, locust modaltacea In care plrileinteresate pot prezenta sau expedia
ecomandi
‘d) datele de contact ale persounelor responsable de receptionarea si examinares
recomandirilor (numele gi prenumele, numlrul de telefon, adres electronic’),
{@) Anungul referitor la iniiereaelaboriei deciziei poate fi retras de pe pagina web oficalé a
aworitati publice doar dupd adoptarea deciziei sau rewagerea proiectulul de decizie din procesul
de elaborae,
[Articoul 10, Accesul la proiectele de decizit
(A) Autortatea publica asigurd acces la proiectele de decizii si la materialele aferente
acestora prin publicerea obligatorie a lor pe pagina web oficals « autortatit publice, prin
fsigurarea accesului la sed auroritigi, precum si prin expediere prin poy sau prin alte miloace
disponibile, la solicitares persounelinteresate
(Q) Proiecal de deciie gi materiale ference acestula se plaseazi pe pagina web oficalé a
autovititii publice responssbile cel putin pentru perioada recepyionarii si examinarii
recomandslor
Amicolul 14, Adoptatea decizilo in regim de urgent
(1) in cazalsituatilor exceptionale, al cfror regim este stailit de lege, precum gi in eazul
actelor ce wrmeazt a fi adoptate de Comisia Blectorals Central in perioada electoral, proietele
ide decizit urgente pot £1 supase elaboririi si adopeieii fia respectarea etapelor prevarute de
prezenta loge
(2) Argumentarea necestitit de « adopta deciria tn regim de urgenf iri consulates
cetitenlor, atociatilor constisute in corespundere cu legea,altor piri interesate va fi adust le
ccunogtinga publiculai in vermen de cel mult 10 zile lucitoare de ls adoptare, prin pasate pe
pagina web a autoriigi publice, prin afgae la sediul acesteia inc-un spaiu accesibil publicului
silsau prin difaare in mass-media central seu local dup cz 19
@) Legea cu privire la actele normative
“Articolul 20. Etapele principale ale lifer
(1) Principle etape ae legiferaci sit
2) publicarea anunqului privind initiativa de elaborare a actului normativ si publicares
soudiului de cercetare;
elaborates proiectull actului normativ;
) emiteres aprobarea sau adoptarea actu normativ;
<) promulgarea, in cazul in care ctul normativ ese o lege:
©) publicares acalui normatv.
(@) Evapele legiferiri, previzute la alin (1), lita), ne), pe lingS prezenta lege, pot f
reglementate gi de alte scte normative,
“Articolul 21. Etapee elaborili profectlui actului normativ
(1) Projectul unui act normativ se elaboreaza in citeva etape consecutive, dupi cum
surmeazt
3) desemnerea persoane! responsabile sau, dupi a2, formares gropului de lucru care va
labora proiectl, precum gi asigurareasuporcului tehnic, organizatore gi financiar al procesului
de elaborare;
'b) determinares categoricl, conceptului gi stabilireastructuritactului normativ,
©) elaborates versiunii nial a proiectuli¢ intocmirea note informative:
4) intocmirestabelului de concordanta, tn cazul In care prin project actual normative
urmitestearmonirarea leislage! nationale eu legislaia Uniunit Europene:
‘) consultarea publics, avigarea proiectului acului normativ de citre autoitjile @ cizor
‘competent are tangeng’ direceé rau indirecti cu obiectul de reglememtate a protecului actu
normativ, efectuarea expertizelr, inclusiv expertiza anticorupte, experiza juries si, dup ca
cexpertiza de compatibilitave cu legislaie Uniunii Huropene si expertiza grupului de Iuera al
CComisiei de sat penta reglementareasctvititi de inreprinzitor;
1 intocmire sintezeiobiecilor si propunerilorautoricitilor publice gi dupi exz, a sintezet
secomandirilor eprezentantilorsocietai civil;
1) elaborazea versunii finale a proieeulul de act normatv.
(@) Procedura si termenele privind elaborares, avizares, efectuarea expertzelor gi
Aefintivarea proiecteloractelor normative, care sint prezentate spre examinare Guvernalui, sit
stabilite de etre Guvern
Antcolul 22 Sistem informational e-Legslayie
(1) Pentru asigarareatranspurentei activi de legiferare este ullizat_Sistemul
informational e-Legislayie (in continuare ~ Sistem informational, ale ciruifunctionare si mod de
utlzare sit stailite de citre Guvern
(2) Autoritatea publied sau subiecul cu drept de iniativé lepslativs care elaboreazi
proiectul actului normativ, ex exceptia Pregedintelui Republicli Moldova gi a deputatilor in
Parlament, publici in Sistemul informational toate versiunile proiectului la diferite etape ale
claboriri acestuia, precum gi materalele suplimentare corespunzitoare etapei respective de
labors,
(3) Prin inreemediul Sistemulut informational se fae publice: Ey
2) iniiaivaleistanvas
») numele, prenumele si datele de contact ale persoanci responsabile de elaborarea
proiectului de act normativ sau, dupt caz, informatia despre grupurile de lucru create 3
componenga acestor;
) studiul de cercetare, dupi caz:
4) conceptul proiecrului, dupe caz;
©) project aeculul normativ;
{) dosaral de insotre al proiectuui, conform ar.40;
) informayia refertoare la consultarea publica protectulu
1) alte documente care au tangents cu procesul de elaborare proiectul
(4) Proectele actelor normative se avizeact, se supun expertize sl se transmit autoritii
ppublice cu competent de adoprate, aprobare sau emitere prin intermedial Sistemulsi
informaional
(6) Persoana sau, dup caz, grupul de Iueru responsabil de elaborarea proieerului atului
normativ introduce in Sistemul informational evizele, recomandrile gi rapoartele de expertit
receptionate pe suport de histic
(6 Petsoanele fizice ce particpt la aviearea proiectului aeului normativ consemneaz’ in
Sistemul informational numele gi prenumele lor, precum si datele de contact, far auoritiile
publice sl alte persoane juridice ce avizeazd sau supun expertizel proiectul aetului normativ ~
Genumirea autoriitii publice sau a persoanei juridice, precam si numele si prenumele
zeprezentantuluiacesela desemnat in acest 0p,
Secfinea a 2-2
Initieres elaborii proiectelor actelor normative
Anticolul 23, Intiereaelaboriri proiecteloractelor normative
(1) Proiectele actelor normative sint elaborate de citre autoritiile publice abiitate ste
initieze, conform programelor $i planusilor aprobate in modul stabil de lege, precum gi la
solicitarea Parlamentalui, a Pregedincelui Republicii Moldova, « Guvermulé sau din iniisivs
proprie, in modul stabilt de lege.
