uud yeisnBul eed alGojoyisd ap imdzouco ‘yoryejaus Baunpiut e| eimud no leuInu jiqeoyasnt o\s0 yeBeig fin] je euuele ap injeuweg “ijeoyiuWas Joun B exedonue @p oyldads pou! Un Jo ‘jeioads Ul aiSojouisd ap jou ‘|esousb Uy Biuins ep geI0z) eyoso|y apoA nu nojaneg ajsen ,2040S0Iy e1B0]0UIsd 9p a/ejuauuedxe jelGojouisd ealiede aids ‘Soyosoly iaiieinoads enunodwy ejueuiedxe injnydey" eoreiede eids slunyioja weydeupul eu es iS jenjoe insoey azanuaie 2s aligidsosns upewes e| we}pew es euLeEpul eu J Jeg “W8nsu) ueWN inimuds e ‘aluimud ayn U! "iS JoreluySouns e go16en a191008Ip 0 eYe}sUOD a1e> jaBeig Bap '8 ezeasue; ‘2oy!juinS onuayne uBojoyisd ‘aun elizod suinue 18 ,alizodo 0 eiede* e aids euuele sp iebus un -SIS1UINS |8 9 "eyOSOIY BIE ‘BUBJodWe}UOD auypue6 eBeequl Ezeeseiajui eo E2U9 0 a1so join ajaralied 2120) epuudno 89 gueiodwiaquco ezuo eIseace £9 e1episuos Jalen “74 Je) ,.8719 aun jnxeyes" puly 8 guesodwisjuco eaipueb ejaide sioljeg puejoy alninguids euolieu Bauza) syse" ‘emnyeu es nuedul iniuson NOU aijAud © a180 e189 gnou glej o ale BaIEIeEO! BIEp suB084 8q “,eliquonpau! eoiBojoyisd unjonys* jeyeyuoW! ‘allg|sod 1160) enw" “ujew0aB ayn" = ayn) paoons \ NWN} “JBqWIYOS 3189 [n}O} “JOU UL ‘Uodid UoIeeS eaunds useou eajuleu! i$ nysou jnunf uy “ieyeue/odWezu0o SIE IUOVUYSP Aa}OU UIP enayEo Jeop juns ‘aunido ep arerono equewOW ‘olen sp uguinsey ‘auipmmiadu| SISO TOHISAVLIW F4dS VINIGNAL IS F7¥NLOV IZIDOTOHISd TiavLs ‘Lt IBIDOTOHISd JTSLINIT Hinjoydes 9002 anew Zp insojny ‘eujpnyyei6 epunjord 0 ‘sonny ‘PUNIUOD ax219N) BIBOINA O-s3U) osaspBal ew es BuNnoNg wie eiaiko ajawunu sp uN}EIe ‘jie euedoo jeajea ye ruyued 1S erejoei00 ‘are}epa/ouye} naqued ‘eng BUNSUD-BURQ Jaleosiuwiop ‘aieojesoqejod jet l9fepY ‘pug Nunn UE NU ‘soja{uIoUlg ‘thio jaseoR louede eaeyiqisod Zaiojep af e101R9 ‘jenjuids saiBosd {8 asajSeouna op jojuuop re Yaye 1S wnjooy se sjuunedus ‘uezIen nouey 8 onnegy nuequs sojUO}9eNp ‘juBsON| 1m}xo} Zelo/diuoo es 1S osainziaay Bs ‘efenydsoa6 ejes sojuojeleoidentificarea lui cu notiunea de disciplina strict experimentala de laborator.° Nici 0 alté stint& n-a fost apreciaté atat de contradictoriu ca psinologia care incearcd 0 atitudine totalitara prin cele doua procedee unanim acceptate si cunoscute: prin interiorizare si exteriorizare, care genereaz idealizarea, si prin reducerea intregii existente la constiinta sau prin proiectarea faptelor de constiinta in afara, asupra intregii realitati, avand de-a face astfel cu procesul de antropomorfizare. Acceptarea primului aspect ne-ar determina s4_nu putem concepe nici un fapt in afara de constiinta. Stiinta intregit reaitati ar deveni stiinta despre psihic: ,lumea este reprezentarea mea’. Am trai astfel in lumea deplina a idealismului subiectiv. Intrucat reflexia filosoficd este precedatd si adesea insotita de mecanismul proiectiei, al exteriorizarii si instrainarii congtiinteiproprii, tindem s& _interpretaim realitatea din afara prin prisma proprilor noastre trai. Astie! ajungem la animism gi la antropomorfizarea lumii. Toate transformarile din univers ne par a fi marcate de 0 motivatie psihic’, iar schimbarile lumii capaté o semnificatie gi o intentionalitate psihica; lucrurile Imprumuté 0 expresie umang. Totul devine insufletit; omului nu-i ramane decét 8 descifreze resorturile psihice spre a le putea decianga, la nevoie, in folosul s4u. Am avea de-a face cu psihologizarea totald a lumii, Orice manifestare si creatie umana, oricat de abstract si obiectiva ar fi, are un fundal psihic. Filosofia fenomenologica si existentialist, aga cum constata Vasile Pavelcu, reducand totul la ,sens’, iar sensul la existenta omului in lume, deriva implicit totul din matricea tréairi omului, din expetienta anterior interiorizarii si exterioriz&rii, subiectivarii si obiectivarii ei.° Chiar daca se evit’ interpretarea realitatii prin prisma subiectivitati, a congtiintei individuale — psihologizarea deci — trebuie sa recunoastem c& la originea oficdrei .realtati obiective” lo stiintifice’, se afla gi un fragment de realitate psihica. Acest lucru a fost recunoscut de Pierre Janet cand afirma ca psinologia, prin definitia insasi a obiectului sau, este universala, Ea tine absolut de tot. Faptele psihologice sunt pretutindeni, ,ele exist la fel de bine in lucrarile unui scrittor ca gi In studiile anatomice asupra creierului”.” in fata unei asemenea marturii nu se poate spune decat un singur lucru: gAndirea contemporana este logicizanté. si matematizanta. intr-un asemenea context, Politzer afirma cu amaraciune in anul 1928: ,drumul psihologiei spre stint’ nu este decat .o epopee de deziluzii’.® Stiinta nu poate fi despuiaté de subiectivitate. Paradoxal, psihologia insasi este citadela subiectivitat Ceea ce nu defineste multumitor psihologia, si nici stiintele celelalte, este tocmai ,natura" acestei subiectivitati. In jurul acestei ,umbre” graviteaza psihologia: de unde izvoraste natura subiectivitati, deci a psihismului lui? Care este natura, sau izvorul gandirii? De unde izvoraste gandul, constiinta, memoria, vointa, imaginatia, intuitia si cum se explicd puterea gandului? Ce se aflé dincolo de aparenta acestui complex mecanism bio-psiho-socio-cultural care este omul inzestrat cu vointé, ratiune si oredinta? Rezultatele oferite de psihologie pana acum sunt insuficiente si nemultumitoare. Pongratz avea dreptate cand exclama: ,Biata psihologie..."* in ce stadiu se afla procesul depsihologizarii? Reduetionismul biologic gi fiziologic este bine cunoscut si ca atare nu implicé comentaril. Biochimia gi biofizica tenteaza in a adopta limbajul fizicalist, Succesul cibemeticii si implicatiile ei tn limbajul psihologiei este de asemenea bine cunoscut. In ultimii 30 de ani psinologul care nu stépanea limbajul logico-matematic si cibernetic era de nebagat in seama. Cine poate contrazice idealul omului de stiinté de azi care exprima personalitatea umana printr-o formula{1 Ie ‘Wweyodsia) je ‘iunzveid je “enedsia je ‘eiueisip e| @p fatidacsed fe ‘inpue6 wweynd je ‘wRowaWeL IS 1upIOWSUs Je oye}eu meAsNs 9 eieQ ZIUIURB euMeU iS jnioAZ, 3389 2129 ~e\Seuyap a] 89 s}eYIBzNeo Op eljejo! Wezinda AU ‘Iue\Ga1 ay05} @ WS satfeuNOUI Ja409 eAnosdsied UID ‘enniuBoo ejaseooid Wezieue esp seIY “elUIpaLO ap ‘ejulon 8p 'guewn eaupue6 ep ‘es eajenexB2}u) u Wo ep aysienes ejgjooeuu yueIoyns 18 JowwnynW goydxe nu ejenye e\uinS 18 eIBojoy!sd rewinu gopuly ‘oUa}0Se “yn20 asapan ep jound ulp 18 yezyeue 1S sejaju! aingan ‘in| eaeojdwe uw nwsiuisd 1$ woiyisd es eayeyxa|dwioo e120) ul iNWO ius" ayeioje0 Biyod asiyosap eingely ‘injnwisiyisd Jojesaljed s0unjn} & eseBysenu} ap fai6ojopojow eudnse 18 sep ‘eoiyisd sojeuewous, i$ Jojasaooid e ‘ouewN iieyeuosied B ‘Injnwo eidnse tewnu nu junizin jou Jeun jndwiy ysos qus}oynsul e084 0 4eq ‘alBojoulsd mode ese} euq)sod y 4e-U “jes ieyxejdwoo esnsew ed ‘injnwo e ieavepe easeoydxe BO pzeasuoUIEp ea!s80e seo] “PrewjUe e)BojoYIsd ‘g1e!00s eiGojoyisd —‘eoysiaBuyouisd — ‘eiBoBepadoyisd ‘e1Gojo}edoyisd §——eBojooeueyoysd ——“Bonewiosoysd ‘eWBojorzyoy'sd ‘eovzyoysd UL ‘,eo1Bo|opo}ew elwouNUe’ eywnU ese @P WiAO] Bu eowuNyS Baxepioge Ul pueO loUNIe e\ge edecu Inonewelg “sO\@\uNSouND e s}e\0eXa |p jou Nep a1 yloayes ',unueb™ “esejo* ‘whluyap" no weiedo eateyqisod G19J0 88 Jojeideoucs e ealeziespl ap sadoid njdule Un-au| ‘Jenideouos gyeUaWepuNy 9S9 elUIns sou ByUaAEAU IS €9 oy ‘goylluins glenynuy ,ljuenuoo" o Bjulon Bie) Nes no WedOAU! 348909 ep WIGIOA Ho B19 p UO geIenjdeouod 1S eo!Zy, eajeqeai no ele) ut eje} snd ayse j@ pugo founye injnfequul} Ezo}owe}eu ap neg cloiuns |e ,leqeg nun,” iojeosap © @p esunose eluipua) ag glajuiné jnfequil) ur ,eluanuoa: © @P EqIOA a1e0 ay eg “ejUINS JeOeW DIN ZeoneWojeWcunoaste cat si cum poate. Psihologia ar trebui sA releve omului modalitatile de cunoastere a vietii psihice, a puterilor psihice, precum gi tehnici de potentare a puterilor ascunse ale gandurilor, tehnici de autostapénire si autoreglaj Psihologia ar trebui sa tina seama i de stiintele traditionale $i chiar de tehnicile orientale de cunoastere a fiintei umane, a mecanismelor gandirii, a izvorului de unde purcede insasi gandirea, a lucrurilor benefice si chiar malefice, care se pot face prin concentrarea gandiri. $i aceste lucruri pot fi explicate in laboratoare speciale. Simplele teste utilizate pentru testarea personalitatii nu spuneau prea multe lucruri despre misterul constitutiei fiintei_umane, nici despre puterea psihicului, cu toate ca psihologia, ca si celelalte stiinfe, oferé o anumité explicatie in anumiti. termeni conceptuali in virtutea unor legi psihologice, in masura in care acestea oferagarantii de previzibilitate Contestabilitatea legilor psihologice a pornit in primul rand de la faptul ca respectivele relatii nu erau recunoscute ca fiind pur mintale, implicand deci, o dependenta materiala si energetica. La nivelul constiintei umane, postularea unor discontinuitati absolute nu poate duce decat la mistificare de tipul activismului fenomenologic si care nu numai ca exclude dependentele materiale si energetice, dar elimina si relatille informational-refiectori.*" Psihologia a progresat prin descoperirea _legilor_—_psihofizice, —_psihofiziologice, Psihochimice, a determinarilor psihosociale. Psiholingvistica, psihologia cibernetica si psihosociologia au regenerat mari decenii ale cunoasterii psihologice. Toate raporturile deterministe ce privesc psihismul, conduita, personalitatea, intré in sfera de preocupari a psihologiei cu titlul de legi, in acest context poate fi studi lucterea celor doi auton romani, Coenelis Soltone 91 Roxana Zubcov. Psihologa cuanticd, apanuta ia editura Perec, Bucurest, 2005, in care, prinre altele, se Inceaicd demonsirarea faptulr cd Dsinicul uman nu este construce plata iru trebule pri ca realste eats, ct 22 una dinamcd, ca © realilate cuanticd, alcatula din’ stan suprapuse. $1 Subordondndu-se fefululnalus si princpiorcuantic. 18, regularitéli, fenomene semnificative. Psihologia stiintifica se consolideaza intr-o zona predilect interdisciplinara si acesta va fi vitorul ei. Ca stiinta de sine statatoare psihologia este si va fi seaca. Izvorul ei il constituie interdisciplinaritatea. Majoritatea legilor psihologice, spunea P. P. Neveanu, au un caracter stiintific si acest fapt implicé depasirea prin mijloacele matematicii a determinismulul clasic redus la legi dinamice, dar nu exclude accesul intr-o sferé superioari de determinism mai apropiat de complexitatea realitéti A fost depasit momentul de indeterminism pus pe seama liberului arbitru, si care a adus imense prejudicii constituirii stiintifice a psihologiei.* © problema de insemnatate decisivé pentru promovarea metodologiei deterministe in psihologie este aceea a identificarii tipurilor de legi caracteristice pentru conduita si personalitatea umana. Formularea unor astfel de legi trebuie conceputa in aga fel incat s& furnizeze previziuni cu un inalt grad de certitudine. Renumitul metodolog al stiintei contemporane, Mario Bunge, care nu reduce determinismul la determinarea cauzala, mentioneaz’ céteva legi cu un inalt grad de previzibilitate si certitudine:?° a) legile taxonomice $i morfologice, care pornesc de la faptul c& orice lege se referd la clase de fapte si de aceea includerea intr-o clasé apare ca cea mai simpla afirmatie logic (morfologia exprima raporturi logice, dupa cum rezulta din cristalografie); b) legi cinematice, care se refera la forme de migcare intotdeauna aceleasi (cum este cazul migcarilor eliptice ale astrilor si ale ciclurilor dinamice astrale, exprimate de legile lui Kepler): ¢) legi statistice, puse in evidenté de termodinamic’.™ P.P. Neveanu aduce in discutie si intrebarea daca nu cumva exist’ si legi psihologice aparte, specifice. UnUL e192) jnipaw 9p ‘gorzy eayeyJe01 eo ‘InIpEW efUaLaY!p © 9p JoWosoly eayeyoedeou -eo\Gojoulsd ayeyoedo eneuB © 18 20160) sieo18 0 eojdu 12 aiejeidiayu! eauoWese O ‘12012810 e}10} 1S Br0qI| BIUIOA UI gISUED eseOax3 “ayLLOWIp sje euNUa}ep eaInd se ‘wipuoo Sesjece ul ‘zed 'Seaa0e "PUEUIN B=UUN| UJ go elzNjoUoD apuN aq ,, JmMIque Injuaqi" [@ — pansqe iS jeuoijest ~ ydeous un’ pune) ‘injnusiuuieyap e869) 2] 9p 1A win) ,ueBOLEp* eaeoney Uy ezepaid gs yosojy un ad yeUIUUa}—p 1S e Hey)enpiaipul © eleeinoqed esesoe eo eaunds nojaneg alisen or HIPI99 naqued Inje ‘9uls naued jnun ‘njruenape eeueiqnpap" eo jouer 'd @P esvajoju| “eunioulud ep nes ayuidwieu ajuuop iun e Wwajul ue|d ed exezyes1 op ‘Iieuleel \e mINSGNS e9 ‘aIza}Uey ap j098 ep ‘Ie B SieUEWE ap nes Ilunijoe e alepuadsns ap ‘suai! ap ‘psiz-nudod aupue6 1S JoueUI fequiy © {JelUIW fan 2} aILEVP OWLIOY BoBIqU ejUIPUD) E\Seaoy ‘OMISd Injnsejaju) esseUUo} UY suNjoUNW B IS Infnjaioas feUNpUCO InjOs BZEIUI|GNS yeuEr auaid ‘oI\WISd INMUSWoUE) Peveysolad ul ‘eeede eq “ienpinipul JUS I$ uqUT J2}02189 Un fase PuIpUEgop ‘ezUOUAIU! as e ap ‘epunose ag B ap ‘awayxe laljeniosqo ‘aleceieo einsew ou ‘aBexjsns @s @ 9p gjejunuoud Jew 30} eoUISnsU) ep eIeDeW also Beveluel8j1Q “9124 NUN ap olYIsd In}NUBWOUD, IueNUa!ayp © B880k ajsa j}xa]Uoo u| aund as sueo BW2|GOld ‘240s0| U luldepes SuLd ne Je!Bojoylsd aui6I0 89 ap I$ oiBojoyisd ajsuewa6 yndeou) e| ap yeoydui e goyosoly elieypoW 80 9p aBajaiu! eg “eueosied j9jece ealeyseyUEW 1S aUso]UI 2ojHIPUOD Injnjou e 1S 19 ‘aWE}Xe reljemIs Eo.eUIUEEp UUd euinu @0ey sieod 85 nu aueosiad feun [2 SIYIsd UetoUey nun eeveBejsju) lou wino edng_, injnajoaigns ejuIguoo BIB) Indsouod @p eyse nu e!Bojoyisd eauIBUQ SIDOTOHISd ‘3I4OSOTIS “FIDO TOLIN ZI soiBojowissida 1S soiojou0 luniies ‘up 1S 19 ‘eoyeweld iunies up seop nu eyems 2188 WHeoydxe u) 4063) eoxeUOpi00® ‘aJeWN Ug “o]eD0AU) Juns 29 JoUB9| 18 so}auewi0Uay inoyloeds ap apuidap yins}suoo Aneoidxe injepour ISnsuy go “ayed eye ap ed Je} ‘eoiBojouisd S63] 18 aiitipuoD aysneyxe epuuidno sieod nu ageoydxs fepou! un 1olu 29 ‘aued 0 ap ad ‘ypanop e-g -xelduioa lemjdecuo pow inun BeuIMysuoD eoldwi ales “iSesul eieondxe nu sep ‘teijeoydxe jiueuie} up jnun o)s0 eBoy er He|e/ Jeun eajep/e10US6 Je0p eye \SUOD ee 19 ‘OILUTU OI|dxS nu eabe| go imide} enojei yeBeid 10], aeuluUojepoine ul” 208! eezeuluUeIep ~ ‘Jeumindol908—BIepoW ininjooians injenlu e} ‘289 Uy NpOW sajeiul y en pUBD founye Jeep eseaialu! ujdap ed y eaind eA nu aieo sieyjeuosied © glejUaWepUN) abe] 0 y e aied eausedepoiny -iiewaneas Bzeq | juns e129 .eui8edap uid uepowiode" op eySaqion yo6elg Snsuy Yeseoau Jej0e1e9 un eyulzaid 99 ayey}e01 IS uo SAID JoWUunfoesa\U! ale lonsusioeieo aye 16 B3sIxe wWno ednp “eueWNeNXS awn] UI JUsjeAIUE UN UaleoIU aISase6 1S-Ny 1 ligou Jeyoev29 un sue inmjoajequy jeiBojoyisd @ eueroiutedoo eeiuedoosap ‘auojetedo BQIEMIIGISIanay yey ‘anpalans ueid Ul yeoap suNOU JOyWUNUe ULoJU09 gonpoid sid as nu eaveznoensqe go Jewnu ‘eIsixe Je oVaUaBfiinta individuala, mediul fenomenal, psihologic. Poate ca aceasta distinctie |-a determinat pe Heraclit sa afirme c& omul nu se poate scalda de doud ori in acelasi rau, intervenind astfel demarcatia dintre devenirea psihica si cea psihologica. In psihologie determinismul dobandeste o noua ‘nfétigare. Fiinta uman& nu transmite in mod pasiv si impersonal semnalul primit, cil traduce in propria sa ,limba’ conform ,codului” s4u interior specific. Acest cod este mai complex daca cuantumul de informatie este mai ridicat si mai bogat. De fapt problema gravai a psihologiei este aceea a determina cu claritate cat ii revine lumii externe” si: cat .lumié interne’ in fundamentarea unui proces sau fenomen psihic. Behaviorismul lui Watson (1913), moment considerat revolutionar ca si nasterea psihanalizei, va determina ca adevarul psihologic sé se deplaseze din interior spre periferia corpului. Psihologia watsoniana devine ,clasica" si cu timpul se diminueazd. Tolman situeazé o serie de variabile intre S gi R gi astfel se constata cresterea rolului psihic interior, motivational, in cadrul lui R. In acest fel, din obiectiv’, behaviorismul devine ,subiectiv". Miller, Galanter si Pribram (1960) _efectueazd_sinteza_metodei fenomenologice cu cea operationala. Conduita dobandeste sens si de acum se poate vorbi de conduit semnificativa. Ca expresie a unui sens al unitatit individului cu lumea subiectul nu mai este rupt de obiectiv si psihicul devine expresia unitati Intre om gi lume, in forma unui dialog intre SsiR Filosofia existentialist cunoaste gi ea o mutatie similara. ,Om interior’ nu exista, spunea J. Merleau-Ponty. Nu exist decat ,omulin-lume” si ,numai in lume el se cunoaste”. Din lumea trait” se desprinde, prin reflexie, comul si lumea, constiinta si obiectul. In acest fel, spune J. Merleau-Ponty, fenomenologia elimina orice fel de idealism, descoperindu-se ca ,Fiinta in lume"? Jean-Paul Sartre evita interpretarea constiintei ca un .interior’ in care patrund gi ies ,obiectele". Eul nu este un slocuitor” al constiintei, spunea Sartre, el este in ,afara, in lume, o fiinta a lumii gi Ego al altora’.*" Constiinta de sine nu este constiinté a unui obiect transcendent. Nu trebuie facut o distinctie radicala intre obiectivitatea unui lucru spatio-temporal sau ,adevar’ etern si subiectivitatea ,starilor” psthice. Persoana psihicd a unui ,altul’ este la fel de reala si obiectiva, ca si existenta unui scaun.® Trairea vfiintel in lume’ si a starii de a fi In lume’, pentru fenomenologi si existentialist, reprezint& pentru omul de stiinta raportul subiect-obiect.. Constiinta care are ca obiect fenomenul psihic, trairea proprie sau a altei persoane poate fi denumit constiinta psihologica.* Aceasta nu se identifica ins cu simpla reflexie, fie exterioara, fie interioaré. Dupa parerea noastré constiinta psihologica presupune trezirea fundamentala a constiintei de sine, care poate s& apara jnaintea reflexiunii despre congtiinta de sine, adic& tnainte de a deveni ea insasi obiect de constiinté, Daca constiinta de sine preceda constiinta de propria constiinta, Inseamna 8 stiinta psihicului nu se poate naste odata cu constiinta de sine. Oricare ar fi obiectul cunoasterii noastre, progresul consta In explicarea continua — ca proces progresiv de analizi — de la intuitiv la disoursiv, de la nediferentiat la diferentiat. A intelege mai bine inseamna capacitatea crescanda de a aseza obiectul gandirii noastre in sisteme si cadre cat mai variate de relafii si de referinte. inteles inseamna a desprinde dintr-un context pentru a gandi, apoi, ca integrat in sistemut initial, identic gi totodaté deosebit de acesta’®. Pierre Janet spunea ca omul dovedeste cA stie sa interpreteze semnele exterioare de realitatile ascunse, interne, sé deosebeasca gestul care serveste de semn, de obiectul semnificat.* Dar etapa cea mai importants a deslusirii unui sens psihologic” 0St 9p indsour inun ee esnpoid ed ayeiepisuoo y jod ‘SUIAIp efeuosied ayse0e go BJ@PISUOD IO}E}UaWOD NSEUBWO JojIeZIW e BlejosUOD eeleul ~ ejueradg 18 eauljucs eteo ‘eiopued uud ‘snaz S489 Op JO}OWNWeU asiWLy ajuNuEp aun) UL upuedses ne -S wind an @g ‘UeYoduU jos un ynae ne (euaYIy) eaNDUES nes eouniodejaiuy ‘(snay) ejuepnicy ‘s0yez ejIN U| e¢ 8WN} UL JOlNUNg eliqedes @p ye69| ,jes0w juownues Un eoyuwes* ‘aueysag eounds ‘gijez uenap © ep aquley) ‘sisewey “youajou Nes youa} ay es eisede od 208) 11 A120 1S sOyUNW IMIeDay |e yngiye ‘euSnsu; ep ‘ginsew ep eljeoyiuwies indaouy e| nae © ‘ininuysep ea}eyuinp “exoy) ‘astoue, ep sues ul evo!" InugAND eesoj) JeWO}} ~gYOASY UUd BjEOYIUOSIed “Jeyns* 9p BleNuso eaunijou auedy ‘ajeiow IS solisd umese 21 1S 19 ‘@leuRIEW IUMeU ale ao!Zy Bja{i0) e| feUNU ezeoyUN, 98 NU sieoyluosied ep ejuipue! “Iieijea: e asaliualayp 1S aiepoiidxe ep euioy 0 8 1S ezeaznsioU0D e/Bo|ONWY sealP| BB}EIEI0} 1S Beuipnyjuaid ul NWO eJaguie e ap indoos nd “injmuensuodU! allied piyosep es e129 no eyedosBu) eyo" easiedoosap “SASeOU JojliIe) Jojeuley" eauinjenzep ‘soluisd ein Jolunsige eeseio\dxe eundoid 181 oeuney sloouel4 ‘Jojsulose IS s0/J0J9 e Bsizsa}uI 1S 32.088" ‘gieousU! ejein aids eyeidaspu, ase elualy ‘e1ein6es Joynsinduy & ‘Jo}exe|dwoo" epeid ‘jezyeueyisd © auntsuedxe euyd ul ‘uinap eues9}!| ajaleuosieg “sues ysa0e UL BPeAOP O jUNS ejsHElUa\sIXa elBo|oUIsd 1S ezieueyisg Je160joulsd e exezynye154)| ap 18 sep \unjesoy] @ aveziBo|oylsd @p uswioua un eo ewnu nu yeorew ydey “aUIBeW | JoeASge injapow 1S jdeou0d e| ap ‘alimul B] Bpeysqe 208} 2 2p nnwuBoo jnsiswep puedew ‘yoeWIsqe ‘SiBo|ayisd WMinugnape e oyUINS 18 eDeNSGe EzIeUe ap ‘o1eYOIExS ep eidean © ‘oluisd ‘nnosiqns imjnuewouay e ‘U)GeW! Inipewueyul UUd “guizeides ‘go\Bojoyisd exnjexay] 982-897 40 ‘900g ‘eueys-onuny Bing “enaIeD Yeeonp= voor Mf wEqoUIs 'e!eq Funy Ut awunuEuy ¢ S!UHOIOIO IS JolUNOZIYDS e ‘jUNISYaAB.IKE 1S HUNISJeAO.IUL eoieBejaiuy ur jeynau ap ansow upwe: ‘eyoueg ououes 1S stolin uog ‘se|uenieg ap ayIneJ6nz eleojUNWOL lund. “@1881y Jojejepow eWOYep sndui) ne-s 89/Gojouisd Bolody ale\duiny ‘dye eiexoyy eVBojoysd ‘pouojs) ejGojoyisd ‘innuseq eiBojoyisd ‘goiBojoyw eiBojoyisd ‘eveindod e6o)0yIsd ywinu B-s 89 ee80 Jes8UAB ne ‘eja.jueW “IHe]UOUI Smwnue ‘ejsieorr ‘sjeqienoud ‘ajawiseq ‘allinsenog ‘uySuy jou no InBoleip ‘a1eo1unWoo ap dy yse0e ed ezeezed as «insu eu ed ai-ereoun» oye1008 uo}/p In.galeD ‘alejUaLO alwys, ul gidwejw es wns ee ‘eonleUe elloadsonul © ‘a1a\Seounsoine ap goiuyey o puluansp ‘joquosoyne {8 eueuoljsayiedoine e| eonp ‘inf uIp feo no easeoIUnutoD UL yeroepe InjnjuaUIEYoduos je 1S Jo“eIUI minBojeIp ajaiusien eau injruqinyos eestueyy “efeuoliows a1eoieosep 0 18 1ep "e1e0uequ aseUIUINI o ‘eanjuBo9 aseoyuind o euwieEsu) euIS NO InBojelp ‘Ayzod sues uy “«epens ad inBus 1qion > e| Bued pugonp ‘gosesjeyns aSiuljeu 18 lNq0) ‘ateiarue 9p UeIS Ezee!UE5 AUIS no innBoIeIp je AmeBou jnsuag ininusweodos eidnse enyeBeu ao9}9 No sige inudold «e.9pg0» ep «esues» o aise ‘oIMIsd ojeuNjonUIs qeIs sjeueosied | Je} ‘eJeziweupojne ap aideia} 0 ‘Jeuojjows '$ mnoajaqul dy ap goynadera) eojoed 0 a1Sa ‘«areoedull S BUesO> 2p oIodUIP ‘exe BojeIp ‘auIs no BoIeIp ul equ! 8 8p PIONAU o]UUIS pinIpul s1eDay Fo WEIN NU eg. (inmugano e eiBeau eeu '8 gale ei6ew) qien ed eezeq eoluisd yueInd ‘wiabajaju) Bigesueds|pul ze0 ysa0e Uy auIAap InIMUEANO eiBo|OUISy goyjsd eswin| uy ejuansuos saijuaneyul engoedsied @PIYOSEP 9U InjUeAND yequen jruo}OR} ‘InJUBAND siny3sUOabstractizare si ale efortului de a gdndi unele trasaturi Psihice gi morale ale omului. Ei se intreab8 dac& nu cumva primele Intelesuri ale omului despre ,suflet’ dovedesc existenta unei constiinte despre viata intemd, despre psihic? Denumirea de suflet are, in mai toate limbile, intelesul de suflu.°” Sufiul, ca realitate eterica, intangibila, volatila si insesizabila, a constituit, pentru omul de inceput, nu numai un inteles de manifestare a vietii dar si de principiu al unei categorii de lucruri ,insufletite’ deosebite de celelaite. Originile acestui dualism ined incert, sunt considerate de catre exegeti ca find legate de fenomene enigmatice ca umbra, imaginea reflectat’ in ap3,~pe suprafete solide, lucioase, visele, iluziiie, halucinatile, delirunie etc. Asa s-au nascut legendele si miturile; evolutia intt-o lume a sufletelor, a duhurilor, a umbrelor etc. Numai asa sau si altfel? Vorn vedea in subcapitolele care urmeaza Anticipam ca in toate miturile despre suflet exist& o farama de adevar si c& ceea ce noi numim astazi ,conceptia dualista" cu privire la constitutia fiintei umane este la fel de veche ca si omul. Adevairul despre constitutia duala a fiintei umane i-a fost relevat omului inca de la aparitia sa pe pamant, Adevarul a fost tinut secret de catre initiati ca si cunostintele despre puterea gandiri, despre forta concentrarii, a vointei si credintei. Lucrurile s-au schimbat 0 data cu descoperirea scrieri simbolice. Sufletul a fost conceput de la inceput ca un .dublu” al corpului, ca un tovarég de drum, de naturé cu mult mai subtila, cu o longevitate nelimitata gi de origine divina. Din acest punct de vedere, mitologia poate fi privita ca un indepartat preludiu al psihologiei Unii filosofi consider cA nagterea spiritulul, a constiintei de sine, ca realitate psihicd, se datoreaza gaindir grecesti, cum afirma Charles Werner. Dintr-un suflet sumbru i profund, asa cum exist si in Orient, s-a desprins in Grecia, spune el, spiritul, in calitate de constiinta de el Insusi, ca certitudine asupra naturii sale infinite; spiritul... ca certitudine a libertatii sale. Acest proces ar fi inceput cu Socrate, care |-a sustras pe om de la studiul naturii gi -a invitat s& sondeze profunzimile sufletului sau. Parerea noastra cu privire la acest aspect ne-am expus-o in lucrarea »Ontologie $i metafizica in India”. Vedele si Upanigadele, ca si alte texte mult mai vechi din Egiptul antic, vorbesc despre existenta sufletului, a Spirtului ca find partea duala, divina, a flintel umane, Parerile unor psihologi ca Paul Fraisse nu par multumitoare din punct de vedere al argumentarii istorice. El spunea ca evolutia filosofiei a aclimatizat ideea unei psihologii si a furnizat primele cadre conceptule si cA »progresele realizate In critica cunoasterii au ajutat la descoperirea specificitatii psihologiei" ** Oamenii de litere au facut eforturi in sensul sistematizarii observatiilor i al clasificarilor, in eforturile lor de adancire a psihologiei motivatiel, 2 sensurilor si intentilor comportarii_umane, anticipand si intuind existenta impulsurilor incongtiente a motivatiei care scap& analizei rationale, reflexive, constiente, Blaise Pascal spunea c& .inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste’6t ul ,20geue le/Bojoy/sq* sieyeu yep e ako (e161) Bune In] @ 820 No pugUUN ‘eUAIA UIP IN]oOs jnupeO UL ‘eleNPIAIDUL e1Bojoulsg* avede eiesgo euun u-“(ZLBL) Jelpy in) eluEpISip no pugdaou! ‘goyisionip as injnusiyisd e aleyeudiequt 9p aja) #§ aoqnadese} ajepoysu ‘uoyewUN 11Ue Ul ep wiN92}2 Ul JSNB ysoud 1S alUB|oso5" ‘J0160) fe.gouo je jeudsip* ‘,eiueBo.e ap esaoxs" eauliuoa lelpuow joqzz1 Injnwiud eeiuieu! ‘eIUeWED Ul ajes juUNd0p yog) e-S | ale9 Rau eo a\Seoundes pnes4 ‘jonuo ap 1S ‘ajsaj01d 9p [eA Un WIENS & .elesige elGo}oulsd" HeISyq E30) uno ee “,Injnuansuoout [2 quinjog JoJo\SUD neJepisuoS nes ‘uiueg nes oiedeg in} cowlieu) e| pnaiy ad neoipus | un 29 dui uj “(OZ6L-SOBL) eIeIsade © esUOYU @p epeouad ul seo jnabode sune e Jezijeueyisd jnunt Ul eojwejod 4e1 aqyeueyssd sas6uco nwuud ‘Binqzjes ej 901 ele 808} [nue Uj ‘eulIpaw IS ezIJeUeUISC ynve e-| [BIBO]OYISA Ininoeiqe eeveuluueep ul jueyodul! jor un » Hore ueuLedxe Jojjwud eijizodsip 2 yuns e1e0 18 eoibojorzy nes eorzy Jojeseooud leyeinp eaieunsew nyjued yound ej asnd guasesny e1eo ‘ayeiBouoln i$ edeoosouo1 ud einspu jod as ‘soly'sd 40jesecodd Bjeunp ‘aijusye ‘aljdacsed ‘aijezuas* e9 JejUaUULedxe eIBojoylsd ep sjepioge auiaiqo.d sjawud ED Pugigue 8lapen ep jound jseoe eoysnt essies4 ined ty Toluaie eesejueuio ep saje jews apuidep 18 goiGojoyisd eimjeu ap aise gjeuosied eljenoe 29 eiznjoucs e| abunle as Q/g1-0981 llue BU ‘jeysy “AjoaIgo Inun ‘o1zy ‘weyxe jnuoqoeRy ap LiNje|e as-npueundwt ‘syoso|y wedse gns jeiede ap jiqisodun ajse jwis ep Jojeuebio ® aoyloads /ei6.oue Boe! “s\n SBUUEYOP In| ajajuauedxa uy oiBojaizy jnueld ad 1S yeseidep ne-s sluyeole5 ‘andeoJed jnjuawop U! 2ieuosied sienca" jaun rjusysxe eeep! e| sunle e-s lens “gpunces 0 ap IMEI Buje a1e9 Uigasoep ‘ies i169I09 18 [9 Sau ‘YeUIWASp UL geNpIA/pUI UIgasoap puliadoosep 8¢ “2lleMesqo 2p iowoie" juUeW I$ injnwsiuesaw Jojezne9 eidnse ‘Bieqs6iugy up jnwouogse ‘jasseg in| eljuaye seuje & ‘neuspUTT OA eneD |p g}gL UI eol]Gnd ‘inde gpunoss lp O1/L POURe es eingeg elzoalg ‘UEIpOW uud injnase @ 21808) 3p ininjuswow e (Injninpusd Jogi © 16 1ajaun| enesje: ed ap ininyse sojiiizod e Pue}nus eaeniasqo) Ae|peig inj epojeu uud eareuluajap U quasise sp sySienes 10010" ezneo UID ‘euAjeyseyy Ininsoveoge| |nioyoaulp ap 962, InUe UW! yeIpeoucs 380} © YoolGaUUIy IMUAIsISY ~BiUINs Bp Igo eo eoIYisd ieyee1 & aleqyul ap e[e9 Ee o BloUSP ‘uoMUEDI e| SP InJoyenlasqg e| jnoened JoyeIdwWe}U) UeWOUA UA, yan6nog In| ajsuEWEdxe eer 2129 “(SpEL) UosseW nes anyone enndacied waijusiyp 1S sojojouns eidnse (1291) suuazaieq ©0 lusioiZy Joe aIUEJeo190 UL 1S wiujeWU! | d1Go|Oy)Sd jo 8p 912i Injmoadse |e alaljualayip ap suas iSejeoy ‘einjseok Ie SIYISd ‘ANoeIgns inimjejeioo lupzieyNeU nes iWeU)UIie Boyeiss00u eunduy) o1zy Injnjdey e esioald eareUIUg !ziipul_ednp ezeuen sjeuozuss JojaueBio ale _ucle" ayseoy “lidesied naued sjusjsixeur ulnap ‘oIzy avapon 9p ound Up ejees ‘gseounun| ajelIsuaTU! ep eja}ua.aylp po Imdey ejuepive uy ound ‘eomauiojoy ‘ajeyuawedxe upleoi9 puede, “(@5/1~gagt) sanBnog inueiondo op (ZiOUWIa} eUyoas, ‘noIned OUIg "IpunAY) IBo}OIZy Is wUSToIZy 350) Ne IBojoylsd juud 20 sieuW ap nN ‘oujsaje i ondo nluewop ul BorzI ep finde} JolSed ‘aued sew Ul ‘osaiojep as lelBojoizy Sj981601q ‘oJezuNIeW ep en yUINUe UN suNe ne ‘eIBojorzy anne e-| Jofew injor e1e9 anuud ‘ajunS aye 20 ednp WOsp euuny ad WUAA ymNd & nu eIBojoUIsd ‘gjuINs ED q I3ZITYNWHISd VINVLYOdMI IZIDOTOHISd vaavINaWvaNnd NJ IBIDOTOIZIS IS NOIZI4 INION '€ tcadrul scolii de la Zurich. Aga se explicé nenumaratele forme de neofreudism intalnite azi, a odor origine se aflé in doctrina iui Freud. * Freudismul s-a raspandit urgent in lume prin expatrierea_psihologilor ,non-arieni” din tarile de sub ocupatia germana, fenomen ce a contribuit la iradierea doctrinei psihanalizei. In Statele Unite, termenul a fost deja pregatit prin conferintele tinute de Freud la Clark — University (1909), ca invitat de Stanley Hall, universitate care isi serba a douazecea aniversare de la infiintare. Prestigiul ei se datoreste unor celebritati in psihologie (Jammes, Titchener, Stem, Cattell, Hall); biologie (Jennings) si psihiatrie (Adolph Meyer), Aproape fiecare reprezentant al unei gcoli de psihologie ia atitudine fata de psihanalizd. Nu stau pasivi nici reprezentantii conceptiilor contemporane filosofice, ca structuralismul (de ex. Jacques Lacan, Jean Paul Sartre, Marcel Foucault, Moustafa, Safovan) S-au diferentiat tendinte diferite in sanul psihanalizei ,0rtodoxe, heterodoxe, eretice, iconoclaste", etc, Schisma realizaté prin separatia lui Adler (1911) cu elaborarea .psihologiei individuale” si a tui Jung (1913) cu ,psihologia analitica”, a contribuit la imbogatirea experientel iui Freud si ‘a amplificarea interpretarii doctrinei sale Scoala Britanicd", mai ales prin Melanie Klein, fructificé mostenirea lui Freud. Anne Freud (fica maestrului), K. Abraham, Karen Horvey, Heinz Hartmann, si alti, respecta ,|inia freudiana’, mai muit chiar isi largeste aria de interpretare. Nevrozele, bundoara, nu mai sunt intelese ca find generate de conflicte de natura sexual ci de orice Conflict nelichidat; eul nu mai este o ‘simpla instanta pasiva intre Sine si Suprem. Ego-ul devine 0 functie activa, nu numai de aparare, respingere, ci si de regresiune, interactiune, precum si de asigurare a armoniei intre Eu. Superego si fortele externe (Anne Freud), H. Hartmann 30 atrage atentia asupra procesului de diferentiere gi control de la Sine spre Eu. Treptat se desprinde ideea unei conceptii integrale a personalitatii care devine prezentata ca o Instanta normativa intre instinct si ambianta, cu o functie cognitiva gi alta volitiva. Vasile Pavelcu interpune intre ,tendinta” ortodoxa si ereticd doug nume: F. Alexander, seful gcolil psihanalizei si D. Rapaport; primul, prin aplicarea principillor psihanalitice la _tratamentul bolilor interne si ,principiul energiei excedentare” care explica atat jocul cat si creatia, odaté cu cresterea si reproducerea; al doilea, prin modelul entropiei, unde apare Eul In reglarea conduitei_de ocol,-atunci cand individul se aff in fata unui obstacol. Nascut ca metod’ medical psihoterapeutica, freudismul devine treptat_un mod de interpretare a personalitatii ca intreg, ca psihanaliz a omului, propunand spre cercetare noi domenii, cum este motivatia inconstienta ce se manifesta atat in comportarea normala — uitare, vise, lapsusuri - cat si in cea morbid, mai ales in nevroze. Freudismul, cu toate limitele sale, a explorat domeniul obscur al afectivitatii si motivatiei inconstiente, a dat un impuls interpretarii_dinamice a fenomenelor _psihice, contrastand cu caracterul static al modului psihic care domina pana la el. Privité. prin perspectiva metodologic, ,cura de conversatie” de tip freudist indreapta atentia asupra unei anamneze minutioase, contribuind la dezvoltarea asa- numitei ,psihologii longitudinale", biografice a persoanei, atrgand sub aspect educational, asupra conditlilor familiale de dezvoltare psihicd a copilului de la varsta cea mai frageda. Istoria a dovedit c& in mainile abile, psihanaliza este un instrument pretios de investigatie si tratament, iar in mainile nepregatite poate deveni o arma ucigatoare. Psihologia devine o realitate constienta de sine dup eforturile depuse de Fechner, Wundt si toata pleiada de 31ce ur Bieseid 180) © e180 ~ onsitti Ze}x9 Nes SIA UUd eINdsoUND sep einzensu — prenuids eownt 1§ eyjuuis 18 eInzen — R/eua}ew eawn| :eysI!enp aiBo|owsoo euulid I$ yeyawepuny Bs ‘aueUin fejuiy fe IsYeNP Injepow no ja[eIeY -(ayuIds 'S luowsp) sends Hemua eqeuip ejeuonep 4 e indaoui ne veo uud iS soneWiajew Iqui| Ws a}eUUdxe y Jod eo eseomnby {52} umlequ) 2120 uy ‘nes injapow yeoypa e-§ uoweN 80 gued eouliumns eeuipue6 ul i$ jeysIsied & 13 zZe\se op 1S 1n298 UIP B016o}08} Jojewis!s J0IN}n} e EUeUIN) EoEId ase 'S euBsodwiiuoo golGew eauipues v1 gou! eisisied on)joajed lapow jsacy ‘eainjemeidns |-ae9 euNS UN IS jIgesuad 21zy indioo wip gue ‘sueWN IejuM je ysyeNP jnfapous 2182 onljosjed njnwo e ejeiewepun; easuedoosaq sy Sudo! fenaid nwo yen e epun ‘ajajuaunuos 930} ed yipuedses ‘euewn 4ojasaepes & (ni90 no) ngos Uy 1210100 8p Injeniy giurzeida1 o injndico aigainjalneidns aso 29UNNS NUN elussixa e| aud no oMyOSIed NINO WeBUIAUOD Bpenod (WE 9p OOQ'OL WNde) UEVE}sNOW\ UI auIpraIED no sede a1eo (096) — se6uUeW ep aJezjeue euiq ap injsop) SueJOUN} JO|UM ezeq eB} EIS jeyns @p inideou09 19 | Jo\Uaya1 2N0)5] snds e 20 e980 1S jayns P Inideoucs yesnjuoo e-s aJe9 UI Innpow ealenala! aise WweLodui| ‘ininpug6 easeynd eysuco 99 Ul ‘sale Jew "8 [ruoAZ! aug few aBsielu @ nauad ‘oI1MIsq — J8lei9 — Jayng lorjejes Besepuuidins ejs2 pie} ep eereion| niquad jelluasy vy ‘eBiUIRSuOO WituNU oO e129 ad eoIznw UIP Swill B}8)x@ NU Jele.9 jMUEWINSUI Bue4* “UeIDIZNU naUed wnooWIeU Ep aise axeO ‘QIN WNdBIeO JedIzNW juSUINASUI un 9 jnuaie.o e¥Sanud [3 “InimjuatUNssu! B aye}eUWOsUI ep esd 18 yauNs 9p ejey injnueroIznw ejuapuadapul yenajel &-8 (2h UBlIN 4p Baunds ‘Is01G0 aq “E]UED as Aled e| jeorznw juewnnsu! un eo yezue}oeJe9 easape js04 © jnsa!e1") INTNLITANS VIAVLNYD NI FIMOLSI ANLIFdSHAd “IHISd ~ YFIFUO ~ 13 74NS “F1 we SIISq ~ s918I9 — FUNS aquip eljejes adaoud e @p jndoas no ininyeyns ® elengo ep Isjupus} e gous! svepioge o wiaundord ‘xalduioo owisd se001d © ‘wipueS eaiaind § einjou eudsep Pie|dwioo jew yo |y es eauiBeW) eo nae tninpues eaiaind euiano S$ wind ezepien es toiu 8 wIpueS aunsige ul epunnied 88 ySnei e nu Je equip nun alu 4eq “pza|Bua eIbolouisd Up ‘ueweads ‘sie “UoIeD ‘yng UIp Hie 1S joneD Biecieisunw ‘ssuuop ‘weil 1S upelyisd ep gzs0uey Pie0o$ Is ogy ‘stwegog no ‘elUEWeD UIP ‘Bojousdspatile siderale, de unde si sacralizarea cerului si a obiectelor ceresti In Grecia straveche s-a impus un sistem cosmologic, magic, centrat pe Cultul Marii Zeite si al taurului, dominat de © ,teologie” lunara care includea simbolismul labirintului gi al dublei secuti (/abris) Si tracii si geto-dacii au avut o conceptie dualista Sufletul era considerat de esenta diferité fata de corp care putea deveni muritor prin anumite practici initiatice. Credinta in nemurirea sufletului si posibilitatea eliberarii lui de corp justifica lipsa de fricé de moarte a geto-dacilor. Credinta dacilor le-a fost intarita si de invataturile lui Zamolxis, despre care Sprengel spunea ca a fost primul ,medic” care, printre altele, a recomandat si psihoterapia ca metoda de tratament pentru bolile somatice, schitand astfel o corelatie operationala intre psihic si corp. Prin prestigiul de care s-a bucurat, Orfismul a contribuit la instaurarea in lumea greac’ ‘a conceptiei dualiste, sustinand existenta unui principiu distinct (sufletul — anima) care animeaza corpul si care era privit ca o substanta reala, externa si incoruptibila, Conceptille orfice privind nemurirea sufletului si escatolagia respectiva bazata pe reincarnari succesive, atribuiau sufletului o realitate materialé oarecum, deoarece era incadrat in lumea reala Dar, nici Orfeu"* si nici Zamolxis® nu s-au preocupat de existenta unui suport specializat din corp care sa fie gazda si care s8 opereze sufletul ca entitate distinct de corpul fizic. Prin urmare, se constat& 0 ignorare a creierului $i a functillor sale, sau a vreunui dispozitiy anatomic functional care s& suporte functiile psihice. in cadrul ,medicinii teologizante’, pe fundalul dualismului Suflet ~ Corp, se grefeaza cele doua nivele de existent, cel somatic’ si cel .Spiritual’, ultimul referindu-se la activitatea psihicd umana Rolul dominant revine nivelului ,spiritual” sau psinologic, a ceea ce in planul pragmatic al medicinii implic’ folosirea nor practici cu efect asupra psihicului, chiar si in cazul unor boli somatice, precum si evidentierea rolului viselor in viata cotidiana. Se pare ca si sistemul lui Zamolxis gi orfismul au un mod comun de a pune probleme sufletului cu doctrinele lui Pitagora. Oistorie a conceptillor despre relatia psihic — corp nu poate face abstractie de contributia primelor scoli filosofice grecesti gi de rolul lor pentru geneza unor antropologii si a unei medicini stiintfice. Pitagora se_numéra printre primii ganditori care cauta In structurilé corporale suportul material al fenomenelor psihice, realizand un model teoretic al interrelatiei_suflet - corp. Pitagora considera _,sufletul (pneuma), sub 0 forma materiala, migcatoare prin corp gi constituit de un principiu din cosmos: eterul. El a conceput 0 stiint& multidisciplinaré incercnd o sinteza unitara, integrata @ cunostintelor religioase, metafizice, etice si stiintifice ale epocii sale, Preluand modelul orfic privitor la suflet si extinzandu-i aspectele escatologice, Pitagora sustinea ca sufletul este de natura cosmica, localizat in spatile siderale in corpurile ceresti, de unde vine si unde se reintoarce dupa moartea corpului fizic. Prin moarte, sufletul se elibereaza de corpul fizic si de tot ceea ce este trecator. -Migcarea” pneumei in corp genereaza anumite fenomene psihice pe care pitagoreicii le impart in: stan afective (thimos), st&ri ale motivatiei (frenes), gandire sau cunoastere proprit-zisa (nous). La acestea se mai adaug3 senzatille ca ,adevarate picaturi sufletest. Starile afective erau localizate in inima, motivatille si gandirea In creier, iar contactul cu realitatea se facea prin intermesiul organelor de simt Scoala pitagoreica a stiut s& impleteasca mistica numerelor cu credinta in nemurirea si trasmigratia sufletelor, contribuind astfel la ridicarea gandini losofice in planul abstractieiis “.2w69|Yd 18 ueWed" UIp suNdwoo as a0 esew ejsa 29 Jala/9 eudsap eaunds ‘[9}0}suy pugo ad 20) yWwnue un nes guoz o said leu yeuluorep © NU Jep ‘ininiayns inipes puy eo nialei9 eenud |3 “annpew alle 2] eniasqo ajeod es nu wing ege auesquiau ap EWOAU! 189 |S Je/@19 ulp epulpsap iueuids eanpew eo mde euosep erodiH} ;, MIU! 2Ie elulsosiid 9p elieyplun no goueDUL 98 a1e9 eseojnpue|G esew o ad eo (nuaias9 Baad e\saqy yer00dI}{ 18 Je ue|uezeldss ewleas ap eu! injeo eqOIep ‘SOD UIP PIeO9S aise eiqajeg “ajdwe} eBuE) ed JeIyo 18 izeuut6 eBue| ad eezIIeIOOSap gUIDIPaW ap 1098 JeyOAZep nes gleiopieses eu|pew ap umBIe “Biosig Uy Jow!ieZuas jnipes 93S@ eUUNUt Je! wis ap 9)9uebs0 Wud alosuy ednp ezi}ee1 a3s9 eareweas no n}QeIU0D nuis}u26.0 10} ul juazaud 1§ equepueosueR eineU o ainquie ILS a1yse/ejue erSawnu |! nidiouud yssoy “(jeya nidiould 29 S9je}ul imeyns) innusiue6io ej21n einBise aieo jnidiouud nu '8 “(eouuisd a}eynnoe ep seisiul Uy imjayns) eotulsd sojijouny (@ leue}ew inuodns puyy eo ewneud esepisuos jeicjsuy Suu! e] BP BIZIEOW BuIA ales euMaud nijuad eilog! ap ‘WAISIS UN Bd Eyeje1dJayU! ase ejeiqeieo ese “alew einpjeo uud 18 3g9 ‘eowju es easeosiw ud yeye aundu) as ares INp109 axe jy jUELOd Injou go puEZIe ‘oIBo|oyisd ininjapous IMdape auewes jeioisuy.§ yeoydwoo pou un-u) sBunle Insee e1e9 &| “IWUIU (N}BAIU B| ‘s8e UIP BseyXE asa EWNeUd £0 Buapisuod |3 |, a]uewWeBI| 8 eUEOpUa) n.jUad j1S0}0) pull (esnau) \uau ap Inuewie} ‘(los0d) ajeues yuinu e- aed ad ‘HAuBU SUOsep eB aves nud 380} © 1S eoyeysoue esew |S yea Inpioo yele solinu suosap e “euaGoIq ednp — siojeyg nes = weinid Bdnp — wineeyduiAN ‘ezaiyy | ‘aiNepes ad JeIyO aiod 1S ejewiue ed aijoasip tno) e ales ‘jjo\suy (sovewsy) sojajays jrugwinu 9 1269 8188 alqiUodsIp Jojaayns IMWNN =I=IS UL eDUIBUO Sue 151 29 njUed euInIP BunjeU ap aise jnjayng “io}!9p) eawuN| Brewood (Maung ‘eniseoons alusisixe enop aru -(uopoy §§ vousy)) Jojanse eauuny ul ao,eowjes as inindiog eye, Banp 18 2reup1s aitieds up aui je 169 “(se16,05) 09 ui FeweunOUILY 3188 eIseoy IN;MjayNs B aIBoIoNW! PIE LBAeDE © B51 kA UOWid ‘snueeD aNeo 2p nme} IEW wroo WzIeU Y EA JOY ~ Jole‘9 ~ eur japow InON “(ejuNyIde) Seuud jomeniow je mpas 29 imeoy 18 pugiupe oiebeud imispow e| giepe uoveiy ‘sjeuozues” an uns win] eeseoSiw 1S BSIBISIAAID eFe/eo yiniOd poleyelouu Bildeoudo JeInutoj ne 9 2380} no ‘HeynUEp! minidiouud ezeq ad Jolue}sixo © exezieuoijes 0 Jeor90Ul y e ap inyseul aun, IIe Jep ‘oja108eyd injepow awipe nu vieoia ele008 wis 9p sojaueBio BeleivoleW ejeseid uns injndeo injanu e| GO yexlesqo e 7 lod “.esi9eid Jew" o4ez1}e09) 0 nijuad Bowuojeue exipuco eei2)0 Sfe498180 ayrieyAeo Iewnu ‘soiyisd iheyARoe Inodns 8189 (@/spINY) jnIB}@ eoale0ap dJoo Ul ajezyeoo; ay es Gunle ‘nnuisiyisd ae aseouadns euo} (snou) earers_ours '§ eeupue® ep 1se9e uj souscns uips0 ap itouny einquye oe 4 "BOUSIS eUO) PUEAE ‘injndeo IS uNjooLiod e PoLNsLLOSB Eisoldxa jdeip glelepisuco aise ousjs ewsio) 9 elznjouoa PI sunfe es ‘2o1G}eUe wipues euoIep yeIdary, sygonposdas ap imjounsul ap aje6o) Sreulldd equsuerioduios ajeun no yejas00 wie Insa!e19 sibs Ut (ono = fony ~ Bu Bulg) 2291 inue uIp eisioe} aveson OnUl BUI Ut 18 wIseB=s 0 80p! BoUaWEse O innUISIyisd wp mo od 16 ep ‘yews jawieS mewn nu suiuioo Buueds ‘euliods ‘eyed ei ap 2d "iojeseo ennpeu! ‘spied © 8p ed ‘ainiysuoo a1e9 steyn lisnsus syuevodull no snposd un Bze2/2u96 jnjej2que go ezajod! siwia ne Uojelg lode eu If eu0Beiig #9 Unds au aueGoIg 1S Wenig Jepundes Ueld 1 2 OuetwE! en golje}20u8 BseUI nes rue!219 ‘InpUes B-ap UNDEOA JBUIUOP e Ba! IS SoIUIsd oUNy JouN e BJeIsoy!UELA 9P MOO] Biesepisuos e419 e3 eUeWWo!-o9816 Pape NYONUE @P “Jousiin W8 juuILy Yepsove y eA qUEYOdu! jo! uyDaca pentru Platon sediul sufletului este maduva spinaiii, iar creierul aflat in continuarea maduvei este sediul ratiunil, pentru Aristotel sediul sufletului este in piept. Herofil si Erasistratos admit modelul aristotelian, dar nu admit hegemonia cordului, Ei postuleaza existenta a doua tipuri de pneuma: una vitala (pneuma zootikon) gi una psihica (pneuma psthikon). Prima opereaza la nivelul inimii, lar a doua la nivelul ventriculelor cerebrale. Erasistratos stabileste si o distinctie functionala intre creierul mare, pe care il considera legat de nervii aferenti, si creierul mic legat de nervii eferenti sau motor. Apar deci primele interpretari neurofiziologice.** In capitala Egiptului_ptolemeic apar comunitati mistice centrate fie in jurul cultului lui Dionysos, fie in jurul celui al Cibelei — marea zeita androgina -, fie in jurul cultului lui Isis. Cel mai important sistem care mai este cunoscut prin cele 17 tratate din Corpus Hermeticus, s-a dezvoltat in jurul lui Hermes Trismegistul.** Aceste orientari mistice s-au preocupat de organizarea sufletului in corp, dar, cum spunea C. Balaceanu-Stolnici, .au creat pentru prima data in gandirea europeana frica de a manipula conceptul de suflet in afara unui context magic.” * in secolul al Il-lea Len. Asciepiade din Bitinia fondeaza scoala metouista care respinge orice model bazat pe localizarea anatomicé sau bazat pe asa numitele sfluide”. Din scrierile lui Aurelianus $i ale lui Sextus Empiricus rezultaé c& Asclepiade si scoala sa nu au admis nici un ,organ al sufletului’, fiind astfel criticat de Galenus $i ironizat de Tertulian, Sunt demni de amintit Ruffus din Efes (care a trait pe vremea impératului Traian) si Marimes, care au adus Cunostinte noi privind anatomia nervilor cranieni, Ateneu din Atala, prelungind traditia medicinei alexandrine, a fondat 0 noua scoala, pneumatista, care s-a raliat modelului pitagoreic (in varianta sa alexandrina) si s-a integrat dintr-un Punct de vedere filosofic scolli stoice. Ateneu din Atala a pregatit de fapt terenul lui Galenus din Pergam (130-200 sau 210 e.n.), cel mai de seamé reprezentant al medicini stiinfifice romane, Opera sa, din care s-au pastrat 83 de lucrari medicale autentice (45 au fost pierdute), a dominat toata medicina teoretica a Evului Mediu Modelul galenic, care il continua pe ce! hipocratic, se bazeaza pe circulatia unui fluid particular (oneuma) printr-un sistem tripolar format din cord, ventriculii cerebrali si ficat. Pneuma (sau spiritele) continua, in acceptia lui Galenus, sa fie suportul psihicului uman.* Spiritele vitalé opereaz’ in ventriculul stang al cordului si suporta stale afective si unele motivatii, care de aici sunt distribuite in tot corpul prin sistemul canalelor arteriale, La nivelul retelei de la baza creierulul, spunea Galenus, spirtele vitale sunt ,distilate” si transformate In spirite animale (animus = sufiet) si sunt depozitate in ventriculi cerebrali, de unde cifcula in tot organismul prin sistemul canalicular reprezentat de nervii efectori si de cei receptori de la organele de simt Galenus introduce in discutie pentru prima data epifiza, in legaturé cu activitatea psihica umand, El a descris corpul calos, a cunoscut formatiunea numita septum lucidum si a indicat ventriculii superior, al treilea, al Patrulea, infundibulum-ul - despre care credea ca este membranos gol pan’ la glanda pituitaré — calamus scriptorius. Dintre cei patru ventriculi, spunea Galenus, doi sunt Tn creier, unul in maduva preiungita si unul in creierag, ei comunica intre ei gi au diverse iesini in nari Galenus s-a referit si la glanda (pineal) care are forma de con si se afla Intre cele doua ramuri ale plexului choroid, legaté prin formatiuni membranoase de toate elementele vecine gi fiind sediu! sufletului.®’ El a descris si maduva spinarii care d nastere mai multor perechi de nervi ce se rspandesc in tot corpul‘1U9 [26 [99 e| Nes Uel|a}o\SUE Injepow 2} y2n}e no JeOp a@s-NpulWINyinu! ‘sonaJ09} ewa|qoud 9p yednooaid ne-s NU 1S eoiBoj019-oWo}eUe ayadse Jepioge ne nu ‘eLIDUExaly UP Jopoldejasy ‘sayelL UI nupuexaly ‘snyey “oseweg UP SNYDISeH ‘Webled UIP nisequQ. eo lIpay ‘@0HeWOS 42711600) jeun ewagosd eund as nN ‘o1zy indica ezeainjonys a1e9 Bieousju) gIN}eU ap jnun IS ‘oueoW ednp aySainjaineidns e120 jninBuis ‘(soyyewneud) jemyuids indioo ayouyop ue0 ‘gjenuids ejuasa ap jnun IUBIUUOD a}L9 PjO)sIdZ lp esaleu Wino ednp ‘@jayns gnop aywipe goed eunjo0q "88 no nednoo es a1e9 10)80 aWeoW aonpe neeind e1eD “innousunut ejaiio} ap gese6ns puly 80 eyIAUd exo .colysd Wel Blwoyeue" ‘injnuisiunsaio aje uNoe=n sjeuUd uy quids ep ‘iayng ap aunue i$ ‘eueWn ejuIy UL UINp 8382 29 8899 ap 2ul [9 EauIBUO Ulind j99 nes guIAIp eumjeu ep eso aie eeuniies eo ynqu) ne (eUIUD IS elpul UW) fonue aaUID Wun IS J9 I$ “(NIZE Tew 9p ‘wnroyNIq BUNLE) Blevelew eivese ep ayejaGen injeyns 1S Jeuolied nes uinIp Injauns a21uip eesigasoep aoe; aieo ‘ounby,p ewio| ago ap oHeWBOP inspe9 UL eLEN|a4 1S0j e alouNsiP eIseaoy ‘BJEPO}O} JelBojoyisd @ 1S ajemoe iejums. ewes: pisuco eysee0e Ul ‘dey oq eo1sd sojue\seylueW eyUeJEaiU) Ewns eo jndaouOD inyayns 1$ wo uy yesodsoouy UJEYUIAIP fe JUBWE|e eo jndeoUCD ‘YUNS oul erznyuoD EnesE o 0B) NUBIOdWIe\UOD 'sNS}j in| ayNque ,aI1I507" e] E1eJar as o1eo I$ 'sy6) Inue U! ‘IpeweH BEN e| euIseBel ewO). In| & eywoode eyeyBueAZ UIp I$ YoUUAxG e| ap ajunsruided up assiex wino ednp ‘puygeio ezoub ul 1§ wiseBas 9] 21e9 ed Jepr ‘glelsayew eawun| ul j2}04 esBeqU! 1ueWeO JuNs 18 SEWN 9p s8}0eJe9" 29110 ap fisd uns Ihiy “EyejuNUOId lew 2188 Pa}eweUe}eW a0aJe0sp ‘esnpal lew ajeyjenquids Ona aueosied juns ‘qeis lew s}eyuIAIp ap INquye un ne ee0 oF HIP 4e1 ‘oeWeNWUIds sew o no aueosied yuns i$ aye yup SP iNquIe oLWaInd uN no ajsyns ne UA ‘IMayNs ewUIzaiday Berne Uo wl sieSnieoU) eweIB e\sa9y ““oL.eyeus © einosgo eawny ‘Bejwerey ‘sunned e Bseoulwn) Sui ee ab8 lp BoIoived © ‘euIAp nun, Emons réneut uw redneo BUN UI RO Ulsns engeoy ,, solBojolzjouo\euE uednooeid Brey ep ‘eiumyoye” 8 PIBojonse 8 eM e1881008) ‘Zo\Bine} “eo\BojouoWEp guIdIpoLs Fone MaUeU sniosewed “EUEAL up sniuojody. ‘nBey 3p, S202-19uNs lallejeusw) opsius punjouc ueloduoyuee Sec eISPISUOD suas un MEP 99 edksoub aniidasucs SS@J0YU! B10 Ul eoods 3185 “oelege o eared ininjayns Fen, PIBIED NUDED UI BUIDIPW oO 1S ~olBojodoNuS © snduii B ueeuBseypew inuizeq Ip supueB enon) !91191G N90 sues uN eooAu a1e9 Nipew ininag & eonsiw EUNDOp ‘e/EGeYy UIP 16 (398 eysor Weg oss ‘eqy) Je4OZ up cIZyeroUr injopou ie oy owjeuews euoa) § (19 snjooig “aWMOd ‘Soouqwer ‘unojg) e20U6 "Puesuessypaw eowin] ul euwin} aidsap eogsiy eijdeou00 !S-npueinjonasay SaiBoouisoo eidsoues ou no yle6oaui! es jeeps 2aG Mulsiepn| “eJeiusu0 sols jswarsis ap sueio) “09018 twin] e Suepenu © &] wiisise nipew ing uy SIEO}EWIN Bjajoydeo me epey SUAUEWIE MO OA WOA YTUBIBID IeD9p IME IES CaO ae ndu28 IS TaUNS aap eleotunwos ap inooifu sp PqUOA 8}83 ‘piny uN 9 BiUIzald as oie 1S puIneUG IonUe ep Preynee, Mis09 iewees @ eluaisiKe ap auuioj foun union Imeynze, asa eoiyisd e}eIA 29 imdey awnue eBlepow PBojowysdeled ap i$ yeqoud mupnape ‘elopon, op ‘syund “une Few Up WeZeNU Ne ~ WiwuNy Hes ‘iojUelodurSyueD ree coe 2U wna ioque ‘uoupues eose £0 aunds Sy ‘snuajes no releyoul y ase axed SUEWIOI-0936 Heyyonue ernguyuos UBWN Ininoiyisd je leuoljounyopiow weasans un ealsuosap 18 eaeouquap) eyimparatii bizantini au inourajat 0 zmedicina magica", mai ales teurgicé, bazata pe ceremoniale si_ritualuri religioase ca si pe efectele miraculoase ale relicvelor. Lumea araba, puternic influentati de Coran, nutrea ideea ca seditil sufletului, al memoriei, inteigentei si intelepciunii este inima. In Coran sunt 27 de versete care indica inima drept lacasul vietii sufletesti si 25 in care se araté c Allah intervine asupra psihicului umanactionand asupra cordului Sufletul este considerat un principiu ce transcede materia si care este insuflat de ivinitate in corpul material (Coran, XV, 29, XXXII, 8; XXWVIll, 72) Avicena, cel mai de seama reprezentant al medicinii medievale, s-a railat teoriei emanatillor, sustinand o ierarhizare de principii din ce ince mai putin spirituale, de la divinitate pana la suportul material al functiilor psihologice.°* La Averroes apare clar distincla aristoteliané dintre suflet, ca principiu vital, si suflet in sensul de suport al manifestarilor psihice Cultura Evului Mediu octidental a fost dominata de monahism. In timpul lui Carol Cel Mare s-au constituit primele coli pe lang mandstile de la Fuldo, Hirschun, Reicheman, Osnabruck, Metz si Lion. Monahismul bizantin a pus bazele unei ,cosmologi mistice’ crestin-ortodoxe, inspiata in parte ‘din teoria emanatillor, care a fost sustinuté atat de cdlugarii zeloti de ia manéstirea Studionului din Corstantinopol, cat si de cei contemplativi de la manastirea Muntelui Athos. Cosmologia mistica cuprinde dou lumi: cea reala, a vazutelor, conform crezului cregin de la Niceea, si lumea divin, transcendentala, 2 nerazutelor, care cuprinde Trinitatea aivind, cele noua dese ierarhizate de ingeri serafimii, heruvimii, tronurile, stépanirile, puterite, virtutile, Incepatorii, arhanghelii $i ingerii simpli (conform lui Pseudo- Diorisie Areopagitul) si sufletele umane, Cosmologia ortodoxa pune si problema modului cum celula gandirii si ratiunii ajunge la cunoasterea lumii nevazute. S-au realizat doud solutii: cea initiala, care postula revelatia divina si lipsa oric&rui contact direct posit inire intelectul uman si lumea divina-spirituala, si o a doua solutie, aparuta in ‘cadrul_monahismutui bizentin, sub influenta lui Simeon Noul Teolog (sec. al Xi-lea) si a lui Grigore Sinaitul (sec. al XIV-lea), care postula posibiltatea cunoasterii directe, prin extaz mistic, a lumii nevazute. Agadar, intre ,celula cunoasteri’ rationale si lumea divind se interpune un nou canal de comunicare care implicé un contact direct, nemijlocit, intre sufletul ganditor si lumea transcendentala. Nu este un organ de simt propriu-zis, ci un canal care strabate craniu! la nivelul vertexului (crestet) Lao asemenea concluzie ajunsesera cu sute de ani inainte indienii care numeau acest orificiu brahmarandra prin care sufietul zboara din corp. Mircea Eliade spunea c& orificiul din crestetul capului reprezinté locul unde se realizeaz& ruptura ontologica intre cele doua lumi: lumea fizicd si lumea spiritual Realizarea finala, desavargirea, este simbolizata prin lotusul cu o mie de petale — brahmarandra — locuinta supremé a lui Shiva, «mai alba decat luna plinan, a carui forta, spun textele sacre, este intoarsé pe dedesubt (est foumée par-dessouis). Potrivit invataturilor secrete indiene, jn acest lotus se gaseste un triunghi In mijocul c&ruia se afla «marele vid» ~ Shanya — simbolul Lumini Supreme, care este «fara forma. Pozitia claré a acestui lotus este plasaté de anatomia secreta ca find mai sus de terminatia nadei sushumna; cele 50 de litere ale alfabetului sanskrit sunt inscrise pe fiecare petala pana la sférsitul celor 1000 de petale. Shiva este agezat pe Hamsa, simbolul expiratiei (Hanu) si al inspiratiel (Sah), al suflului lui Brahma care, prin acest gest, se manifesta In exterior si se intoarce dupaInjou @qUIeUy 1912 Bp eINgine as | inInpuog ‘ejUepuedenBoy.p opuges in| je Anais = “(4G91-8251) AeNeH iM 2u1g9 9p guinBues eijeino.19 eisdoosap as ai6oj01g u| ‘jeuilue ajeyids esuudno y 1e piyot|jsa0e uy, ‘leIxeunou Iieunyoe Inuodns ayse sep ‘eueo aed nu eMeU. Inigo @ ‘eseonueu elungni Ul uezaid a1s9 a1e9 ‘pryoy) SOABL Piny 8p eeuniiou eonponur as eiep ewud naudd ze DEWAIEW fequul| Ul JeWLGXe ‘yuUn} je oNB103} |9POW Inun [2 1S auapow leiBo|oulseo ajezeq eund (yz), -2y9L) UOYRAN Jel "INUISLIUSCO![aY BUN] JOYgWUN jnjooEs uy azayeyied 0 gs kane J9in3 aie ad ‘(jewe4) ejeuoljouny ezjeue enego jnuinp epwosep i (ziugioy 1S uowAeN) jewizeyuyul injngfeo eajeo ad ezeasue) 9s ‘,eyeunjeu eYOSOII” BUBASP ‘ZONeWATeW “Baf-|| AX [e [N|OdSs U| “dNsat@s0 aySe0e 1S ede eSeoi6ul" a1e0 "(ioysd soyneujog yep e+ 9129 ‘ad ,toeun]" ap ajawinu 1S opun ap) eun| ep eyeuluua}ap UNS eolyisd equgsngin go eJapisuod (3 “salalo ep eyeyodns 21S9 golyisd eaeyanoe ‘ales feijdeouos yaujog -(sowsooo.o1u) UeWA InnUsUeBI0 ale ajso 1 (SoWsoooKNeW) a|eLOpIS Qlunjonys equ! eoiBojose sluepuodsaioo Joun ejuaisxe 1S oyuupe jeu! (3 |noewo}s ‘Jey injnidiouud je jediouud nipas 0 Sillupe [J “esi2-nudosd solusd ietiayoe Inyodns y 1e 219 18 ewyuy” yuinu e-| eyo ad “Jeuayeu! ulind jew ‘nidiouud We Inun ejusisixa siuupe e snsjacese “eSea0e ep EIeE U| (22114 smurds) jeu nidiouud un eBnepe es a1e0 e ‘euayeul doo un-juIp inyAsucD aise jnuO ‘snsjaceeg edng ‘@leuerew e|undioo e} ued euiaicns eayeWUIAIp e] 9p ‘ejemids und few 29 ul 80 UIP unjonas Joun ejuslsixe aywipe 13 “golepnt ejeqeo i$ euRso19 ezous o-yep + 120 ad BuLiO, Uy ‘IaleUeWIs 18.109} |e [90 9350 olUISoD Nes INBPOW ‘IN|NUUSIONOI29 Jo|UIO1! asndns aoysejoDs wWIpUeS snpe juoye un ese ‘(LySL-eerl ‘wieyuayoH smsequiog smseiydoay) snsjaoeied wud ‘goiBew euloipay th ‘9161 ‘sued “aqung '} "2894 peor ap oyery BPoA-2ley ‘eworuntesg ekreoeseno| R=A~ eho} ap ejaques daa aumnieuy ‘eoluisd wala 1ueSeound earezquans aids sed un guuzeide: ‘gueyiojsiie aiteudsul op “(szgp “ZabL) WzzeucdWiog “q ud ‘enopeg Ip ee00$ usiaiued ap euros BNOU O ed 18 Jowiieuews evosy ed glezeq ‘eo1uoje\doou Bildeouos jenowoid & “(o091-8pSL) ounlg "9 "(popL ~bOPL) snuesn9 ‘N ‘(yeyL-egpL) ejopuesiyy P\EP O14 ‘(65rL “€EPL) OulDi4 onisveW uud “ejueuol4 up eiwapeoy '80160[09) eyzounBu e gleilied eavenjozip 18 aonerse uednooaid ‘iimeu e euejeo180 ap ininsaiajul e aijuedea) © ‘Joususise129 rex} no ‘,,sanse|008 relBojouisoo & I$ sollojeo quasig e ‘SJexsipsw twipueB eauodw! ‘uoWUUg eaunds Wino ‘.Sunjeqau" © €D \LiMjno eLo's! u! auede ealaigeuoy “osaiezauwinp Imjuyut @ids wiul e sapyosep o eoldun eareuinp nO OHIKE IMJoBIUOS 18 ee1e}S20UND jUeLoduH jo1 uN eoeO! pu ad ellesidses" ejo.g0 jnupes ul ‘eyqesoap eyeqnoe ‘eulluy Wy esnpe aingeq eeu ‘yunoeBry 1S laeypaui Induin Ul Jo} 1lodiosip 18 souRy Ulp IWeGnje9 naqued eaqewLioU Sreson| o-nu, ‘jedoyuex—aneub} ep |S ‘;njnjodounueysuos le weuied ‘Ii is@) anes ep earAix je injoses ul finufisns eep! ‘nezouwing-wo ojsiuy ininioeiuoa ea1ezyeal UL IS wenuinIp ee1a;8eouno Uj ueYodu Jos UN eoeO! eLUIUL £0 eWYe Iny ap ein UeO} IMUEJS “(eAr-Ix |e 988 ‘Bojoay IRON UoSWiS In} jNax8} Ut) inMayns 2 jedlouUd IMyodns 1s3 Bull! FOB ALO BUI}O\SUE Peep! WUIEIUL “HUNIOBEns BoIUYal PUIALd ej=KK6} UL “eoREIS eYEOOI.J ul aue\sqyuew ednp ejezneo ejunueld 8\SaSedap aieo euiSienesap ap ajeuy LUBIS O12 UNjoquiIs asienip no a.0es el9}xX=) ap EIEp aysa BHO} ep ayued Joysece e eyjunUEWe ealauoseq “Jo/IN| Einjoaul 1S el{njone jayse puezijoquils “iSnsu je u! 22008de pompa pentru sange. Arterele nu mai conduc spirite sau Principii vitale, ci doar sange. C. Balaceanu-Stolnici descopera trei variante ale noii stape de cercetare stiintifica. Prima este constituité de Modelul spagiristic sau alchimist care continu’ modelul [ui Paracelsus si care va genera conceptile intrachimice, care vor duce la modelele biochimice de astazi ale suportului material al psihismului. A doua varianta este reprezentata de modelele intramatematice care vor ajunge la modelele cibernetice gi sistemice din a doua jumatate a secolului al XX-lea. A treia varianté este constituits de modelele neurofiziologice, care se vor perfectiéna pand la cele folosite de neuropsinologia contemporand: Urmasii lui Paracelsus, grupati si in societati secrete (Les Canusards, Collegium Rosianum), continua orientarea sa catre 0 baz chimica, atat a vietii somatice, cat gi a celei psinice (|B. von Helmont — 1577-1644, si Fr. de la Boe (Sylvius) - 1614-1672), Helmont distinge la nivelul microcosmosului uman un prim spirit superior (sufletul animal), care transcende materia (corpul) si nu vine in contact cu ea decat printr-un al dollea spirit, mai putin transcendent. Al doilea principiu sau »Spirit — vital” este constituit de arneu! — prinojpe, un demon general pentru tot organismul si de o serie de arhei secundari, atagati fiecdrui organ in parte. Arheii energizeaz’ Materia din corp, format din apa ca element de baz, si sulf, mercur si sare, ca principii chimice. Energizarea se face prin intermediul unor principii operationale numite fermenti, care provoca reactille chimice din materia vie, in urma carora se degajé gaze ce sunt interpuse intre materie i spirit si care constituie principiile energetice ale vietii* Fiecare arheu secundar se afla in organul pe care-1 Coordoneaza, iar arheul principal se afla in stomac ~ ca sila Paracelsus, la nivelul pilorului (,pylorus rector’). Acest arheu este si suportul cunoasterii senzoriale, pe care o transfera 46 | | | poi sufletului. Arheul inimii este suportul actelor volitionale, iar cel al cuncasterii rationale si al memoriei este arheul creierului. Acesti arhei mijlocesc legatura dintre suflet gi formele de activitate psihica Actiunea de coordonare generala a arheului principal din stomac se face cu ajutorul arheului din splina, ambele formand diumviratul care guverneaza toate transformaiile chimice din organism, incepand cu digestia din stomac si terminand cu ,igestia” care are loc in creier. Ideile lui von Helmont® au fost reluate de Syivius, care a stiut sa le epureze considerabil Un singur lucru ar trebui-precizat in acest context, si anume faptul c& tn toate sistemele magice, principiul vital, despre care o sé mai vorbim, realizeazé o dublura topologica si operationalé a corpului material. Acesta este interpus intre corpul material si suflet, pe de o parte, intre organismul privit ca un microcosmos $i lumea astrelor (macrocosmos), pe de alta parte. Este vorba de corpul eteric pe care multi autori il confund’ cu corpul astral, care are rolul sau fundamentarea astrologiei fiziologice, psihologice si psiho- fizio-patologice. S-au dezvoltat si concepti mistice in care baza chimicé este complet neglijaté. R. Fludol (1574-1637), neoplatonist si kabalist, alchimist si astrolog, a reunit cosmologia cresting mistica de inspiratie hesicasica cu 0 demonologie zoroastica si cu interpretarile kabalistice ale lui ‘Simeon ben Jochai.