(2) Subiecii care pot inifa elaborara proiectelor de acte normative in limitele competent
si tn conformitate cu atribuyile si domenial de ativitat al
2) depurati in Parlament;
») Preedintele Republicii Moldova;
©) Guvernul,
centrale:
4) auoriitile administrative din subordinea ministerelor, prin intermedi! acestora
©) autortiile publice autonome;
inclusiv prin intermediul ministerelor si sltor autoritqi administrative
£) autorititile unititilor teritoriale autonome cu staat juridic specials
£8) sutoriitile administraiei public locle de nivelul inti ial dilest
1) alli subieti, in eazurile previnute de legislatie,
Antcolul 24. Documentele de poitct
(1) Documentele de politic, fe8 af acte normative, sit instrumente de decizie cate
sbordeszi problemele existente intr-un anumit domeniu, cate definesc ctile de solutionare & 2
problemelor respective gi descriu impact astepat asupra statu gi societait. Documentele de
politici pot prevedes elaborarea proiectelor de acte normative.
(@) La fundamentarea, elaborarea, avizarea, consultarea sl aprobares documentelor de
politi se aplict regulile gi ceringele inaimtate fade actele normative.
(G) Tipurile gi strctura documentelor de politic, precum yi modal de elaborare,aprobare,
‘monitorizare a implementiti side evaluare a acestora se stabilese de citre Guvern.
(@) Prin derogare de la alin), tn cazul documentelor de poitici ale Bincit Nayionale a
Moldovei si ale Comisiei Nofionale « Pieei Financiare, tpul gi structura, precum st modul de
elaborare, aprobare, monitorizare a implementirii gi de evaluare 2 acestora se aprobii de
nsicuyile respective
(6) Documentele de poltici se aprobs prin hotivie de Guvern, In cazul in care
{mplementarea acestorpoliici presupune implicarea nor autovitat| administrative care mise alls
in subordines Guvernului, documentele de politici sint aprobate de citre Parlament
Documnentele de politic ale sutorttilr publice autonome sint aprobate de cite acestes dacd ni
presupun implicarea ator autoricigi administrative alae tn subordinea Guvernulul, Documentele
4e politi de nivel local se aprobi prin decira autritiyi reprezeniative a unititii administraciv-
teritoriale
Sectiunea 23-3
Procedura de fundamentare a proiecteloractelor normative
Antcolul 25, Studiul de corcetare
(1) Elaborarea proiectelor actelor normative este precedat, fn functie de imporanta yi
complexitates proiectelor respective, de efectuareastudlor de cercetare in scopul fandamentirii
neces sau lipseiacesteiaprivindinitereaclaboririi unui act normatv. Studie de cercetae se
cefectucizi pentra cunoayterea temeinici a realitiilor sociel-economice ce urmeszi a fi
reglementate, a cadrului notmativ relevant, a reglementiilor similar in legislyiaaltor state,
Inclusv a arlor Uniunii Europene
(@) In cazul unui proiect care prevede reglementici cu impact asupra bugetului yisau care
prev reorganizit s eforme structurale or insttutionale, tn calitate de studiu de cercetae se
realizeszi analiza iniiativel de elaborare a actalui normativ, conform metodologiei de analizi ex
‘ance aprobate de citre Guvern, Dack proieetul prevede reglementiri cu impact asupraactivitii
de intreprinaitor, in caitate de studiu de cercetare se relizeazi doar analiza impactului de
reglementare,efectuati in modul stabiit de legislate.
() Shudial de cercetare este efectuat de citre subiecyi din partea clrora vine propunerea
insets elabortrit actului normati. Pentru efectuarea acestuia, subiectii rspectivi solicits
‘asistenja altor autorititi ale administatei publice. Autorititile publice acordi asistenti la
‘efectuarea studilor de cercetaze conform preventulualineat, in limitele competentelor legale ale
(4) In cxzu unor studi de cercetare complexe, acestea pot fi realizat, in baza unui contract
de prestri servic, de citre instivail simile, universitai socterti comercale, asoeiagt obsteyt
sau alt entciti in conformitace cu prevederile legal referitoare la achiziile publice
{G) Informatie sf recomandile obyinute fn wrma efectuiiistuiilor de cercetare se includ
{in nota informativa,intocmité conform art 30
Anticolul 26, Bapele prinipale ale analizel ex ante 2
(21) Anal ex ance cuprinde urmatoarele etape principale:
8) definizea problemei, pornind de la analiza relailor sociale existente si a celor
preconizate, precum side la inexistent su ineficienyacadrulu normati relevant
b) stabilireaobiectivuui sia domeniuluiintervenyeijuridice:
€) idemtificarea optiunilor si mijloacelor necesare pentru soluyionarea problemei sisau
stingerea obieccivului gi analiza acetora prin intermedial impacrului financtar, administati,
economic, social, asupra mediul etc.
4) compararea optiunilor existente gi selectarea celor mai bune optiuni pentru atingeres
oblectivuhs
(2) Optiunile recomandate se vor Intemeia pe dispositiile constinusionale, pe prevedeile
legislate nationale i pe cele ale tratatelor internationale le care Republica Moldova este paste, pe
jursprudenga Curt Constitutional gia instanjelorjudecitores, dup car, pe legslayia Uniunii
Europene, precum si pe doctrin juridicd in domeniu.
(@) Analiza ex ancose fnalizeari cu Intocmicea unui raport sau @ unui document de palit
conform ar.24, care va servi drept suport informativ la elaborarea proiectului atului normaiv g
2 note informative
Sectunen aa
Inocmizea proectul de act normstiv
Ancol 27, Grupul de lucru penta elaborate proiectul actu normativ
() la elaborares unui proiect de act normativ, sutonul proiectlsi saw autoritates
responsibil de elaborarea proiectului post si formeze un grup de lucru, alcttit din specials in
domeniu,precum gi din eprezenant a societiti civil In grpul de crest inclus cel putin
6 persoand cate detine diploma de studi uperioare in drep.