® Aplicarea matematicii gi a legilor matematicii in cosmologie si in fizica corpunior anorganice a incurajat folosirea gandirii metodologice in psihologie, biologie si medicina, Primii legati de aceasta metoda de abordare sunt JA. Barelli (1608-1679) si G. Kelll (1673-1719). Primul insist’ asupra aspectelor fizico-matematice ale contractiei musculare, intuind ideea unei transmiteri de mesaje, al 47oF Jeussed ‘d ‘VY | ‘Jegayy lode ‘iaujsey 18 UUeWIJOLY “YoU! MH "P2HIIIAX Ie Injooas U) 2qNede19} oof 20 jnjoUBeW YWSolo} & e129 wd enuUd so) e snsjscereq EWN 98 JewIe ynnwisauBew eidnse pis 1ou sedy oz POA 8289 ap eolueBoue oulyo e7eq 0 ad jode snposdel y en a4e9 nnuguod jnyueino gicdoosep ‘po|Bojo1q ezeueGo,joaje pluopine ul ound ‘euBojog e Josejoid “(gezi-2e21) UENO “y ‘OBLL Inue U “212yONN09}9 eoNposd e Ap Jin JojawisIUeBIC ea}eyoeded ‘Sed Ulp BMWApEdy e| UROIUNWIOD Bp sus o-NU ‘(ZEZL - €EZ}) IIUE aquI eZEANSUOWOP L9I/ON yf a@IEqy InjNIabIry IE oujoaja jnseje1eo eluspina ur und (0611 - 90ZL) uipues ‘g |S ple? Sp eijeing eyeUaAU) ISe SpZ) Ul “BONES SIEWOUID|e @p aieoje1eUeB ep eusew eWiLd eySeins)suCD JOPMIM ‘EPL} INUE Ul} ..'S0U}OB|2 eUsWOUD) UNS sseoniou Jojeiqy in6un) uj eoajed 2s 20 e980 20 BIBLE ‘alljadjuoW e| sosejoid ‘(921 - 9021) seBeaneg 9p Jalssiog “14 SIMUL 191 401}! wiojU09 ‘{Injaqauso 18 ezeq e| ap ajonu ‘soje9 jncioo ‘suessnai, inj @ egie eluejsqns) ajeomoogns mens ui qusiepuodeid ‘injnjejsoue jnjealu e| eye es eoiyisd ieyagoe Inuodns 29 ywpe aisiuIWny sojsjapow eayeLoleyy «9 SONU InINWeIs!s Injoues ans uns euinBues ejesen* "eo nes ,pseontau BIOL 0 9p epuidap exeinosnw eiqy" e1e094 29 ‘etznjouoD 8 asesunle e129 (2//1-6891) Bioquepemg 3so} & yuanyu! teu [a0 8189 anuud “B9/-|IAX [e Ininjoves IuIDUEB 1S yUIIpaL Ie [ONSIW ap euES O JeYLEUE B [YEIS In| IN;EPoW, unje}enu] |aun je yeynzey eo NU IS BUIS | ep ,!iewigedeo* @sede 9]20) o12 IMjoYNS ‘IYeIS In| efdeou09 U| “wisiveBJ0 UIp eoIUIYo sojassc0id ealb|Bal 18 puLidno e189 ‘eyueHSucou) aje0 ad yeyEIS0 Je) ‘a]UaNSUCD iueosiu |$ ojunijoe 2320) aiepen uj ese jun -unue|d enop od eajeynyoe exeoSzjsep I8| sep ‘nignp nu 1S o1un asa Injncico je syeuEpI009 |S Jo}ezIBLeU jnidiouLid 9Is9 iMjoUNS 8r BO suINUE 16 “eal-liAxX Je injnjooas e eolbew eaieyjejuaw 9p eIvayIp ‘gingns alzaid © se) {3 “dioo UL Injmayns" eauezije00| ep pdnooaid as nu ja iSep ‘alezieleds Puunue o 1S eleveyeW UnoBie0 esMoNys o ale IMjayNs In| elideouoo ul (peZL -089L) IWeIS “3 “O In| e Bsd0R ‘C2HIIAX Ie Ininjooss B eUesereUl ‘eoIBeW ‘eo\Go|oIzy siideouoo eifuls plebap es (‘se jopniy "y yuoway) UOA) ynoey ININOBAA Ble sIsIMIYDIe aja|epoW uIG HH9IA Je}se0e jnsino Uy Juewied ed eeuio¥9y 1Se6 e ap injnwo esyeyliqisod ‘sunijer NOU 0 EzeaIDeIO/d INWIS|UNLUN! UY ‘naInbso|UOW ‘ouIeYIOA, 81007] 8p 18J916 oyosoly mpeo inun injepuny ag aljeulBew! J0}}0q 9/e eseyueW ajeze0}e2uuduns 18 eued ‘eoljdxa ajeod 9s 90 30} ‘euRANN &7 10} Baunds ‘goydxe as e8y ‘injnwsiueB.0 In|njsey eidnse eleuuop eyoiexe 181 Jo euORS eeioojfw uud “Jo|Weu esu6uo ej 's91610 UI jnipas ale 181 nidioulid ysaoy (imauns) uouzous e\ewinusp |) jesoodiy4 a1e9 ad ‘somjaduut 18 Joezianoe ,nidiouud* un ezeauoijuew ‘eieogung ‘euneyy 27 “,olldezneweyew 168) ep eyeuienn6 ‘eSeun euiseu © 9 |Ig\9soUBoo |nsieAUN edeouoo ‘o\l]uBB jnjooas" PPSUBILM "Y @P JBOpISUOD ‘eal-IIAX [2 Injo9ag ‘@reojeUOJU) apiieiqin euodsuey 1e0 Lingn} sp yeBes6e un ‘seyeoseq ednp ‘alsa eleiqele0 ese “afnyyjus aseoneu ajungn, e| esiwsuen yuns lIMOLIUSA ULid e1e9 ‘iHesqIA aye No ezyIde ezeaWIUe aIzioap inugo e ‘Ineuns .ezeauojUl" Jezyide ajiielain -tezide INJBAU e} IMaYNs Iezye00) & |Z ‘aeySeounD ap jnsaood Snsu, 1S eee) ‘apijdeoied im) ewojep ‘ezeazie0) 88 epun “injmisiei Injanlu e| enspun ele es moyns ‘seueosag edng “eliqezjewayew iBe| ep e}eWenn6 ‘glelied a\Bojowsoo 0 ad pzeezeq 2s Wisis InseD |e ‘(0G91-9651) ‘SeUe9SeQ auaY Inj e B29 SUWIE! EJUEUIWOp eun6l4 “arBojo1q Ul RonewioreW ezI}EUE |S jeLiuBJeyIp |njnoJeo eonpoxU! ea}iopsi Coudamine, au aplicat magnetoterapia ca psihoterapie Sugestiva. A, Mesmer (1734-1818), sub influenta astronomului Hell, dezvolté un model cosmologic biofizic general, bazat pe magnetism. El a folosit feromagnetismul in scopuri medicale, imaginand tot felul de instalatii si a atentionat asupra unor forte magnetice (conceptul de camp magnetic nu exista atunci) generate de corpurile vii, aga-numitul magnetism animal, care, la nivel uman, devine o fort’ Manipulata prin vointa. Suportul este un fluid care emana din magnetizor si este dirijat de gandire si vointd. Desi in anul 1784 0 comisie stiintifica numité de Ludovic al XV-ea la sugestia lui Bailly (membru al Academiei de Stiinte) a infirmat concluzille lui Mesmer, idelle acestuia au generat o vast activitate in domeniul magnetoterapiei, care se continua si ast8zi Marchizul de Puysegur, aplicand pe cont propriu magnetoterapia, a ,descoperit” hipnoza, somnul in trans& si somnambulismul. El a demonstrat in anul 1784 posibilitatea ca activitatea psihic’ a unui om sa influenteze starea psihica si comportamentul altor oameni, lucru devenit astzi o certitudine, mai ales pentru noi, in urma nenumaratelor experimente Aceste conceptii au fost si sunt clasificate ca tinand de anumite terapii magice si de aceea pana in zilele noastre nu au fost acceptate In lumea stiintfica. Ele au dus la geneza parapsihologiei ca stiinta i la dezvoltarea telepatie hipnozei si, in fine, la demonstrarea puteril gandului. Tot in perioada iluministé traiesc ctitorii chimiei stiintiice, eliberata de contextul devenit magic al alchimiei antice si medievale. L. Spallanzani (1729-1799), unul din marii biologi ai epocii, a orientat biochimia cerebrala pe un drum bun, evidentiind in anul 1766 faptul c& tesutul nervos consuma oxigen si elimina dioxidul de carbon 30 La inceputul secolului al XIXlea creste numérul celor care se ocupé de descrierea macroscopica a encefalului, 2 circumvolutilor cerebrale.”* Psihologia devine © stiinté de sine statétoare, unii psihologi contriouind la definitiva desacralizare a stiintei despre suflet si la studiul operational si existential al psihismului uman.”? Frenologia care se dezvolt& in aceasta perioadé a contribuit la ceplasarea ideilor privind psihismul de la conceptul sufletului nesubstantial cartezian, la cel mult mai material, al functillor nervoase", dupé cum spunea E. C. Barning.”* in a doua jumatate'a secolului al XIX-lea, cunoseuta si sub denumirea de epoca victoriand, modelul filosofic este mai nuantat! Feuerbach, Marx, Engels, Kierkeggard, Schopenhauer, A. Comte, H. Spencer, Fr. Nietzche. Se desavargeste descrierea macroscopica a encefalului si in special a scoartei cerebrale (W. Tunner -1886 si A. Ecker - 1869). Descoperirea fotografiei a permis un pas Inainte in realizarea iconografiel anatomice (N. Niepce — 1816, Jacques Daguerre - 1839, J. Herschell — 1839, E, Huschke — 1854, J. Luys - 1873).”* Waldeyer foloseste in 1891 pentru prima data termenul de neuron, constituindu-se astfel teoria neuronal inifiata de Kélliker si Schultze. Datorita lui K. Bichat (1771- 1802) si apoi a cercetéfilor lui L. Oken, M. J. Schleiden, T. Schwann, s-a dezvoltat teoria celulara. Se dezvolté electrofiziologia nervoasa care nu rastoamna conceptile despre fluidul nervos sau forta nervoasa, ci dimpotriva, dupa parerea noastré confirma, completéndu-se _modelul histologic prin inlaturarea celui hidraulic sau mecanic al modelului trecut cu cel electrobiologic. Se fundamenteazd notiunea de reflex, desi schitata in antichitate, la Epicur si apoi la Lucretiu, ea capata toaté semnificatia functionala, odaté cu Descartes. La Diderot notiunea de reflex are 0Bnop & eiuiaisixe aiSeounoa: e\seay (6e61 — 9geL) pnaig 'S 8P Sjeuolinjonas ysoj ne eIGo|O}edoyIsd |S eiBojoysd “Xx Das Inndsou 1S e9/-yIX [e INjnjooss nySuEJs €7 Ja!@19 Ulp 201/}93/9 a}auetOUe! UL yodns un exe inuisiuisd eo e1say2 29 ,suoweW" UIp inun alsa 88 ‘Soljejooua Hiiewanoe fe feqoI6 yoadse un 2 e1aj9i a8 934 29 8120) ND "6Z6) INUE Ul WO 2} (O33) eyesBojeJa0Ue0,I09|9 jound e} aund Je6eg “} “soniou injniuaysis euoriourjo.o1LU e 1S junonys e ezieue epunjod lew o a0ey ag ‘SOLSISIW ep PlusdsiuNUaL goneuiBiue ono 1S Jep ‘aleoqganqiny 16 ejlunizineid 8120) no ‘B3FXX Ie Inin}oo@s jaiBojowsoo ealeoyIps siMued ne IS wn} Peutbew! yeidioo yeoylpow ne ‘eoquend eu03} “euelUe}suIa Pore|Ne|as ‘Bolo e0a} ‘goneuBeWo.joa|s eLOa| aulle 18 sneyBuigg3 ‘jane9 ‘voselg ‘uowIg Yeulg e6ew JON e120 9d inwMup pueziyosep ‘aiBojoulsd Ul RouriuIns ez/eue 1S (10/2389) epoyewl) eLeWioUjsd snpou 2 1S e)Gojodoque aliuzod ad ap eiBojoyisd yepioge e(L 161 = 22@L) uoyed “3 'By}6uy Uj Jojljows e eu03} es eynosouno aye ‘ebue] D zauep jnBojozy ap jeudsul ‘O6gL ul 22! “ai6oj0I2y 18 eiBojoyisd aquip ayiejer puiaud suno nud 998} (OL61— pZBL) Sewer “yng UL ‘dun ISejaoe Uy (9281) Brzdieq ®| e1Bojoyisd ep soyesoqe| Inwud ezese10 axed ‘ZjoUWW}aH uon “7 in| innaie “Coz. — zeet) UNM “M\ YelepIsuoD 2182 SayiUINS JeiBojouyisd ajaquLied iSsp ‘s[ejuauuLedxe nes ‘soul{uins I!50j0ysd & auaxSeu ap exep ideup Jay “y “O ep PIEJAPISUOD 2182 BIEP EISeADY “JeUYOe4 “YL 'S In| BILOIEP ‘osel 0 zz 2] gleuy eonewalew aisaidxe eyedeo eA a1e9 ‘enne\queD aaIGojoyisd /63] ewid eeseinuo e| eBunle 2902M 'N °3 ‘ole ap puluiog “(szgL) aoiyisd 1o}auaWoUa} © anjeues enjens eeapi eonponul 18 mjnoiyisd © BOIUEDSW Ap 19) uN Bo elBojoUIsd BSpISUOS WeqIOH “4 “p ‘alBojorzyounau ap eyeidoude sep ‘eyosoly ap eyesedas ejuins ©0 jeiBoloyisd eavezyeisuo ezeeusveW jepow! inoN, zs “eunijoe ep eouroaie ajajeiiuejod ejnouio dials) fejsa0e ioje|uewoje in6un| u) “ejesdeuls osseeb 88 JoeIUCO ep a}aund 10180 ae e| ‘eejel Exalduloo IS EYSeAO 289uUH04 uBunjeud Jo4go Je 1uoIaU Bp AUEOIIW Lip JELLO} 9188 Ws}sis seo “(No}=ja e| Bunfe ose9) fuse jueu IS (uoydaoe) e} ap goeald ales) dussale tivloU nd soniou Inuisisis Yeu axeYepssUoD Ue! AS ID ',SSeORIOU ejungny 18 aieye ud ‘injnusiaio 1s Muu) ayeyAes ud eno a1eo (pluol| ‘see “s9}9) piny jade aljesapisuo u) e1 1ew as DN “soluIsd iain |e o1SojooW! inymensqns eudnse ‘eal-xIx Ie ininjooes InyiSiejs e] “ioU wiBeW! YUN eareUligo siuled Ne JoNBojOIZy 18 soVBoIoysIy “io|ySwuC\eUe ojuNUO}3 a: (©68L- sz@L) JOD! “Wf auinep jnuod avew" insgo je gaiujoowojeue Bpo}sui eze}USWEPUTy as jay yss0e U|"ninfequil Ie ueunginy onposd Wo e| (eBueIs ul) s]eyUoN ajeiqove9 feLe0os 3je Be0g Uld Junize) eo yeigie ne (1991 - eooug d ‘d ‘L981 - Upagny “3 “L981 - pnejinog ‘r) SIeOayN aiivensuoweg “so1ysd iieyAyoe eaveinSgjsap niquod 218199489 feL.B008 |njo4 ‘eleUs|UE ej jeioads UL “exsuoWap eA 98 18 ejeyeidns ed eyeyeiBovie9 y jod 90 go 18 olgeliuaping mouny eywnue exe glesgeis0 eye00s 29 osapenop 2180 giaol90 ep alias 0 lode gzeazijeal 9g ,,elei90100 Bueoos ad eujeuioaS gyuinue o no gjeziienuaosep eun '9 “BoIuN eyezienues ayewszeides o 2@ nu ejseeor £0 #8 poluisd eaqeyAjoe U) jueJepuoderd jo. Un ale eleiqa1e9 eYeoos eo elznjouoo jeJeue6 ne UB}80189 ajsaoy xelj94 INuN euuo) ns eolylsd eajeyAoe HEP ewud noued as-npueoiidxe ‘ininigia‘o Jojaxeyar SHO) “E98) INUE UL ‘AWA IS soAIeU wejsis InBaqU) e| eANDEW 2] Bp XBl!81 Bp iMjdsouoD Bzea|odeuxe (6051-6281) nousg “WI 'PUOWUANY-siog aq in) ejuanyul ang a (SUeN600 $2) ininowisd @ greuoroap eiuenleuI eoldullaoasecap Pollduos as inxeyei sayeosaq e| pugo ad ‘eaysiina ‘aleojennivele operationale majore: /d, care contine ansamblul ‘motivatiilor primare innascute, si Ego, care reprezinté o structurd decizionala, castigata prin contactul cu realitatea, suprastructur& care se impune nivelului subiacent (/d). El mai adauga apoi si super-Ego, subnivel ce se detaseaza de Ego odata cu rezolvarea unor anumite situatii confiictuale. Acestor structuri operationale nu le corespund niste structuri anatomice distincte. Unii cercetatori considera cd modelul psihanalitic este produsul stiintific al unei forme evoluate de gandire magica." Psihanaliza a promovat un model dinamic al psihismului bazat pe o forta (libido, instinct etc.) dét3toare de energie, idee intrezarita de Lotze si Herbart, care st& la baza tuturor psiolagillor dinamice (Adler, Jung, McDougal, Tolman, Woodworth etc). Desi Freud distinge intre psihismul constient gi cel inconstient, se mentine principiul lui Willis potrivit c&ruia intreaga mas& encefalicd participa la realizarea vieti psihice Existentialismul (Kierkegaard si Maine de Biran) nu atacé problema sufletului, desi Jasper a inceput prin a fi psiniatru. Husserl pune in parantezd existenta reala a lucrurilor, iar Bergson contesta stiintei si gandini rationale posibilitatea de a cunoaste vitalu! si, implicit, viata spiritual Dualismul nua fost eliminat. Binet, Driesch, Erdmaun, Stumpf si altii dezvoltd modelul iui Descartes si sustin un paralelism intre evenimentele psihice si somatice. Empiriocriticismul situeaza pe o pozitie subiectivist — idealist problema eventualului suport anatomic al vieti psihice, Cercul de la Viena, care incerca sa curete filosofia de metafizica, a stat la baza operationalismului psihologic $i a interpretarii —logicoformale a _—_behaviorismului (behaviorismul logic al lui Carnap si semantica general a iui Korzybski). “Instrumentul principal de lucru al Neopozitivismului devine analiza logicd a limbajului si prin urmare problema raportului suflet-corp nu se putea pune. Psihicul este considerat un ,produs” al activitatli materiale a # an ann ey creierului uman, el insugi fiind rezultatul unui lung proces de evolutie al materiei. Activitatea psihicé se manifesta numai in contextul leg&turii materiale dintre creier si lumea externa. Dupa cel de-al doilea razboi mondial asistam la 0 cizelare a modelului victorian cu privire la anatomia .Sufletului’, efectuandu-se ample sinteze = asupra mecanismelor neurofiziologice ce asiguré desfagurarea psihismului uman. In acest sens neurofiziologia va perfecta sistemul lui Th. Willis*’ si va pune in evidenta diferenta dintre cele doua emisfere, cea majora (stanga la dreptaci, specializaté in organizarea limbajulu!) si cea minoré (dreapta la stangaci), specializata in organizarea spatial a perceptiilor gi migcarilor sau praxillor (Poetzl, Whitty $i Newcombe, Gazzaniga). O serie de date experimentale obtinute de Hers, Olds, Milner, Schreiner gi colaboratori Lindsley, au demonstrat rolul talamusului gi al hipotalamusului emofional, fapt supra caruia Cannon a atras atenfia inca din anul 1927. Dempsey si Morrison pun bazele sistemului de recrutare talamic. Formatiunea reticulara (un regiator prezentat de un sistem neural care se gaseste In trunchiul cerebral) studiaté de Magoun si Rhines, Moruzzi, Gastaut, s-a constatat c& se aflé sub controlul uni dispozitiv, care opereaza ca un ceas: biologic si care impune o fluctuatie ritmica a activitatii ei Aceasta fluctuatie este cadentata de ciclul de 24 de ore al fluctuatiei luminii, impus de rotatia globului (aga numitul ritm nicthemeral sau circadian). Ea asigura distributia periodic a st&rilor de somn gi de veghe. in afara de acesta mai exista un al doilea ceas care intra in actiune in timpul somnului si care asigura distributia succesiva a perioadelor de somn propriu zis si de somn paradoxal (sau starile de vis), care se stie ca aparé la fiecare 90 de minute de somn (Dement, Kieitman, Jouvet, Popovici)."* Modelul anatomo-fiziologic propus de neurofiziologia contemporana ca suport al vietii psinice, opereaza pe bazaInpiz" ap easwnuap gns ginosouns sjeynoyip Bede ap yIaz1 eS UEUUN InIMUBLUEHOdWOD e eoILALOB|e eeJeLI0Seq nuiuoBje ep ajauinu eueod a1e9 1S junijoe Jo} UEyIp eounjsad0ns nuosep leo ,alajes* 1oun ewuo) gns oe} 8s eojewojow IupwesBo.d jniped ul euinud ‘sueWn JojUniioe ® giewuo) eovewudx3 “eoneweyew eleweBod o ydaip SBUEWN JO}IUNI}Se eeseyeJcLajUI e| SoNp I9IzINEp eLOS) ‘ReUjOG INjao je 1S 429 ‘J2UOU InjnWo jnUEWELOdWOd UI YeTe ‘JUsJ809 (nejODIN, 1§ nueasgjeg) uewn injnwsiyisd je jeuoijesado jopow un e| Fanse eBunle ag ‘weyu0 aylunue no pode ul (eseie) luntioe reugosy eaveziundo aySeiewin eoysiigeqod 369) Ineo ® JeuoIzi99p jepoW UN pulsojo) jnJUsWeLOdWICD ‘je;eUDB ew ueld un ad rajulon eayeueql| eoljdxe nnd ne ‘ierzoap © 18 (WuaysueBi0\y 1S UUeWINEN) inInoof feu08) eeuIso}O} ‘injnuisiysd e& soysiiqeqoid iunjonys eesoywpy EWEPO}O} je150j08 18 layosoly ‘waBojoysd e eseouds euisiqod .MHIQE |nseglt" YwNU ySo} B eo BBaD e PaleAjoZe! siuLOd B 20 10k) 'soneu NinWIsIS B ,eoysiIgeqoid easezZIUeB!o~ siwpe ye ap ImueW euiney | Kaysy ssey iny 2 21189! 9p ojONpeN ox$IU 89 ezeeJ0d0 B1e0 B1e0}09)9 ajeuebio anes (eajoadsay sojyesonjaud Inyeynze, equizeides aie) eUUOjUI ayWe ‘efeUOINaU jajaja: ale ayoWOW ep ejjuswela ul ezeayoojs 1§ ezeeionjaid 9] 9eIxesAaU ‘jojo re luouneu lueyp fore ep 18 SONU jnwels!s e| Sew oywisues ‘ies Wordeoe) uud qUelqWe jnipawi uIP liewsoyu! ezee\deo 2120 Anizodsip un ase SOnIeU jnwiaIsis Felewuosu! 19109} WOJUOD “UOWUYg ‘AcLOBOW|Oy ‘logeD ‘A@|UEH @p jound e| esnd yso} e eo JJaleuojU! ‘eUOSy eoreaijde ep jezijee jso) B o1uuD01g 1S oIBojorzyounau IRNepoW eeLeasdseqUL queyodur sed un o1uisd sojiouny @ yoyduut 1§ SoMaU ininwaysis JolljourTy e ,eoneWayeW ealejepow" 9s | eiueIsU! EWN UL snp ne ‘ley 1S weveg mM) a¥RO}S EOlUSISIS-ooHaLUEGIO EZOIUIS JBiaUA_ e “oNEWIOIeW! |e joo U1 8 inusie.0 sojSuINS InlUAWOp Ul yezyea1 nsaooIg ,2ueloduaju09 fenetyisd sjesei6ord e] ynququoo ne 2129 eibojooewueJoUsd ap aiei20180 U! yue}iodul jo) un Inne & soUWIUDOIq awaysisans Jo}se0e ealeoy Uap] yeANOP BUIUdKS as ND inINSIA allied piyassp axeo ajeyo" Ip Eun 18 easuope sonpord sia wiaysisqns Injediouud ejsa 18 (injnayes yojonu U1) jesqeieo iniyounsy uy ajuibuo ae 18) “(LHS slueisqns nes euluojo.es wud ezeauolje ale) oliiuololes [90 @IS@ ouIYoIG wajsis¢ns ealen jy ‘eunisaidep aids gluipua} 0 18 10] @ aliou! e1ew 0 ‘eoiuisd Jojessaord ® aieoque| © sonpoid (vosupueg Bjeog) nes je ieuoriouny Howe UN “areLHIGow UL jueUWOD jos UN exe aze9 ‘(euIMiedop Uud ezeouoloe) —ojBisutuedop Jao isa worsisqns Bayon | "guuleds e| seIY9 1§ ajejapxue B] donp oiBieUeNpeiou ininue}sisqns je sseuolioury ep inseoxa :(youl4) sojueneq ® sunise.dap ep ieiujpuay ezneo aise 1 (ado ‘ueWo| ‘uo1ang) enisaidep eave|s aBeite in) eiuaioyep ‘ounong 'S eieogid ep eaveis jouojowe ued ad einbise ‘ale}enu, 2p Inssood najuad ide ininxeuoo je jeuotoun, jnsnuo} Sullau! ‘injmpaigns @ ayBen ep aie}s u) eareuluaW Ut Wepoduirjoy un sie Waysisqns yseoy ‘ayoedsas inweisis"uip suSe! ap nes sjeuiuwe) ajesdeuis ap ese euljeuelpesou uud ezeeuoijoe ase oneBieueupeiou ja9 ap jeuezoidas aise leuqeve0eNU! olwIyooIg welsisqns yueslo}U feu [80 ‘golursd klein guodns a1e0 ajeigaie0 aowuyo awiajsisoig Joluew eareuosap Inog) 2-8 epeouiad e\Se=2e UY Jo) Tesqaseo Inluound Ut ens ‘\je\ual6IA" fe fe/B01 un 9p pueundsip i& (snuuelejodiy ~ snusere} ~ jejsouau) ajeonsoogns Joqunyansis IBALL B| SAROWS 40)e0 e 18 [e1g91e0 INjMxOLIOD jnjanlu e} ‘@nmiuiB09 Jojljouny © eJapuod 0 no ‘soi}ejs0U8 ese 69 NU! Inl@Alu e| Znyp ayngysip yuns areo ‘axoyss ausiUed@U! ountimpului”, care a pus in discutie valabilitatea modelului algoritmic propus pentru activitatea mentala umana."* lesirea din criz& a fost posibila datorita progresului matematicilor: logica determinista a fost completata cu logica probabilistic’; conceptelor clare si precise li s-au adaugat concepte vagi, fluide; teoria clasic& a multimilor a fost imbogatita cu teoria multimilor vagi, cu ajutorul carora s- au construit propozitii si algoritmi vagi. Este meritul lui Zadeh (1965) de a fi introdus gi formalizat aceste noi direct in matematicile moderne,” Conexiunea inversa, cunoscuta si sub denumirea de feed-back, seprezinté- unut din elementele structurale de baza ale modelelor formale ale sistemului nervos. Natura informationala a activitati creierului ca sistem cibernetic este exprimaté de caracterul autoregrabil si autoorganizabil al creierului La sfarsitul secolului trecut, Breuer a imaginat o conexiune inversé pentru a explica reglarea respiratie, iar la inceputul secoluiui_ al XX-lea Holst si Mittelstaedt au subliniat rolul ei in comanda nervoasa. in 1927, D. Danielopolu a precizat rolul conexiunii inverse tn organizarea sistemului neurovegetativ. Mecanisme psihologice de tip feed-back” au fost invocate inca din secolul trecut de Destutt de Tracy, M. de Biran, J.S. Mill, W. James, iar in 1938 Stefan Odobleja Propune in mod sistematic, pentru prima oar, existenta unor legaturi circulare (de tipul conexiunii inverse) in structura operationalé a psihismului uman. De aceea spunea C. Balaceanu-Stolnici, el poate fi considerat un precursor al intregli modelari cibemetice in psihologie. El a utilizat numai conexiunea inversa pozitiva in care marimea de reactie se aduna cu cea de intrare. N. Wiener, cu 10 ani mai tarziu, a atras atentia asupra importantei conexiuni inverse negative (In care marimea de reactie se scade din cea de intrare) in organizarea sistemului nervos.®* t | i Abordarea conexiunii inverse a contribuit la dezvoltarea neurociberneticii gi a psihociberneticli — marea sinteza formala a secolului XX privind suportul material al viet psihice.® in cazul analizei psihoneurologice se impune delimitarea @ doua blocuri functionale principale: blocul de comanda (C) care prelucreazé informatia receptionata din mediul extern si din cel intern al organismului gi elaboreaz’ modelul actiunii de rspuns, si blocul de executie (E), care finalizeazé programele de actiune, emitand comenzi si punand in functiune aparatele de executie corespunzatoare. Se releva o legaturd directa de la blocul de comandé la cel de executie; starea si activitatea celui din urma sunt in functie de starea si activitatea celui dintai (E = {(C)). Dar activitatea creierului nu s-ar putea desfasura normal daca nu s-ar realiza gi legatura In sens invers, de la blocul de executie la cel de comanda (C € E). Aceasta face posibilé controlul asupra efectelor adaptative ale Sponsorilor, adic autoreglarea. Dupa specificul influentei exercitate asupra starii generale de echilibru a crejerulu conexiunea inversa este negativa si pozitiva. Conexiunea invers& negativa are un efect stabilizator homeestatic indreptat spre diminuarea sau anularea deviatiilor de la stare de echilibru.”” Conexiunea inversé pozitiva actioneaza in directia cresterii deviatie! valorilor coordonatelor de definitie ale sistemului, augmentand efectul .marimilor de intrare” cu fiecare moment de timp, cu © anumita ratie. Raportat la obiectivele sistemului, efectul feed-backului pozitiv este de doud feluri antientropic, evolutiv gi entropic, perturbator.”’ Modelul sistemic de analiza a activitatii creierului implica luarea in considerare: * a factorilor de mediu care opereaza ca niste marimi de intrare; + astarilor interne ale sistemului,|nuaia19 no aye\qUEp! ap Ia/OA Band en es ‘seIndulod [aoe UL uyvp quids mun eavesesui uud ieyulaip easeqoide no ‘tounye eige ‘(e.jseou ejeueld ad ejdweju ajeod as nu eueo nuany) 2016o}01q aiajnduios ezeeio es abunfe en eueWn ejUly pueD roume elgy ‘injeyns nes jnjuids cup oyabseua jnyodns BuneepioU! Isdlj eA | njrua;ndwcs aoaecap ‘aeE\quAp! ep aijejal o e| abunle eajnd en as nu giepoiou ‘uewn Insajau0 no eiBojeue ap eijeles ejonzap en 9s OUD 49 212s99190 IIjeANoe e813}Seound UI IyEINWIS I$ [elBo|EUe repojew ejusioys ul ejueseds ve und 1S) (e9sp. ‘IysuIoang 18 seulelg) uelodweyuoo §uoyeye0180 uN, ‘212 yes ep inoof ‘awai08} ap aiessuoWap ‘(eyoso|y “ginjoid ‘eanyesell| golznw) anjeaia wjeuiquios ‘uezouBo.d ‘ueojsouBelp ‘ugzundo :eweigaid sp unueb sojquayp earenjozas ‘Jojewio) easeoyquap! 1S EaseUIMILOSIP — jnele.0 ezeanjo{e 3] o1e0 ad aolyisd alijouns no aJejwis wouny eweyip ‘aindeouoo yensspe suieiGold oun ezeq ed ‘ezezI|e0! Bs jigedeo ‘uewn jniaieio I$ e9 ‘2160 dy ap wsiuedsw! Un yelapisuos pumy c1Uosj99;@ \nuo}e|NDIe0 ‘}BZVEINdWOD eimuls epojew gyeumniGa so} e yedalL {UeUIN Injnaie19 judoud ‘JoxuOo = epuewod ep ‘ejeuoljewuoyu! eseooud ‘euoiiesado — 09180) joadse qns. ‘onpoidas.aueo-sjeroynue ,ejuabiljaqu 18,01618:0° ajewinu BSe yinyjsuoD Ne-s jeiGojoneu e 1S re1BojoYIsd Bzeq Bq ‘BoyaWagio uud eiBojosnauoYisd u) esnpo.U! 380} @ ayezuajnduios wenuuis 1S feiBofeue eporey ‘jeuounau Jeusqns — o1yisd jeseue6 injmyodes injnsyiseds © epunjod ew aioBeisiuy o 18 mnjnusiai0 sieunnoe je o1Bojoyisd uIpio ap Jojoadse e esepuudins eyeAsspe Jew o ayuued eo eaace ul epizes a}eWUOJ-coIB9} jWeJEpoW! Infeywene go uijsns eiBojounauoyisd ul InsIeIo9dg OLIOVEUIqUIOD 18 ajeuoljoungjod sjeuoz ezeozue}e1e9 80 sjsisqeqosd 1S ‘ajeigale0 jalleoos ale poido} aijoaiad ep Jojeuoz pundsesco aueo “eisiuiuuejap 09 sjaie1 ep WW esefo gnop e aje6nluco ieUolioun) e siseudxe e9 ejejeidsaqur 80} B Injnuelaio eayeyANoe 8} 38808 Uj ".efewuo} eleuoINU eajal" ap 18 ,jeuoy uouneu" Sp aja\dsouce yelogele ne 19 ‘pa/Goj01q ejeuoundL Baier ep 18 joiBojo1q juounau ap efe\deouo9 e] Bp puluiog (eonewarew e160) U1 ys\}eI99ds) spi 1S (Bojoizyounau) Yoongoy) wweouewe iuenes 380) ne ‘injrualaua euoriouny je ‘eweurq ynidiouud ad jezeq ‘jewso) 00160) JapowW eeuaUase Un Jesogela ne a1e9 MWg 10] (UBUIgWOS B 18 ~ eije6au “erjounlsip ‘eljounfuos — \\duiis 19160) so\oye1edo ezeq ad esiiosap 18 wleredo uJ esnduoosap y ated exeiduico ejeuoljeuuojur ereyAjoe =O eleizo yAUjod ‘eusa|oog 110160] | jnjexede BUISojo} ‘go160| aleziiewio) 9p sepecoid eeo;de uns Ininwe}sis injpmis uy swanxe ups Jo\se0e ezed eg ‘euseyx9 ajiieyoul e| Jojunsundses ® eiuesqe ep ‘snede: ap ‘eased eaijs « ewierxs sjajuanyul ®| sounsundses e siwe ep ‘eajoe eaves « ‘URIS Enop e| ‘aliqisod 10) sojUeYS jwipnyginw eaeonpas uud axeidwos solWeUIp so}eWa;SiS InIPMS UL weoydwis ea}eyse0aU ezeainIsod gjeULI0y = 99160) werepow e 18 areulq Jezyeue eporey = (auger @P ebuer" 18 ,e.eqU! ep eGuan" a1apen ul ne asf sjosup feileniesgo eliaiseose ajsa nu aie ‘yepioge ininwersis © BUIUI ealeIMoNyS ap etigensge soe) & ap ealeyIsoDU ‘ed ezeleuiayul as (xoq 08g) aiBeu fayno epojay a}eZuENdWwoD menus 1S jeiBO/EUE epojew ‘ayewuos 90160) iwefepow 1S aveulg JazyeUe epojau ‘2i69u Jenne epojeur :jeqoj6 1S yoo|iws Jelve1e9 no apoyaut 218UN snponu! ne-s eowIE}sIs e1eziueBIO eo niquiesue UL Pesge180 WeUARDE JORLWEUIP eS eelueWN nsjUeg 2, 9UI88] 8p lMuUeU SIU BD ezea!ado 2129 gles Jojaisodu e ‘ininwaysis wunii2e 2‘gi justifica de altfel, sustin cd in matematica se Poate intalni 0 distinctie ce aminteste oarecum de precedenta: aritmetica trateaz& numerele particulare si tine de partea inferioara a mentalului, cea care se ocupa cu studiul formelor: pe de alt’ parte, algebra trateaza simbolurile reprezentand numerele la Modul general si tine de partea superioara sau fara forma a mentalului (corpul cauzal). Evident, termenii «cu forman gi «fara forma» trebuie considerati in sensurile lor relative deoarece, de exemplu, un nor sau o flacara care au o forma Sunt totusi fara forma in raport cu 0 casa. Pe de alté parte, psihologia oculté considera realitatea planului mental ca find o lume cu o existentS proprie si tocmai de aceea ea studiazd natura vietii si caracteristicile generale ale fenomenelor acestei ium, aspect ce justific’ si conceptia noastra cu privire la psihoontica existentei gndului, a spiritului ca generator al acesteia, lume diferité de cea tridimensionala, pe care o percepem cu ajutorul simturilor, si definita prin ceea ce noi numim triadialitatea lumii spirituale. Evident, psihologia oculté nu face confuzie intre ceea ce noi numim psihic si corp mental. Trebuie bine inteles faptul c& psihicul nu este tabula rasa, ci el este oglinda energetic informational si prelucratoare atat a ceea ce vine din exterior, cat si a ceca ce vine din interior, a ceea ce vine din lumea fizica, cat si a ceea ce vine din lumea spirituala, a informatiilor ce tin de tridimensionalitate, cat si a celor care apartin altor dimensiuni spatio-temporale, adic triadialitafil. Acest lucru il demonstreaz’ experientele asa zis.__paranormale (dedublarile, transele hipnotice, transele de tip spirtist, telepatic etc.) : Nu pune nimeni la indoiala faptul ca exista tehnici de educatie si Invatare — exersare a creierului, cd exist asa numitele ,matrici interpretative" constituite pe baza experientelor anterioare, dar acestea nu fac decat sd 64 ed tn eer ene defineasca calitatile unui ,psihic” anume sau superioritatea functional-energeticd a unui creier, dar ele nu definesc psihicul in genere, dar nici nu explica lumea mentala, Stiinta actualé nu explicé cum se transmite informatia psihicd, considerata de psihologia contemporana forma superioara a informatiei, de la un individ la altul, prin telepatie, sau cum un psihic anume, ,manifestatia psihica’ a unui creier care a trait acum 200 sau 500 sau 1000 de ani. Ea se afla undeva, stocatd, ea exist, si dacd exista inseamna ca are un anumit suport energetic. Noi credem ca a venit vremea sa purificm imbajul de anumite concepte care si-au pierdut semnificatia gi sensul in pragul mileniului trei. Dihotomia idea-real, ideal- material si gndirea analogica in consens nu-si mai justifica validitatea cognitiva. S-a confundat mereu ,idealul” cu ,psihicul”, ,planul ideal’ cu ,planul psihic’, ,imaginatia’ cu diferite experimente materiale, abstractul cu fantasticul. Gradul lor de profunzime depinde de calitatea psihicului, de experientele in domeniu, de calitatea si capacitatea creierului de a stoca si prelucra informatia, dar nu ttebuie reduse la psihic si cu asta basta Psihicul este mult mai mult, este fereastra prelucratoare si diriguitoare a spiritulul divin din om, care apartine altel dimensiuni spatio-temporale gi energetice si, de aceea, pentru @ mentine un anumit echilibru al fiintei umane in lumea fizica (ce fine de o alta spatio-temporalitate si vibratie energetic’), fereastra rezultaté in urma imbinéirii, intr-un mod cat se poate de subtil, a materiei (corpul fizic) cu sufletul (spiritul divin). De ce mortul nu mai are viata psihic&? Pentru ca cel care anima nu numai corpul fizic, dar si creierul care Ti apartine, a parasit dimensiunea spatio- temporala si energetica in care a trait si s-a intors in lumea lui, Corpul fizic se descompune in elementele tui componente (,din pmant te-ai nascut si in pamant te vei intoarce’), iar sufletul cu celelalte corpuri ale lui se retrage in dimensiunea cdreia li apartine, in psihoontica triadialé9 Looe wey eimips ‘einong Yemow ycben ‘sonod 2 °Y my eoreen LL sIuNURLIY ‘PZEULIN 20 8/89 Ul eSpan oA ‘}eO IS BNSEWI G0 UI “eneD 2] einfe eu ejeiqes80 Jojajapow e IS Injmuala.0 e aoLy9|901 JEUAYOR & EZIIELE 0 gO slog “F}eIN Ep & Sp JeIyD “BoSpuIA ® @p IS Jep ‘apion e ap ‘eso e ep easeind ale inpueD TeHHeWoyU! e108) JeoBW IOI) unjnpUB6 eara;nd Joywnyinw ep jus!oyns eol|dxe nu o1yJsd - Jalai0 — jayns eijejar 2] oud no winge eued esndxe a108) 0 IDIN UninssaAlun I$ injnsowisog e ‘yulpuozap IS LIpI0 ® ‘pinjeu u! Wun} e "ee Ul gaseou ejuezeid weoynsnf eu lung 1§ eauin| wWeoyAsN! wing Zauun| UL BsISeOU ejuazeld 20 ep 1S wino ‘spun 2p wegasjuy au es ingayj Je ayuleUl uinoe ap elqy “euin UJ giuezaid enseou eudoud aidsap InueAepe ul ‘wloin ajazejsitu Ul aiaiiul ap ajdayj eo |S asajalul y tod o1eo ‘araySeouno ep apei6 ayunue eisx3 ee 3d jou wien e120 uy eayeyresoduiay-orjeds uj ‘esySeouno ul engounsu! Einsew © gisixg “euedap lew webvew Bs ANiUBOO nujsou jnuNsep HSesuj eyed eu nu ed ajse eyseou ealeg ¢ 2/20 89 8q ‘oluiIU unds ie nu ejeiuins “yusnSuoou) ep quansuosgns 9p yuensuco ep ‘ef}ewuoju exdsep eeunoyu! ap ‘arjeuuoju) ap ‘Iuoinau ap “s9}919 ep ojoouig ‘wnoe eued ejejelo) ajao ezeansuowiep © ‘euedep ew eBlew jod nu 19 eiBojorzyousd ei6ojounau “eoIZyOIg —“eIUUIYOOIG —_‘eIBojoytse ‘9}9 Inoyns no muds ‘ejeuiBew No giejusw eawn| ‘eeupug® no injosjeiul epunjuco es JeUNS eo nwo \§ iojeei9 Juids eo INWO Ezeareidie}u| pueDd lounte gluepine eulnsp siie}eueiodwisyuoo elznjuos _Joyns eo sajajul ‘owopow eisiieluelsixe allyosoly ur ayewiojap ayseGal ‘IeIUaUO 198s 9I9}x3} 9}e0} ‘uBI[O OIUeW a}e0) IsaqUOA 99 Su 2129 sidsap ‘IgeIUeA inLWO 18 — es\eyeUosied aimnsuca 9180 — oleousjul sinoiyen tA s0}89 eWNs eo sejaiu! luo exiut alueveyp aun eluersixe eqwupe nu ‘oul ut ‘evalu 8P wiujws Yo} UN no BUEosiad aoUO sp INI y sjeod alco '8 ajunson| 3120) euijuos aue9 ‘gyaIHeUL ‘umeu © euoWeLU BIEUNUILY ‘eoreyseye sojaleUe elusisixe adsoDe ES cain fu “DisIeAelg “3 P asuosep jeldwiod ap 1§ sowiny Bp yeIe Sieve unueidgns nized 3ja0 ulp ase0ay ut ejein ap aoidy siduexe yeoep quns nu axeo 1S a9 JURSexD Je} ‘Ueyoenp Reewnuep jueIpul eo Baad ANU) “sonuENd Joidiouud b2eq od ‘eulpmywis © goresouL Nu JeopUI IoIW I Bolzy eeueow ednp jeyuew injnueid Bien eldacoe nu ‘pons Sjumsuos e| seooe ap aByVepow Bo BIoapad Paveoynuap! IS \oiieypew eerepunjoide eojidxe es nu ‘oquenogns Inwauiop ep uli aieo ‘unpueB-iojapun e EjUeSuODUT I$ gwensuco sisywisuey ap aijeyepow 18 ajeroaje Fordxe nu ‘pug6-Jojewioj e nijeds uy eilosiosd 1$ easewsio) lode 41 ‘pue6-spun ap ejsiue ayuued 30 ealequoouos Spnjoul e129 ‘jeWeLN Injndioo eaieyonzap e} abunle 98 8189 Uy Inpow goydxe nu ee yn lew eg “ow aunds 8u NU goulluIRs eIBojoysd Union) ase0e aidseq jwepuedepuy‘leluinSuoo fe inoIYeA un eo ezeRLaN] fe puED founie 18 189 ‘0224 minueje.o jripauu Uud ezeason| [a pubs fume JeIe ‘e}es19x9 18 ejeyjonzap y od ales sl}eynoe) a1e0 Ul InpoU ‘ezeauoriouny jejuEW jndioo 81e9 UL INpoU Borjdxe {8 EzeIIE}OD “es8Ue6 UJ eyNOO e8D IS 30 “EUEIPUI eIBo|oYIsd lv eoldxeeu sep ‘gueoduicyuoo eimeiyisd § eoyuins Biboloulsd ep yensuowap ydey ‘injnwo elein ws yueLodun {oun B9e0! e129 ‘avipueb 1S eluvop ssjuip esuidoquos audsep SeueUFeULeY s1dsep sISeqiOn BUEIpUI eIBoIOUIs< 2UeUn BeuIpues U! eoeO! I| e169 8d iniou auosep 16 erejow eejuewafe Rjueysqns op efeuinu Qns einosouno ‘gayoe sp wasxe IS BiUaBIjalU-RuaS ‘sin Blupisans sues eace auosep es gaseeoul 1S uenuisul op a}8e49} 8s 2129 ‘e1n90 JarBojOyISd 10) auIRaL IMLAY,Capitolul II ACTIVITATEA BIOELECTRICA A CREIERULUI $I MORFOLOGIA GANDIRI Wl.1. PRINCIPIILE GENERALE ALE ORGANIZARII STRUCTURAL-FUNCTIONALE A CREIERULUI $1 ACTIVITATEA BIOELECTIRCA. UNDELE CEREBRALE Raportul psihic ~ creier impune explicarea muttiplelor aspecte si implicatii generate de acesta, fapt ce nu se poate realiza decat prin rezolvarea ansamblului de principii care stau la baza organizarii structural-functionale a creierului Aceste principii sunt unanim acceptate de oamenii de stiinta si se gasesc in majoritatea lucrarilor contemporane de Neurofiziologie si de psihofiziologie. Principiul neuronului dezvaluie esenta organiza structural-interne a creierului care, din punct de vedere Structural, este un sistem cu organizare de tip discret (discontinuu) constand din .elemente’ distincte, numite neuron." Organizarea discreté confera creierului 0 fezistenta sporita la perturoati, ti amplificd proprietatea compensarii functionale in cazul eventualelor tulburari si leziuni. Datorita ei, creierul dobandeste atributul stabilitti si al ultrastabilitatii. Acest principiu face posibild mentinerea in limitele unui echilibru ‘satisfacator, asa cum demonstra psihologul Mihai Golu. Principiul centralizarii exprima tendinta logic fundamental a evolutiei filogenetice a sistemului nervos, cea de convergenta reciproca gi de grupare a neuronilor ansambluri relativ compacte, denumite centri nervosi Acest Principiu, din punct de vedere metodologic, impune cerinta c@ activitatea oreierului sa fie abordata nu numai prin 68. | | | | raportarea la starile si functionarea ansamblurilor neuronale sau centrilor nervosi, ci sila interactiunea lor Importanta acestui principiu const in crearea, la elul creierului, a unei diviziuni gi diversificari functionale, care permit acoperirea unei forme cat mai intinse de solicitéri ale mediului extern si elaborarea prompta a eactilor de réspuns. Acest principiu actioneaza si in sensul Coadaptarii si sincronizarii reciproce a starii si functionaril centrilor nervosi individu Principiul cefalizarii este legat de concordanta dintre planul general de organizare a sistemului organismului si cel de organizare a sistemului nervos. La om, acest principiu se manifesta la cota cea mai alta, atat in plan anatomostructural, ct si functional. in plan anatomostructural, portiunea cea mai complexa si cea mai diversificata este encefalul. in plan functional, integr3ri de tip superior, care stau la baza fenomenelor si proceselor psihice, sunt realizate de catre formatiunile neuronale din segmentul cefalic al sistemiului nervos central Principiul corticalizaii araté c& scoarta cerebral tinde sa devina mecanismul suprem de comanda si cont subordonand astfel functionarea si activitatea_tuturor celorlalte formatiuni. Acest principiu araté c& progresul cel mai puternic in sfera psihicului se leagéi de evolutia scoartei cerebrale, fapt pentru care si in studiul raportulul dintre psihic si creier, accentul se cere a fi pus pe rolul integrativ al scoartei cerebrale, Principiul diferentienii si specializani postuleaza ca legitate obiectiva diferentierea structuraté si specializarea functional a elementelor componente, generand ideea ca functia psihica se constituie concomitent cu mecanismul séiu neuronal, Principiul-ierarhizérii $i integranii sistemice exprima legitatea _complementaré a principiului diferentierii si specializarii. Daca diferentierea si specializarea actioneaza 69R100) le nag "19 s)sv8AuN faueD OND NOWaBUBARDEIGp IS e120\IPO ep jUALUNJISUI UN ese eUWES voslonaia SP WAISS e9 jnlequi] yenowe injnfequiy eareyonzap Ul jpiuede einseus ad “auewnseju lugojunwio Injnsaooid inpeues up sndw) es mezyeqianinidiouug co tHeaunyed 2 eluaysiza! nj easew Bole e160 ide) ‘eiueptinpe! ep YeoIpl few! [60 musIoya09 no [euoHewojur jnwasIs 88 jrueIeID _“aleuNsep | fesew inun © gyeseeeu eeieBunle eindise © nnued aiep09 9p sojijesedo jnjpauuoqu UUd uligo es eiuepunpoy cor @leo|unuiod ap ajajeueo ad ayuazaid sojejowobz exdnse Sfeuoljewojur sojejeumas folios" IueuOUNBse sjeunsep Bapacoid iS jevado ap yniqwesue ‘Bie) sues UL “pwLdKe eluepunpey “luieixe nes wwisjul y 0d a1e9 uoveqinyed so|uo}ee} eaunijoe e} Injnisiaio & sleuoHiewojL! WeynIDe veluarsiza) ezeq 2] FIs eluepunpay jnidiouu, ouejue joydeaqns un-nu) yuon wie eveo eidssp enveGou 1S ennizod essanu eaunixaucd ‘eljnoexe op 0 1$ epuewiod 2p Ndo}q alinosip Ul exjur ory “aseziueBloo;ne 1 eve|Bal0;ne no SyaUagn WAYSIS &9 InjnJelei0 & sleuolgUN) ap jesousb ininpou! Bzeq e| BIS asvaAU! NunXeUoD inidioutt eueysqns uejd ur nu i$ 20d tueyoayes fguopuen 18 wersape ewe\qo.d eund es jeuoljewiojul ued ul feunu ‘veg jeuollewojur asapen ep round Lip eoujawis AjeleL IS eWUEyeAIL9e UINeD ‘injniBle:9 nudoud ‘poo jnjaqeyje up Bled BSINs |njeqeje uIP ejleUIqUOD (eunjou “BIeUW ways ‘sreWUazeide! ‘auiBeUL) Zleuy s[evojewuoyuoyisd iojumjonjs je gonewiBesd IS onUeWes Jone) earezyea1 ElIq)S0d BuIAap aieaypo9eD = siesyjpo%e1 — axeoypoo ap ajsjesado aul anqeubisep aiuapuodseico jeun eelensed |§ eallige|s Ug cov (2) POorNynyEgeyTe MUONS ed (y) BSINs-NMeqesE Inuodns ed ap leljeuuoju) yuouosuen ezeq ej neys ales 20160} 1hpuo9 I$ uojesado ep njawiesue un guizeides” ‘njod IeUIW eeunds ‘nidiouud yssoy “ajeuOuNoU JojeuisiURDSU Inoue! uw aezye281 poo-eyrjeugwos 18 —aulayXe on Jojejeuules aje enjoedsel ajonsuiejeieo o.qus ,qquengjas @njeoyluwes ejuepuodseioo oun lupnisuca & uIIqeIs eioaup ul ezeauoljoe Injnwisyiowoz: inidiouug iNnjNoIYIsd Je NuO\ ayes jnsa}DeIeD {IN| B1BOUSIX IHEWOJUI Bp 1S BIEINI 8P 9Ja8iNs ep injniale.0 \WeUoIouN) ejuspuedep « ‘ej0edse enop ejuapina ul aund aoyowowloy ~oyowioz! — sjeuoewioju) juglepow — jnidiouney (sundses 8P \IZuaui0D eare.ogele) Bluse 18 (eieye UIP injnwelsis eereuolidecal) giayeje Buen nop e eaunijoesezul eundnseid aio ‘xayer imge ‘Jequed somau injnwaysis © ezeq 0 gieuoljouns ayeyun eo ezeoinisod 18 Injniaiaio WeWAROE euNyeU I$nsu) ewudxe injnxoyey inidioutig InNU@WeYodWoD BaseunSeysap_ UL eseoues ein e| sonp ale|nWos ap ,ininoo\q wuguoliouny eee99}y “ennoul eweyIp Anup 1ajvelnouoo eevenoza) 1§ aigisod jeluy 9jeo-- up auindo eyueueA eo1sBele uud iguayoe WeoyIueId ezeq e| Rs aieo ‘eIzi09p 8p Inmsaooud ale sjeuoljeredo-o0160) ojewayos pundssi09 9] 2401e9 BAREINWOD ajsyWNU ese ‘oIYISd Injnwaysis IUBZINeB.0 Injor UL ‘jesse EzeeINULICY 9g “INBUIS JnuN Jeop © “IMeyx@ iInwins no Yodes ul angedepe sjuswieuoduios gnop diy iSejeoe uu enaje ajecd nu nwsiuebio Blave9" jiniviod ‘uheynIsnjoxa @ eo|Goloizy eeba) » tnjnuisiueBio ininwaysis ae ,ex189" ap I$ ,aienu 8p JoNBueA InjnugwnUu ealsSe! 1S COTEYSIeAIP « “wowe} [op 8p suuidna aysa jup;nwioo jnidiouug za: BIEUOPLORIMNs 'plegoI6 golWaisIs syeyeuoljouns o-nut ezéeiasul 3s ‘ajSoul|dapul o aueo ad gIe00] oyloads eaeyeuoliouny eBue) od “eielnowed gieuoineu eunjonys a1eoaly ‘sla eu unijoeieu i$ Lme6o| 2p uigers eioaup ul BzeeuOlise polWalsis ealesbaqul i$ eoleziyele! ‘efeuouneu Jo\UNitewio} 18 sojmonns weznewoine 1S WeZIeNPMIpUL ‘weYWEP elloaIp UL ayinformatie! prelucrate si integrate Ia nivel psihic. in calitate de semn, cuvantul dobandeste o functie designativa si referentiala."”” Creierul realizeaza o operatie de recodare si transfer, in urma careia cuvantul preia_continutul informational de pe suportul biofizie si biochimic primar, inscriindu-! intr-un circuit de transformari si relationari superioare, bazate pe abstractizare, _generalizare, esentializare. Cuvantul nu este numai un declangator al nor reactii, dar si un instrument de construire si dezvoltare proceselor $i functilor psihice, in special a celor cognitive. Principiul instabiltati' demonstreaz& ca, in plan functional, organizarea creierului nu este nici data si nici infallibila, perfecta, El exprima proprietatea creierului de a-si elabora organizarea functional in cadrul interactiunii cu mediul Intre activitatea psihicd si activitatea bioelectric’ a creierului existé o stransa legatura, insuficient studiata pana in prezent, Imaginea electronoencefalograficd (EEG) este cea mai raspandita expresie grafic’ a activitatii bioelectrice a creierului. $tiinta actuala nu poate ,cit” pe EEG continutul fenomenelor psihice, deoarece potentialele bioelectrice Constituie doar suportul material al informatiei psihice, iar aceasta nu poare fi descifraté decat de ,matricele interpretative" elaborate in creier pe baza experientei anterioare @ omului, Suntem convingi ca In viitorul nu prea Indepartat se vor construi aparate in stare sé descifreze Continutul informational al ,codului nervos" al fenomenelor psihice Exist numeroase date chimice si experimentale care releva corelatia dintre particularitatile traseelor EEG, pe de © parte, si nivelul intelectual, intensitatea si caracterul activitatii mintale, stare afective, tipul personalitati ete,, pe de alta parte. S-a constatat cA in starea de excitatie a creierulul, indiferent de caracterul activitatii desfasurate, survine fenomenul de depresie al ritmului alfa si imbogaitirea 2 ‘ecommerce ene eee tabloului EEG cu ritmul beta. in timpul unei activitati mintale, depresia ritmului alfa cuprinde creierul in intregime, dar profunzimea si localizarea depresiei depind de natura activita Unii cercetatori au ajuns la concluzia ca in timpul operatilor de inmultire a unor ciffe mari se manifesta o alternare periodicé a intensitatii corelate cu depresia simultana a ritmului affa la cei doi poli ai creierului mare (frontal si occipital). In timpul operatiei logice propriu zise, focarul activitatii (depresia ritmului alfa) se situeazé in sectoarele frontotemporale, iar in momentul urmator, cand are loc memorarea rezultatului (imaginea vizuala’), focarul depresiei se muta In lobii occipitali, Altermanta se repeté cu prilejul efectuarii fiecarei inmultiri. W.G. Walter atrage atentia asupra aga-numitei unde E (Expetancy Wave, adica ,unda asteptarii") sau Contingent Negative Variation (CNV), care nu slabeste ca efect al obignuirii nici dupa mii de incerc&ri, mentinandu-se atata timp ct este prezenté atentia subiectului. ,Unda asteptéri intervine in cele mai variate imprejurari, spune Walter, care ajunge la urmatoarea concluzie: ,...creierul uman este, in fond, un organ al societatii, atat de fin receptioneazé el semnalele emise de creierul altor oameni’." Unda & apare jn regiunea prefrontal, aflandu-se sub controlul activitati verbale, si dispare in momentul in care este anulata, pe cale verbal, sarcina de a raspunde la semnal. Marimea ,undei asteptari este functie de informatia pe care subiectul o extrage din semnal Metoda electroencefalograticd nu solutioneaza nici pe de parte principiile activitatii creierului si cu atat mai mult natura puterii gandului. CAteva rezultate au fost relevate de studiul direct al proceselor nervoase cerebrale gi de folosirea unor mijloace tehnice perfectionate, menite sa stabileascd un contact nemijlocit si de durata cu creierul uman. Astfel, Walter, Delgado si alti apreciazé utiizarea 2B ]sl ou, Y9NWBDIB apes Je nes ue6xX0 ap ininyode jaonpas Sijipuco Uy 1S JeIYD “(o1@ euuoopue UeiBevep ‘eolueyoziy9s Ue}S ‘suaboldalide ‘81200)) 212199180 leize09s eje e1@nas Jo|uBsNqIM) Inzed UI I sede lew! 9[3 “punjoud jnuwios u! eqUeU|WOP UINap IS aIeMIGiAn @p ininjealu easepeos no Byep 0 sede eyep ajopUuN ° ‘SJeyMOYIp 2p yeoIpU pesB no awielqoud eajoza |mo@igns pugo ‘ejenjoajaqul nes aorzy ljeyayoe jaun |uenjoaje Insino Uy gulWopaid Bj8q jnuAIY “eounyqueg ep ealeNsiUIWUDE UUd esnpul ‘ezoo1eu ap eaejs ul axedsip 1§ axfegels 13 ,,,'2SIz nudosd ejequoy ajauoz ul I$ ejeyUe0 eeuNinjonuinouo Ul yeudxe eUIq teW [39 ajse BJaq jnURIY “sJEIDBIOS ap aienoeded 1$ sreyIq)suas eyqasoap a ‘njoo ley Bounds wino ‘ewejoal eynzeos eauipnyidwe 1 eedIpH ejuansal4 wulpnyidwe eeyesoson 90; aye ejeq InjnuI lajuancayy e210}6019° 9 PIEPO ‘8/950 ORY ep aluenday 1S OSSUIETUL 8S JEP "8/080 Ob EP aISe gUEUIWOP ejusNda!4 “s/oS0 OSZ 18 0g eu! esuUdna eluaRdey 0 axe BIOq nL « “eoyloeds HEANOR laun easeAjozey nnued Bugesuadsipu aijpuoo ‘gjes0ue6 golBojolzy aineBaid 2p aves Byun eSe jafse puge.0 ‘e1eID}09 ap JojunBeld alunpou ezeeiGe, ‘gegsiBeiu nou efjewioju) puenjers IS pugose: ‘leOWeW injnuesse" earelojdxe u! jueyodwit Jor un poeof eye jnunU go euNdnseid sayeA ys 22 OWedns JoUMENS voienjoe ap gnyeBou ezej 12! “ioliecos ale apunjoid Jojunyejs eaieuolioe ap aiapgoaid no e6ea| as enizod Ze} 20 elznjouco sex) © 13 “@/e0}euuN fepun B Eze; wud 2] @pun joun e ezey enop e-ap ead bap eala00R Joep o/eW! few BZEIIA 0 NO eonpoqU! as ezej BNop e-ep eed UI apUN B 9B) awd Pe1e9e) FO YeVEIsUOD e WeIqUd Hy 2878 @pun eydojuos eyje ejepun aySeunu iadser “gpun enou o efep edecu) eo esiosae tL 721 “90lZeuIq IUarsp Jod eye ajepun ‘sew aulpmydut PURO ‘C104 lust} ap apeouad nos oualeon oars Broz bl Jede ele sjapun ‘svoysiwe emBuls ieun inipeo “4 £9 Inides yersjau ne (9961 iadser) uoreiea.e0 fy S/950 11-0} @isad — spidey rew ajaquau Bzeaniusove 98 esuatu) ejeryaojaul ones Inzeo ul Je! (S080 6-8 xe |p) aIU9] Joj|UauOduIeD Rolenluaooe 90] aie 1e}0}" sneds: 9p eoie\S ul (SPS0 €1-9 ejuencay ap epueg ulp ajueuoduioa puezuudna X3|dluo0 Je}oese0 un aie eile epun pinlpul aveoay e| eo IES Ne SleIUeWLsdxe ajareo}eloqe| WJ ajuEIeOIaD | ‘SusBouronjey ajueysqns ‘ooa/e — soi Soe No unBosp Josep Eaves uu sol) sae et Sllesisuowiep ednp ‘Jezsje1 y sjeod inuqu Jeq ,.,e\ueysuos Mie}e) oulluew 28 eye mun eluensay odbosied oye £7 aibolored tesngin; 4oun ejueysixe goipul nu ioju 6 pBea, Ss nu E11 INU ‘fequsWeYodWoDoYIsd aiapen ep jound up 7a kzelluspite 2s nu uni ysa08 BleWuoU elieindod uIp %o) ANBUIXOIde B 4ep ‘Ari O}-05 alSeSedep nu eye myn Pauipnyidwe “(2961) serzeiq eus wind edng. « 'S/S0 001 ised 18 GOL e| pL e) ap (J) Bjaq yepun . S980 €1 8181 eB} ap (n) eye ajopUN » ‘s)980 J ep ej ap (Q) EY} ajapuN a 'spso se ®1S'0 &/ 8p “(9) evap ajepun IN 8p Unda ajereojeuuin JeulWaIep ne-s ‘s0) 19 S65 od “se1G0!00 so} nusU #6 JORpUN Elusloe ero Re QuwsPoul sjue}e0195 .,,, eo1uONI9)9 Jo\UeW jmioynie O Saeonleid uns 99 step “inyrusia.0 ae sjound sojoquayp Frouloale eeieinuns ‘eyed eye ap ad sel “feigoiss Pnsel Bewizunjoid wip josup. souygaiao|g Joloueulous, "e1e}99/00 ‘Sued 0 sp ad “yuused a1eo Hlewue|duu! so\zonoaIo* Undele teta apar in regiunea centralé a scoartei cerebrale, in conditile repaosului muscular sau, cum Spunea Walter, pe fondul unor stari emotionale puternice. Ritmul teta cu 0 frecventa intre 4 si 8 oscs se considera patologic, Dup& cercetarile iui Milner, manifestarea unui asemenea itm a fost inregistrata in tumorile regiunii parietale.'"” C. Arseni a constatat un ritm teta hipersincronizat in leziunile profunde ale creierului (tumorile talamice) sau in procesele patologice difuze (encefalite si menigoencefalite)."* Academicianul V. Predescu gi colaboratorii sai au stabilit ca ritmul teta apare fu numai in cazul afectiunilor organice ale creierului, ci gi in stari psihopatologice, in concluzie, atunci cand scoarta_cerebrala functioneaza la parametri optimi si creste excitabilitatea elementelor ei neuronale, se intensifica si activitatea bioelectric’ de baza. in acelasi timp creste si amplitudinea atat a modelelor lente, cat gi a modelelor rapide Cand starea functionala a scoarfei se deterioreaz& si nivelul de excitabilitate scade, activitatea bioelectrica Spontana slabeste, diminuéndu-se amplitudinea atat a undelor lente, cat si a celor rapide, Aceasta are loc in cazul scaderii temperaturii scoartei (racirea scoartel), al intoxicarii cu cocaina sau al anemieri creierului, determinata de feducerea sau intreruperea afluxului de sange.'™ Asemenea efecte se pot constata si in cazul tehnicilor yoga de refinere a respiratiel. in acest caz are loc 0 madificare complex a intregii activitati bicelectrice a creierului, in functie de durata retinerii respiratiei si a concentra yoginului.'*" Cei care cunosc aceste tehnici le practic’ cu mare prudent, Aceste experimente si concluzil stintifice nu ne spun prea mare lucru despre ceea ce se afia dincolo de cele Constatate. Nu ne spun nimic despre lumea gandirii sau a gandului, despre emiterea si puterea iui, Gandul exist’, 16 Ucide, traieste, da viata, poate fi transmis? © alta limita a psihologiei gi a stlinfei. Lipseste ceva, fie un limbaj comun, fie un «liant conceptual» o sinapsd informational de legatura intre doua lumi: cea a gandiri si gandului, pe de o parte, si cea fizica, pe de alta parte. Cine le uneste si cine le desparte? Sa fie energia psihica? 16L Jepow ywnue un ne ejaje: aiseoy “gow ew nes esew few ginsew o-qu) pundsaioo a1eo eseoneu unsinduy ap ajeja1 (@/200n 9I9pe09 snid injruelevo je uewuBas) Injnfequul} inyezede u onpoud s|unpue6 ‘jeuotiouny yoadse ang -aripues P Joj@jepow e& BIEGIA alseidxe o ejs9 912d ‘infequll) 18 eyonzep 81 PIepo}O, “exeoUsUE ajeuOZUeS ales alulen ‘9p ajeSuelosp ‘aszoniau! unsindw ap unjuel ‘ere\uouepuNy ‘ejduis espueB ep ajajapou jndeou) | ejeaul Inlideo ‘njdwaxe oq “eue}enuy 1S euowaw nsjUad eoIBojoyIsd ezeq alede jepse 18 eqiseoce e9[eo aBele Jon eieojguun eiunsindwj uojesdeujs eidnse jeoads uy ‘ereouayue ajunsidu! yeulwuelap ne eveo solwiyo Jojgoyjpow! EIUOIeP ayiqissoce lew UIAEp J9Ia10 UL eseonIOU Jo|UNsindul| ale ueieo Bjour “JoWA ul nou Up Bede es pun noan Uy iS neJsixa ued ‘aseonieU UNsindw ap sjeicioy ‘2¥819 U} 90] Ne aueo (nu nes ejuensuce) aieousue ejeseoo.d ap ‘seid jew ‘nes sseoueue @jueuedxe ep ‘ie inpug e| ‘epuidap aie ‘injnualoio ® pieouaul eoseweBoid ep \§ sleuozues ai\leyoxe @p yeuluoyep ‘zk ‘W eeunds Wino ‘ase — ajuensuoU nes sUSn§u0d — 48189 UIp Jojessooid sejoeIeD gz WanSuoo dy ep yuauOdwWOD UUd eyNysGNs puly OIOW BUEN ‘asienul junreuos eBuAA ‘IniNjo—Igo e aleoyqUep! 90 eAgluBoo-leuoleWOYUI-eBUaN. _‘eojeBseUS-OoIWeUIp e6uen jewnu euewe: eo sued wo e| iInjMouNsu! in‘oWIpe Wig qweIgwWe |MIpPeW no Jo\UNJode: eeJe|Bes U) UeLodu Jo. ne ajeulue e| exeo snyouNsuy e[eeWeLoduosoujsd Jojsoujeus ealewensep nidwexe ep ‘ajinjonul oe} lupisise woysisqns 35808 ul ‘enjeoylUWas entnjone HEARSE 'S leinw —— euwasuod yod as nu JuanSuodU! injnwaysisqns e198 u| UanSuoo iNMUAIsisqns ele} UI yUalepuode:d ezeezyea1 88 uewn oylsd injnwoysis elinjoag sey" MME JOjUN}ue! jndg ap ‘yeoyjutey InsIiqeqoud JepOW UN-NUI es-npuliosU) Je eolWeUIP ‘(a}eNaqy ap SueW! pei6 Un) soUo}eUIquCD ewNqluodsip ap |iqereduiooUt 8 BP eee, IMUeRsueoU! Yeo9p yeoIpY lew ereyxa/dwoo ®P JUB!9N809 UN epasod J@AlU Jsaoy yUe_RSUCo INJ@AIU juayns BP en ngs! JaewoNU & eieo|IOFEN IS alelonraid mines, Inimeiede eu ed 1S 20 jeuoHlewlowus inimnuguos ely ad eye yey 18 ueUoysues HEU! JEU 3199 “OUOIS!-AINIONS eepen ap yound uid ueUr lulusres [e |e19U96 ininssooid euojoren “Se pugesusdeten 'S po1G0) elev: eidean eo aiede —ajeuoijewioyy) lueziue6i0 |e uansuoou) Inue|d pow yseoe uy ; feuofes e} leuorjex soon uoue! 221801 8] grnoale eoI60) B| ap hyporful YoOMtwBU B| OP “AeWoySUEA-ARDe e} a\sinduu-ajaeoy er ep Jeuwijap ezeIveds yeluarayp ayeo ‘owe ‘etluasoypou sega ANaNO RIBOSE SOD 9S .,OHOUOEOWUO lenpIAIpUI Ie ipo SuO1S| Ueld Uy 3P}e ‘Injnialei9 EeLeoAZep |g euinjons yeoap ontpedsied sye eorduy e120 ‘innolylsd einiong rseou JowpugS © exewin eo igi PUPMUES © ONBWIOS INJEpUNy ezeEUUOJ BaISEde SEO} — injnwsiue6bio ouloess eluIp easpan uy spuel6 1S tyosmu ey ajeuwes SP ealeywa 18 eareionjaid ‘jeuy ul 18 491819 uy eunusigo Sinuliuoo sojeweiBod 1 Joep ezeq ad Joniewuoyu BP ung, (et0}uL10U onpe 2129) ojeUozUes ajeuEbi0 e| 8p lunsindwi! jou soun ewun uy 40) aIZUUOYSUEN “JOJesdeulS B Entoaies Beunioe und 0) aiigoyipow ‘aseoniou unsinduy 8P Jojaeja & SIE}SUCDIEIU Bp JUEUEWAd Insor_ ‘esdeuls ap sojajound eudnse enyoay ys 6 navou ex eve0 aunrsridun uso usucurd eon SB 2RS_SseOMOU Lunsindu 9p ajojon ap “(asequiyos I$ ereinsejsep eiusueuued uy jeye) leloduey fede fepow ‘m8 gluizeid 8s jw uewn Ininsejas0 eeleAnoy YOIHISd VIONIN ‘OIHISE IN INNAWONSS INLUN I$ VALVLIXE TAD enspatiotemporal. Modelul limbajului reflect& géndul initial codificat in formele obignuite ale limbii date (vocabular, gramatica si sintax), M. Ryzl__ consider’ cé undele de denumire si modelele de limba se desfagoara paralel, fapt pentru care gandirea si expresia lingvistic’ se influenteaz4 reciproc, Modelele de gandire influenteaza formele de limbaj, in timp de exprimarea verbala face ca gandul fugitiv ‘fle mai concret, gandirea mai precisa si mai ordonata. "” Numerosi fiziologi au afirmat c fenomenul psihic nu este decat fenomen nervos si a studia psihicul inseamna a face fiziologie. Care este ins& natura fenomenului psihic si care sunt relatille dintre activitatea cerebrala si cea psihica? Activitatea psihicd nu se reduce la cea cerebral dar o presupune. Activitatea psihicd este cu mult mai complexa, ‘ar gandirea este un tip special de vibratie energetica care poseda o anumita incarcatura informational-cognitiva cu un puternic impact asupra materiei insdsi. Gandirea da nastere vietii (,la Inceput a fost Cuvantul”), dar poate sa si ucid’. Incarcatura informational-cognitiva nu este altceva decat energie psihicd. Pentru a intelege morfologia si puterea gandului este necesar a intelege deosebirile dintre fiziologic 3i psihic, pe de 0 parte, material si ideal, pe de alta parte, Apoi, distinctia dintre constient — subconstient — inconstient. Este adevarat ceea ce sustinea Vasile Pavelcu, ca sfiziologicul gi psihicul nu pot fi gandite decat ca o singura fealitate, ele sunt insd coud, privite din punct de vedere epistemologic sau gnoseologic”. 12" Ajungem in planul ontological dualismului daca privim si Intelegem ,materia" si ,constiinta’ ca doua realitati distincte, Dacé acceptam identitatea ontologic’ nu se Creeaza dificultatea intelegerii dintre psihic si fiziologic; deosebirea acestor realitzti ne pune in fata cunoscutului impas al dualismului, al insolubilei probleme a raportului dintre creier si constiinta 80 Vasile Pavelcu introduce notiunea de relatie prin care explic problema raportului dintre material si ideal, care se angajeaza, dupa parerea, lui in aceeasi contradictie in care s-a precipitat pe plan neurologic problema localizarilor cerebrale sau, in fizica, teoria luminii prin cele doud soluti: corpuscularé $i ondulatorie. .Natura unui obiect sau fenomen nu trebuie cautata exclusiv in substanta acestuia, Tupta de relatille acestui obiect cu alte obiecte sau fenomene”."** Dar, nici natura fenomenului ,ideal” nu este uniforma. Ea difera de Ia 0 treapta la alta; treptele psihicului sunt gi trepte ale fenomenului ideal. Ideea de relatie defineste noi insusiri psihice si nu numai ca apare evident din rezolvarea contradictiei si problema localizarilor, dar ea se impune si din analiza pur psihologica si genetic a naturi psihicului, Ideea de relatie, legaté de notiunea de act’, intentionalitate" ca nota aspecificé a fenomenului psihic, apare in psihologie, pentru prima data, tn sfera lui Franz Brentano,"° care a vrut sa puna bazele unei psihologii empirice”, opuse celei experimentale si fiziologiste. Cea ce caracterizeaza orice fenomen psihic, spunea Brentano este ceea ce scolasticii au numit prezenta intentionala (inca mintala) si ceea ce noi am putea numi ,raport la un continut", directie spre un obiect (fard ca prin aceasta sa trebuiasc’ a se intelege o realitate) sau obiectivitate imanenta. Orice fenomen psihic, continua Brentano, contine, in sine, ceva cu titlul de obiect, dar fiecare il confine in felul sau. In reprezentare este reprezentat ceva, in judecata ceva este admis sau respins, in iubire ceva este iubit, in urd ceva este urdt, In dorinté ceva este dorit etc. Prezenta aceasta intentional apartine exclusiv fenomenelor psihice, dar nici un fenomen fizic nu prezinté ceva aseménator. $i Brentano Gefineste fenomenele psihice spunand ca ele sunt fenomene care contin in sine intentional un obiect”."*! Deci fenomenele psihice reorezinta (reflecta) 0 realitate strain8, gi 81£8 efaiqopo uejei§ “EANUYSP 19 eayeOW e| nu Jep ‘aoiyisd feiGieue eezezinde 2] eonp ojyisd jyenesy -2yGan ap tues indwiy ut (nu nes eefuIp) elleudses Uud ay ‘Vojquaulye eeveiBul ud gyeueWe ead \eoap e}je) ouela In;ndioo piesedsu ei618ua no e}ep 0 ‘Injnuwos jndwin ul ey ‘yeyns ‘neo ep PIquosge ajso IS BUINIP E1BJS UIP OUIA 29 “eoIUISoo BuMeU 8p e1s9 RoIYIsd eIGiaue puoy Uy “eBoA dy ep o.exejal 9p Nes UWoS 9p 1238 jnduN UL ‘o1LWSOD Inijeds Llp (Inyulds) Injeyns gouzouy es aie no alBieue ap indy 2} ,eoiisd e1B1au2" ap mdeouos ezeayusi efsiqopo uEjaIg “aly ev satus hyeaey ep nes ay6en ap ealeys einmnsuoo’ je eaUeoU nes eoiyisd jel6ueua eaiaEn.isi9 ‘es eyideouco u| “sijuere 9p ejauauiousy no eimpBe] esuBL|s UI 2159 eoluisd relBieuE eereGedo.d 29 ge6L ul esimjul UeWO! jnloiny ci #SHUINS IMIUEWO U! eNeda/a} aonpoUl Je 20 B90 ‘sy inunaiA nuoynie Bie" § 1o}BINfuoDUI jruBIe UUd 18 aylsueN 9s eoIyisd elBieus ‘eleioads eul10) 0 ang tnindioo jnsoveyu) uJ eseonieu ajeiqy ap eeluIp ise aoiyisd lai6seua eijemnong 18 ejein no epunjuoa as ‘efaiqopo eaunds ‘eoy)sd leiGoue (eareBedod) elsiuisuel] uwos ap 1§ euYIpo ap jue}s jnduy ul 90) ale ao eolZy lei6eue © ezopowejeW o aise aolyisd jelous easeygeu ‘ezeueB “eeleonpoid BS eaunds ele|gopo uejas 2014ISC 191B1aua vaonpoid Wesua! eB ‘eolyisd je!Bieue wiesuap e ajesodwey teijepei8 spundsoic ‘io inpues e| ‘e\seaoy “ajuanguca BIS Eo}eySUB|UI 9p gJeUIUSIEP ese B1e0 ‘a1eo\eonpold @Se0NI0U J2)nj20 Injnjeljuajodoyisd eawiijeu! op ‘syne ednp ‘epuidep eayisd jiBieua 1e0nposd eayeysuequy 819 NO BUIpruuy By. es aingoy, NU Jep eoizy \Beue no eieosplu as e1e9 ‘(alBuaue-isd) eolyisd eibieue ‘izky ounds ‘onpoid aje ‘injnjeriuajodouisd je equ injnBeid eidnseap ezeauoljoun; eseo aseoniau ajajnjeo upsede aseonau ajynsindu eoeq ° jefusodouisd’ aigeuunu ze 0 izhy Ue Seo ed BoAsHa}Iee9 BYWNU O B}SIXe ‘JeIUW Ininsaoo.d je juaysuodU! nes juaRSuCD jnsues eUlLUIE!ap 929 “@seonieu Jojainja0 e juaWiOW ap EaLeys nujuaq relBojoyisdeied alveye\su0o 18 teleojidxe weiBajui nu goep ‘innpue6 ease;nd nu teu) BIE No 18 ‘jevaue6 Ut inwisiyisd "guEWN eeupUeS abo;a}u) waind nu lou ‘injnoiylsd eimjeu wud we wnoug qu IMIN}B & ale0npeN o InjUeAND 421 Nojened “A Baunds wno “Boizy juniloe je Japowi UN yeosp ais8 Nu B/eIUIW ewWeyos eoeEp JeIYD ‘eauniioe ezeozioquis 129 mjmjugano eimeU no Iolu ‘anqosdse: ajequIW! 