{@) Dact elaborarea proiectluiactlsi normativ este pus fn satcina mai multor autor
ale administratii publice centrale de specialitate, elaborares profecrulul va f)orgicat de
sutoritaten abit de citre Gaver su care figures pins in lista autor responsable in
sresa Guvermulu din eare deriv obligata de a elabora proiectl actu normativ, Autoitates
public responsablsigarsasistena tenis, organizatorie gi nanciar a elaborate proletu
seul normatv
(@) Dact la elaborarea proictului sit angajispeciligi in bast de conract, alti dei cei
in cadma autoritiior public, se intoemeie documentele necesre si se stabilese sumele,
ailoucele bugetares speciale care uebui locate tn scopul ang acextor,
Anticolul 28, Determinares conceptui,categorci si stabilivesstructuritactalui noemativ
(1) Elaborarea versiunil iniiale a proicctului actulsi normativ poate fi precedata de
elaborarea conceprulul vitorulai act normativ, ce va cuprinde analiza prevederilorexistente ta
legislate, problemele ce trebuie solutionate,arpectele de back ce trebuie incluse In viitoral act
‘ormativ g altt informatie cate explcs concepeul. Concepeul acti normativ se aprobs de cite
autoritatea care a decisasupra necesiitiielaboriiiproiectului sctului normativ.
(2) In temeiul prevederilor documentelor de politi, al propunesilor ini, al studilor de
cereetare, precum si in baza analizei ex ance, persoana responsebild de elaborares proiectului
actului normativ sau, dup cuz, grupul de Iucru determin’ conceptul gi stabileste categoria i
structura actulut normativ. Conceprul si notiunile determinate trebuie si fie compatbile sat
similar celor uilizat in lgislata Uniunii Europene. 2
Artcolul 29, intocmirea versuni iniiale a proiectullsetulai normativ
(1) In baza propuneritorinitiale, a studiui de cecetate ss altor materiale, precum si dup
consulttea plilorinteresate, Intocmeste versunea initial a protectului actu normativ
{Q) Pentru a se evita lacunele legislative, solupiile propuse in protectul actulut normativ
tuebuie si acopere intreaga problematil a relayilor sociale ce constitu object de reglementare
al proce
{@) Autoritatea publici cu competent de adoptae, aprobare sau emitere a actului normativ
poste solicita uneia ofi mai multor autor, organizati sau expert si elaboreze proiectal actulut
hormativ necesar ori proiecte de alterativi, in bazi de contract de presert servicii, tn
conformitate cu prevederile legale rferitoare la achirile publice.
(4) Versiunea proiectului actului normativ elaboratd in baz de contract este remiss
autorieititresponsabile de elaborareaproiectului pentru a fi supusi tururoretapelor de elaborare
si pentna intocmirea versiuni finale « profetuli
‘Aticolul 30, Nota informativ la proiectl actu normativ
(1) Concomitent cu elaborazea proiectului actului normaly se fntocmeste nota informativs
la proiect, conform modelulué indicat fn anexa nt, care va cuprinde cel putin wrmétosrele
compartimente:
‘) denumirea sau numele autora i, dupS caz, a participantilor la elaborates proiectalui
setwlui normativ;
}) condiile ce au impus elaborates proiectulul actulul normativ 5 finaliaile urmaite;
«) descrierea gradului de compatbiitae, pentru proiectele care au ca scop armonizarea
legislaiei nationale cu legislagia Uniunii Europene;
{) principale preveder ale proiectuh gi evidentiereaelementelor nol;
«) fundamentarea economico-financiari;
1) modal de tncorporare a actu in cadral normativ in vigore:
1) avizarea si consultarea publica proiectulul;
1) constatirileexpertizelanticoruptie:
i) constatirile experizl de comparibilitae cu legslyia Uniunil Europene;
}) constatirle expertize juriice;
i) conetatrile ator expertize.
(@) Compartimentele previzute I alin (1) li-g)-k se includ fn nota informativi doar dact, ls
laborarea proiectulu acului normativ, au fst realizateetapele corespunzitoare
(@) Daca, in urma avieusi si supunerit expertize, proiectul a suferit modlfictri, nota
informativé trebuie modificatd in modul corespunzitor.
(#) Nota informativa se semneazS, in modul previzat de legislate, de conducttorul
autortiiéresponsabile de elaborates proiectului de act normativ sau adjunctul acestui,
Amicolul 31 Proiectele actelor normative care vizeazi armonizarealegislatiei najionale cu
legisla Uniunii Europene
(1) Armonizarea legislatei nasionale cu legslaia Uniunii Buropene se realizeszd tn
conformitate ci angsjamentele asumate de Republica Moldova in baza acordueilor internationale
incheiate ou Uniunea Europeans, cu programele legislative ale Parlamentulut gi planurile de
actiuni ale Guvernulu 24
2) Proiectele actelor normative care au ca scop armonizarea legislatet nationale cu
legislaia Unianii Europene sint mazcate pe prima pagin’ fn coll drept de sus eu sig “UE” gi
congin clauza de armonizare conform modcluli aprobat de Guvern,
{@) Pentru proiectele actelor normative care au ca scop armonizaces legslatei nationale cu
legislayia Uniunil Buropene, autoral project intocmeyte tabelul de concordangl in care se
analizeazd comparativ gradu de transpunere& legisltiei Uniunii Europene in legislaia nationals,
‘Modelul tabelului de concordant este aprobat de Guvern,
(4) Proiectele actelor nocmative cate vizeazé armonizarea lejsayel nationale cu legisatia
Uniunii Buropene sint supase expertze! de compatbilitate, care se efectucazi tn conformitate cu
prevederile art 36.