1wWoyos eimjeu no goyuapl as8 nu unijoe eimeu IS ‘sinssed ap adeye uns eupues 2] auniioe e| aq “eoyoqwis Jo] 1ajuaysixa soyoads fgiaudoid wSmo} eqle es Jed ewaysis alsace {B12 e@uun] eoyiuas 1S eUszeidas e ap eljoun; no awejsIS €P xeyduwo> wa}sIs Un ‘onsiABUy UIpIO Sp UNjoquiis IS ous 8p waIsis uN ajso ‘injnoIUIsd eueu-e| Jowajes wWaGunie fznjoues 89 e| yweleypUI ‘eoIYIsd enseoU eleIA ver BNOPUCWIE Sau RZBEH980 A129 IS yeoyWES Imago i UWOS ap aiSenies 8120 |njsaB ‘imjosiqo ouljuco a1eo elqnp aunijoe © 8189 ‘so\Bojoylsd juntjoe aun elsaidxe a0 [3 *,Jenjo9/a]U1 yoalqo un euneapioy augue: “~inuwas" ed eaunds JOUEP aUeiq “INjnfequiy sBieward injnjeuwes e i$ injnuweas © ‘ininjoquis eluede go eiepisuca nojeneg allse, co. ‘Bnnoedsel eljenys nes inyoaigo no ininwisiueBi9 eunye6a| BzePoW jmUEVOXS pug ‘ersdye 2p jeuwes UL guLOJsUe, 28 pu iMueWOW UJ oMisd ade} SuINap INWINS UN go YeIE}SUCD Ne IUOTeIDIeD ininynuijuoD ejueLodw| ezeal|Bou veneer Injo1 pugiaBexe ‘2120 e/Bo}ouewouay aids ase09|d ap iound un #8 piuizaide, emseoe elideouod ,.. eoi\)sd 1ojouauiOUD, lgoylse ezeq e| BIS aieo 18 (1161) nizie) few ynw fiuede ouejueig in] e giado eye o-;UI I$ WILIEWI 0 eIseaoe Baap] ‘s}eVW!26 PIseace no eljejas Ul BISUCD JO} jNoyIoedsfoloseste conceptul (moarte) in acest context pentru a nuanta i mai mult imaginea. ‘Am spus ca energia psihicd este de origine divina Aparent intram in contradictie cu ceea ce spun neurologii si experieniele de laborator referitor atét la activitatea bioelectrica a creierului, cat si la energia care circula pe toate canalele Impletiturii nervoase. in sfera celor vizibile (nervi) mai existé alte canale invizibile stintei care constituie cea ce se numeste anatomia sublila. Am utilizat conceptul de ,aparent’ deoarece in realitate energia psihic& ca si energia nervoasé masurabilé in unitati fizice cu aparate speciale de laborator, este pusd in evident’ mai clar in cadrul palierului constient, atunci cand retelele de impulsuri strabat canalele cu un psihopotential inalt. Retelele de impulsuri de pe canalele cu un psihopotential jos réman inconstiente."?* Sa urmarim conceptia dr. Stefan Odobleja, care se intreaba dac& energia psihicd este sau nu cognoscibila si daca seamana cu celelalte energii cunoscute. El este de parere ca energia psihicd provine din energia fizico-chimica si poseda intensitate, extensiune, tonalitate, cantitate, viteza si duraté. Energia psihica este ¢! interioara gi chimica, dar gi exterioard si fizio’ Sub influenfa_unor excitanti extern’ se produc modificari_de elaborare chimic& ce elibereazd aceasta energie. Far excitatie adecvata obignuintele cele mari favorabile g€ndirii nu vor putea determina niciodata metabolismul care s& conducd la 0 idee geniala. Excitantul este amorsa care determina eliberarea energiei psihice, transpunénd in gdndire un material care altfel ar fi trebuit s& devina bil sau urina’™*. In final si Stefan Odobleja recunoaste faptul ca energia psihicé poate actiona la distanta. Noi suntem pentru actiunea la distanté a energiei psihice. Aceasta permite o explicare stiintificd a telepatiei”. '** El a intuit si 84 relatia de unitate intre energia psihica si energia vitala si este de pdrere cA cele dou tipuri de energii se intertransforma reciproc, ceea ce ar explica, spunea Odobleja, in mod ‘satisfacator, compensérile si decompensarile reciproce ale activitatilor psihice si ale activitatilor fiziologice. ,Fluidul psihic nu este decat o forma a fluidului vital’. Creierul, dupa parerea sa, .este un rezervor de energie” Autorul igi punea si problema dac& nu cumva cheltuiala de energie este totdeauna paralela cu praducerea ei, Excitatia si exuberanta (agitatia motrice, hipermnezia, exaltarea afectiva si a gandini etc.) nu sunt intotdeauna in raport cu un excedent de energie, ele constituind numai risip& a acesteia. In aceeasi conceptie, depresiunea nu Inseamna orice insuficient& energetic’. Cea ce afirma Stefan Odobleja cu tarie este faptul c& fiecare energie este transformabild intr-o alta energie si psihologia a descoperit acest adevar inaintea fizicii. ‘“? Mai mult, mecanismul localizérrii in timp este tot energetic. Milan Ryz\ considera c& energia psihica (psi-energia) poate fi identificaté ca impregnare spiritualé sau efect focal." El se bazeazd pe numeroasele observatii si ‘experiente care sustin afirmatia ca, in sfera creierului exist’ in mod obiectiv un fel de impregnare, 0 urma nefizica a unui gand. Ea poarté continutul semantic al gandului, este consolidata prin repetate ganduri identice, iar continutul ei informational poate fi gasit prin perceptia extrasezoriala.* Refertor la natura impregnarii spirtuale si @ procesului care o produce, Ryzl serie ca aceasta este Necunoscuta dar ca ea poate fi gasita numai daca se atinge un minim de complexitate a modelului neuronal de reactie si daca intensitatea gandului produs depageste 0 anumité valoare minima, lucru care nu se realizeazé deoarece in Viata de zi cu zi gandirea obignuita este prea slaba pentru a produce un efect perceptibil. Pentru ca efectul s devina 85a «»,"UNpURG ap pides IninquIyos INANOU ay Bs a1ed BISOY “OYpoU as Io}uIZSuCD |NyNU|UCO Jel luouneu ap ginynajduy eaveojpuun e| ayedep rw e6J0u! Insinduy, 'zeo ysa0e uy “IS jnjejuaydoysd aonpa: eotuisd JaiB1eue eaisonpoid eo inde goydxa \zhy Ig ‘pacons a8 8120 UMnujuOD ap Bye} InIUeWop uIP auinoud ayuEnsuos ajuevedxe jeyse0e eijeGoq Je ‘jeyW ep jnsap aed yusnsuco Jsjuauadxs |mynul}UoD “iejuiySuo9 nuo\BuNd a1se unsindw! ap eajes 0 rewnu go ezapisuco siBojouneN intuaiaio eidnse eoiyisd 2/61eue ap Jojjunijewoy Injoae ‘o|nBosp ejuenyul) jwonau ul adjjoqeyow aseooid no eieoaieo enjizod aunijoeiayul 0 ‘eoyewos sins ay UIP nes unjuis ej) ap UIA aueo ejunsdui Jeliusjodoulsd yss0e oseiods uojoey sly “eolyisd Jaibeue Baleonpoid 16 #9 eseonIeU [9inj90 Ul sjeouIpoW eojfoqeyeul aiitipuco 18 whoesd eseonieu Jojeinieo innjeljuejodoyisd ealenuluip e| aonp jod ayejeder a|unsinduy) uo|Ejuazaiday fe QnUeWAS jNyNUMUOD UIP ajajuenu IS (9p) 8p eiieioose ‘enqoajas eoxquiue :20\6oj0ysd ijeniesqo sivelp pordxe (iojewesBus-sd eesewensap 1§ easeoyipa) asecod sjaquiy ‘elewelBussd osazu) ayeyadal sonuep! unpug6 eywnue go yejsuoo e-g BeYdey eueyn ‘ap |nustoua) arede 1S nduuh no BalozIp as nes ezeaduio}se 28 (ejswesBue-sd) goiyisd ai6seue ep ejlunjewo4 (eieugsap o:ds inj eareonpoud no eyepo) BaURIUE]SU! 9}S9 ININpUeB e sseseidep ap ezayI\ ‘I1UIWIN| ® aeseidap 9p ezelIn yeoep a1eW! feUI yw No 9jSe InjnpUeS inuoinie no eo1yisd jaiG1aue e exese|dap ap ezaHIA eo IEWINN, ‘iiqiosge ap [s0 e| § Bo aisiwe ap mound e| ueynuuis eYSIXe IBUAEIO! 19U0} YALsIOd 8189 ‘euIWIN| ap leiUeno eausWise ‘ijeugsep ep Ingo] aids injnwio elunpueb ep ayelluip uns go1yisd aI618us 2p ejluniieuuio} euioyeleD ejseeoe ul “dwn 'Snnijeds ui moyejeo jod aja 1§ sooseoap indy 1S ininieds veidnseap" eye as golyisd aiGieue ap iunijewucy ayseoy 98 EHEUUOJUI BYeD\Ip09 aysa eNyonsj}s Jouz9 & Ul! ‘(eyeJodwa) un 18 alelieds 1unisuawip 18x) greinBuls BleuoisusWIpUpend soujeu 0 else eunijewioy ayeoaly “oquewes nes Injnuijuco euluuelep japow yseoe 29 nujuiad sonpoud a| ase0 InpUeB Je [eiodwey-oeds injapow goseapulj6o es aingan 2/9 18 aiSepue6 are0 jnuoielo ap esnpoid yuns (unijeulio} aiseoy ‘oljuewas ynuljuoo ywinue un ne ales Eomysd @i610U8 ap lunijeuo} ‘ aunijeuuoy-isd* ep imdsouoo eljnasip U sonpe ejse08 ‘sowy'sd se/6seua exdnse euloe) epljosuoD 1Se ngued ‘easce 8q ‘aja uy ailjewojU) ayeo{Ipoo uns uno [nj9} folu #8 sojewe,Bue-jsd emeu eoydxs syeod nu (zky SIN “‘Injnis‘es0 jnjnssj Ip eo|Bojoysiy 1S aomwiYD sjueoy!pour ad ezeezeq 9s sjowe/6ua “equleu) leu ayn ‘aleunou Jojassc01d Jojsjapow eiuedess ezesinwins 1§ injnaieio relueisans je jeusjew ninjenlu esdnse ezesuoiioe eajsooy ‘sjuansucou! 40180 ae 1S eUaRSUCO Jojesedoid ejauun '8 ‘Ih ednp ‘ezeaiodioow asiz nudoud sjowesBuy, (Blends aseuBasduu) esnposd ei6iau0 -!sd Ul e}e0yIpoo “ejUeNSU0D eseoo1d aidsep \eUUojUI fewnu ezeaiodioou! ajowesGue-tsd ‘eynusiqo ajaweBua 8p sugasoap aidg “aieoyeBleweld sseoneu sojunsindun je wun ydaip upwies ayes J91o10 up aoluiyo-oorzy aluzoylpow puudns sjewesbuz ~ewes6ue-sd" ‘iiewiojul" ayse0e aySounu | anede e sie0 uIp: BjuaNsu09 eiuauedxe aidsap ‘ioap ‘o-snpoid ne eieo aseonieu sojasaooud Ie [elodwar-oljeds jnjepow aidsap weuuoyu auluos ‘Ri enuquoo “pugde eIepo eolyisd eI615U3 W000 00€ ep UeUeden leun apundseiog epunoss 0 ep wyul jeMequ un lode ‘oizi1 injnsiealun 1 euMoNAs ep feIveWePUNy ELHE|a eo eUIIGeIS 180, B l/UILUN| ezaIiA “eoujouuise oUOBs}e0 uns e129 soley ovo) ojeun ‘nidwexe eq eoizy Ul yBojeUe ase ea}yyiqndoo!oy 279 "260, DIUYD) asionip ‘aJennow ‘golUe;nd eleuoows aveleBue ‘seiequi ‘ezoudiy ‘ejemuids eunasul ud injnpues Boje ySUBIUI WESoaP pow UL EISeD:0 BS singen qndaciedFormatiunile de energie psihic& (psi-engramele) functioneaza, dup Ryzl si ca organe ale perceptiei extrasenzoriale, ale psihokineziei. Daca formatiunile de energie psihicd sunt alcatuite de génduri interogative, atunci ele sunt realizate pentru colectarea de informatii extrasenzoriale; daca ele sunt alcdtuite de ganduri imperative sunt realizate pentru obtinerea unui efect de Psihokinezie. Deci, gandul interogativ intens produce un organ al perceptie! extrasenzoriale care este dirijat spre 0 Surs& de informatii pe care le preia gi le poarté spre creier. Daca acesta este pregatit s-o receptioneze, informatia este Prelucrata pottivit starii de moment a creierului, ca si oricare alta informatie. In acest mod Ryzl explicé observatille introspective ale clarvazatorilor care afirma ca ei traiesc in mod subiectiv intrarea informatie! perceptiei extrasenzoriale, ca si cand gi ar ,aminti” de ea, Nici Ryzl si nici alti specialisti nu au reusit inc’ sa explice nici _modul cum acest organ al perceptiei extrasenzoriale alcatuit din formatiuni de energie psihicd (Psi-engrame) colecteaza informati, nici modul de codificare side transmitere a lor, Dupa cum nu s-a explicat natura real @ procesulul psihokineziei, intr-un mod in care sA multumeasca omul de stiinta. Desi formatiunile de energie psihica se bazeaza pe ,semnificalii" care se intersecteaza gi pe conexiuni de ,rezonanta", spune Ryzi, structura lor indica mai degraba legi semantice decat relatii spatiu-timp. Daca transmiterea intormatiilor se prezint& ca 0 calatorie in spatiu Si timp, ele pot fi depistate, pe de o parte, ca ,impregnare spirituala’, pe de alta parte, formatiunile de energie psihica Pot actiona si ca organe ale psihokineziei. in toate aceste Imprejuréri ele au calitatea sai intre in relatie reciproce atat Cu obiectele materiale si evenimentele diverse, cat si cu formatiunile de energie psihica ale altor persoane. Apo), ele au calitatea si de a se repercuta asupra creierului 88 declansand reaparitia gandului, care reflect tn planul constient continutul lor semantic. Aga explica Ryzl amintirea activa, dirijarea atentiei si stocarea th creier a informatiilor perceptiei extrasenzoriale. Calitatea acestora depinde de intensitatea gandului care le produce si de durata gandului (de calitatea concentrari). Intensitatea gandului nu trebuie confundata cu sentimentul subiectiv al ,gandirit intensive” ci mai degraba cu credinta in realitatea semantica a gandului, adic& cu credinta cd acel gand, de obicei pozitiv, se va finaliza cu brio. Efectul devine mai puternic atunci cand atentia intens& este mai relaxata si nu se confunda cu concentrare incordata. Conceptul de concentrare folosit de noi vrea s& explice mentinerea, consecventa prin credinté a inc&rc&turii semantice @ gandului voit a fi reelizat. Desigur, aceasta discutie este valabilé numai in sistemul constient Aici, concentrarea inseamné fixarea atentiei relaxate doar asupra unui punct. in conceptia lui Ryzl, gandul interogativ, prin geneza sa, este suficient de intens si acest lucru explic’ aparitia frecventé a perceptiei extrasenzoriale in stare de hipnoza, in transa si in alte stari de meditatie profunda. Daca gandul se repeté frecvent apare posibilitatea ca _perceptia extrasenzorialé s& poata functiona in starea normala de veghe, cu conaitia sa existe o stare motivationala speciala, care sd deciangeze In repetate randuri acelasi gand sau unul asem&nator reculegere, d&ruire, dorinta de a gasi o solutie etc. Personal am verificat aceste constatari pe care le-a facut Ryzl si am ajuns la aceleasi concluzii, fapt pentru care gi Impartasesc o parte din ideile lui. In acest ultim caz, trdiesti cu impresia ca cineva din lumea de dincolo iti pune pe tava rezultatul pe care-I cauti, In acest mod poti ajunge la cunoasterea tecutului (prin captarea formatiunilor de energie psihic cu incércétura cognitiva cdutata sau dorita) si la previziunea viitorului prin aceleasi modalitati. Si de aici 8916 a2 18 ane jod 9] ‘Isp! nes jujBew! eauawiesy “eagiuBoo 1S ONUeWes euMeo120U) ByWNUe Oo no eolyisd !BieuS asianip uud ‘sonaBieus auejs asienip ulp osesos e120 1uiBeU! 0 nes fep! e9 souljeuuojU) e auede ap sojjjpuoD eaeaio nausd 1S mipueB e 8 injnyuids eeseoynd naqued ujseueUI 1 ums UL aeynd 1S eljenpaul uy eaiaBexjes jeoIpuI ne junSei “(.2iuigSuo9 ep JojU2}s sonny eavepuedsns" puly Po gle] ep inixejuce naued pseajajuy) ,,.e60, eajeo eoipul ne jue}puy ‘nipeys eauawose un e| aBurle e niyuad ‘ued eile ap ad ‘nezeuwng In) e ‘leiuaysixa sojewbiue 1S mun] ease)Seouno e| ‘syed o ap ed ‘euis ep eala)Seouns 2] gonp ou es eyuaW BlueLedxe e108, wejusnyuI es ans we aeo uy elodosd ep ijuenguoo wiuanap pow yseoe UL feuinu #8 najsou innyuids je eunijoe ap jnpow ut apunaed ajeod es eSe jeunN ‘anizod insuas UW ininpueB ealaynd Iponop eyeod as pow! jse0e Uj “exeoUedns yeu eANiuBod 18 POnUELIOs BIMBOIEOU! Ono goIyisd alBeue ap unijeuLio) Bene JON eSe eUiNU f9B9 ‘INjn}espi e ojajuUop e ‘wpuRB © sieoyind 0 e} ‘UIs ap ealeiSeouno e| ‘Weyeuosied feudoid eaveziuowue 2} ew le ozepeco.d es ainda, ‘eouliuins uuedoossp a}Wnue goe} es Nes ‘JOWIA nes yndelt jaudsep insenepe goseouno es undoid (81 2120 190 eo sesadau 9383 lwipueb jelGojeue 169) ale uelaBexa nes ajewio} so160|..9/2 e18pen |p. e}ound aywinue uIP a}exoUF-—sed Nlvawop UI giuevedxe e1e! ‘ginyin UI Bje\juase ojusieD nes eo1uisd tunijoae ayiwinue no iziApul Joun se Ue}ejas ajaun ‘easoe ag ‘ajesju! ajijewuojU! Ip eued esew o EzeaWiojep 1S ezeauooq a] aye ed ‘aJei0J0d sleuoH{eunojul ej0und enaigo anosjas sBaje eueosied ‘J9I0,0 ul aqualsixe Sue0ua|ue jWeUiesBoid yinujod “go eaunds j2ky “IzeIse ep eluins ejSoulny 2) wino ‘ajeuozuasesjxs idaoiad eouawiese ue ae0 faueosiad eumino ‘s|ue6UIAUCO ‘ejuUOp ‘ejuaLiadxe ep 18 4ep ‘gjereueB Inj eaze\s ap 1§ wnceld injruciasa © BAjeoyiposep 1S enneioniad eale|e0 ep fewnu nu Ul Belssoe Jep uBUUQJEp 1S LoVe 1S Biede es jog “ayuI|dul) 06 yee EZeeuuN 29 djajuuop i ojunsunds Fouusd love ep nieuwe, Bere of ‘shi mes ae? SP BieIGnD ‘ayizod ininpueB ejuajsisied ie avsind uli SubA 9p S2e3S UI ay ‘sin Ul ay adytiuIns tuedoosap run POIFHEIUAB eolidxe 9S “lou Wepeso ‘pow sae ar oe” (inpue6) 1ipue6 earsind i e1Bojojow gre ei Bean Pe Biuuo jweIs © e729 exlenoul wie] aujuawo Sbeenuy nyued 18 eo ‘eouolezuebio B/S 9jumonys 8p JUaJeypUl "S}E}AN98I09 © nsqUad 18 380! pivipu) un naquad SH ROOIN IS 189 cue janlU e} IEIE ‘bsjeeou eelo.ed gdnp ‘igelen aise nuony $S09y UBAEPY ep auedan ‘spp AtuBoo ~ squewes ynuliuos un no 18 entebes wumgoueout ronan SS S1648ue =p wuniewioy abene nus “nauad Eiahe 6 woUeo ep augm ‘uaoejaurq ‘amysod unpub ouelus “380 88 'eaace aq “ounlopbns VS BIexe/ay evjuepe ‘a1esjuesue9 ‘EMO ‘gluuop ‘2129 2s esaoe aq ‘iieitume 8 Jep “eAnewojU-consBiaus —ilerg Lund tes eeizoup no ‘euojed iy Sjonoy od ee oP euOWwSW UI eWnU nu eAspun SIEYE ‘eoiyisd eitious &P Jollunewio) & axeideo ap sojeo eb ‘evai8eouno ep Jolie Ee/eoynd ap enseou eaisued ednp ‘eqion ais3 ‘nezeuwin Pe Sibu 0 20. euneooil een foluisd elo) 1$ eumeougou, einosounoau 4 zolweind o.ad Cole aL ERPY 2ids 28}20 ‘op nes anieo Imesree auds Seed IS 88 fo} 38808 uy nezauuing my © euneate Ss Bre CS sOMUNEEN © siewn e0 sede “apeidoup pene) on hey UPIIIN 1918 IS “=/eUOZUEsEAXA laljdeol0d aieiuauiadxa 2o etl, 29998 2q ‘uelIMUIs EzeezIEO) es ‘Aue inpuoy a1ejeu6 ‘SuIGN! 18 BjuUop 8p e}esaueb SsoILUaINd atiiowa Se CotetUIND no MImeuns relief! esuos WOU jayse 7o% Peis oj uodtn snp ‘ansia ehungy eke © 8p FIe!@Np ‘sundsey inun eaveinen Uy elusysisiog * theo MY i487014 Won 9 seo ad eoioy zoe eer rue?Persoane aflate in apropierea celor in cauz’ sau care se aflé intr-o legétura profund sentimental de iubire sau chiar de ura. Aga se explicd cum anumite tr&iri_ speciale Spontane, ating oameni apropiati de acesti savanti sau sfint ai pamantului Uneor! este posibil ca ceilalfi oameni sa reactioneze mult mai tarziu decat momentul in care a fost primit un xmesaj psihic’, s8-i zicem, sau o viziune, o idee. Acest lucru Se explicé prin aceea ca informatia a rimas ia nivelul creierului eteric, cu toate c4 ea se dezvéluie la sosire. Daca crelerul nu este pregatit sd 0 receptioneze, semnalele nu ajung la nivelul constient si informatia rémane astfel la dispozitia nivelului inconstient. Acest lucru apare mai ales atunci cand preocuparile cotidiene ne obsedeaz’ sau cand nu acordam atentia_necesari excitatillor cu caracter extrasenzorial. Spunem doar atat: .mi-a venit o idee’. In acest caz, informatia apare mai tarziu, atunci cand spiral gi greierul nostru sunt relativ intr-un repaos, comparativ cu Starea precedent’, si ea trece in palierul ‘constient deformata sau nu. Deformarea sau nedeformarea depind de calitatea memoriei eterice ca si de capacitatea de receptare $i decodificare @ creierului, asupra carora vom mai reveni in lucrarea de fata, Daca la nivel constient apar situatii similare cu informatia ,blocata’ pe nivelul subconstient, aceasta poate Inunda sfera vietii constiente sub forma ,proprilor” idei, care Pot determina schimbéri comportamentale pozitive sau negative, sau trairi mai mult sau mai putin tensionale, in functie de specificul si natura informatie! formatiunil psitice care @ intrat, sau care graviteazé in jurul capului nostru, menfinuté de memoria eterica. Atunci cand ne relaxam sau Re destindem, si am fost preooupati de o problema anume, Ne apare brusc rezolvarea pe care 0 interpret ca pe o revelatie, lucru valabil, dupa cum am spus, in somn sau in reverie, Un fulger rapid ne dezvaluie informatia. Este posib: 92 aceasta s& apara si ca urmare a dominarii legii analogiei heute eae. Aga a descoperit Stefan Odobleja legea dihotomiei (prin taierea painii a observat cd ambele parti taiate sunt asemanatoare dar nu mai fac parte din acelasi intreg, find opuse); chimistul A. Kekulé von Stradonitz, structura inelara a benzenului; J. H. Poincaré, a rezolvat 0 dificilé problema de matematica in timp ce urca in autobuz; Louis Agassiz, a vazut in vis intreg pestele pietrificat ale c&rui fragmente le studia pe o tablita de ardezie; asirologul N. Hilprecht a visat ca un preot i-a explicat inscriptia pe care © descoperise pe un ciob dezgropat; sau cdderea unui mar |-a determinat pe Newton s& descopere legea gravitatiei. Unil interpreteazé toate acestea ca fiind pure intuit si pun accentul pe analiza logico-formela a gandiri. Pentru a Ne dumiri gi mai mult cu privire la aceste probleme vom incerca 0 analizi a proceselor, legilor si functiilor gandiri, precum si a modului de rezolvare a problemelor.56 efeiqopo ep eywnu ‘adeou0s enop y ‘innsiealun aye aynusiqo ajazneo ap esuldu ‘pessoAun eajeqjezne> 8p BIeUUUE}Sp PUY YeWiOINe ‘eUIS e| ap Boe) 9s edIuisd Jojeseooud eeunisedons ejaig9 yniyod “e}UINS U! elaisiuipe eunBuls ‘eysiieer eun ase alidaouca ewig “IuIpueS eidnse wdacuos enop ides ep eBunsip els|gop9 anyoaye -au6o9 ajueuosuoo sp ejiqeuen 1S exejdwios aulsnsuy © a\s@ eaupueS ‘eleiqopO eounds ysqueuosuos elepen 9p jound uiq* sheynoyip laun e ‘ue90|q faun je “alznjuoo ap I$ UIP Bp InjnjuEWUES imOB}e B19 BANOSIeE e1EIqIIYOO @p eunijoe © ‘eule}xa ayinyodes P| suiaqul Jo\unuodes e elejsnie o e0 eaupueB eauyap ssousdg ‘y “eseooud Jo\se08 injqwesue pueuno few! ise Bauipue6 "Yde} 2p eo ezesuorznjaueo elajqopo ueyeIs seq “(Kemaq) s0j}9aI90 © enyeyleo elleBoq ‘goWa)sis aunizinaid © 819 BENE ‘120A nes oUasge sjep ad as -npulullluds euoijoe e eueesul ‘eugns ep IS sindwi| ap edeos © uweesuy ‘els|qopo eaunds ‘ipue6 Y ‘exajdwoo 1unijou 2e10 & ‘euoife, e ‘euiBeu e ‘Boone e ‘eloose e '(unyodes ezises 2) Buode) e ‘Tu)soU jnsoUB}UI WJ IGJOA e eUWieEsul IpugB @ go neounds iy “(ues ‘y) eunjoe © ep nes ION @ Sp duIjal as & ‘(allyW) Swialqold erjozay & 'e1edwoo ©. euweasul.ipug6e eo rounds BujpyoH ‘jesayeyiUn #8 jsnBuy pow Un-su) BYUWap jSoy B eouIpUEE ‘Liou oor SIEMDE|ONU! esedo oped e guweasu) “eleiqopq —eaunds ‘ipugd y eolyisd Jojassooid eeunejduy \$ eeunisocans 'go1ojouol9 Jo} BauNIssdONS ul nes oj~aUIs syeLepIsuCD aolyisd ajossooud ‘oseou@ju sojejuauadxe Inxny ‘soyrep! insino ‘feluigguos jmuaino ‘eowyisd Jojsaooid eariénsul ‘omisd jnuy ayse e3 "sJeOUsIU! edlylsd JojeUaWOUe} Injquiesue" pury 29 eauipueB eauyep ele|oopo UeJa1S 19 IWEINSEysEp |e lonuoo 1$ gpueWOD ap |nuoyDey puluenap ‘gonoesd eaunijoe +6 Bpese1d BS UINW Jew 101 epuR eoupURD ,, -efeue}EW eowaigo eidnse auuayxe ioiuniioee Sleunsejeop '§ eleziueBlo ap rawayos & ‘ininfequiy impauusojur cud ezU018iu IMeuNze! a}s9 eUsqUl 19 euan.s Je} ‘oUN}oe Ul ELE 95 lupug6 e eoreus6 ezeg ‘ayedionue 1§ mjoipaud dy op Sue }eYay O EzeEzI/281 EallpueD “JojojuNgound B ‘aulleBoquy 6 SBE 8P PuMBESUI oeNsGE UL les S019 ~JoleUaUioUe) Pluese ul ouepe jew alepunned o idey ap asa SieuEdepuy eIseace Jep ‘aJeye01 ap yuaede ezeeyedepul os Coupue® ‘puezwoensqe I$ pupzjeiues ajeuozues [stewiojul ie @punjord uewuojsueN oun wasemioaje wud “ilguiees & e9i8103) easejeidiayur ul jos asew un goed! Sie 4eP “Yol0u0 enypaIgo yUepuadseioo uN euNeapIo}U! ne 181 nu o1eo 18 SnwIMU! UEWazesdal Usd esnpeN y rod fu 219 ‘sjoeNsqe Seep) ejspow 1oun eaie.ogels e) eBunie 83 “Ueluezeide, 16 ideoied ep ejeziuuny lejjewiojuy exdnse {9 ‘eligisuss Joje}98190 eudnse joauip ezeasado nu Paulpueg, Si@ enuip ‘slezned “0160) Jo\Unye69} © 1S sojeuawoloy Jofaioalqo ale exesacau 1S aei{uasa sojuiénsul e ‘oja}daouco Puno} Ul BNeNSGE jezie/aueB 1S eyoiduy Sleyoayos 0 2180 €3 “SUIEU! 1ou eidsep 18 (aje}@I008 ‘pumeu “siontun) Eule}xe eolun| aidsap lajleuojut © asesBqu (8 aselonjold “SP fell) j1eu!1eU -J20. eIurzeidas ~eoxIpURD ,.IMosIqo fo innwo e eidneKujsu eunjoeieu oO BS ‘sooo > Findaduco aise 3 eoyoeid alenoajeiui ajijeiodo up BilOnzep 95 BolBorJequan eauIpueB ee1e9 wmijOd tu03} 1oun BaulnigsuoD yesBUaB Ne (naquos, "abel ‘vole ‘yeuep) BUSS ap IBolousd JUN aueieci8 “UIpuRB ale sHuyop OS80/0UUNY BYEINUWIO} YS0J Ne leUIOIS) InBuN) e-9q iuipue6 e poibojoyisd emonig yg 4OTAN37EONd VAYVATOZAY IS IIGNYD VIDOTOIMOW ‘€)conceptia antrcpomorficé a animismulul’, ne invat c& Succesiunea proceselor psihice este determinaté nu de cauze ci de scopuri, nu dinduntru ci din exterior ,trase de o oarecare fiint&, misterioasa si invizibila: sufletul Stefan Odobleja considera cele douz conceptii ca fiind contradictorii, neexistand nici o posibilitate dea le concilia. Noi considerém c& cercetirile parapsihologiei contemporane fac posibila o asemenea conciliere. Intotdeauna, gandirea este in imagini, este adevarat, dar, in acelasi timp, gandirea este dirjaté de cauze si scopuri deopotriva. Ea se desfigoara automat deoarece este condusa de vibratia energetica a spiritului divin din om. Conduita ei este interioara este democratic’, cum spunea si Odobleja, dar votul democratic este exprimat prin feprezentantul acestei democratii interioare, care nu este altul decat spiritul divin (sufletul, in acceptia lui Odobleja) Fenomenul Vanga demonstreaza c& vazul nu este simtul prin excelenté al gandiri, asa cum considera Odobleja, care spunea ca gandirea este aproape exclusiv vizuala.*' Find oarb&, Vanga receptiona imaginile indiferent ca erau din prezent, trecut sau viitor, Ea vorbea cu pietrele, cu florite, ca gi cu orice obiect cu care intra in contact. Cand se ageza un om oarecare langa ea, avea sentimentul cA in corpul ei se deschide o fereastré si viata omului trece prin fata ochilor ei, ca pe o Pelicula, iar deasupra ei se auzea un glas care ji spunea ce sa transmit. Cum definim gandirea in cazul Vanga? De unde venea acest glas care Ti spunea ce sa transmit, pe cine feprezenta el? Vanga este un caz contemporan asupra c&reia nu mai incape nici un fel de indoiala. Psihologia contemporana sustine pe bund dreptate ca activitatea “géndiri se manifest’ in mod esential si Coerent In ,rezolvarea de probleme’, concept utilizat mai ales in cercetarile cibemetice ale gandirii, celelalte componente ale gandirii — analiza, sinteza, generalizarea, 96 abstractizarea, fiind considerate implicite. Rezolvarea de probleme este considerata ca fiind sinonima cu gandirea creatoare. Unii autori disting net aceste procese, iar alti merg pana la o cvasiidentificare a lor. J.P.Guilford™ consacra un capitol intreg acestei probleme si trateaza ,rezolvarea de probleme si gandirea productiva" impreuna deoarece, in mod fundamental, ele reprezint acelasi fenomen. In orice rezolvare autenticd de probleme este ceva creativ, iar productia creativa se manifesta ca un miloc in scopul rezolvarii_ problemei Rezolvarea autentic implic& un anumit grad de noutate si prin acesta implica creativitatea. Uneori se face o confuzie intre creativitatea privita din perspectiva psihologiei stiintifice si creativitatea din perspectiva psihologiei esoterice. Aceasta din urma explica marie «revelatii» din timpul somnului care au generat adevarate revoluti tn stinta prin solutile date unor probleme greu de rezolvat in stare de veghe. Astfel, psihologia oculta releva faptul c& existenta unui plan de ganduri care afecteaza corpul mental creeazé probleme cu relaxarea inainte de culcare, forténdu-i pe oameni sa ramana fixati in corpul fizic. Aceste ganduri provin din ceea ce se numeste mentalul colectiv, pe care omul, atunci cand pardseste corpul fizic pentru a intra in starea de somn, il ia cu sine. Dupa ce inveligul mental care este de esenta cuantica si-a atins obiectivul - acela de a favoriza astralizarea si desprinderea de corpul fizic - el se dezintegreaza, iar curentul de gandire din exterior igi reia influenta. Dar cum omul nu este in corpul fic, incercarea de a se odihni nu fi mai este tulburat, fapt pentru care se recomanda crearea unei aure protectoare inainte de adormire pentru a ne elibera de gandurile de natura exterioara care ne inunda mentalul. Aceasta aura se realizeaza tot cu ajutorul gandiri, deci tot in sfera mentalulul. Aceasta presupune insa o 9766 S21-F2l 0d 90 Wo aMog yim eax20N| UL gUNUELY unpueS pie} eulluaw jes \§ wieo I$ aylu) ep ales © &| InjeueW gonpeai IS-gs ayeod jnLUo pueD loUNe leWiNN) Jequew sisnlun jnudod up apnjoxe aj © ap oneBieus poss Un are}isaoeu no eorjdwi! 9 yde} ‘ejueyodu eves yoaigns aidsep unpug6 ap uesce ysen uN ein] UI eIsKa ‘ui}ooul naquad pueB-eiuewes eou0 poseauilid es eye ‘gjezeoue| ap aue}s OUI eUNeApjOyU quns jjulw ep Jewinu eyew un ‘evewun uud "iS eoseapueB RS Jeopw jou nyS nu JoljuaWeo eajEyoley ign 1S e]Ueyodut wugsepIsuoo 9] 8189 ed sojnpues yeoap anu! es wayjuued 2] BS eingay nu 1S Buseou eayejaudo.d aise injeuoU! 1e18e808 2159 eYn9o Jalbojoulsd e Ezeq Bp EWOKY sige Injnudoud ney us weped es ase] su es eingayy ‘nu: e120 Bopp imjseae je Agizod ininjoedse esialiuapine 1S 9jauls no injnGojelp je yueLOdWi jnjou ge] “ezesiONeR || @4e0 soj@pun Jounyny epundses en jase soele0ap ‘yelonuoseu azaigin es aingay nu injewew ‘eauswiese aq ‘ole ajjonzap as es iS euioepe: epuuid es syeod pues 901J0 ‘e/28Z80UR| Op BeJe}s Ul SUBWEL [NjeJUEW 29eq eungiry en |-nu en ‘eeuign! eiSepue6 eoep ‘nes jnjeyow UL 90/-UN' IU Ise6 BA éNU-eUNIOUL ‘Insenepe e\SopuEs (2 208g “elluede oe) 181 9[9 a1e9 UL jmUUIOW ul esuldseL JuNS "JEIUAW Nes njaniu no a|uoUUE UI JUNS Nu 99 “InjeUeU! azejepow IS-es aySalop aieo Injeo ajunpueg injnjequew e e1eonpe ep Eounu soues pow ul Edesoul es je eo Jesa0au ase ‘sqewezeld uns |-21e9 sjens|@ few ajao aynpued ebeajeiul es jgedeo ‘ane ‘sjeqeyA ap ud ‘oqwoynd Jequau! dioo un eqie es ea! Wo UN BoEP Bo Inidey Ise BNoo elBojoyssd ewoKKe o 29 gjenu| Bu 89 BBaQ “yse62u 8p won 9js9 lew nu /§ ao1Zy tun WjnuURS ap S108 JBN y eyeod [29 piseeoe ad jnuligo pueB un aoaiecap “euizay, ednp 86 JEIPEW Elinjos ejou e nyUad a~ey o 1 Uolara un puewapu 8 UsAe Bs suIq eUneEpIO) e183 “suze e| BluInsuoS ut eiuezeid ey Bs e8 Ie9U! japse ‘JaIeI0 Uy eljnjos eluUiduuy Ie [es8u96 uy "euialqoud ep ednoo as Jelalo ap 18 olzy jnduoo 8p TesoqlI@ /nojpUEB ‘inMuWos Induin Uy ‘jansy ‘enjoedsay Swelgord e| lulu eerezie90) gIUaIoyns ajse ‘elinjos Btivede eoipaiduy nu gs e9 ‘gieinosip nes e}eUoUNBie ainda) nu ‘ope e@ ep equreur aj u! wes no einuiluew eingan jenjozau 8p ewes|qoid :esiz-nudoud eolulon BIeAU Bu goue|OSB eIBo}OUIsy “«ung oWW}eJs uN 9 e=IceoNn Inqeroid eiliejes 8084 Joadse yse0e ey ‘IUsWIEO nw ep BUS0I9} 2189 eporeul ‘eLed UL pinipUl eved8y ep yeluIp Iso Nu g9 jnsuss ul Yuensuoou! pow uy soayed as inuawousy fe19u96 uy 18q ‘ewe|qoud aywinue 2] linjos sojoWOyp luseb Indoos ur #8 eyezIIAN Y a}e0d Injnuwos Indu UI EIeIA B1e98015 ap ysodgpe e| onoeid aund 8 I Jep ‘sua}Se0und 9p syeunujw unuozuO ieuRY RY SplueSaP |-9/e9 ‘punjoid ew alaGajejul ap nudoid jwis un epesod inpialput ‘auels pisesoe U| sown nes jeyiedspul SHEO} Inynoauy ‘eye 98 a1e9 Ul Indu ap yUsz2ypUT WMeuIOJUL IW @y0d ‘eleaur seop ejeod aes UIP ejejuew jwin) leise0e eolwieulp e| soyeISeds eo ediomed 19 -eluenyul -e 8p Baieidedeo Ble) Jep “OWWEUID pow! UN-sUl ‘UEld Injsooe eajesnuiny 18 eljasew ®} sec0e ave “fenpinipur Injnyeyuew (e s9qH| Inueid UW! YeyY “gonoudiy esueN nes jesmeu jnuwos BZEOZIED! 