Secyiunen sa
Avizaea, consltarea publi i efecuareaexpertize
Arico 32, Avieaea i consltarea publica proiecruliactului normativ
(1) Proieens} actalai normati,inoqit de not informativa, se transite spre aviaare
utoriiilor public responsabile de implementarea prevederilor confine in proiect,instituilor
imerete, precum gi reprezentanylor societsli civil, eare fnrocmese si prezintt autoruui
poiectliavizele la proiect
(2) Proietele acelor normative care yin de domenile de competent ale Procursrit
Generale, Bincii Nationale « Moldovsi, Centrlui National pentru Protetia Datelor cu Caracter
Personal, precum sale alior autortst public autonome, se transmit aoestora spre avizare
Proiecteleatelor normative care replementeaz8activtatea economici se transmit spre aviare
Consiis Concareni
{@) Concomitent sau insnte de transmiterea spre avizare, proietul acti normativ ee
supus conse! publice in mod sbi de Legeane.238/2008 privind transparega in proces
decisional
(4 Proicctele actelor normative inaintate de Preedincele Republiii Moldova, de depuai
tn Parlament si de-Adunaren Populed a uni tertoriale autonome Gagiuzia se remit spre
avizare Guvermlu, Proleceleactelor normative elaborate de citre deputai in Parlament se
transmit pre avizare Guvernulul fn modul previzut de Regulamentul Parlamentels
(6) Proietele actlor normative elaborate de autortjle administrate publicecenrale de
specialitae, autre publice autonome sau autortile adminstrajet publice locale sint
avizte si consulate public in condpile alin(l)-8), cu excepile stabiite de Legea
1239/2008 privind transparenga In proces decizional
(6) In urma avi consul publics, autor proiectul Intocmest sntezaobiecilor
si propunerlorautriilor pubic, precom q sinteza recomandirlo reprezentantior scietii
Civile, conform una dint modelele indicate fm anexele nx. si nr. Sineza obecilor 5
Dropunerilor gi sinteza recomandilor pot f inclwse int-un singur document (denumit in
continuare~ sintez
(2) Dac, fn urma ave consuls publics, proietul actu normatv a fost completat
ce aapecte i concepte noi a dat mai mult de 90% din text proiectlui atu normaiv a fst
rmodiet, acestaerebuie vemis repeat spre avizae si consulate public
“Antcolul 33, Termenele de avizace 25
(1) Autortatite publice,instiruileinteresate gi reprezentanti socetii civile,cirora Ii a
prezentat proiectal actului normativ spre avizare sau consultare publics, expediazi autorului
proicctul avize cu obieci gi propunerl motivate, anexind, daci este neces, versiunea redactats
8 proiectulu su doar a unor prevederi, ori comunics lips de abit si propuner
{Q) Proiectul actulai normatv elaborat de depurayi in Parlament se avizeaz3 fn termenele
stabilie in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlementuli
(3) Pentru proiectele actelor normative altele decit cele indicate la slin.(2), termenul pentr
avizare este de 10 zile hcritoare, In eau in care proiectal actului normativ este voluminos sau
complex ori daca se cere studietes unor materiale suplimentare,termenul pentru avizare poate fi
prelungit pint la 30 de zile lueritoae, cu excepta cazurilor in care conducitorit autoritiilor
publice si insivupilor implicate in avizarea profectului au stabilit afl de comun acord, Avirele
tu privite la profectal atulu normativ se remit autorului proectului sau autortiiiresponsabile
cel tru in ukima xia termenudui stabilt pentru avizare
(4) Curgerea termenulai incepe in ziua intr gi insegisriii proiectult la autoritatea saa
institutia cae efectueazdavizstes ori in cazul circulate documentelor doar inform electronic,
{in ziua public proiectulul fn Sisteml informational pentru avizare,
(6) In cazul in care necestatea elaboriil proiecalui umui act normativ deriva dintr-un
document de politic avind un termen de execute restrns, sau dac8 proiectul este transmis spre
Avizare repetati, autoitatea public care a elaborat proiectul actului normativ poate solicita
avizarenacestia in termen restr
(6) Proiectal actului normativ ou sigla "UE" se avizea2’ de eitre woate autorcitile yi
‘stile interesate
Anicolul 34. Expertica proiectu actului normativ
(1) Expertiza proiectului de sct normativ este efecruaté concomitent cu avizarea si
consiltaea public, Autorul proiectului asgurd efectuarea expertizelor economice, financare
stiingifice, ecologie, anticoruptie, juridice, de compatibilitate cu legislata Uniunif furopene sau a
altel expertize previzute de legislate, in fancie de tipul raporturilr sociale reglementate de actu
(@) Autorittile publice responsable de efectusres expertizelor pot antrena in ealitae de
experi pi interesate, care nu su partiipat la elaborarea proiectulul actului normativ, inchsiv
specialist din srtindtate gi din cadrulorganizailor internationale
(@) Expertica economict este efecrua de citre Ministerul Feonomie gi Infrasructur ete
obligatare pentru proieteleactelor normative care a impact economics are menirea de:
2) a asigura concordanja prevederilor prolectulu ca prinlpiile economiet de pia
ba asigura concordanya prevederilor proiectului cu lgislata din domeniul economiei;
©) a evidenta aspectele portive gi negative ale proiectului tn partea ce gine de asigurarea
‘roformelor relevarea avantajlor economice gi dealt maturk;
<2) asemnala deficienjele economice gia prognoza consecinjeleeconomice negative
(# Proiectele actelor normative ce reglementeazd activiatea de intreprinzitor se remit spre
‘expertiza grupului de lucra al Comisici de at pentra reglementarea activité de intrepinastor,
Impreund cu analiza impactului de reglementare,
(6) Expertiza Financlari este electaaté de citre Ministeral Finantelor, este obligatorie pentra
proiectele care au impact asupra bugetul publi i are menirea de:
4) aasigura concordanta provederilor proiectului cu lgislata din domeniul financiar; 26
'b) a evalua chetuelie pentru realizarea noilorreglementtis
) 8 semnala deficientele cu earacter financiar gi a prognoza consecinjele tn domenial
finaneiae
(6) Expertica ytinjifict se efectueari, dupi caz, de citne instinuile gtintfice si de
fnvitimint superior de profil, de citre expert, avind menirea de a contribu is
8) examinarea tuturor aspectelor reglemencirilor proiectului gi, dup caz, propuneres unor
reglementiri de alternativs
») examinates soluilor propuse prin reglementirile proiectului in raport cu posbiliaile
‘economico-financiare ale statului, cu situatia social-politicd si consecutivitatea reglementiri
proceselor, precum si in contextul asigurdeli compatibilitigt actelor normative eu legisayia
Uniunii Europene
(7) Expertza ecologiet se efectueazt, dupt caz, de citze Ministerul Agricultuti, Deavotiei
Rogionale si Mediulu i are menirea de:
8) a asigura concordanja prevederilor projecului cu legslayia din domeniul proteciei
medial;
'b)a asigura un mediu sinitos 4 proteja medial inconjurstor;
©) a prognoza impact reglementitlor proiectulu! asupra mediul
(8) Conchuzile expertizelor int expuse in nota informativi la proieccl de act normatv.
Antcolul 35, Expertiza anticorapiie
(1) Experiza anticorupfie este obligotorie pentna toate proiecteleactelor normative, inclusiv
entra proiectee acelor normative elaborate de deputaié in Parlament, stare menirea de x
4) asiguea corespunderea prevederilor proieccului standardelor anticoruptie nationale gi
internationale;
') prevent apartia unor reglementiri care ar favoriza coruptia, prin elaborates anumitor
ecomandiri in vederea reviauitit reglemenciilor respective sau in scopul diminuiriiefectelor
negative ale acestora
(2) Expertiza anticorupte este efectusti conform metodologiei sprabate de citze Centrul
National Anticoruptie
(@) Central Najional Anticoruptie poate anttena tn efectuarea expertize! anticoruptie
specialist din afara instiuye, iar atoritaile public pot acordaasitent la efectuarea expertizei
de citre Central Najional Anticoruptie, in limits competentelor acestora,
(4) Proiectele actelor normative, cu exceptia celor previrute la a6 lite)-h), sine expediate
CCentrului National Anticorupsie pentni afi supuse expertizei anticoruptie,
(6) Expertiza anticorupiie a proiectelor ectelor normative previrute la art.6 lite)-h) exe
cfectuatd de citre autorii proiectelor respective, In conformitate cu metodologia de efectuate a
expertize! anticoruptie. In cazul proiectelor ce contin reglementiri care vizet28 domenile
vulnerable Ia coruptie, Central National Anticoruptie acordé asstent a efecruarea expertize
anticorupti.
(6) Dapa receptionarea raportului de expertiasanticoruptie, autorul proieccului completen28
ota informativa la proieet eu informatia privind constatiile acestel expertze si, dupl ca,
include i sinters obiecil s propunerile Centra National Ansicoruptie
Amticolul 36, xpertiza de compatbilitate a proiectulut actului normativ ce legisla
Uniunit Buropene 27
(1) Proicctul de act normativ cu sigla “UE” se expediaes Centrului de Armonizare @
Logislatei pentru efeccuareaexpertize! de compatibilitate x leisatia Uniunis Europene.
(2) Expentiza de compatbilitate cu legisltia Uniunii Europene este obligatorie pentru toate
proiectele actelor normative, inclusiv pentru cele ale autoritigilr administratiei publice centrale
de specialitate sale autoriitilor publice autonome, cave au fost elaborate in scopul armonizirit
legislaietnayionale ca legslayia Uniunié Europene.
@) Expertica de compatbiiate cu legslayia Uniunii Europene se efectues2i in. modul
stabilt de Guvern gi conform metodologielaprobate de Central de Armonizare a Legislatci. In
baza rezultatelor expertizei de compatbiitate, Central de Armonizare a Legislaiet intocmeste
declarayia de compatibilitate.
(4) Expertiza de compatibiltate cu lgislatia Uniunil Buropene are menizea de:
2) constata gradul de compatibiliate a proiectului atulsi normativ cu leislatia Unit
Buropene;
ba identifica prevederile omise ale leislatiei Uniunii Furopene ge preven’ tanspunerea
deficient a acestora:
€)aasigura corespanderea proiectuluistandardelor gi legislaiei Uniunit Europene.
(6) Proiectele actelor normative elaborate de citre Preyedincele Republicii Moldova,
Adeputatit in Parlament si Adunarea Populard a unit veritoriale autonome Gagiuzis, care au
scopul de a armonizaleyslatianayionalé cu legslayia Uniunil Europene, se transmit spre avizare
Guvernului, find insopite de abelul de concordan,
(© Dups receptionarea declaratci de compatibiltat, autora proiectului completeszi nots
informativi cu informatia privind constativle expertzei de compatbiitate gi, dupl caz, include
In sintezd obiccile si propunerile Centrului de Armonizare a Legisltii,
Articolul 37. Expertizajurdica
(1) Expertizajuridict exte efecruats de eitee MinisterulJusitiei gi este obligatorie pentru
‘wate proiectle actelor normative elaborate de eatre autoritaile adminstatel publice centrale de
specialtate si autortiile publice autonome. In baza rezultatelorexpertizeijuridice we intacmeste
raportul de expertiz juridica
(2) Bxpertize juridics a prolectelor actelor normative sabilit la ar¢6 lita) se efectueaza
conform metedologie! aprobate de Ministeral juste,
(@) Expertzajuridicd are menizea de a asigura
8) concordanta intre proiecrul actului normatv gi prevederile Constiutil, ale traatelor
incemationale la care Republica Moldova este part, ale legislate: nationale gi ale legislaie
Uniunit Europene, concordants intre proieeul actulsi normati, precum si jurisprudenta Cari
‘Constitusionale gi cea @ Curii Europene a Drepturilor Omuli
by respectarea standardelor internationale in domenial drepourilor oma
©) reglementares integral a raporturilor sociale abordate in proiec;
4) Incadrareadisposiilor proiectuly in eadral normativ in vigoare;
©) corespunderes proiectulu actu normativ normelor tehnici legislative
(4) Actele normative ale autorititilor administrate! publice centrale de speceltate gi ale
‘utortatilor publice autonome care vizeaz drepturile i incereselelegtime ale omulusint supuse
cexpertizeijuridice obligatoris se Inregistreara de citre Minister Juste in modul stabilt de
catre Guvern, 2s
(5) Prin derogare dela alin.(),actele normative emise de Banca Nationala a Moldovei si de
CComisia Nafionalt a Piefei Financiare nu se supun expertzei juridice # Ministerali Justi,
[Acestea se transmit, dupi adoptare, Ministerui Jsttil pentru afi innegistrate in Registrul de
stata actelor juridice, Termenul de registra nu va depts 3zile lcritoae.