88 pURD lOUNE IS je|En eYS9 niONy ISeooy. WleIA induuy uy eayuiu yusisisul yednooaud Ne+ aJe9 ‘unpueb ayes J0jiidosd eayEpeD |S INISAIU 8p 2e})WUI) aise Ia Nes wun{ u soayjad as 80 e680 aniasqo es Toll! SS 2\SlW 28 gS Jeqy| 3IS9 nu nwo eoeleoep ‘Ye}UsW uel ad azeuotiouny exeai) guuinu y 2ye0d nu 29 aleys “unpuES ares auidoud wip 3ndey Syenu! uN-nU! siyour puly (oquens) Teva ueld ed eréoien nwo ‘goizy eayeow edna @IBIUSHO 'giNjeU Eye ap nes “eBok dy ap Stewue) undod o wins e8e "pigeorewwal eleiueLW aveljonvepconstiinta superioara se poate manifesta. Abia a este pregatit sa practice exercitii de meditatie si tenia Scopul antrenamentului corpului mental este destul de clar: omul care jl practicd descopera rapid ca, datorita gandirii controlate, viata devine mai nobil& si mai fericita si gratie Intelepciunii se poate pune capat suferintei Inteleptul isi Supravegheaz& cu mare atentic géndurile, deoarece el stie ca poseda un instrument puternic si cd este responsabil Ge modul cum 1] foloseste. Este de datoria sa si isi Controleze gandirea pentru a inceta sa mal gregeasca si si 'si faca rau lui si altora. Este de datoria lui s8-si dezvolte puterea gandirii asifel incat s4 faca mult bine, Alti autori (Newell, Shaw si Simon) pleacd de la ipoteza ca gandirea creativa este o forma aparte a conduitei de Fezolvare de probleme." Daca Guilford, ca si Newell, Shaw si Simon tind s& reduca diferenta dintre cele doud fenomene pana _a le considera unul singur, Watson si Johnson-Laird afirma ca studille cuprinse in lucrare pot fi privite ca studii despre cum rezalva oamenii problemele. Ei considera gi mai important capacitatea de a gsi probleme, de a descoperi, inventa sau recunoaste o problem’, Odats ce a fost bine formulata o problema, ordinatoarele sunt tot mal in masuré s& o rezolve."** Einstein spunea ca simpla formulare a unei probleme este adeseor mult mai esentiala decat rezolvarea ei, care poate fi numai o chestiune de abiltate matematicd sau experimental. Cum spunea S Parnes, a ridica noi probleme, a privi vechile probleme dintr- un {ow unghi de vedere, cere imaginatie creativa si marcheazé progrese reale in stiinté."° Dar aceasta nu Tnesndoass conceptia despre gandire si despre puterea ei lam seama despre e: aj eens lee sean pre ea daca analizam structura Din punct de vedere structural, ga analizaté ca find unitatea functional ainanies dous 100 componente: a. componenta informational sib componenta operationalas Componenta informationala este reprezentaté de sistemul notiunilor. Notiunea este definit{ ca un model informational integrativ care subordoneazi o multime de cazuri particulare. O gandire autentica este intotdeauna notionald, iar notiunea nu poate fi o component a gandiri Dupa numarul cazurilor pe care le subordoneaza, notiunile pot fi: individuale, particulare si generale. Notiunile individuale se refera la obiectele concrete, luate separat Cele particulare reflect insusirile esentiale si necesare comune unui grup sau unei clase de obiecte sau de fenomene individuale. Notiunile generale sau_universale reflect Insusiri esentiale si necesare comune mai multor clase de obiecte sau de fenomene. Cu cat 0 nofiune are un grad de generalitate mai Inalt, cu atat valoarea ei cognitiva este mai mare, servind drept cadru de referinta pentru definirea si explicarea unui numar mai mare de cazuri particulere, pentru gasirea raspunsurilor la un numar mai mare de intrebari. Cu cat 0 notiune are un grad de generalitate mai scdzut, cu atat valoarea ei instrumental- cognitivé devine mai micé si de aici concluzia c& generalizarea este o legitate a evolutiei gandirii spre trepte cognitive mai inalte Dupa caracterul insugirilor incluse, notiunile mai pot fi concrete (cele care subsumeaza multimi de obiecte reale perceptibile) si abstracte (cele care reflecté insusiri generale, detasate de suportul lor obiectual, material). Dup& gradul de esentialitate al continutului lor reflectoriu, notiunile sunt empirice gi stintifice. Cele empirice asiguré o reglare foarte satisfacatoare a activité noastre practice, iar cele stiintfice se elaboreaz’ gi fiinteazé ca atare in sistemul Stiintei, Formarea i dezvoltarea lor in plan individual presupune realizarea unui proces de Invatare @ continutulul Si limbajelor propriidiferitelor stiinte. lol£01 '$ [ews ep woundsip nu eq “IUIpMyaLe0 InlUeWOp =p uj 80 Heoepnf nes eeumuiayap ifeoapnt asoulnu os arepiien elep 1aiyo i$ eepsooud ep yeIpaui) waundsip aieoy.son soled © naued eileospnr “psie) else eveospni rounze ‘ayeyeas uy eiSese6 9s nu gieoapn! ap eleinjsod eimyeGe) goeq ‘lespnape 8}s9 go Ba aidsop wWieunds ‘sjexjeas ul asase6 os feoepn! ep sjewuye ajneboy 20eq “guelno eayeyJea! No '9 eiuepsoosip nes ejuepsoouo9 jigejs 8s & nijued IuPoyLon esndns aingay ele98pni 8910 ‘esiwa ajsa 60 ednq ‘sjej nes Zenepe Sp eleo|en 0 no Bzeloose es go aunds as Baa0e ap IS enaoye aidsep enso eBeau nes euLye eqeoepn ‘AgluBoa Pe eS ‘tunijou ayinw rew nes Nop e BaJeuoljeja, aundnsaid 2429 IIpugb je je]usWepUNy inssoo1d ase eWeoapnr Imuaureuorjes {8 eieoepnf upues sojeseooid nipewuewt ud ezeazyeo) 8s 2180 oiiesedo 18 ayunijou ‘go1weulp euniseoans 1§ aiiejos Bwnue o-u! eund & idey ep puuieesul pues y lMpue6 entouny 16 afeseo01g ‘2°61 ‘poysune 1S eowuyiob}e Buoy uy ezeeziea! 95 ajejuauinysul ailieedo ‘gjunyjuo9 as e129 NO Jojewelqold eaenjozes |S eeseyeo1e9 ninued yBaIeNS 1S 20160} ouisyos ‘eapeooid aywunue ap aundsip eius areo014 Poupues -ereoydusy-eyse aie9 ut aveyS_ouna op nluauiop 2p etlouny u; ezeszueinomed as 1§ sleuewepuny 10|e0 Imipes Ul pzeaziieas as a/ejaunnsur ayijeiedg (q 0] ® aujénsuy 90 InpeiB Weoyl¥en es 4 “iB9] nes Junjou jun easaBalolUl Blig’seode wacky es 84 WUeWIN e129 Uud eaeo\yduiexe nO ByePuNjuOD singe, nu ey ‘gueinoed ejes s0jawoy 'S solLN}2) CoyeysienIp Ul ‘Wieye=s ealeO|axe 18 earejeiciaqul ezjeue ul ojeisueb J0jf63| 1 Jojidiouud ‘sojuniiou Pareade UW) Bisuos BevezI8/0I09 =Iep ajle}oudoud epesod S4e9 ‘eueynoied sojunzed Join esdnse J9Za}UIs INjNeYNZeL | { i j zo1 Bs18PUNXS sundnsaid 18 ezeyuis no BIEIO0Se yoo}/huoU aioe CUUBaBIOUe “eujuul® 9} asco eye 18 ojsignery auljas 2189 eun “unje] enop © eayeyun sundnseid 18 ezjeue no yordwreu eeIs0se ajse RelezHOeNsgy "eza\UIs UUd ezyeue 8P IS Sjewnu gueod few ejseaoy ‘1a & S1eO}EPAW BBuaA o Lehn Jelyo ajeod nes reziieue nes INpues e} sndns 1 aye0d 18 azeouedns SAUB09 ajuajen no Pleuojewoju) S}eyun © eUNeapjo}W, asa f9Z@\UIS jNsnpolg ‘1p |p juin ‘aaah MP8 UIP BarepUUdsap ‘sipaiqo oye no Paiejaico Fr euoce a eSuepMIOW aundnseid ezaIug “Banal oe In| eluese iwouepine ealeoreA ut yooigo audsap ajeljuancas 2 Pelt © 01601 teuolijas toun ezeq ad yoaide nan EeSPwIM eeunigsuodas ginfise (lozyoue esndo aljeiedo) op iS lo}eIdueIUy‘ewuepjooe ep infueseoou e Yekveoces eP inineivese eaveywuisp syuiad (aqusuoduios ayuawele UW 1981g0 Inun & BreuiW suEZiAIp 8p aljeiado) ezyeuy ‘aiesay aidsep sjusno enayeo wounds 16 SieWewepUny aiierado WwguWe ‘uIpueB Seuawepuny ey ayinud 9 Bjaidwoo few 489 84 BS eAseoU esulbeU eo nyueg (e SR UuOWNUISUI (G18 wipURB Te ezeq sp imejeucs ainygsuos aueo ‘9/ejuewepuny (€ cnjesedo @P und enop Bugsip folie eee UL ‘swsldeld J0un uenoze! Indooe leHeUHOU! © exeWUoJsueN ap ajeyuIW Sapeooud 18 juniige ap. Aiquiesue un-juipy BISU0S Preuoijevedo Pjuauoduo zs, OUPUEE ep iejOede9 a[e alanas ullnd jews redial feu LUEUNGIMY eYSsyueLL ‘mrua.al0 of tunioaye soun doom 24 ,Pue® fOune IS Jep ‘jeuuiou nwo Wiesiece pugoprocedee precise, judecaitle vor fi numite nedeterminate si Spunem despre ele c& tin de domeniul jpoteticului, al posibilului, al incertitudinii.* Se pot face comentarii in legatura cu adevarul si falsitatea_unor judecati. Bundoar, dacd se emit judecdti despre existenta lumii de dincolo sau despre anumite principi spirituele greu validate prin procedee gi criterile cunoscute, nu spunem c acestea fin de domeniul incertitudini desi, din punet de vedere al concordantei cu fealitatea, judecatile emise sunt intru totul reale. La fel si cu falsitatea unor judec&ti. Aici apar criterii despre care stiinta actual nu a facut prea multe afirmati benefice. Pe Parcursul lucrarii de faté vom incerca s& demonstram c& unele fenomene, considerate de stint ca tinand de domeniul incertitudinii, tind s8 aib& o corespondenta practica in realitate. Cu alte cuvinte, ceea ce fine de domeniul incertitudinii este de fapt pura certitudine. Avem in vedere unele aspecte ce tin de puterea gandirii si de principiile lumi cuantice Stiinta contemporana demonstreaza ca judecata si capacitatea de a judeca depinde de nivelul de pregatire $i dezvoltare intelectuala al individului, dar si de gradul de consolidare a schemelor logico-formale ale gndiril. in afara componentei cognitive, in judecaté sunt implicate si alte leturi ale _personalitati: latura_ volitional, _afectiva, Motivationala, atitudini, convingeri. Altfel spus, modul in care cineva judecé_(gandeste) exprima oglinda profilului de ansamblu al personalitéti, Judecata reprezinté un nivel calitativ superior de integrare a informatie si cu cat cantitatea si calitatea informatilor este deosebita cu atat judecata are valente structurale si determinatii deosetite, Dar determinatiile semantice $i instrumental-pragmatice ale judecdtii nu deriva din determinatille semantico-pragmatice ale fiecarei_secvente componente luate separat, ci din Schema logico-sintactic& interna de relationare’ a lor. 104, Judecata este nu numai demers evolutiv logic, ci si un proces stabilit care, pe masura ce se constituie si se utilizeaza, se fixeaza si se pastreazd in tezaurul memoriei, oferind gandirii eficienté operatorie si promptitudine. O judecata deja emis se refugiaza in tezaurul memoriei si ori de cate ori avem nevoie de ea o reactualizam doar. Exista deci pe langd o memorie a notiunilor si o memorie a judecatilor. SA fie toate acestea explicate doar prin structurile fizico-chimice si procesele _psihico-chimice existente in creier, sau este vorba despre o stare energelica a lor intr-o memorie data, de natura energetica, ce tine de fapt de structura subtild a fiintei umane (spirit divin si corpurile sale)? Minunile savarsite prin puterea gandului sunt dovezi grditoare in acest sens. Rationamentul este definit ca un proces superior al gandirii, in cadrul cdruia se realizeaz& doua sau mai multe judecati in scopul obtinerii unei informatii noi a ‘Pentru a se constitui un rationament este necesara 0 leg&turd logicd intre judecati, 0 anumita similitudine de continut. Prin rationament noi incercém sa intemeiem adevarul unei judecati, a unei afirmatii sau negatii. De aceea judecatile pe care ne baz4m in realizarea unui ralionament trebuie sa fie semantic compatibile. adica sa se intersecteze In continut gis nu fie contradictorii, 7 Orice rationament se realizeazd in trei forme: inductiva, deductiva $i analogicd. Rationamentul inductiv se caracterizeaza printr-o traiectorie ce merge de la individual la universal, de la general la particular. Se disting trei tipuri de inductie"®”: inductia conceptelor, inductia raporturilor si inductia legilor Inductia conceptelor consta tn = Analiza unui numar mare de observatii $i fenomene complete; » Relevarea insusirilor comune; «= Selectarea prin abstractizare a celor esentiale;L01 \jpuca 1oun eeseyedse: 8p eilods y aieod so/Gojeue upueé laun ewun ul e\eieueB l9lznjouos & ezeULYLOD 1§ a1epI|eA ap esjeyigeqog “eve yqUep! Uy eeUIpMyjUUIS EyeLUUOSUeR BINGO: nu oy6ojeue dy 3p iLIpueB rejueloys eese)Se10 nijueg o1Uy} Uy 18 30 BAUINS UI JeIe HNjUEAUI 1S Ladoosap soy 2948zII@94 U JUELOCUu! Jos UN [Ze 1S goROT IS Jeon e PoIBoleue PaupUED “PIEUUYUI 18 y aje0d Jep ‘usnepe ajeod as 2 INSUBS UW) oYSyIqeqo.d JayoeIe0 UN Bue alznjouCO Elseeok 22d 'y Ininjoeigo je ,uoBojeue" un asa g 1089p ‘p eallénsul epasod g jniosigo 1 e apiyouoo as 9 'q “e Jo[IEnsul ieyunWoo eayNUIA Ut ‘p BauSnsu! snid U! epasod y n}DeIG0 ‘@ “q '2) aunuioo uisnsuy epasod aieo g iS y syoaiqo BNop Blspsuoo es :puioyos eereojeWun ednp ‘SUALLOUD} SIEUEA JEU JOj@0 BIB aoesiayu) ap sjouoz ul ezeauoljoe sue ‘eijonpep 18 elionpul ep auqasoap aids ‘ojoaulp 8p eown;-esesoe esuin) ‘puIsew-ewiue ‘jewlue-yUeId :Hemieas op eyeyp eyed} yueiede yuawiop e.quy 1uipnywis JOUN eaulgers ezeSzIN o1Bo/eUe dl) ap njuaueuorfeyy Wp |NuewWoW UI aep jUNs nu Bed I;pUCD ap auss 0 ep apuidap avezijeeu so1go e “aligeqoid unyodes 1S umes euudxe goysyigeqosd-oonejod) exfonpag ‘eaupueb gueod eloigo eidnse suawoua) I$ s}oeigo anu asessoau uinuoder 1 ume6e; ewudxe goyopode eljonpacq car RONSHIGEGOIA-OON}O}0M) 18 BoNOIPOdE ‘oUO} Enop Ul Be IS ezeazIPal as elonpeq ‘eaeoijdxe “npyeidiaqut ofjouny 0 eve elonpap ‘enjesuapuos eniduosap-nuojeoyiseyo auoay o ave eljonpul edeq “eagonpul Jojawayos 1$ Jojeepecoid eavesogele ep elepaoaid ajo @aonpsp iwipueB eaumysuos ‘oiGojoUlsd ued Up io 812! INeds s0j98,1p & enyoodsiod 1S eneyuounBie SIROIEA no ‘BpeNsqe esejapow oO ezeezee) es a1e0 Ud ajewo}-c0l69) ‘sonewoKe Jo}awelsis earesoge|e Us quevodu jos un geo! ennonpap ealipueg | 901 Jep J8inoRWed injMD~IgGO Injnzeo I$ omaue 8 eseio aidsap eieusye waren, #189 ud (znjouod) jiospn{ jou tun eeseonpap » ‘gl&s0UeB e\e0apn! Biajas os aio ®} lasejo Be toplogns @S jep inuewous) nes imoaico cease UeMOMEd) tigospnt mye ealeInuole “oneBou nes sanewuye iieoapnl aun POLBIMLLO} w ‘jusnoas ajeve0je. 2S S68} 2 In| umes Ul “mmerone DO SS Ininlesseaiun eolide as 30 eae" ‘einbay dnp Jeinonmed ey te1euaB e| ap eieoseysep as anonpap imueureuorjess REI Un euneopIo oie elonaur mieynzas ence! ReuessP BimionAs 0 e188 EAnonpul eupUES ee] 88 elundico 9180) einpIeD ef) Ba) ae sig DIEIPIP OP O98 ISeInj20e Bareye\suCD ° “x lindioo Joye @ ejejas iSeaece ul Belang « ‘e1ezIIe10U05 « ‘IenpINpUI uNzeo PSI ew euru un od jaca Pore (3) vewougy ywnue un 18 (¥) tpuos ap Niqwesue un aquy ajezneo We} teun Palapuudsage “o}elue038 & aunissoans 0 apnioul JojBey ejonsu) yoaigo ap PIEOUDIIN euEs eBea.nU! e} imimodey BUPZIIELUED « ep ininuodey ferleoymues Je queveau nun Palepuudseg. :nuey9 yuinue un ednp a29K Sumas jew mes enop e’ennasone Buena, Sundnssid sownuiodes exionpuy Jojunzeo Bidnse uisnsuy Jo\sese eatapuneg + WEAN UI eZEaXY a8 B1e9 ‘ENUM niqueSsuE UM-RU! BIE}99I8s eleljUasE 49, WSMSUL BauIUD Jouninga. numarul insusitilor pe car aii obiectele commparate safe cat mal nares Poses" oomun b. insusirle s4 fie reprezent Asa laturi cat mai variate ale obtectlorcomparatens 8 *PtMe © insusirea 4 insugi ceugte8 tansterabil 88 fe de acelsl orn a 5 Géndirea este prin urmare un proces care joacd un rol inimaginabi in organisares w soelnen activitati umane. Ea poate crea, dar si disiruge, ne poste inta sau calma, ne este prieten sau dusman, ne pate bucura Sau ne poate stresa. in fine, gandul este acela care ne poate modela viata si comportamentul astfel tnoat sa depasim sfera cotidianului si a ignorantei spre treptele inaite ale cunoasteni spirituale si ale plenitudini’ morale. Dar. un asemenea rol fi este conferit de functile: rezolutiva deczionat constructiva si explicativa f unctia rezolutiva se constituie si s 4 contextul difritsor situa problematice care Sos din Partea subiectului un efort specific de gandire tn vederen Qari unui suns sau a une slut unctia decizionalé se manifesta atunei ca este confruntal cu siuati ambigue sau alternative, nebo sa efectueze un act de optiune. De decizie se poate vorbi ‘Tumai atunci cand se impune efectuarea unel alegen intre cel putin doua posibiltati (variante) concurente, Gandirea Care nu poate contracara influenta factorilor dispozitonal urmareste sa gaseasca criterii si procedee de optimizare a alegerii, elaborand scale de clasificare preferentiala De exemplu, daca >" este semnul ordinii de preferintd, se poate stabili urmatoarele dependente: [ Daca A> B siB > C, atunci A> C: Daca A= B iB =C, atunci A=C Daca A= 8 31C>0, atunci A+ C>8 in efectuarea alegerii este implicaté o functie de isc care comporté valor dferte in furcve ne los particularitatile psihoindividuale ale subiectului, de ponderea pe care 0 acorda pierderii in raport cu castigul.’** Deciziile pot fi arbitrare, slab Intemeiate gi temeinic fundamentate. In feratura de specialitate se vorbeste despre maximizarea céstigurilor, despre probabilitatea subiectiva, despre regret postdecizional si alte aspecte legate de teoria deciziei. “ Functia constructiva a gandiri’ exprima in gradul cel mai inalt caracterul activ al reffectarii realitatii [a_nivelul omului. Gangirea nu este o simpla copie, ci o reconstructie unei posibile realitati, o activitate mintala deliberat orientaté intr-o directie anume. Gandirea creeaz& modele si proiecte pe care le transforma in programe in vederea obtinerii unor stari noi ale aceleiagi realitati sau pur si simpiu 0 nous realitate mai mult sau mai putin obiectiva Funetia constructiva se impleteste cu dimensiunea creativitati, genereaz’ cresterea capacitatii intelectuale a individului de a intelege lumea si impune marirea controlului fintei sale asupra desfagurérilor_fenomenelor si evenimentelor externe. Functia explicativa. este impusa de sarcini obiective din afara, de a intelege si de a gsi raspunsuri la intrebari de genul ,cum?’ si ,de ce?". Explicatia reclama patrunderea prin abstractizare si generalizare, in logica interna organizarii fenomenelor gi evenimentelor. 1.3.3. Legile gandirii Cercetarile psihologiei moderne au relevat doud tipuri de legi pe care se intemeiaza functia explicativa a gandiri: legile de tip central si cele de tip statistic (probabilistic). Din punct de vedere psihologic explicatia cauzal’ ofera un grad mai mare de siguranta si certitudine, de consonanta cognitiva, fapt ce determina ca acest tip de explicatii s& se impuna ca dominant. Explicatia probabllisticd, prin structura sa, las 0 doz mai mare sau 109‘gjeluewjuss ‘elejqopQ eaunds ‘ayspi pues 2d pub" “enon eigo eno “eiosueu gzesusie sos ajeseooid ‘injnoiuisd @ aysiuoBeque |§ soWo}OYIO salvebio 2 1S wnsaid ‘ielloeas gqorep ‘go jmdey ypatea sulin Jep ‘ruon| yseoe sndoud e-1§ nu ilu ajeog “asipue6 wiwr Hep ou 29 2280 wu syeoydu ajasacod greveuousy ore ezeaiauab ‘ajeidaoce Jou sep ‘giving ep eoul aqadoos: na uni UL mnuo lveiseyuell eidnse aes oyun uud ‘ee0 Jou UIp UND Ininuids eaiend yeoreWeL e- ua ‘sonelul 1S eoqaose |ideou0d ejasienip 18 ajejueyo siuosey 92} 0 wind eSe ‘,.,!pue6 B ep LEWIN Ininpow! earoyped io ‘auewn juipueb sjeyuewlepuny suudins @ nu sregopo sea pues eoland nated oye mpuoo ezeee 92088 ln in| | ejunual e ap 1§ OU e esteioede? no gruolieeoid Pol shat pied ead 29 auljsns eJe9 ejejuaLO eljdaouoo ap wrosiee Ic isons 13 ‘uipueb e 269) e9 reljesuaduico esba| apundins e140 ‘innuisiueBio ele oun, eyjeyojeo eajeySuaIL /§ eat Buep ‘jruewinu no gjeuoitiodosd ssaau! aise luIpURs eerey a PO pUBIAPISUD ‘AN}seoU elNeWa, UIP 18 sruvop Ulp ‘s0160j01q siieyssoau ‘eoiBojo12y enseou 2108 a 1p euneapio} eAuep ‘jo eaunds ‘eljeBoieju) “IL1pUBB alluloepe Puly e0 ejsjusu_ues grepisuoa UeWO! MUeAES \waogid eavauljqo aids 40] e9jeo uy eluipuey ap ayueiut ajejooejsqo no |S wnoaid ‘aes 40} RUANDORE 20}2}'SUAIU! No e}eUOILIOdoid eyse Jo}pUES IM ed sep B 189 Apaye jnuaqiyezep no eleuoluodo:d yoauip ore ‘efajgopo eeunds ‘WIpues e104" ‘yseBer niqiiyoe uN 2s alinjos souo ‘niquiyoezap puweasul aieqasqul 2210 oe (g8¢ 'd) ,jnsnedas 2189 uipueB 10.0: o Je USUI} |NWHIN" “eeigyIyDe ap suNijoe o ase aupues B0u0 €9 Blspisuod IS (RS e nu 9p eluus;ns slues0uh eoleinp) ayeyZouno ul ‘gjuuop uJ ‘eleINP Ul ‘Ajoel Iniquiyoazep ul wipueB ezneo eSese6 efeiqopo { j ] | | i j 1 i oll ss: UPIUSWOW eonaBiaue eorejoedes fog PBOUE SP IenPIApUL mua}oye6o no “ereUOtIncS rraU CRPPH EoUBBisu ealeDedeo no ‘anvodecs B80 29 nau e SS BiBseua no BleUotLodoud ioaup Insaverd) SeUSIL UL and atigunnoeye no 1S undead ‘yeah INS8J9]UI NO ‘o-roWOUd Ne axeo alijezuas na PIEUOILIodoid Seat, COIPUED “ouOWeW UL sjenasuoD noe CuSRdaP I4o0n ilezues ep 18 e9 ‘Unjwis ap sjeunpe (ennosye nes eaniuboo ‘away Nes 3usa}xe) ajenjoe Wezuas ap BleSueioep 8389 eo.1pURE eo Biapisuo. fy ‘minjuewevajue © nq euasieno!@ Yelloea: e Yajesuadios & NIMIqUIYOS & ‘Je{uaeNYoS eB ‘uSenfezne9 e069 ‘wipueB 912 1881 eides a6unsyp ‘es eiedo Ul ‘efoigopo ueyes co 21SHIQeqoud eeexe | orerepow —e@—enissoons ““eavelsiduios 18 eeunzines ud tewnu 80} 88 Blezneo eleoidxe Soa a aide ‘oustigedoid da ep evleoyixe eulnap eiqeuse Bnbuls zZe0 Js808 UI “wioleale siqeuien ap eisur Jewinu aoberae Halu! 2s 18 BzeoUOHNeJeIU! apun ‘(a[eI008 “oud S2iPo|o1g) exeyduioo sojeuewous) ezyeue ul Jomuinjjnur sundsei un e140 nu areulualap 8P 2/20 18 e9 ajezneo Tere eUEB eavaind =p esuinuoo aise nu gout “MIpUEB HeinSelsep Inulsiuecsw eiéeouno nu oul eluIng ‘81212 €9 IUIpUBB fe 18 sep ‘ialuaysixa Invejsiu feunu nu eoydxe e naqued {uIpUB JojauLoy so;nyry gsueé stepiose anges, “gonoeid 18 gonaloey eoutiuins Sree He MO Sed 2 Bisw e120 iminuisjeuoruonies Slunsunfeou iSedep jod es Janse reunu ioeo eulpue6 8P dh eou0 naued esiyasap aliiod Bale es aingon eluing souls werseouns eanpsooid wy esauBoud Iou eres Sjeod o16oleue dy ap juaweuoijes un ad elezeq eIsiIqeqosd eileoiidxe esuy uo aynu teu ejso 8d “ennluB0o ejueuosip @P eles euluaw es es aoe Basce ep 18 e1qiparo tind Yeu! 218 ‘gluemBiseu ep ‘aupmnseoul ap genta seanoastre ajung la putere, reusesc s& a 9 icapareze atenti noastra (trecand focarul luminos al constiintei) pentru ca in curand 8 paleasca, s& se steargé si st dispara” p 389), fundamen 7 Crees! analizeaza fiuxul gandii si nu caura el fundamentata, imboldul generator care, prin constitutia ‘netiei umane, este Spirtul divin din om, sau Suffetul cart se mai spune popular. Hert Legea reversibilitatii are i fe in vedere faptul 03 ©Xperienta cu tot ceea ce tine de ea ne incita sa gandim lar gandirea ne incita s& experimenteims ; Intensitatea gandirii creste pri A fe prin folosinta (exerciti, antrenament) si scade prin desuetudine. Canal ‘se fortific’, pro dea gang en G8" Sesuetudinea scade rapid aptitudines 41.3.4. Tipurile g&naini Marele consonantist roman Stefan 0 In analza géncni urmatoarle vast gaia oe eee Lures _ muts, nemanifestata, neexprmars atte tae Ct. discursive): afectv’ "(subsectva) wa tara (vital, necesara, impusa) sau hedonica (spontana, libera, endogend); normala sau patologics, naturalé sau (prommnentala fObotzata, arifiials, gandirea star de veshe (Propriu-zisa) sau de somn (visu): liberd (imaginatia) sau Ginjaté (Fationament); spontand sau recitatva (reprodusa) preeecgcd (amintre) sau sistematica: in imagine Precizie) sau in concepte (vag); formala (cu accentul pe cuvinte) sau substantiala (rationala); Practica sau ideala: logicé (coerenta) sau logic (confuza); corecta sau odie qi eramhizata sau anarhica; disciplinat’ sat Nedisciplinata; ipotetica sau Verificatoare; inductiva sau deductiva; sintetica sau analiticé; puternicg Sau_slaba; cae ea sal Confuz’; profunda sau superficals: superiong Seu inferioard vasta sau saracd completa sau incomplers total sau partiald; simpla sau complexa; omogena sau eterogena; rapid (instantanee) sau lent, durabila sau efemera; uzuala sau accidentala; comuna sau personalai constanté sau variabild; continua sau discontinua; ritmic’ sau _aritmica; primitiva sau secundara; cantitativé sau calitativa. 7° Fiecare autor a trait cu impresia cA a descoperit cel mai profund sunet al gandirii. In realitate insa, toti sunt departe de adevar. Cercetarile contemporane incearcé sé acopere neurofiziologic sau anatomofiziologic zona" intuit a fi .centrul unic” al gandirii, Astfel s-a ajuns la corelarea din afara a organizarii neuronale a creierului si organizarea gandirii ca doua entitafi in sine independente. Nici un laborator si nici un cercetator nu si-a asumat riscul de a lega gandirea propriu-zisé de un segment anume al creierului insa toti neurofiziologii afirma cu tarie gi cu dreptate bazele neurofiziologice ale gandirii, faptul c8 mecanismul gandi are o structura complex, dar ei au in vedere determinarile stricte ale corpului cu tot cea ce tine de el (creier, organizare psiho-fizico-chimico-neuro-logica) si pierd din vedere izvorul efectiv al gandiril — spiritul divin din om in amplul proces de coordonare a vieti fiecrul individ in parte. Desi cercetarile neurofiziologice _contemporane contest faptul c& tulburdrile primare In sfera uneia sau alteia dintre modalitétile senzoriale (vizuale, auditive, tacti- chinestezice), atrag dupa sine tulburari secundare in sfera gandiri, fie In structura ei notionala, fie in dinamica ei operationala, totusi ele nu justificd nici pe departe natura gandirii, Se cunoaste faptul cA pierderea capacitatii de identificare vizuala ‘a obiectelor exteme (agnoziile), face imposibila desfasurarea adecvata a procesului de gandire in situatii problematice, reprezentate prin intermediul imaginilor sau schemelor, a céror decodare reciama buna functionare a mecanismelor perceptiei vizuale. Sau tulburarile provocatesl ‘wipue6 Bunjeu ep yeuIuUalep ese a1B\S919 esea0e NijUed alIsojo} Jeueyew jnjes 4e1 ‘fee injndioo ea1=\S210 eulUUarep a1eo 28808 9182 ILIpUeB BeIe\qUeO ‘snds JaRIy ‘eIUdW Injndioo ® oueUt us aiaiSel0 0 IS ezeazjea! os ‘oles jumonys eaieyxe|dw09 jeuoiHodod =Seiods 80 dug uj “soeoys Pow UI Biesiexe y ajBod nu iuipug6 eauaind — ound awnue Un-aquy eeuipue6 exy e ap eayeynoey exe} eolpe — elesjuaoUoS Ble} JeziueBioeu euewes jeuew jndioo‘ela|sa0e eoueonpe gies “wipueB levee ezeoziuiny eimoey “ep eaujpug6 sep ‘jews ndioo ayainqsuod nu eunjoe7 wipue6 eexeonpe 1S unos] Injose eB} svec aja! \EeIdwWoo gjaun 992) Jew © ap eyU!eU) joyideogns yseoe ereyour waynd Nyy yeyNnza1 eja0e e| sonp ©A 8u.a19p3n 9p a}oUNd aye Up 18 juIpURD ez}eUy ‘InjNpUEB © e19}nd arew few o 1S gonUeynd 1ew aupUS O ee quids 38808 TeWeOU! Bye 8s e1eD Uy iNpIAIpUl JeIe no (ueWTed 1ew) Jenjora teu ejs@ uids un yea ng ‘jejuew ueId UI gJeIsaylueW ‘inimurds easeind yeosp enaoye aise nu 91e9 1$ junutW eae ayeod aueo injnpueB eeajnd e: \\dxe eyeod as ege wewnN !0U UIp UIA (In}ayNg) InuIdg eyse \WIpURB jruoAZ ~eySeOU B89p! BxisuoweD eras ‘a[eVseds @yerede JoUN eeluedoosap uud ‘sown ad sep ‘ous fou ep ywnu ‘padse yse0e eoep JeNasqo e-u ize ap ejulys ‘es © eyed o-nu jee 21010 nun jnipeuweyu) uud 2124) jndioo EuopiooD ajeod jeu! Snu indnay no yun imuidg ye}Dae INj2o je o1YISd jnuqu.yo® § eaupue6 eqinued Injnuaieo e auniza] soo ‘eo0e Sq “Jeuosneu waysis ininBaquj e 1S injnualeso jnipowayu uud ezeez\je9) 0 injayns sep “ele.o ul 6ySase6 as nu juipueB uonz| “wiipue® je Jonzi Injeienspe ‘osauatLio injnjayns SI [BOW 1S aaiBojoLiow “ajesnjonyjs al/\eJeo ep aul} a1ed BICOUOIU! B69 WIND—PIOIU 1S JUIDURB e ‘In|ruieiD eoy!oeds “BIBOUS}Ke ese} suudins ee eiBojounauoyisg rl : BleuoHeNs 18 preuaWBey Sapues eget SuaP wNpul BoueWese Joun ealpUES Sue SP OIE IeoWUE!d ae 1S efesoduerajec, cision Te. PE:NIN B} wweisuoo pow u! snp ne ewELluuoe 243}81WS UIP fey ining} e ereovajue esreIewnt up SIEZ|IB00| s[euoIza) a1eD05 BO ErEpO}O) yenresqo e-¢ 7 tyr IEP ikOBpNTINs/ej nes jrupnepe igeIs e op IS Suiplozep Ul alewezeud igcepn! jaun ajoqouioes “eoi6oy © ep Boyeyoedeo ewensep as nes ezeenuluip es ueingim oo eaOSe No sluaioed 29 “gisues ymosigo "iol fmiodne Oe RaSeP ‘SUIS UL sJeuoizzodoid-oyoquis oul no UL ezea}09}e 10) eo1ez97 BoseB21u) W alspeoaid no Bybod 9129 wpug6 & “goIpe ‘ejenjoago upUpe iejune Bee Eimionys igescapyy ezeerpeje 10, ealeeo) ‘eoyloads Se ieHeuulojur JOwnnuiuo e evewojsueN 1S eubioros Treg ©P esiz-nuidoud ulesedo axeppoaid no ezeanipar eeued qo} tp ajeuoz wo inde Biuspin ulsnde-g 241 9H ennesBa\UI-}euoljeiedo uezieIoeds uy oeapilnusiews @ eoxaueboiuo 18 eouo}s! jainjona. mains Ide, edo? B18InDIUed sjeuosnoU jaja) 16 auoZ ayuayp eo 2 cio S129 2d porzouw eBuen low wind ednp ‘upueé IeU elegnape eoynsnl nu uBie\su0S e\seoe wu seq IRIPUB® Jolumanns weuotiouny 18 IUguLio) & uow! end oe Bre 02 © sininsucs ‘ininfequiy sie e\eon:00 Jojowstueosus © PVE Nes BBUDA O-U) Bjez}200) aoiBo|o}ed 21290; aquayip ap | |Arthur E. Powell analizeaza in trecere ceea ce se Intamp/a in timpul lecturii in mintea unui individ. Intr-o carte Serisd ou grija, spune el, fiecare fraz& sau paragraf contine 0 idee bine definita, care este reprezentata de o form-gand creata de autor, care este in general inconjurata de forme Secundare si exprima aspectele secundare sau deductile Necesare ce reies din ideea principala In mintea celui ce lectureazé ar trebui sé se construiasea reproducerea exacta a formel-gand aparfinand autorului, fle imediat, fie ulterior. Aparitia formelor secundare depinde de mintea cititorului, adica de promptitudinea sa in vederea consecintei ideii principale. persoana nedezvoltat’ mental nu poate crea o forma precisa, ci doar 0 mas& amorfa in locul unei forme geometrice. Altele reconstruiesc forma recognoscibila, Incompleté sau deformata iar altele doar un schelet al forme', fapt pentru care ideea nu este inca vie in mintea lor. Cei seriosi reproduc cu exactitate imaginea ideii centrale gi fra ezitari Si psihologia stiintiicd, si cea oculta precizeaza faptul_ ca una din cauzele cele mai importante ale imperfectiunii imaginilor este lipsa de atentie. Dar, numai Psihologia esotericé explicé amdnuntit cum se realizeaza acest lucru, Pentru a deveni capabili sa ne servim de corpul Mental $i de mintea noastré in mod eficace, antrenarea atentiei si a concentrarii sunt esentiale. De accea, omul tteouie SA Invete sé-si elibereze mentalul de orice gand strain in timp ce studiaz’, deoarece, gratie formel-gand a autcrului, el poate veni in contact cu mentalul acestuia gi Poate obtine astfel de la el informatie suplimentare asupra Punetelor mai dificile; daca studentul nu este antrenat, el igi va imagina cu usurinta faptul ca gndurile noi care apar in minte sunt ale lui si nu ale autorului lucrri Orice munea mentala efectuata in planul fizic trebuie $4 treaca prin creierul fizic si de aceea, trebuie s41 116 antrenim pe acesta astfel incat s poata servi ca instrument mod corpului mental 7 Somes psihologia eienta esoteric& averlizeazB cB cel care studiaza ocultismul se antreneaza in mod deliberat In arta de a gandi si, prin urmare, gandirea sa este mai puternic decat cea a omului neantrenat. El are astfel posibilitatea sa influenteze un cere mai mare si s& produc& efecte mai importante in jurul su, Acest lucru se realizeazé aproape instantaneu, f€ra vreun efort special in acest scop, numai c& studentul ooultist, cunoscand puterea enorma a gandirii, este constient de responsabilitatea cei revine In folosirea acestei puteri si face astfel eforturi pentru a n-o utiliza decat tn scopur altruiste. Noi toti ar trebui s4 devenim const! cA fecare clips existenfel noasie este. 0 oportunitate oferité constiintei sé construiasca propriul nostru corp mental, © mare parte din g&ndurile omului nu- apartin gi este o mare dezamagire pentru el sd constate ea, de fapt, mentalul sau nu este decat un loc de trecere pentru yanduri ratacitoare. 