(6) Proiectele actelor normative ale autortitilor administratiel publice locale se supun
‘expertizeljuridice fn eadral subdiviziunilor specializate ale acestora
(7) Obiectile si propunerile Ministerului Justijiei privind respectares standardelor in
) Introducerea unor temeiuri noi, subiective, inaccesibile 1
netransparente de eliberare din functie a Procurorului General;
©) Schimbazea componentei Consiliului Superior al Procurorilor in asa
‘mod incit este diminuat rolul procurorilor plasindu-i in minoritate absolutd faya de
alte puteri
‘@)_ Ingeringa in activitatea CSP prin sistarea, prin lege, a concursului le
functia de Procuror General in desftsurare;
e) _Instituirea unui nou mecanism de numire in functie a Procurorului
General interimar, cu implicarea Parlamentului, si practic, cu excluderea totali din
proces al organului de autoadministrare ~ CSP.
3, Prin adoptarea actelor legislative si normelor legale care sunt obiect al
examingii in prezenta sesizare considerim ci Parlamentul Republicii Moldova a
sfidat urmatoarele principii constiuyionale de fundamentale, si evident normele
exprese din Legea Suprema:
- Principal legalitiit previa la at, 1 alin, (3) din Constcuties
- Princpiul separayie puterlor in stat prevazut l art. 6 din Constituties
Principal clartiit i accesiblititii normei legale previzut la art. 23 din
Constitutie;
~Statutul deputatulut in Parlament, dreptul acestus la iniiaivalegisativa gi
procerluraleislativ fn sine (art. 735174 din Constiutie);
-Garanjiile de independenti si autoadministrare a procursturit prevazute la
art 124-125' din Consttutia RM.
4. Cu regret, atit Legea nr. 87 cit si Legea nr. 128 au fost adoptate de
Parlament intr-un regim atit de urgent (0 zi), incit nu au fost respectate normele
legale cu privire la legiferare previzute in Legea cu privire la actele normative,
Legea despre statutul deputatului In Parlament, Legea privind transparenja in
procesul decizional si in Regulamentul Parlamentului.
‘Aceste legi au fost votate fird avizele si expertizele obligatorii necesare, fird a
respecta transparenja in procesul decizional si fird 2 acorda deputatilor dreptul de
dezbate procedural sa inainte amendamente 4
Prin ignorarea total& a drepturilor deputatilor in procesul legslativ, in dreptul
lor de a examina in timp util sia inainta in termen legal amendamente, Parlamentul
a sfidat art. 73 si 74 din Constitusie ~ dreptul la initiativa legislativa a garantat
deputatilor, precum si modul stabilit de examinarea a proiectelor de leg.
Nerespectarea de citre majoritatea parlamentari termenelor legali si
procedurilor de transparent’ si legiferare previzute in actele normative mentionate,
majoritatea a sfidat principiul legalitii previzut le art. 1 alin. (3) din Constitute
In jurisprudenta sa constant’, Curtea Constitusionalé a reiterat ci articolul 135
alin, (1) li, a) din Constituyie abiliteazd instanta de jurisdictie constituyionala cu
controlul constiusionalititi tururor actelor adoptate de Parlament, fii 2 face
distineyie intre actele normative si cele individuale.
Curtea a relevat cif la baza statului de drept, consacrat de art. 1 alin. (3) din
Constitutie, sti principiul legalitiyii. Nici o lege si nici un alt act juridic care
contravine prevederilor Constitutiei nu are putere juridick (art. 7 din Constitutie)
fnalta Curte a mengionat c& Jlegalitatea, ca principiu_de baz’ al statulul de
drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare
care_stabilesc_conditii_de_proceduri_privind_edictarea_normelor_juridice,
Comportamentul legal vizeaz% atit activitatea de legiferare a Parlamentului, cit gi
stabilirea normelor interne de organizare si functionare, care au o conexiune directt
cu procesul legiferiii’,
Nimeni nu pune la indoiald faptul cf Parlamentul este in misurd si decid
asupra modalititilor, procedurilor si conditiilor in care procedeazi la Iuarea unor
misuri, potrivit principiului autonom!
regulamentare, in virtutea ciruia el isi
stabileste modul de organizare si desfigurare a propriilor activititi, Dar aceste reguli
interne nu trebuie si depaseasci conditile impuse de norma constitugional.
Examinind autonomia regulamentard parlamentard consacrat& in art. 64 alin.
(1) din Constitutie in comun cu alte prevederi legale, aceasta nu poate fi
absolutizati, intructt supremayia Constituyiei reprezinté un principiu general, @
cru respectare este obligatorie, inlcusiv pentru autoritatea legiuitoare, care nu
poate adopta acte legislative si aproba reguli procedurale parlamentare contrar
dispozitilor sau principiilor Constitutiel 4s
‘Autonomia regulamentarti nu poate fi exercitatd in mod discretionar, abuziv,
cu incilcareaatributillor constitutionale ale Parlamentului sau a normelor
imperative privind procedura parlamentar’,
Apropo, in cazul Legit nr, 128, initiativa Guvernului, executivul nu a cerut
examinarea acesteia in regim urgent sau prioritar. in Hotirirea sa nr. 20 din 2014
Curtea a stabilit ci dreptul de care dispune Guvernul potrivit art. 74 alin, (3) din
Constitutie nu impune Parlamentului o interdictie de a stabili propriile prioritii
pentru examinarea proiectelor éelegi
Examinarea de urgenti a proiectelor de legi la solicitarea Presedintelui gedingei
sau a unei fractiuni parlamentare poate viza doar comprimarea termenelor, gi nu
‘excluderea sau eludarea unor etape ale procedurii legislative (avizarea proiectuli
‘cu entitigile interesate, organizarea consultirilor etc). Chiar i in cazul aplicirii
procedurii de urgent Parlamentul urmeaza si respecte etapele legislative (HCC nr.
20/2014),
Astfel, considertim c& adoptarealegilor contestaté in regim de urgent maxim,
firi avize si expertize, Piri a respecta propriile reguli interne de legiferare
Parlamentul a sfidat principiul constituyonal al legalitgi
5. Un sir de norme adoptate sfideaza principiul claritiii si accesibilitayi
legii previzut | art. 23 din Constitute.