7 Marele pericol care trebuie evitat este crearea de 'gand sub impulsuri_exterioare. _Activitatea indbopinete corps mera ete sua tutor per noastre interioare si a difioultatilor din planul spiritual Ignoranta, despre care filosofia indian vorbeste atat ge explicit, este aceea care permite functionarea indisciplinata a corpului mental. Imaginatia indisciplinaté este cauza suferintei noastre. Lipsa disciplinarli imaginatiei genereaza lipsa controlului pasiunilor inferioare, De aceea, psinologia esoteric’ ne recomanda sa restructuram planul mental si 7 apropiem intr-o maniera siguré ca s&-| utilizam la vointa si nu sub impulsul necontrolat al dorinfei. Dar despre acest aspect vom vorbi in Metamorfoza géndului 7oll esleiNluIs e] azeoyud 980 ~sojows|god © aseAjozal 8p sueuin Jojapojew e eulseu ej Rasejdepe uud eoe) as 5 walenjozoi eo adnooaid as es Bip} ‘elenjoei9|Ul eule\qoid 8p ealenjoze nyusd ewesBoid ep eeveiogela ssoleuun sleouue eluaBieu e| ereoyaud ajuzjeoue9 ‘e1epsoge ep linDOW enop ajo a2)u| Bia aleledes © De} nu ‘Wanjog WE/GOid jeseUED) ‘4° jnWesBoId WeIOME|a ne A1eO “LOWS IS jJeMoN 20 dw Ul ‘eLeja0180 ap foeuip enop ajsace ezeijua.ejip \yynoy) pue sve;nduioy" Pevei0n| ul ',,,UeWp|ey ‘PI wnequeie4 “y “g 1uIpug6 eye nes sojaseoo1d weinwis nes welepow e 18 (,eRtoyqve ejua6ijo]Ur") 1IpueB Jojsiuewsoyed tuejepow e “ijoeip enop ul ereosejsap 3S pousuNe BeleWe.Bold e| aleoyAUd auEIeoIeD uypug6 1ojesa00d eove;nus 2 41, lUIpUEB 2arEgX=Y 9p ‘ajlUBCO |nIAS ep ‘iuloLeS esMyeU 9p “aliouny u! “(gueGienucoa: ‘pnjonpoudes) golwyuoble Wweunwopaid nes (gweBienp —‘a1eojeai9) goysuna ueuMwopasd y aJ20d BeuIpues 4eq “eojsiina 1S aolUUOBE Jojequauodwos © goysejeip eeuniioeseju) uud ezeazieas 8S eoupugB Joep 1S syuyop gels awelqoid no I$ jeo ‘SUUYSP Bulg Bwa|qoJd NO yPYe HeIUNyUCD WeyUNs |Z No Iz 9p eieiA ul “orugtioBle ind nes gonsuna ind jewnu asa nu 89 Elepomou IS seyUN e\sayUeW! 2s eUEWN ealIpUED a1 BOIWNUOBIe 880 eONp alaidns 1 aewiqxey ep yeoIpu tell) pe.B un @Sepueqop Be eISse80e Ud “MEAP 18 Jalinsqns |e ‘sUB0110 18 achynw mpuiquico je ‘syoedseu injnieysuen 18 salBojeue 2 ‘o|ox5 18 1ojueoe0ul" jnidiouud ednp ezeapaco.d Bonsune eeupugd ‘2[9 onpuco aueo | ajejeynzel fou ‘etenjoeje singay 99 aijevedo fou ejeulue}ep juns nu onsune dj ap jnsuawep uy “jgizinesdW ‘uoeO/e oie) puluadiequi 9j@ uj ‘sounBu yeujuualep I$ jUyOp j i 8tl 8P 1GIS0d quns nu Wee 18 eyuoWe!s Jove je aonel luns Hels IS syuewsje 1019 oye eonews!qoid Jojijenys Silgeoirde juns eo1nuobie sjtieiedo eo aunds og Fee, 810NP unzeD syn ap ‘sounuose eniGayens Erbe ee: Und B62 eiinos ezeajueseB nu soneuns auBeiens Jep ‘yes ep noo! e| eo sojiGojens & Bonsuna Bh eacpreeoet 2S 282 18998 UY ‘ajiqisod iemis eieoy ies BI S¥el@pisuoo uns nu 18 ayeo} 1eU9 y od nu JOU! ‘aliqisod SANeUIA}e 9p BeW ap ese JBUMU UN no Jep ‘,SUUyEp eulg" Jojewiaiqoid eayerjozar uy § wiujequ) o Wuipue6 & eonsuna 219 ao ass0oid oun @ axeoyyen 9p susie eeu) 4oun e aifouny u) eieund nes aleuow SP IujWOB\e eysxe Bouya) UL ‘olup-nijeds-eraya ‘gunjeseduis}-auiniseud-winjon SIFEHEA Joja48}10 @ axen|oz—1 ap injapous So,nBu asauyap Sito Munuobie Were eoIzy uy) “or tutieduy inunuoéje Siena Aone!) IMunuOBIe “Syoeds unLobIe Un zeq ewisiqoid ejaywnu ee erlozar as IMQUOBle Ug “efi . e id “@tinjos Frag oln on ‘sed no sed syewun 18 asnpoidal ‘eipioncs 4 jod aves esivaid ynBas ejuizaidey OB . Supueb uy otunuobye 18 oysun3 “4 py HOUSRINA 13190 TOHISd F73LNIMWONNS wnProceselor gandiri urméiresc elaborarea de programe pentru masini, care rezolva problemele intelectuale pe aceleasi cai ca si oameni Initial G.P.S. @ fost deschis ca 0 Incereare de a crea un program de rezolvare de probleme, si el raméne mijlocul de baza pentru studierea problemei inteligentei artificiale in cadrul cercetarilor lui Newell si al colaboratorilor sai Newell si Simon au elaborat 0 serie de metode pe care le utilizeaza (ca de altfel gi alti autori) pentru elaborarea Programelor euristice pentru ordinator. Problemele Prezentate subieciilor pentru rezolvare sunt criptaritmetice, de logica simbolica elementara, de joc de gah ete. Cei doi autori, ca gi Lindsay si Norman "”, prezinta Subiectilor spre rezolvare adunarea a doua’ numere exprimate in litre (OONALD + GERALD = ROBERT; D=5). DONALD + GERALD D=5 ROBERT Lise atrage atentia ca fiecare litera reprezinta o cifra (0, 1,..., 9) $i cd D=5, Sarcina este aceea de a gsi cifra care trebuie atribuita flecérei litere, pentru ca cifrele gasite S satisfaca egalitatea aritmeticd si deci adunarea sa fie corecta. Specialistii spun cd problema are o singura solutie. ,,,.| 8@ ere subiectului s8 spuné cu voce tare ce gandeste in momentul in care incearcé sd rezolve problema. Verbalizarea_ devine astfel _indispensabila deoarece cercetatorul psiholog nu poate observa in mod Nemijlocit operatiile gandirii subiectului in timpul rezolvarii problemel. Succesiunea operatillor din timpul rezolvarii se exprima sub forma unui graf al rezolvarii problemei."”* Din analiza grafului, Lindsay si Norman, au observat subiectul nu abordeaza problema direct, nemijlocit si el 120 acumuleaza informatie, verifica diferite ipoteze, dandu-si astfel seama la ce duc ele. Alteori subiectul ajunge la impas si adopt diferite strategii simple dintre care unele duc la rezultat gi astfel cantitatea de informatie acumulata creste. Daca subiectul constata ca alte strategii devin ineficiente, e! renuntd la ele si incearca alte procedee Verbalizarea de catre subiect a ceea ce el intentioneaza sa faca in timpul rezolvarii problemei devine indispensabila pentru a elabora graful rezolvari problemei Cei trei cercetator, Newell, Shaw si Simon, considera c& descrierea de catre subiect a ceea ce el face este tocmai felul de date de care are nevoie pentru a formula 0 teorie care sa prezica conduita sa.'"" Principalul neajuns al metodei verbalizarii const in aceea c&, in mod obignuit, omul rezolva problemele in gand (in limbaj interior), pentru sine, gi daca este pus s& exprime cu voce tare ce gandeste, sarcina de a vorbi inhiba si incetineste procesele gandirii. Cercetarile parapsihologiei contemporane releva faptul ca exist fenomene cognitive ce tin de cunoasterea interioard care nu pot atinge nivelul verbalizarii constiente datorité inadvertentelor posibilului imbaj folosit in exprimare. Viteza de migcare a gandului in procesul cautarii unei solutii este foarte mare si anumite detalii, care pentru efortul cognitiv interior devin indispensabile in timpul derularii procesului, scapa atunci cand subiectul este pus in situatie 4 ,gandeasca cu voce tare’. Uneori subiectul nu este capabil s& gaseasc& echivalentul verbal al gandului si atunci el nu mai spune nimic. Experimentatorul ajunge cu cercetarea intr-un impas foarte serios din punct de vedere critic. Uneori experimentul igi poate pierde fundamentul cognitiv, chiar daca el este corelat analogic cu studierea si altor etape de prelucrare a informatiei (de exemplu aneliza migcarilor vizuale sau a mérimii)."°el lulpio eeu1se6 x8) onoey ajep (eIUIAND ‘wiBew! “oWaIgG0) auaUa|a Up 39160) |Nas sullgo e ap eajeyoedeo » (098 puuleesul injnuebixo esd", “* a1sa injnoueunqul ejuesqe* nes ‘g-wnj ‘onj-dol ‘4-409 ‘wnv-O1 ‘-adO ‘ava “GE :x9) anNe|SI09 JUNIjou 1Se6 e ap eayeyoeded » cadnaB ep on sewnu un-nuy 9Z2y Bp SUNUI JEWNU UN eoKIse|o e ap eajEVOEded 1S (ezey, einBuls o-sU) lewnu ezainBy es UgAN aveOa4 gOU! ja} ee ul “822 (81) UJ JEOp eINgLSID ey es ayUIAND ZL ap aueS © :x@) @]UJAND Sp asew jetjjul JewNU UN eoqUeWES UNIONS 2p SI sewinu Un-su) ewLdwos e ap eajeyoedeo « ‘(@\unpoder ‘ajesejo) oljoesqe yel00 jwinuep e ep 1§ (‘o}@ RUO) “ereojno) ajeuozues ajiiguied ednp iuiBew! oun © Benepe aueo}eoyIUN eauiuNnuep |seB e op eayeyoedeo | . : ul ezeljuepine 88 ayuaBuenuod iuIpueB |e aseyJOAZep ap INjaAlU Bo elznjouoD 2} abunle ‘yempaje s0jeyeoe0 ewun UL ‘PlOJING ynasoUns e| jnjngsounosu gonpes es puezun ‘enieiBaqu! onaquis auiap 23 -a/eijul ajep 9p RUDBOIs|D |S lew AYEIA! OVeUSIeNP O JeYUN jeUy snpoid un-ju! ewuduioo 1 eonpai © ep ejuipue elediound ponsumoees ydeip~ sxe equeBrenu0o ealpueD ~~ ~ ‘B[euy ajeyeynzas 1S ajeniul ajatep equip inuodes ednp jupues ayieueinomed mjgeis op queyodui! 2183 dIBojoulsd aiapan ap ound uig ,., e]UeB/oNp aupue6 ep nd 18 e]UeB,enuoa auipue6 ap jndy ezeeyLUIlap "1961 nue ul eyuede axeson| o-WUL ‘PION “dt 2IUSBIOAIp o1pup6 ‘plueBieAuco expUeD EY I ‘ojuu few nun ajsed aiew! jeu 2sip un gyepojoiu aund eA nu IS BIE 0 2SIP anBuls un no yeoap azaiado es alon aue nu jmoaigng | i i ADU" NIL Bund nun eeseztnn no ‘> weld uni een Se 8P y J98l0/d un-nuIp yeyodsuen aingayy aie LNoSIp ap win) uy WAP B38U0D | ‘JolGo|oy!sd eiasouNo ap injsap lovely gm mnt’ eiounu 9s eqolg “ales lujpueB so;levada Bidnse epiyouoo es es Ininzaigns Jojunqoe waumiesoone ulp 89 ayuuad 1§ 2uIpueB ap sojassooid Ie aeyeqy ap Impes® nw ezeayus) s1e0 eqoud 0 jeziI9n © Xipy ‘doos ysa02 oh ,SiOoNGUU I$ ayn eDep ‘sioaud Jew i Ulind ene uns es SOleIUeAE lew a1sa Jep ‘awaiqoid elenjoza! ap Inseooid lp ‘yeie0u80 @P UWep 1 se 29 BAGO UIP yAW! spunsse Gie0d sieved @P ininpeu6 e goluseind siebuensel O SUlejp eile) tl BSeeieIu Y aieod nes giejo und aise pwalqoid euenis iSesur pugs aiew eugasoap no 9188 awalqoid un bidnse Wwipueb 2 goonyos easejuauo ‘eojeymblquie FO PAIesqo XII “IuIpueB Jojesaooid BUEZIIONE\Ke 3° Si2ii|ePOW BU 0 29 BIe\UsWIUAdKs eoIpojau) 2) Biaja1 as veiP980Y ‘IY EZe8YI0 || Ble9 Od “KIy °4 Nome ye un BINGO B BleIUEUO Sp 0708, or pigeud nou inun eiuede no apouleo ajeuoriowle Weis feilvede intuswowy “euewn ronsuina e gjeljuasa eiuouoducs voter ec SHO? 18 sOWEDSIW eo9Ias UL aeoydKs Ie yNeD £20001 e5 pry ateosopeune owas yr ere eed EL gone "ues @p inoof ul uedsiu lun eljsajes. pasos See MOIOW MeWAnoe s)IpMIg “aie, e20n no eaUIpUED ud FEI! 10d Yeo8p ‘aIe anuip iera1 op 18 unBy ap “eiiqisod (eS @p inoof e :x9) ueosia ap svew tew qnw sewnu un ezelpnis injoeigns iweineo ynduiy ul eo imde) quapias Sige MolOw iieuANoe e 18 exe) 3000 no ILIpueB eeieleduios Up 8 Basoe alse ome 16 Bunle a1ea e| erenouoDlogice Intre secventele disparate ale unei povestici sau Intamplari * capacitatea de a forma ,concepte’, prin sesizarea insugirilor comune mai multor cazuri individuale: + 6. capacitatea de previziune si de formare a unor concluzii perfect determinate din informatia data (ex determinarea urmatoarelor dou numere care 88 continue serile: 1,2, 4,8, 16 32,...,? 1,3,5,7,9,5, 11,6, 2ete.); " capacitatea de a da o apreciere globala unei situatii, unui eveniment, de a-i desprinde semnificatia in contextul celorialte (capacitatea ce releva in sarcini de raportare si includere in clas @ unor cazuri individuale, de desprindere a sensului unor expresii verbale — proverbe, aforisme, dictoane; de sesizare a inadvertentelor intro. structura verbal sau intr-o imagine, de ierarhizare a judecatilor apreciative sau de valoare etc.); Gandirea_convergentéfaciliteaza in _planul cunoasterii stiintfice, elaborarea unor sisteme gi teori unitare globale asupra diverselor domenii ale realitat Géncirea divergent, sustine Guilford, se destagoara enunturi, de la unitate spre diversitate si multipiictate si se bazeazé pe operatile de derivare, disociere, analiza Rezultatul la care ajunge gandirea divergenta nu va fi perfect determinat de datele initiale ci obtinerea lui presupune folosirea procedeelor euristice ale analogiei legaturilor ocolite, directe, transformarile incercarilor si erorilor. Gandirea divergenta se poate pune in evidenta prin probe care sa solicite subiectului cautarea activa gi indepartarea in cat mai multe directii de la punctul initial. De exemplu * gasirea rapida si enumerarea a cat mai multe cuvinte care sa satisfac 0 anumita conditie (sa inceapa cu s gi s& termine cu i); * indicarea intr-un timp limitat a tuturor_utilizarilor Posibile ale unor obiecte cu destinatie precisa (ciocan, cui, caramida etc.) * unirea in grupa a unor figuri dupa trei criterii (forma, culoare, marie); * sesizarea ‘elatilor si operarea cu ele (enumerarea tuturor cuvintelor cu semnificatia opusa lui ,slab" etc.) Gandirea divergent este considerata o dimensiune esentiala a creativitéti, Cu cat o persoana dispune de un nivel mai inalt de manifestare a gandirii divergente, cu atat ea va dovedii o mai mare putere creativa. La nivel individual, cele doua tipuri de gandire se conjuga, omul fiind confruntat cu sarcini care solicit atat procedeele de reductie, sistematizare, sintezd, cat si pe cele de asociere, derivare, divizare, combinare, multiplicare. Asadar, puterea gandului este cu atét mai mare cu 8t convergente si divergenta sunt mai dezvoltate i cu cat flexibilitatea conjugarii lor este calitativ superioara Numai 0 abordare strict logica sau neurologic a gandirii nu rezolva prépastia dintre rezultatele stiintelor moderne $i viziunea cuantica asupra psihicului uman si a constitutiei fiintei umane. Acceptarea modelului triomtic al lumii ne obliga s acceptam gi structura trionica nu numai a omului, dar si a psihicului: congtient — preconstient — subconstient, Aceste trei instante par s8 delimiteze trei tipuri de oameni: oameni posibili, a cdror viata este dominat’ de inconstient; indivizi probabili, daca domina preconstientul, si individul cert, adic individul constient. Aceasta incercare de identificare a celor trei instante ale congtiintei umane si interpretarea lor in lumina caracterului cuantic al mintii umane, de cdtre Roger Penrose, pe de o parte, si de c&tre Comeliu Sofronie si Roxana Zubcov, pe de alt parte, pare 4 nu epuizeze nici solutiile oferite, dar nici gradul de intelegere cuanticd a psihicului care, evident, va trebui sa duca la 0 noua teorie a mint. Mintea in sine nu poate fi | |ria] 2p 1S JeIIWI BP “ZnJUD ep inisep ‘ejenjoe iejuIns infequs Ul ue ep iw ep aeoyUe efuNSoUNd IS ro1UYE) “opo}eU! 2uIwin] e| ganpeai es 1& eoy!podep gs ‘ganpe) es ale ejuINS gnou 0 waundoid ‘auy uy “ywny e a1eBelejul 1S avejeudsaqu ‘auejeolad ap eWapoU BralueW 1S jjdajajul s0jyooA ajlesaus aqui ‘ieyeueroduisyuoo ejaui6ipesed 18 aojeriut lueySeound sjewioKxe anu ‘Lo! ap sojeseUed 1§ snBisau ‘quetdied quezeud un 1S ‘uruenape ep uyd Jep “en yno—aN uN uu! 'goyue eauniodejeiul 18 eusepow ejulns enul ‘eovelose eGojoujsd $ eoysuns eiGojoysd equi eimpBai ep ound 20 wewreIpeu) eoquooyisd woundosd Iony “eInjseae inimyuids 18 ieyjeuosied ‘injmuewepodwos eidnse ‘ininpinipul ® aueolajul ijaia eudnse ease0e ap asnpaid sojaioae e 18 ‘sued o ap ad ‘innpueS e 18 wipueB e aveouelu Ip.0 Jugunsew e ejums o WeuNdosd Jou ‘eYSE!UeW as a1e9 Uy 921908 wigwea, eidnse pinpul ap asnpoud sojajoaje e 1S In]MpINDUI e e1eOLEIUI e=uIpio a1eoseW Bs /Uyp10 eIBO/OYISd uud eoreeoul noognz eueXoy 1S aloyog njawiog es ealaynd i$ ei6ojo0W Ut ‘giey ap elunpued Uy ‘aunisinou! o weose0u) |S rgysisur ‘eaade 2g ympUBH eo!pe “«\nueAno we NazaUWuNg 1§ Mazauuing e} B19 MuUBAN 18 jnjUeAN 380) @ Indeou ep ‘onuens iS sep ‘syewej}ew rewnu nu ejedylpooap edrqiq tazauea6 eaqsadsiad 18 sep ‘wpueb esdnse’ see reur 18 Lewin innotyisd exdnse eonuens enjoadsiad ewsyuoo as es aed auniziA eauewese o-nu) “minpueB jWaINd @ auoInoaxe ayeyjeuy eo “ao1zy eIS}99/9 1S JeP ‘WHeWeIPEN eas yde; ep ‘ajSeuyap aieo ‘end popeuy ojeyue 29 Injnpueb eoyuooyisd 1eUNU Nu eYNzZaL [ge AQ “INEYEIPELN epulj6o goipe ‘aoquend lun} e pjeuyeW alsaudxe 0 ase Porz|, awn} eo Waunds yninpuR ezopoweIay) UL aeZ\eVe Y JOA 20 ewa|gosd ajeun puedionue epesy “ayeN9/80 = (eleusjew) e012y eaueyseyew 9S eun ‘eauodwip 10 "gyejeeo ep eun eidnu quns inj enop ajeo go aBsjaiul as nu y “poqueno eawiny Ul eoIpe “eorzy9u eau) UI injnpUeB oI Ininulluoo aiSeuyap 80 ydaouea Un ayse BerewepeU) so dwn Ul 'BolZy eewun| ep Ul a9 epijeodxa nyued ysojoy ydaau03 un 9)s@ jnjeuolsuewipi ‘eySeoU edunizin Ul cHloidxe yew Wy BS BD “ininwids jun) & 1S WpueB HeWepen} e 18 auewn pluy esreyeuoIsuoWIp eB) e1MUd no veo few ifeodxe Bi9j0 18 Bidwus ei ‘1enjdeouod ‘ajse EoUs}0s9 BIBo|OYISd go eued ag “elpued eaupued wipue6 es wind nes auipupé ‘eudsap luipueB inxopeved e} jasise wa6unly “nes jnjeliusjod uud 18 1p ‘gisayuew es aieo uud aanoaja aligiaudoid uud 4e0p tenjena 24 nu es weysis un e0 3189 EoNuENd E103) 320 No jINw Ie BFE No “iorzy fayoso\y jMNUaWOP Ul WoUBLE: gs B0 ‘ealeyIgego.d We |§ BaUIpMJe0U! B1oSo1w Baynd Je IwOZn|| Nes Bo1Go}eu sojyjeo1dxe e ‘ajenidaouce sojNZM4U0o Foleyn@ eiueB eajnd Je oyuenogns JeIyo nes oyueno (eNU e| Ininfequy ea1epioge tewnU ‘Igedolg -ujeoyuUes sieiegnape plaid as “oj@ weidepe =| es ‘wepossp @| gs eued ‘eve .u eluins o-uip. ajaideoucs weonpen es BURd ‘enisuayeiduiod 1S ajenjdzouo9 jUIpnyeou! pueleUB '§ end eeupueb pursoqo ‘oWeIasdielu) eayerooudioas 18 jnwsienp ap ‘ezyeue je wupue6 je oKWO}OYIp jnoYIoads 8 uj ao16oIeue ajapoiey ‘oved eye ep ad ‘ayeuoisueuspuy p99 & 8 ‘eyed 0 ap ad ‘e/cwpen sojuly jajuasa BeuoBeisiuy ayeraidiaqui 1§ o1LYD) ‘oIGolopojaw eollduios 919 Jep ‘ehuel6 ep ‘lou ajuns esos aJeod jwionypuurs euiqsod Jon easapuudins “uepiAg injnjuauieyodiuoo © 'S 3e9 ‘Iuipue6 © ‘ouewn sul exdnse jeje enjoadsied gayduoo e129 ‘aiBojoy'sd 18 eyosoly ap ‘aiBojojuo ap WUIPTYSS Bua} Sp oylewiqedoid evos, @p ‘eoIzy ap ul 20 Fep! no 1wipryyuss aynu eaid 924 ag “s1UOYOg njjsUI05 eunds 11 Wd ‘iNjnpiripul je oNUENd wodns e9 ‘ou waunds 4 wind ‘sjeipeuy juipueB e rou ‘xa\dwoo oIweuIp welsis BO injnoiuyisd e 11 ewaqoid Enjozal nu ynpJe0 IS inqeqoud imugisod no suewn eiuiguoo je ajueysul ian Jo1e0 ® aiBoyeue ud aseoyquapi eiduis 1a eaajnd 1§ eeupueb oguend eoldxe e eye) aonueNd Jo\lidiouud ezeq ad eseajajuySceplic. Sperém sé reusim si sé nu ne bucuram de «tristetea epistemologica> a unei munci furate sub masca similitudinilor pe axa nord sud, asemenea lui Stef , fan Odobleja sau Mihai Gol. $ 128 1.5, PERSPECTIVA PSIHOLOGIEI CIBERNETICO- MATEMATICE 11.5.1. Teoria cibemetic& a gandini $i limitele ei Studierea globalé a calculatorului sia omulu precum i a retelelor de neuroni si a psihismului, permite 0 mai buna intelegere a fiecareia dintre entitati, relevand impertectiunile i limitele lor, ca gi directile unor posibile evolutii vittoare. Cercetatorii au in vedere nu numai evolutia caloulatoarelor, dar si imounatatirea modalitatilor si a calor prin care se realizeaza gandirea umana Majoritatea cercetdtorilor in domenille_psihologiei, psihoneurologiel si_—neurociberneticii —_ impartagesc convingerea c& succesele in modelarea aspectelor creatoare ale gandiri sunt modeste dar incurajatoare, comparativ cu succesele ordinatoarelor bazate pe programe algoritmice,* S-a ajuns la concluzia c& punand aotivitatea formarea modelelor despre lume si motivatia in centrul edificiului psihic, putem intelege mai bine atat unele bi comenesti, ca dereglari ale raportului de informatie, a afectarii valorilor sau ale mecanismului de alegere Intre mai multe actiuni cat si Invatarea, inteligenta etc. In acest mod se poate intelege de ce se considera firesc ca modele mintale despre lume s& nu fie nici necontradictorii, nici logice’, nici adaptabile unor formule, decat cu pretul unor mutiléri, cum scria Dan Farcas, deoarece ele sunt pur si simplu, permanent bruiate, schimbatoare, depinzand de mi de parametri, fiecare in parte fiind aproape insesizabil.'* Dupa parerea noastra, problema cea mai acuta consta in intelegerea de ce modalitatea consideraté ca neprecisd de functionare a sistemului nervos ii confera marea superioritate fata de prea precisul si prea corectul calculator electronic. Aici este cheia intelegeni puteni 129NPUEP ‘lassNy I$ PEEYaIUA In} © eoEWaLFEY) eIdloUUy" up eulalqoid Bp 2G 9180 UIP gE enozel es yma) B17 wo ap eezIIyN 9I80 No ee|IWWIS soNsUNa Toys! pueZi|yN ‘goljoquuis go\60] ap ssewwewie}e a.ues09) nijuad lensuOWAp eisdossep es jiqedeo ajsa e120 ‘JjomaN op yeuogele 7 Jeunoseid ‘.9160) jnuzionesosy" yuinu 9}s8 asaynduioo Nausd ewerBoid snoscuns iw ajso wip inun wBojeue soun easige}s ul ‘yes ap INoof uJ ‘eujaWICeB Nes eoljoquu's EoIbo) sp awia|goid soun eavenjozad Ul ejigeoiewes ayeynzel inuligo ne-s ao\jslina y6ayeys Joun e& eweiBoid ul eeseonponui ulig NICO !EUYIWY JP JeYISIOAIUN Injnsosajoud all1e:0n| whe ne-| sovewiago 1siSojoylsd easeyonzep e| Ueyodut ou Un nidwexe aq 1 eueiBojejeous0qo9/9 Joun e ye\depe &-s eneojal 91€0 e| |euues nun eljuedsip |S eitizod ep e\ep ‘ennebou 18 eanizod elionpul ‘euejenu) 8p suelo) Jun eausonpoide, siuued e ad Bs80 “Wi NaTY ‘OSN ‘ZOd “HNI “LOW da-ep juntewios e) umeBe| ap purioyeusq ‘wouweuLL! '8 juaunau ap ejajai soun & Joyenojeo ed eaxejapow ‘sgBL. up puedeouy jezieas @ “Seavey ‘q UeG “IUoIMeU ap sUE;Se) JewINU UN-sUIp ajeUNI0} ajaial JoUN Jo} iereUudoud eaeypnis 2) 18 Juouneu ap Joje}epou) eaeyonzap e| E}eUWESUI alinquIUCD © snpe ne nueeseieg “9 18 nejooiNy “py ‘eve} ul 1ou e7 2}8 A@lyy Up goeWIEGIO 8p Inimnsul 8) “AB9jouYos] Jo simjsu) syasnusesseyy 2] ‘piowelg eaEYsIeAUN e| aleuoInau sojs}ewoINe PaleyOAZep NAUad dygesoap \WEIADI80 9B) as Ze iS yohewoqioounou alaiéeu yep e ‘aewoyne 8p J@yise oun Wwezie=) easepen Ul ‘l/EIOWILE \uoINaU UIP Joj8/si81 e ‘2|es Jo}e}audoud e “injnuounau eaiIpMg SJEUIWULOSID Bp EBUNIjoUN} Bye|apow ysoy & ED aUNds as Zed 48808 U) uayip sundses un eyeless 2] 12) “sundses ywinue un eun e| 899 Bs purieau) “eoseacasoap a} es inuodecied €9 a189 ajeod jnuojonsjsul ‘auesqul e| @yayip einByuoo enop Ayewaye pugjuazelg “elleunByuioo | eoseouncal eee nee of! 9 8j80 nd iSeBja0e ‘anIseooNS SuSwet9 Up inieore e1se * uoydeaved ywunu ‘jewoyne ys20y eure tussle goseounda4 Bs jgedeo ‘ezLUEbIO" juror true ine uN Fe FPPOW wud ezeszIeO) WeIquEsoy 4 “LS6L Inve Uy ~Boaldivey exearour puezyeas Iwounsu ap Jojysaied Fele|9POW Sue18pisuCO UI eiep eUUd nijad (9961) sojhey 21 it jolduu's und eeyp woseounses es elenul nesied S1B9 201U0.}99}8 Jo|S1e0}2INDIe9 Iniojnle no @IBINWIS luoineu SP ®ieie1 J0Un ee ejspoui aswud ezeezieas (PS6L) sueI9 MME Aeute4 °9 ‘G89 uid 8009 2100 alleyoxe sp eijouny Raa iGBuIs HeMdeawied ealeoupow eo iS eiusuemice SLOwSUy Iipas 8189 eondeu's eaunijauol eo ezeiod) uomen SP MINlepOW k6NEPE GIBH “OG ByEL InuE ul 1 IEAUEADES y Bjeod feu nth ep re Yeu eeod il nu ume sep euannee ee peeead uomeu un ees inuoinau uinoaprouu ‘eleiendond Frelaoe, PONE wounaU 9p jsidwis injapow Jeop e9 sstalul ne indeou! e] jleuiserzmuo ‘soueyy 1S UeWAaN) LOA P| iu Sislezedo yoexe).nu uo nes" "1S" auijesedo wesc, eniieo po JBOP eS-npugoNposda! ‘iUoinou op Joj8/a}21 jningjeo ey 2U98/009 JoeNg86/ eaLezNN sluod e-s Jeuig 18 jehuanses ‘Anlwd ap wenxa ei injapow yeonnuy (E%6L) snig “H ‘M8 YOOIINDOW *s ‘Map yeJogeja 180} 2 Rug ‘tuoineu ap SonsmPoleu ef2Pow sieiogele 180) ne suos S608 uySe axiomele de logic simbolica si cdteva teoreme rezolvate anterior si stocate in memoria computerului. L.T_ nui pune el insusi probleme, ele trebuie sa-i fie date, dar in cursul cutarii demonstratiel pentru o teorema el deriva teorema din alte expresii si apoi Incearea sa le rezolve. LT a descoperit © demonstratie care este mult mai scurta si mull mai eleganta decat cea publicata de Whitehead si Russell Ulterior Hao Wang, utilizand metode mai eficiente, a reusit, prin calculatorul programat de el, sa rezolve toate cele 52 teoreme din Principia Mathematica Printre programele mai reusite de modelare a structurilor intelectuale este si G.P.S (General Problem- Solver) a lui Newell, Shaw gi Simon, cunoscut in literatura ade de la noi din tara gratie operelor lui Mihai jolu. "°° Se utilizeaza diferite procedee euristice de reducere @ activitatii de cautare: + cdutarea inversa, de la solutie la problema data: * planificarea - sau planul euristic — prin care se realizeaza o ierarhizare a etapelor de parcurs spre soluti: * analiza functionalé sau analiza mijloacelor scop care consta in compararea a ceea ce este dat cu ceea ce dorim sa obtinem: * analiza prin sintezé (identificata de psihologia experimentaiay + formarea unei atitudini cognitive flexibile; * abordarea unei probleme din perspective diferite, cu presupunerea ca elementele problemel vor putea fi vazute intr-o lumina gi mai avantajoasé: + rezolvarea probleme’ in grup: * Invatarea prin descoperire, prin problematizare, prin investigare ete (programe de psihopedagogie) 132 Al. Rosca propune o sistematizare a procedeelor euristice™” in strategii generale sau specifice; in strategii sau tactici euristice; in euristici de orientare a rezolvarii si de reducere a céutarii"™* Autoni de programe euristice considera c& au deja o teorie satisfacatoare a gandirii creative daca s-ar putea proiecta si construi anumite mecanisme care s poata gandi creator, asemenea omului, si dacd s-ar putea sta principille generale pe care mecanismele au fost construite si opereaza (Newell, Shaw, Simon, 1963). Miller, Galanter gi Pribam sustin c& ei pot alcatui deja programe care, introduse in masina aceasta, sa luereze ca un mecanism viu, pornind de la lucrarile Iui Newell, Shaw gi Simon."” Alli cercetztori (Reitman si Tihomirov) se Indoiesc c& un asemenea program poate constilul 0 teorie a gandiril (creatoare in esenta), Reitman spune ca este dificil sé se accepte egalizarea ad litteram a programului cu, teoria. Newell si Simon recunose ei ingigi c& modificarea unui program este echivalent cu modificarea teoriel (modificarea programului submineaz’ teoria), iar Reitman continua s utllizeze programul ca un vehicul spre teorie, far ins& a le confunda."" Diferiti autor’, analizand comparativ activitatea géndirii si a performantelor ordinatoarelor, au evidentiat unele diferente * cea ce face ordinatorul depinde de programul de instructiuni care a fost introdus in el in prealabil, + ordinatorul nu-si pune el insusi probleme ci, cum am mai spus, ele trebuie sa Ti fie date; + ordinatorul nu are un sistem de valori si nu poate Antari ,binele" si .rSul’aga cum face omul + ordinatorul este lipsit de motivatie, el nu are emotiaysa0e “Joyezuudins yez\ses e ‘ayueseleyu! ELON) soUN fe Jomne ‘uevoYesW Ue ‘UENS jnjdep e-ep ‘ajiqeuiBewUr ayuaweyodwoo 2p aul e Jed eonuens sieuauiouey 29 Sele Jeu ‘\uIpuRB ininssoo1d e Jelyo eereoyIpoU aundui gonueno eolzl4 pinoed 0 8 gpun o UeTIAWIS 120d ereinus 0 go ezeensuoWep eWepo edla14 “injnfequu le see jew 1S aupueS ap ininpowi |e 1S sep iojideouoo Injoalu 8] ewNU Nu e1eoyIpou o ‘Weaunds Who ese “‘eordun sonuend vorzy ealeBejeiu) “yg in) euoe) ap jeNsuoWep 1s) ye oued nuon| Jseoy “ued Up eIeWO} Wepan © Jou goep seo ‘eBeaU! aise esIeyeO) ‘Bau! \Seinjaoe aie UE\SeYUEW JeOp yuNs InjnsieAlUN ale s\eIedas allied aye01 GO mde} ensja1 eoqUe eauNods}siu! ‘UC “Basu! ap gidny eyed 29 o-puzjaidiajuy 1§ o-puezijeluances ‘Banu eo igijee: ele ejoedse esionip yeredas ezeipnys |S ezeozieue Buepow ejuins eq ‘ieyoIwaysis sojidiouud ezeq od gzeauoljoun} ase Boqu! Un ‘gunBuls eun ayse ejejuewepuny eoyeyi2ay —“euozn}) Eun ajse Jojunjoquis eajeyjeas jie} e9 ‘18 ejejueepuny HieyeOs fe joquils Un ydej ep a1se ‘weweuo unds ‘nuon| 20uQ ‘unjoquus Je0p UEWE) B[9 'ea no sonuep! y & ap zpinsge elluajeud 21g eeyeyleas ejuizeiday BS 18 oze/epow ps yoap enso}2 9e) Nu “giuAse u| alejuIAND ‘oWeioue 18 eyeineu aisfequir) “ajunjoquis puezyin ysoidxe esienp. wHisjo=4 nIMfequy) I$ wipues \nsoynle no fou ep ‘eigisaidxaul ase ‘geljueJeNPAU ‘ee eIeP ais@ wno e&e “gjeJWeDUN, eoVeIeSy “leoLE|U! JO\NIEN tun dey ep aurede aveuminyg wiwinu IWJSpoW |OU a0 Baad «eJeU|UN|» eywnu-eSe EZeEZIA 90 alejUaWUadXe JOIIED Jounymy @ BUNWOD EINIBSE OY e aed ‘jeqien injnfequil| Beseuopuege ‘gonue eeuniodajejuy e| 1$njo) wuLejes OU eS ed ‘IN808} eaveonoeig ‘jejuauadxe je j20 Ul InjnfeqUl) Inwigi2) ip eoIpe — JojUNJoqus “oWljseAsqe "iojaida0U00 inwese} up jodeuy soueojul eu gonuens eoi6o7 ‘gusopow! e0169) u! ne || a1e9 ad nsejelu, uy sjeziiqn yuns reuojsuaqul 1S feuo!sue}x9 a\luNtjou eo EzeEzIZeId snepY “D | Fel FOR M/SIeU OuNg9 8p 40] EOVeHIEIO) WL eepoIOW asuuudno y Be) nna! Be008 ap IS slelluase juns areuoIsuatu oieres ainBise es a1e9 oyewarew yerede a Fitod eseS? ipue6 |e exeouedns Jojljouny easeropou, mauad €9 epee. es enunuco oreIoDI00 nun mezaULUNG No J9}!on7 InDBy e WANA “IMMUNO eaWjodwy erdeypuy eaind en as nu ja ‘aueje 22 18 es e Biuleuosiad" 0 wane eA nu Biepoioiu ja “ejeuuioy olbo) joun ezeq UW) BZeauOlied lewnu ja Janu sep ‘wo 8p ayndaaied 448 219 “unpue6 ays se imsojejnojeo eoep “Sesul eaypueB no BINSEoe ieI l 2 einuap! esuisid gzeas.0 nu jipueB earezqewome 1S nu trinpueS eased uid epvecieuo epuewoe ar JOIS808 HUSWED “edIUNWIOD eaLeLuase Boroeid lunisueuip Zoile ulblede eueo 1S anssis}enxa oliieztiaig Lo 1 Exnedels| Sveolunwoo 0 e| @Bunle en es edep ye09p puch uae feuotieeued 9p YeoU0 "o}euIpI0 un glepolony Suaigoid, jou . easenjoze ur -,aiinju’ ap dy iaunen crane SUOR s180d 98 189 ‘sreoe noe; ,enedajet" uouivor ESBS S1e0d nu) ezeauotes seop 3 “unpued ayuis ne {8 Bopuly eiapueB nu insojeuipio 89 dun 1o}eIqG10 pun uud ezuoueyxe eeod as wo 8p siwe jnpueB « SU wud epwox 1s =a 9 nnuod ‘ajo sp alpbic 8081 SIEUOHeWOJU Jojessooid Inlequy) :ajaseoj}eupio Gomes, 222,24 sleuoieunojur Jojesoaoid nfeqwuy Uy siewudxe 4 jod nu ajeuoiennow sjeisadee 4ONjoquis esdnse Jojijevado 18 un| unsues 16 eoyuwes ayunue omamng tan’ OPHSHEaspecte: particulele elementare par ca iau decizii si cunosc ceea ce se intampla in alt parte; E. H. Walker presupune © fotonii ar putea fi constienti pentru a raspunde la Intrebarea cum stie un foton c& a doua fanté din ‘experimentul lui Young nu era deschisi? Fenomenele psihice si telepatice furnizeazé si ele o explicatie pentru fenomenele de interactiune instantanee dintre perechile de particule generate simultan — influentarea traiectoriei uneia dintre particule produce instantaneu modificarea traiectoriei celeilalte, afiata la mare distanta’. Ne mai mirém cum a fost posibila evolutia tadialé a primei particule din Haos catre constiinta de sine si care mai apoi s-a numit DUMNEZEU? Pe de alta parte, o explicatie care sa excluda ceea ce s-a numit «cunoasterea anticipat» ar putea fi chiar Principiul acauzal al lui Jung — sincronicitatea. Numai cunoasterea si stapanirea puterii ganduluiofer& 0 perspectiva comprehensibild asupra teoriei sincronicitai, lar teorema lui Bell ne spune ca nu exist un lucru ca parte separata, findca toate partile Universului sunt conectate intr-un mod «intim si imediat», aspect relevat de vechile texte: Vede, Upanisade, Yoga Sittra lui Patafjali etc Teorema lui Bell devine compatibild cu teoria lui David Bohm, potrivit céreia nivelul fundamental al realitatii este un intreg fara discontinuitati, nefracturat, care devine «ceea ce este», «ceea ce fiinteaz’», adic exact ce spuneau indienii prin tat tvam asi (,eu sunt acela’, ,acela esti tu’), de unde si conceptia vechilor greci: atat existenta cat si non-existenta existé, in sensul c& sunt ceca de este (Parmenide). Nu exist nimic care sa nu fie «ceea ce este»”. Cel mai tipic exemplu care confirma teoria lui David Bohm este teoria * Vezi Dan tical 1354.9. 