Astfel, la art. 11 alin. (2!) din Legea cu privire la procuratura se prevede ci
Pregedintele RM poate respinge candidatura propusi de CSP pentru functia de
procuror general interimar in cazul depistarii unor probe incontestabile de
incompatibilitate a candidatului cu functia respectiva, de incilcare de edtre candidat
legislate’
Cel putin aceste dou’ elemente (probe incontestabile/incalcare a legislatiei) nu
respect principiul unei norme precise si accesibile
Temeiurile de incompatibilitate sunt expres prevazute de lege si sunt
exhaustive. Care din aceste temeiuri sunt incontestabile, cum ele se aplicd iin baza
rai act de constatare mu este clar.
Ge ine de sintagma generali ~ incilearea legislatiei, etunci aceasta in genere
depiseste orice limite de accesibilitate deoarece poate fi interpretat8 foarte larg si
foarte subiectiv.
La art. 17 alin. (7), (®), (9) unde se vorbeste despre calititile membrilor
comisiei de preselectie si despre candidati la functia de procuror general, sunt
utlizate asa sintagme precum reputatie ireprosabild, integritate, calititi personale 46
sau nu corespunde in mod vidit conditillor, de asemenea nu se incadreaz’ in
principiile de accesibilitate a legit
Dar cea mai grava ingeriny& care sfideaz’ nu doar principul previzibilitatii si
accesibilititii normei legale dar care afecteaza si independenta procuraturii este
noua prevedere de la alin, (7) art. 58 din Legea cu privire la procuratura care @
instituit noi temeiuri de demitere din funcie a Procurorului General.
Astfel, 1a sesizarea Presedintelui RM sau a ministrului juste! poate fi
constituita 0 comisie de evaluare a activititii Procurorului General. Temeiurile
inigierit acestet procesuri sunt subiective total si absolut inaccesibile. Sintagmele
interventie ilegald sau comitere unor actiuni ce afecteaz grav imaginea procuraturii
categoric nu se incadreazd in limitele stipulate la art. 23 din Constitute.
Ce tine de afectarea independentei Procurorului General ne vom expune mai
jos
Referitor la previzibilitatea si claritatea legii avem o jurisprudent’ a Curt deja
consacratl
Orice act normativ trebuie s& respecte principiile si normele constitutionsle,
precum si exigentele de tehnicd legislativ’, menite si asigure claritatea,
previzibilitatea, predictibilitatea si accesiblitatea actului. Legea trebuie si
reglementeze in mod unitar, s& asigure o legiturd logico-juridict intre dispozigile
pe care le contine, iar in cazul unor instituyi juridice cu o structur’ complexa si
prevada elementele ce disting particulartaile lo.
Pentru a corespunde criterilor de claritate si accesibiitate, norma de drept
trebuie sf fe formulaté cu suficienta precizie, astfel ince si permiti persoanei si
decida asupra conduitei sale si si prevad’, in mod rezonabil, in functie de
circumstanjele cauzei, consecinjele acestei conduite. In caz.contrar persoana poate
pretinde ci nu-si cunoaste drepturile gi obligaiile sale.
Curtea Europeand a statuat cd testul precizieilegii impune ca legea, in situaiile
in care ofr o anumitt marji de discretie, si indice cu suficient precizie limitele
acesteia (Silver si alti v. Regacul Unit, 1983)
6. Prin modificitile operate tn Legea cu privire la procuraturl este grav
afectat principiul separatiei puterilor in stat. Procuratura este inclust, in Constitutie
Ja capitolul autoritatea judecttoreascd si face parte, indispensabil din puterea
judecttoreasc
Prin introducerea in procesul de selectare si numire a Procurorului General a
rministerulai justitiei, prin diminuarea rolului procurorilor in CSP, prin reducerea,
practic la zero a rolului CSP in procesul de selectare si numire a candidatului la a
fanctia de PG si prin eliminarea CSP din procesul de numire a PG interimar,
Parlamentul a sfidat in mod flagrant art. 6 din Legea Suprema,
Inte-un stat de rept temelia organizirit si funcyiondrii, mecanismului
instirufional de stat il constituie principal separieii puterilor in stat, previzut in
articolul 6 din Constitutie.
Fiind un principiu fundamental al statului de érept, separatia puterilor are
vocatia si asigure evitarea concentrérii intregii puteri in mana unei singure
autoritayi (de naturd individualé sau colectiva). El presupune o distribugie @ puterii,
pentru a fi exercitat8, unor instante diferite si independence, tnzestrate cu atribute
si prerogative de conducere, In cadrul competentelor ce le sunt conferite, fiecare
putere (legislativa, executiva si judecdtoreasca) detine gi exerciti o serie de atributii
aflate in afara oricdrei imixtiuni reciproce.
Potrivit principiului separatiei puterilor, nici una dintre cele trei puteri mu
prevaleazi asupra celeilalte, nu se subordoneazi una alteia gi nu igi asuma
prerogative specifice celorlalte (Hordiirea n1.23 din 9 noiembrie 201)
Daci comenteazd deciziile judecitoresti, executivul si legislativul trebuie st
evite criticile care ar submina independenfa puterli judecitoresti sau ar slabi
{nerederea publicului in justjie. De asemenea, acestea ar trebui s& evite actiuni ce
pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecétorilor,
altele decit cele prin care igi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac
Parlamentul nu are dreptul si se erijeze in instant de judecata prin faptul
pronungérii asupra unor elemente ce sunt verificate doar in cursul derulavii
procedurilor judiciare de catre o instanga independents si impartial, instituits de
lege, care va hotart fie asupra incalcdrii drepturilor si obligatilor cu caracter civil,
fie asupra temeiniciei oricirei acuzatii In materie penal
fn acelasi sens, politicienii (deputatif) trebuie si se abyin’ in a da ordine
justitiei sau si creeze impresia c& pot da ordine justtiei, in a critica magistrati si in
‘anu se supune hotararilor judecttorest.
Ei sunt datori si protejeze independenta justtiei si si contribuie la intlrirea
increderii publicului in justiie, Este inadmisibil pentru politicieni (deputati) sf
foloseasci justitia drept mizi in conflictele politice. 8
Potrivit standardelor internationale, afirmatitle privind necesitatea asigurari
independentei judecdtorilor sunt valabile si pentru procurori. Astfel, conform
Linilor dizectoare ale ONU privind rolul procurorilor:
“4, Statele membre trebuie sii se asigure ci procurorii sunt capabili st tsi
exercite atributiile profesionale, firs nicio intimidare, impediment, hirquire,
ingeringe necorespunzitoare sau expunerea nejustificatd la rispundere civil’, penal
sau de alti navar’.”
In acelagi context si Raportul Comisiet de la Venetia “Privind standardele
ceuropene refeitoare la independenta sistemului judiciar: Partea II ~ Organele de
urmarie penal”, adoptat la cea de-a 85 sesiune plenar& (17-18 decembrie 2010),
prevede:
“49. Trebuie luat in considerare faptul cé exist un rise de presiune populist
in anumite cauze ce pot apirea in fata Parlamentului, dar si faptul ci
responsabilitatea in faja acestula poate pune presiune indirect asupra unui
procuror care si evite s& ia deciaii nepopulare sau care si ia decizii care vor fi
populare pentru legislativ. Prin urmare, ar trebui exclusd responsabilitatea fn faja
Parlamentulai in cauze individuale cu privire la decizii de urmirire sau neurmirire
penali.”
7. Cea mai gravil incilcare care a comis-o acest Parlament, dar mai corect
‘aceasti majoritate parlamentars este cl modificirile la Legea cu privire la
procuraturi s-au efectuat cu ignorarea total a prevederilor constitutionale
prevazute la art. 124-125 din Legea Suprem.
Prin modifictrile contestate a fost sfidat principiul de independent’ si
autoadministrare a procuraturii.
Potrivit art. 124 alin, (1) din Constitute, Procuratura este o insttutie publica
autonom’ in cadral autoritiii judecitoresti, ce contribuie la infpruirea justitiel
apirarea drepturilor, lbertitilor si intereselor legitime ale persoanei, societiit gi
statului prin intermediul procedurilor penal gal altor proceduri previzute de lege.
Procuratura si evident procurorii sunt independengi, se supun numai legii. Este
‘exclusi orice subordonare a procuraturii autorititil legislative si celei executive,
precum si influenta sau imixtiunea a unor organe si autorititi ale statului in 9
activitatea procuraturii, Procuratura ca parte componentii a autorititii judecétoresti
‘nu poate fi supusi celorlalte puteri in sta.
Reforma procuraturii este fundamentaté pe instuireastandardelor din rile
caropene in organizarea si activitatea sistemulat organelor procuraturi, pe plan
international statuat temeinic ca element necesar unui sistem juridic efeciv si
eficien, devenind un servic al procuraturt functional, independent, autonom si
transparent. Astiel de garanjii
S-ar putea să vă placă și
- Proiectul Ministerului FinantelorDocument24 paginiProiectul Ministerului FinantelorZdGÎncă nu există evaluări
- Beneficiari Desemnare Procentuala 2022Document29 paginiBeneficiari Desemnare Procentuala 2022ZdGÎncă nu există evaluări
- Natalia GavrilițaDocument7 paginiNatalia GavrilițaUNIMEDIAÎncă nu există evaluări
- Vadim BrînzanDocument9 paginiVadim BrînzanUNIMEDIAÎncă nu există evaluări
- Vadim BrînzanDocument9 paginiVadim BrînzanUNIMEDIAÎncă nu există evaluări
- Top 100 Cele Mai Platite Locuri Vacante (15 Februarie 2022)Document3 paginiTop 100 Cele Mai Platite Locuri Vacante (15 Februarie 2022)ZdGÎncă nu există evaluări
- AccidentDocument6 paginiAccidentAlina FrunzaÎncă nu există evaluări
- Ciugureanu Mihailuță CarolinaDocument19 paginiCiugureanu Mihailuță CarolinaMihai CaragaceanÎncă nu există evaluări
- Anatol Ciubotaru Vs Comisia Situatii ExceptionaleDocument18 paginiAnatol Ciubotaru Vs Comisia Situatii ExceptionaleZdGÎncă nu există evaluări
- CSJDocument10 paginiCSJZdGÎncă nu există evaluări
- Anunț de Participare AutoturismeDocument4 paginiAnunț de Participare AutoturismeZdGÎncă nu există evaluări
- Declaratie Nichita Alexandru 2018Document7 paginiDeclaratie Nichita Alexandru 2018ZdGÎncă nu există evaluări
- Crețu IonDocument16 paginiCrețu IonZdGÎncă nu există evaluări
- Modificare Rute AutobuzDocument43 paginiModificare Rute AutobuzZdGÎncă nu există evaluări
- Judecătoria Chișinău (Încheiere Din 30 Iulie 2019)Document13 paginiJudecătoria Chișinău (Încheiere Din 30 Iulie 2019)ZdG100% (2)
- CSJ Viorel Topa Paveliu RazvanDocument61 paginiCSJ Viorel Topa Paveliu RazvanZdGÎncă nu există evaluări
- CSJ Victor Topa Vladimir MorariDocument16 paginiCSJ Victor Topa Vladimir MorariZdGÎncă nu există evaluări
- Decizie CA ChisinauDocument5 paginiDecizie CA ChisinauZdG100% (1)
- RecursDocument10 paginiRecursZdG100% (1)
- Proiect Paza ParticularaDocument5 paginiProiect Paza ParticularaZdGÎncă nu există evaluări
- Dispozitie PrimarieDocument2 paginiDispozitie PrimarieZdGÎncă nu există evaluări
- Natalia GavrilițaDocument7 paginiNatalia GavrilițaUNIMEDIAÎncă nu există evaluări
- Raportul de ÎncercăriDocument2 paginiRaportul de ÎncercăriZdGÎncă nu există evaluări
- CSJ Viorel Topa Delapidarea AveriiDocument14 paginiCSJ Viorel Topa Delapidarea AveriiZdGÎncă nu există evaluări
- Natalia GavrilițaDocument7 paginiNatalia GavrilițaUNIMEDIAÎncă nu există evaluări
- Raport PGDocument3 paginiRaport PGZdGÎncă nu există evaluări
- GuvernDocument3 paginiGuvernZdGÎncă nu există evaluări
- CSJ Ilan SorDocument3 paginiCSJ Ilan SorZdGÎncă nu există evaluări
- Burlacu Și Baglai Rejudecare CSJDocument29 paginiBurlacu Și Baglai Rejudecare CSJIgor LiubecÎncă nu există evaluări