108: in scest sons 9 se vedea Wuorarea noastra Peihoomtica nan-existente) care va apitea in an) 2007, rian, Tratat practe de Raja-Yoga, Sucurest Editura Axss Mund, 136 identitatii dintre sufletul individual (Atman) si cel Universal (Brahman), specific ontologiei indiene. ‘Sa fi avut la indemand vechil indieni instrumentele stiintfice ale investigatiei pe care le-a avut David Bohm? Ma indoiesc. Care-i explicatia totugi? Una exista: perceptia realitati depinde de perspectiva observatorului si nu numai atat; depinde de puterea de penetrare in lumea explicatiilor pure, a ganditii Aici, gandirea eleva ca la nivelul fundamental al realitti, a «ceea ce exist», elementele pe care in lumea fizica le vedem «separate» in «realitate» sunt conectate ontologic intro ordine implicité, devenind ele insele «ordinea implicit’n. Surprinz&tor, tot. psihologia orientalé a introspectiei a relevat ca singur scop dezvoltarea proceselor mentale adecvate «realitatii_nefracturate». Aspecte, inciscutabil, compatibile nu numai cu filosofia si fizica lui David Bohm, dar si cu principille cuantice, dupa cum am mai spus. Dacé gandul este o cuanta, noi putem deveni Dumnezeu, dar nu mai putem crea o «lume noua» decat in lumea creatiei sale. In afara acestui Univers nu exista decat Haos, de unde provine, transformata, materia pura, indiferent cum am numi-o noi, cuantica, subcuantica sau non-cuanticd, $i atunci, nu gandul este cel care se furigeazai pana acolo, respectand anumite principii morale si logice pentru a aduce in mintea omului echivalente ontologice care 88 explice «fatan necunoscutd a existentei? Noi credem c da, De aceea, propunem o dezvoltare si o extensie a ‘cunoasterii lumii noastre interioare pentru a ajunge la esenta realitati fundamental, acolo de unde vine spiritul din noi gi de unde se hraneste el cu energie vitala si o limitare a cunoasterli exterioare, deosrece lumea fizic nu este altceva decat aparenta tridimensionalé a psihoonticii triadiale. Adie’, lumea fizica este 0 simplé iluzie, dovada constituind-o efemeritatea ei, Nici un lucru din lumea fizica nu e vesnic, totul e trecator, inclusiv noi, oamenii, Ganduljenqs Joun eaiejapow! e| sens no ayeziiyn puly sojuNo0f rauoa} ajejeynzas ‘exsidwioo ejeuoigadwos jens sun eidnse "sunxe ne-s lIpnjs a\seoy ‘eonsners lerz0@p Jel103} uorePLO} TOs6L) Penn H ae 69, sien ep Jlouny Ryeseue6 alliuyap eid yep ne aueo ‘(py6)) WeIsUsBIOWy ‘O 1§ UeWNAN UOA ‘fT In| allIpN|s no pURdeoUL eIge JONZEP BS JUO[EA EU) IS JOMIZIDaP eUOA) ‘JO|UNDO! euoD} Jep ‘sjeuojjadwos wjenys sevouzse eal uy 1) eased 2: Se 0 TR Rpaeaioane fe eats eliad @-aul teye pueweuoduoo | sleidepe eweuewied 0 -HUJ Be EA BS UO}BONI Jop J0}e0 |nUeWeLOdWOD ‘B}equIlL: es ‘angon eiBajens YJoidu “18 ung ajso_ eu) nu reli Injapow Bo enlsqo JOA UOJBoN! qWY “dof Bp , njus* sinose ‘ad I§-npuequuiygs [aj e| ezeapacoud jnsauayed 18 eo leWNN eunfasdui! eye Uy eyezIIYN B80 ap EyLayp ‘nes injnesseApe Injnls* e\enoape oof ap aiBales1s 0 eIeIOGeIa y eA fepou Jse0e 9p ajouny u| ~erede,IUOD ‘g)sod Jeo ad ‘I$ eapanas meod 2) es 20 nutlad ‘aloes elpmis en I "nes inimuesionne luguoduwios je Jepour" un aqui UI goseinAsUOd 18-es €O180U BA JoyBon! BDU “ajuNdO/ ByUIZaidad Oo Bold) eae aiie6en | esenxe ejesewnu ul N65) pueneo ‘010 2160s ewixoid e} areojeinseo ajewnu eoseaciy6 ps eous0Uul Je BASUID ‘nidwexe eq JeIeAApe eUNespiolU! aIS9 NU = 2980 "ign duig Ul @inasouno 4 jod e189 |B] ayS1u ap JeUaAnt aise nseooid eo ealeundnseid eysixe 19e} Pow U 4Jsoj0l ingen en ave ui jnUawOU UL ,snpuCD injnsaooid" yeno~epE 4 eA |e 89 |S JapOU INUN eaINBIA Ul eUNeapiojU! ezeauOKIe guewn elu) go eaap! eyeidsooe wueun 9183 innoof e ponewarew euoaL Z'S'}1 81 ‘eseou Pese@POU 1S |njoNUCS “inIMWO jnsoUEIU) aieD Wayseound Balelusu0 ise uIuswwo e SleAes ap aje9 Pinbulg {20H] luin| Jojewo} er2n|! nes eljoedsonu) ceieoHiayeS B59 NBS BICOUSIU! eave\Seound UIA ap o1s¥ inuiesjuOD Bzealisuowisp Jojaleoqzel IS flGojouLs} ale anioou sjoj0aj3 culuatuo Baseiseung Njued en99 e8e ap aionau o> leuoti2u0ju Joseooid un ap B01P@ ‘JOlEINOIeD UN ap sye|osjUOD Juns 18 aIBious ap audoid gens ne jaijeun 2420 wl “eiBojouye) & eleuOljeWUoyUI eluepuadepur argo spun 2s wnoy “sjeuoiewiowu! “90180, S/e]UeU WOUNy Bfes ayludosd 1aI60j0UYa} eiaJsueN jnuIO aie ul e390e 2188 uezeld Ul Wabinoved 0 a1eD ad edeyy nunyjes ihoinfe No sieoustu) jvejSeouno Bele ad wun) valebojoius uid eoiGo}oWuD Bjueuedxe ja\ WeInjace e o.obune 9P 120 Pueundo.d ‘nNpURE IWaINd eI=IDa;8 ad 48 wilpuiES 20 e299 B eusi6! ed elsisu! uiueluo te Hdajoiul jew ‘soooe 8q ininieiusw @ e1eousdns eaxeyonzap e| eonp ‘epubo Ut tun) leKays! MNIdoUNd ezeq ad ‘a1e0 feUOleLUO\LN Seoo1d un ezesseus6 ‘eleIpeN ‘ind ales eiseace uy Ininpue6 eaxezi[e904 “eleIA sp aieo}E:8USB ‘vorboIOQuO Phuuop 20110 18 pugB eou0 B| enydaoas green ase4s 0 \&mo4 CalUINU Uy “soj0y we-| 810 ad dsoUOD aoL10 IS ‘edeuIBeut IS ‘iseSedep eoazeosp “euinu un wep Ln eleleo i§ lun] Te unuwoo JoywNu 29 eleiuswepury BaYeIYeas “OLAS Insioalun #8 eo glejueuepuny ezeg ISeeace aie 9120 Joey Si0AluN inInBaqU! e [9 ‘iMnWO e nidwIs I$ Ind ea‘ayseouns fewnu Euueasu! nu ‘a1e:00g nj inuWepUl ednp “eseoLaIUN 2e19}8e0UND “Breouia;xe ea12}SeounD ep stesaueb ‘a}euoie aideouoo 9p ajeuandes us jnun ise ‘oupueB ap ajeuisq, Buuarede e120} no ‘nwo “dun ej@0e Uy Bein i ele0s eIND If gle @ B0EP ‘SUASD 13 JOYONIENS 1S gle “Epedez ap auebIna Un £9 PUEOSAID UYU! B} aISsj0B0)s0) 3s 2129 IA elu S189 13 ueld feu! nu (2 Yeaso BieNO “oUSeA aueUIRY ‘Psude conjunctura de pe piata mondiala, ca si in alte domenii similare, Exemple de optimizare pot fi intélnite in cadrul domeniului cercetériior operationale, ramura moderna a matematicilor aplicate, In care intalnim si teoria stocurilor. {sori firelor de asteptare si a servi in mas& ~ cu aplcati in simulare — ca gi multe alte directii de cercetare. Desi aceste metode pot indica solutille optime din unct de vedere matematic, nu trebuie confundet si optimul Sau cu realitatea pe care formulele matematice o Sproximeaza Intotdeauna incomplet si simplificator: datorit3 acesiei nepotriviri, este limpede faptul cd numai omul géindirea umana, poate avea ultimul cuvant in declangarea deciziei bazata pe rezuttatul modelului matematic. Prin specificul sau, caiculatorul _ stimuleaz’ dezvoltarea metodelor numerice inaintea celor auditive Programate pe calculator, metodele numerice permit rezolvarea unor probleme slintfce, tehnice si de proiectare, Ca $i a unor probleme teoretice, care Inainte nu puteau fi abordate Cercetérile operationale constituie un capitol insemnat al matematicilor folosite pe calculator in cadrul Catuia se ofera algoritmi de determinare a unor decizii sau Strategli matematice optime in probleme de conducere Masura in care solutia se potriveste realitati' depinde, in primal rand, de gradul de fidelitate cu care modelul matematic descrie realitatea. Din aceasta cauzé, solutile date de calculator, pentru a deveni decizie, trebuie <4 fie nsusite si amendate de omul care isi va asuma responsabilitatea respective! decizi, Cu ajutorul modelulul matematic omul va putea decide in cunostinta de cauza Unli matematicieni considera c&, inainte de toate, cricare! situalii practice i se cuvin nenumérate modelé matematice dintre care trebuie ales cel care corespunde mai bine $1 care se potriveste pe cat posibil situatie! date. Nu 140 poate fi considerat un model matematic care sa fie in toate privintele asemanator realitatii. Exista si cazuri in care un model matematic poate fi utilzat cu succes pentru descrierea unor situatii reale cu totul diferite intre ate Experienta spune ca straduinta de @ gasi_ un mode! matematic adecvat duce adesea la o inlelegere mai profunda a fenomenului studiat, deoarece ne obligé s8 urmarim consecintele logice ale tuturor posibilitatilor, s& definim in mod clar notiunile utilizate, s4 identifica toti factorii si s8-1 gasim pe acela care joaca rolul decisiv. A ry ani a pater ef aed model tami ala rl duce la rezultate care nu concorda cu faptele, inseamn: 7 la construirea modelului_s-a omis un factor important Sel ofenis a fi modfizared_ modell. Uisiaie (au model consti adesea Th soon cA se camonstssz ceracterul su necorespunzator gi tn acest fe, so ajunge la tere mai profunda a fenomenului stu oeeneth acest context de analze se pot pune tot felul de tae esis on mel maleinetic al univermhaset doar unul fizic? Modelele matematice nu sunt vizibile, ele exist nual 7m gendirea osst sf pol. ekerimata nua ou alsin founder. Modell; atemalsal Universi, exemplu, reprezinté cea ce este comun intre universul real si intre modelul fizic, numai cd in modelul matematic Planeiele sunk remesariaia de puncte {G18 dipensine, comparativ cu modelul fizic, unde fiecare planeté poate A feprezentaté de cate o bil, A. Rény aven dreptate cand spunea ca una este sa te pricepi fa aplicarea matematici $i u totul alteeva este s& dezvolti mai departe matematica, in sensul de a descoperi si de a demonstra mereu teoreme rei (p. 64). Preocuparea pentru problemele aplicative poate A Rény, Dislogur despre matematicB, Sucwreg, Eat 1a Shing, 1967. p61 M4eri lulpues Jojawsiuesew ee.eyuezeud JOIN “e}epionjesu euEWE! pjuese uJ jipued eaeynd ‘es ealeind i$ inpueB ‘auewn fezeuaBojuo jnsino ul nipaw 1S piaipul asluip edoatuniq jlunijoe |e 1$ ejeuosnau Jojasdeuis je yeynzes ed gininpues ealaynd ‘lou aBajeiul 1S inud eaind we jeje wng “eueWn quipueB je niuewop jnsoveysiw ezeezinda es nu eyseece no Jeq “eNSeOU NWN} eayeyes) — eoyeyjeUoIsuaWIPUy aygenud = muidg ale ud = aleyjepow —_jetued ygoap galjdxa nu ajulgs aye 1S eoi6o) 191 ‘e/Bojonauoyisd 8 eojOZy ION weMepeN 18 jeyyeuoIsueuIpLL le aljoasiay ap jniound wejuns joN “oIzy jndioo uy eaveuseou! uud edioqied muids e129 e} ,eFeuo!suawipL eoun|suaUUIp’ ‘PUIAIp 289 1e99p eUNIsUaWIIP eye O~UL es ejuezeid puuyuoo 18 ezeajeidiequl IU WIp UINID InUIdS ‘ele und es}seasa} 0 ye9ap BAadye 9}S9 Nu eaulpUeS ‘auoryy 1S judg yuinu e-s Jue ap liu Bnop 29 eee9 aNUIp yungoesaqul (nyeynzai aise eo e9]0xe es yeovoU! e-U jnuN (ou Jep ‘jnipew no goonunig eeunijoelau! e| ay ‘asdeuIs | ‘2/2uouNeU wjeja1 elesionp ej ay "JeuWUI| Ne-s fio) “\uIpUEB je 10nz| njeienepe yuazeid ul gued eoyidxe es 01215 Ut 150} & -u BjuINS ep Wo UN TIN ‘eUISU! eujseoU eidnse 18 Inf UIp J0jeo eudnse tuipue6 Jojepun je joeup injnjozje eidnse elsisul e Bue} ‘JEUOije|a) e18psn Sp JoUNd UIp Jeop eueWN easipUEB ezegjaidieyul 18 osanud jo] ue} eo injnpueB eaia;nd 1S jnjou ‘Jeas juuonz! quezaqu) e nu Je aNUIp NUN UW seg ‘jee yun eidnse Byaiexa | nwo Aled ad JO|NEWIOJsUER eiBajens exy e ap aise |upued [e [eUaWepLN; jnjo1 eyed eile ep ad ‘guewn eejeyinnoe ezeezimndo eeupueb ‘eyed 0 ap ad ‘29 jnjdej no piooe ap quns lloneuieds |e i reiBojoulsd Inluawop U! [UoEI0!90 Hol “eNlseoU ejoUe\d od ap pleuoliounjoyow! aeziueG0 exeldwo teu eo ewizeide) uewn jnugjaso ‘aunds Jes aduQ ,,, DOquIS wajsis un-u) ajeiouo Jo}eweas eaveundsues) pugiuuad ewun ulp eysace ‘injnfequil) wisojoy 8 axez;DeNSqe ap injnsacold i | { i tl fotewereu eabey-oupeg eseonn pseu BaxBDI| Zan apadse oj9208 99 12697 ee Ezeal12p 9s “nuesogleg “5 1S nejooy ieN86) ap oredns eubiedy ‘iedlone esti ee ee SINHEUUOWU! Jo) NeIS 18 ezeq e| GO ElEIe eOVaWagiomau IS Bibojoyedouisd ‘eyBojounau sep ‘oewea: ap eydns died aio ejeuoties iwe.Seouns teiajs eueye u! esu! a1S9 nu BeveziWINdO “UeUIN InInjUsWELoduIOD B aleziwinde ep Sojfui Jez1N9N !ewW j99 9IS9 go aupues aidsep aunds o¢ cose @C ‘ininjaisuoo jniuswop ul eugwie! ejenzuas eaiarseouno Pleigo unijod eljeuuye 8 ege;se|UoUI axed pow jsede Ul ‘uoidsses | 8p sien iojaleseus © eians 1S epunjo.d “exe\duioo “giiqisianas asesonjeid 0 aundnsaid 99 euuo, eureas © euewuazeide ep exaiduioa rew eo euioy one Peu1pURE BIO129 yajod eljewiNe AIS egeiseyuooU, e10/1Sg8 IIpUeB sjauIsiue.EY ‘E'¢')) SHEWAIW JepOW B90 epusosues inj SueUN Iuipueb ealeynd esisuOWap © mies eee flu S$ queKyns ese nu oneweJeW jnrepoy (99 d) «pyon3 1 ep ot nat Bioup nu dgueBour sO;Ss0e Sana eS Wevzon6y eluisud uj “iejeGe e) sxeoyJa;0) oereuiderd 1S €0 aleo6u eye}e 30} no ‘suey "y aulisns “sjensuoUa y jod ewebeur 18 sWewixoide | euaud no eins 121 "BIOEX® Jo} eUod} aja 1S ne 181 axyewxosde ajaapaooid yogewiajew jnueld uj “ganewajew eeeobu e| ep avajeqe © BUW@SU! Je aAjeWKoide Jojaapacoid eeyezijan eo aulisns o1e0 pupuedsey Budo giSe18 ais eo auijsns ojeyjeioads 9p esniese})| ‘wiewnxolde e} 1LEjey “vieWeD) & aieuXoide © Je08p ‘eunds 4e-s souo ‘aimyysuco nu omewa}eU njepou! #9 Inde} ownue i$ niony sn6us un su; euewe! yay Ponewayeu UL BONS109} Ba1B}990180 eIUALIO aeOd 18 pjogw UN IN}SUODabstracte si ale limba 4 aes Julul nu epuizeaza universul de discurs In acest punct, psinologia isi arate o limits Raza de date fziologice, neurologcs, loge oi pahtcge stints cares Sufcienta. Este necesardi aparitia uncr sc, Stiinte care s& le inglobeze pe acesten si s& patrund’ mai adane in Structura abisala @ sufletului omenese. Tehnicil cogntca ce,§ Bsitiatice actuale para se lovide omens analiza matematica a limbajului ca ind principalul mijioc d Comunicare superior structurat la nivel uman, ati Cercetanle lui $. Marcus, |. Cho: A ; msky, K. Kulik, care Be dees Gerat limba ca un model al unor tipuri de masini, nu 3u dus a rezultate satistécatoare, desi stuciul matematic al gramaticilor $i modelarea lor pe automate formeazé un capital sential al lingvistici “matematice Practica Garulatoarelor ‘sia ordinatoarelor de performants a Smonvat faptul ca nu exista o gramaticd exhaustive ondul de cuvinte nu este d c te Jato daté pentru {oldeauna. In fiecare limba exista o viata a ewvintelor unele OG," 4 iar altele cispar. De aceea sustinem na in tot Sure tnctiem'" ca este necesard permanenta une indepatat ®t, $1 suntem convinsi ca in vitor na prea rome ee ret" S€ va vorbi o singura limbs limba coe muy Este singura care denumeste corect lucranle, Este Va aloge proPiala de finta lor. Poate si de aceea Oumnezeu alege Romania ca Tara Stanta, ain i i m care credi disparea decat 0 data cu romani! ee ny WCeste cercetari colaterale ni se par insuficiente Preeren analiza morfologica a géndici ga limbajutui 88 desniele analizé a ontogenezei limbajului nu far decat mecaniomacs nele reguli gramaticale si semantiog sie wlul Insugini lor. Cercetarile au stabiit i modele abstracte cu ajutorul modelelor ciberneticn de neuroni lag Neuropatologia a reusit s& localizeze dispozitivul neuronal al vorbiri, auzului, vazului, mirosului, dar al gandirii propriu- zise nu. De ce? Pentru cd gandirea inglobeaza toate celelalte procese in sensul ca ii sunt indispensabile. Cum ar spune romanul flosof, prin gandire Spiritul din noi priveste si interogheazé lumea exterioar8, departe de esenta sa spiritual, iar prin limbaj incearca s-o modeleze potrivit unui ideal mai mult sau mai putin divin. Reteaua neuronal prin care circula mesajele care stau la baza gandirii nu este decat un mic subansamblu al ,ferestrei magice” prin care Spiritul priveste lumea. Gandirea este puntea de legatura intre doua dimensiuni distincte: cea tridimensional in care traim noi (lumea fizica, materiala) si cea céreia fi apartine Spiritul, dimensiunea de ,dincolo” cum i se mai spune popular, sau lume triadiala. Aceasta este realitatea pe care au ascuns-o mult’ dintre oamenii de stiinta, datorita ideologiel police bazata pe un ateism totalitar Relevarea faptului cd ontogeneza limbajului nu poate {i izolata de ontogeneza gandiri, nu explicd nici pe departe lzvorul gandiri, desi este unanim recunoscut faptul c& gandirea umana se manifesta in limba) ca int-un sistem complex de semne conventionale. Cu ajutorul limbajului gandirea poate realiza treapta Cunoasterii rationale. Gandirea rational nu implica interventia unui factor neurofiziologic special, ci doar o ‘combinare structurala si functional de neuroni care permite efectuarea unor operatii, dar nu se reduce la complexitatea structural-functionala neuronala, dupa cum am mai spus. Omul rational clasifica in mod variabil in baza unor sisteme de referinta diferite, realizeaza si sintetizeazd, deduce $i induce. Din punct de vedere matematic, problema sistemelor de referinta ale gandirii rationale poate fi privita ca problema stabiliri indicilor de recunoastere, a elaborar spatiuiui abstract si a zonarii acestuia. Epistemologiatl ‘uIAIp aU)6a) jase as -npuedigout ‘Ininwo e gresow 1S g/eI=IEIINL B1e0WNA eljnjone 1S UeWN jnURSep ejuenyul 4e-S Joy “e/apeA UIP eynpield gingaa nu aed sons awialqod ajueyodut eoipy iuniioe ase0y JO] BaleyJeLOSIed ‘JojWeWieo e eolWIsd eiNjonnS azajuanyul as es UeWIN injfueia.o eidnse eoujoe|e 1S e01zy lunijoe uud 29 ‘g96) InUE UL “eaundoid opebeq ‘YW | onewaew da ap aueiqo.d said jeu 1§ apada eu enjozas eaind Je nwo je} 1808 U! Eo 8s-npUEJeds ‘UeWIN Inialelo 2] }aIIP sIeo}eMNDIeIOI0IW JoUN eaieIDaUOD ezeeziUDe:d (8261) peey “S ase0 exuUd ‘ejuINs ep ueWeO HUN B}eporoiu BISIKO en NU epeLIed B}eyNUEP! O Jep ‘INjUIO |e eo |p yerdoude ap jnsep yueweloduio9 un no Hogs InajsuoD 404 8g “2qUAIeEAG B0I60) 1 oNaURUE njnojeo LI ,/ieWIGe-edns ap undsip anugigo sjareoyeingje9 uno ednp ‘,aiimjur -adns* 0 ap aundsip eaind Jon aves afeuoinau ayeuiayne e| SNSEOU 10/9/12 Be ,2o1UNLOB|e" ejeseo}e/no|e9 e| ep eIOAZEP BA 88 SJEOHIA BOUUINS Base}e0.80 ED jIGeINOSIpUL Wo 1$ J0}2/N9|29 axqU] ‘UeUIN |njepow 1S luipue6 je oRawWeglo injepow equ) yueL6 ep eliuelB aysa WenjOW eSIAIP ap IePIIEA “IuIPUEE Njnsaco.d WeOyIdWE e alewin 29 auls ep iajuljguoo eauipueqog : er “aIEO}RWLN ajajoyideo IqIOn WOA a4e0 audsap anion 1S annoaye ‘snuBoo aseooid @puuidno soazeoap jwlpueb |e eoap Ble} 1eu ynw no ayse ngs |nsuag “IUB}OBY}O1 B EIEU! IEW B29 EW) BO ejUINSUOD aySsunu 8s 39 e980 WO e| auNd |rueiel0 "JeuNjons oISe aio uy xeiduloo ininpow eju0}eq “2o160) eayeylAnoe jeuNU ezeajapoul aseo “y Je Jeuoljdayied Sp yeouo ‘JoyeINO|eo InuN PaIeUANE NW Nd aiSeSedap SoMaU InjnWIsIS EajeyAIe 0 see lew ‘vewN injuusies |e japow uN azazyea! 8S ES naiG eUeD, ySe 20 IuaioNauIeqio 18 oscUNDDY 80160) ajaseood swunue 1S ‘ajesqez99 ieuanse |e joodse un yep ezeajapoul nu eoludADeIe ajaseoyeino|eD, soiuosjoa|a Jojezeoje!no|e9 Je 80 |p wey punjord a1sa injnusial 12 — lefewuojuy @ esesonjeid ap — szeuoriouny ep jnidiouid £9 lap Binzer en ‘aigezumuobjeau assooid eoyduit gleuolje: ealsiseoun go imdey ensuowen en os eoep £9 B1BPISUOD lluB!ojeWegioOINEN “eolun}OB}e uns aleuolies tpaiSeouno aiiteiedo 9y20} eo e1episud ,,,6uun| €9 uojne un “gonsi6o} ap Hep sunuoble eleious no ezealun uewn invaje19 80160) Jofewalqold wenjoze, Insino UW! eune@p}o) foep nS © Sp eaace 1S alse JloneWaqiooInaU asnd o\Neqas|Ul Up un “aqusjenyiod joiBo) run jrupeo ut 18 euojouny ajeod Peuouneu eneajas 29 yeN)suowap ne aiBojomouoizy ap ayye}90!89 —“eonatiiagio —sojannizodsip —_|nuoinle 9 sqe|EPOW! I IMINd Ne IMIpUES ajajuaWe/a eNUIP d0160) auieisy “grewio) exewudxe o yep e-s 1) IKizodoid oquip 20160) Jojj2/4 IN\zodoud ap junsseoons lp eyeuuay aYS9 eo {9 alejoz! tyzodoud e] euunzo1 as nu iwipues easeosipy 6120160} 163) Nes a11pue6 ap 16a] eywnu axpug6 ap ynBo4 Joyiuunue undns @S 19 Wwojesle UNS nu IlueRia}U aysaoy “‘UeUN jnialel9 Us Wau eyuNUe ednp aeoyIse!o 1§ ajeooIs sIUSWO|S ep Joywiinw 1§ Jovswaia e@ sooudioes wiejeuaqu op ‘sleonewei6 auwas ap einjonjs 0 uljuoD aied sojlhizodo1d ® BleuonIO ewHO} Gns eIseyUEW 2s WIpUeB eareosi) Jojaideouca etjoeysqe e} ajea1 Wuin} easejdulaquco e) 8p ines suiad axeo [a0 eIS9 IMUEAND “alejenu op seooid tnun jnupe9 Ul eeunijou no eVe/a109 a}89 e8 Eo injde) e] 9p Suynosd injnjugano eeoyuWas iéesul ea Ud aljeoquWas © ou oie nu injmueAno e eoyesB ewo4 -eoibou wipueB eluese aja ejseace :auawousy aywnue uud 1281 yin] MyxajUCD UL ajsayueW as Bs [2 e9 eajeyIIGISod UL 1S inimueano eeyeyess uy epaso jnjidoo aoa.eoap ‘goBojowvo =yeYYe8) 0 ele injueAnd “eze; eISseooe ul Blo/0uU09 eajeyl|ea4 ap JeSeyep y s1eod nu imuBANo aorBojeud wipue6 ez@1 ur go inde golcxe (aBeld “f) eonaueBCu siguranté cA in vitor se vor produce mutati Serioase si in cea ce priveste sistemul comunicational Experimentele de telepatie, telekinezie etc., intrevad dezvoltari gi a altor moduri, neverbale, de comunicare intre oameni. Aceasta presupune descoperitea unor noi dimensiuni ale puterit gandirii si o reconsiderare 2 legatur dintre om si calculator, Vor fi descoperite acele aparate care vor coopta gandirea uman& si vor amplifica puterea gandului, care nu este altceva decat energia spirituala emisé de Spiritul Divin din noi capabila, deopotriva, sa ucida Sau s& dea nastere vietil. in acest mod va putea fi depasit imbajul ca principalul mijioc de comunicare si va putea fi inlocuit cu imaginea vie — energetic-informational — pe care se bazeaza telepatia 148 Capitolul I PSIHOLOGIA SEMNELOR SI FILOSOFIA LIMBAJULUI 1.1. PSIHOLOGIA SEMNELOR 1.1.1. Intre flosofia $i psihologia limbejului Importanta limbajului pentru viata umana este destul de evidenta, in primul rand, pentru cd este 0 cale rapida de comunicare si de transmitere a descoperirlor de la o generatie la alta De-a lungul ultimului secol, filosofia limbajului a deverit aria centrala a filosofiei, mai ales in traditia de limba engleza. S-a considerat astfe! c opinille despre limbaj pot clarifica probleme filosofice traditional din epistemologie, metafizica si eticd. Apare firesc intrebarea de ce limbajul este mai studiat in cadrul filosofiei decat in cel al psihologiei, neuropsihologiei sau al lingvisticii care, in fond, este «stiinta imbajuluin. Michael Devitt si Kim Sterelny incearcd un raspuns: cele trei remuri ale lingvisticii sunt fonologia, preocupata de sunele, sintaxa, care vizeaza_structura gramaticala, si semantica, preocupata de semnificatie. in semanticd sau «teoria semnificatiei», haosul teoretic gi conceptual este cel mai impresionant. in sintaxa exista probleme similare. Filosofia ins este preocupata de partile «cele mai refractare» si mai dificile din punct de vedere conceptual ale diferitelor discipline. De aceea, nu pare surprinzator faptul ca filosofia vizeaza in mod special semantica si ca are si un anumit interes pentru sintaxa, nefiind deloc preocupata de fonologie Polrom, 2000, op 25-26, M. Devt. K St 9 | |242 42961 WA MON “sH008 JoMIOD SsH9 S1n}007 94 UEnon sue puEne—uoM U SaxrMlanpY = eDIY 1010, 8 ajequinno pen 16 afleoyuuses 16 suas ne elsadKo go pan ‘eqien 18 anque}sqns UW) ezeljualeyip 9] ajejuiAno ‘ajuIANo & iizodoid uy eoysiA6uy sjaueuioue} yedul juaweO go imde) Bzeajound lop J9 "pedse ud | sUU2}ey O1ZYe}OUN [aD “pUeL eallOp Je Ul Je ‘o1B)owsjsido insuas TezIN aIsa pues Ruud ul “unsues enop ul eIsieinieu ajss hey ss jew luo}ne lop 40j80 ealepioge go imide} whulwe nu es wend hu injnfequiy eoyewalqosd ep Hesevequ! 180 njUEg fequii) wiwanu || 8429 ed Lnjoquuis ep inwaysis, 15 e[LNjoquis aBaiaiuy 1§ Isojo) sjeod euewin eeyuIW 210129 eaiNuIA W aluMesen ~ BoNsiAGuI) ejusjedwoo eoldxe e 18 Su0Sap e Ul BISCO enop e-sp ed ‘laljeoyiuLas wgoie ewelgaid eySeunu 9s 1§ ax1se0U alain Ul [23]U89 jnjou goo ajunjoquiis e10120 eaIMIA uj so\)e}audoud eaLeD|dxe | eesaliosap aimysuico © eun :ieu0Is! nBuny e-ap ayez\|eue ap injssp 18 ayetdosde ep imsep eue|qod enop no suunijuoo 25 injnfequay eyosoiy Bo jndey eyeiopuy ee aaa 7 U) ‘JeWIQUe ‘JORNSge ‘nipaw ap IS NWS ap jUBpuadepul "oird ap fasteboutamoxraita a9 uals an kao MIS BAEC ‘W In| aitiaido “ednp “ajsa —S1e9 ‘inynfequil Inpxequoo uy ayijeoyruwes osepueqop 181 alinjoquig aun] aidsap eWoJUl au e Ul 8 winded ‘In}UBeLOdwioD sowed @ 8 eoydxe e 9p unjos jeloads ul ‘euewn elein uy ajueyodu 8p seulpioesxs unjos adeo! es Jojunioqwis juued eiyieoyuwes ‘jepsy “weo|uNWOD ale anqoaigo Jojaidninw eiSanues ja 29 esade UL ejsuCD Ininfequul| ea!ejnd Jeuwas no jeuwes We}erul |-Rs a9 ad nuon| UN ayse nu In| BifeoylUWes no jeuWes IMueoay easeuiqu! 398J208q eunjnfequiy eayeyeueniquen aSeunu Arduing Adwiny 30 Baad ap gluapine ul snd yoodse ‘s9) IueieJai no Siesaoau Nes roasuunu! WnIXeu0D Me nu soASIA6Ul) elynjoquuIs 0s! 82d 70 do hupaioig > ‘Wn0g yy jeseu96 Ut "20 imdey yeosewias ne ‘njnfequiy eyosoly jnuesa} ad Sno) cuewes © niuad ‘nusuiop ut insjeioadg ngs 5h iuvspusdapu iso eieougus ap soyniay aoe arcs o4 28/01080q ‘ejaui»n9 aoizaud fod 1, nu BUELL) op eone Boas ey RubOSIAd © BOEP ‘eAMOdWiG ‘InMsuEP euoy Suni ,H0d ‘aieayipeo ap inwajsis néouno i$ eulgie ys0y & Poueuls #8q fesew un «gzeasuep» eveo euigie no ouigle ee onan auHex® IMosounde: 2183 ~«usde} Inlequil> Des cunindha infequiy» ‘njdwaxa ap ‘yuns uino eseoturusco eawaisss ane hu 8 sreumeU sefequiy guess u, ezeavn wadse sso ninfequil) ele tieudoid co sonieoynuas ERIS elaisod uns unjos eiseoy ‘oun exdsep euusojur Bias tes MUeWeHOdWoD eordxe e sp ‘aes afe unto: pnop enue od ZelunpUEB & Siewidxe 9p ja9 a}s9 minfequu Ie ana tO! ’8Nds fanty nT up s0}00 eluayedxa ap ld Up Wooueved @S Sliuued Bu inlequu| ‘esaoe eq “aun aldsep ea eS 2192109 = eu) geod unpUeB eynu ‘syureuy See ution) aweyp Boe gs iUSWeO guIUuaIep Syunpued ‘ewiidxe aj aes ad 4ojuNpuRB ayinjos wezijeue 8S ange ininfequay ejueycdun abel 318 “eplwul @ "esuayo e ‘jwnj6 & ‘epuewos e ‘eqaxqul e ‘einjes © nAUEd yso}O} a}s9 Infequiy Jep ‘juapina ‘sieuoHeWiojU aed eeS aunW “«iUIpUEs eaieolunWoa nes ealpuudyo Dilad wolsis un» ese Uewn fequiy un go eyeydoooe uitone pe HeIgUOD © 183 geaupueB ewudxe te9 inlequiy wuisojo) 8S wiSnai wind 18 sjeuns ap rayse e| jenoape azauoljoeo BS 16 BONPOIG Bs imeWEO Bo jIqIS0d 92} OUELIN shun ale Ureeet 80 ulelosu) 18 ajeuns onpoid mueweo eo Insuce ut "go\Gojou'sd pwiaiqoid ewUEpIAa o IOI aiedyinformatie despre parti ale lumii, Ei cred c& propozitile exprima génduri, c& unele sunt adevarate $i altele false, dar 4 nici una nu este in amandoua felurile, Autorii sustin ca jaceste nestemate ale simtului comuno, preluate de lingvistica, pot parea cd au un statut aparte, jar luzia «este Generaté de caracterul familar al simtului comun> (p. 31), Simtul comun este inteles ca un amestec de teori Populare sau de opinii populare care, ca $i teorile stiintitice, aluté oamenii sé infeleagé si sé explice mai bing fenomenele cu care se confrunta. In conceptia lui M. Devitt Si. Sterelny, teorile populare diferd de cele slintifice prin aceea ca sunt imature; «sunt mai putin precise. sistematice SI explicite; le lipseste metodologia necesara dezvolt2ril. Mai grav, diferenta consta in faptul c& li se acorda credibiltate in mod necriticn Referitor la cel de-al doilea sens, cel metafizic (adica la cea ce este si cum este), réspunsul la intrebarea in ce mod se leaga datele despre limbaj cu cele despre oameni sau cu alte date despre lume, este dat de fizicalism si. de aceea. In opinia autorilor, teoria limbajului trebuie <4. fie fizicalist, Mai mult, toate datele lingvistice trebuie sa fhe fzice. Notiuni semantice precum semnificatie, adevar si referinta pot fi folosite numai daca pot fi explicate in termeni nelingvistici, «ele nu sunt notiuni primitive, sustin et Argumentele aduse par oarecum verosimile: biologi ge exemplu, nu s-au mulfumit sa vada notiunea de gend co find primitiva; ei au vrut sa inteleaga mecanismele prin care Caracteristicile mostenite sunt codificate intr-o celula gi astfel cercetarile lor au dus la descoperirea structuri ADN-ului. in mod similar trebuie cautatd, si asta este si parerea noastra oc explicatie mai profunda a notiunilor semantice ca si a genezei gandurilor transmise prin intermediul cuvintelor ‘deea lor ni se pare salutaré deoarece ei intulesc "M Devil, K Steteny, op cp 31 mecanismul gandirii noastre: am putea spera sa explicam notiunile semantice in termeni psihologici, de exemplu, pentru ca apoi sa explicém termenii psihologici in termeni neuro-anatomici i biochimici si, mai departe, putem spera s&-i explicdm pe acestia in termeni fizici gi chimici. W. V. Quine considera aceasta speranta zadarnica sau vand, cum © denumesc M. Devitt si K. Sterelny. Acest scepticism tl duce pe Quine la «eliminativism» semantic si, sub apararea & cei doi nu sunt eliminativisti. acestia conchid ca «daca notiuni precum semniiicatia si adevérul nu pot fi explicate in termeni nonsemantici, naturalisti, atunci ar trebui sé ne descurcam fard ei in teoria limbajuluin (p. 32) Dupa cum se stie, abordarea limbajului prin studiul formei logice, ilustraté in operele lui Frege si Quine, a fost preluata si dezvoltata de Donald Davidson. El a renuntat insa la telul lui Quine, de formare a limbajului, si a propus un cadru formal specific — acela al teoriei tarskiene a adevarului, finit axiomatizate — pentru analiza formei logice $i 2 «semnificatiein propozitilor limbajului_ natural Propunerea lui Davidson, dupa care 0 teorie a adevarului ofera forma unei teorii @ Semnificatiei, este controversata si complexd, provocand dezbateri aprinse in spatiul filosofic anglo-saxon. M. Devitt si K. Sterelny analizeazé teoria davidsoniand a relatiel dintre mental si limbaj, aga-numitul monism anomal. Monism, pentru c& fiecare stare mentala este inteleasa ca o stare fizic’ a creierului, si anomal, deoarece stérile mentale sunt considerate a nu se supune unor legi deterministe, pe baza carora sa fie prezise. : Donald Davidson sustine c& explicatia psihologica trebule s& apeleze la Intregul sistem de convinger’ si dorinte ale agentului. Dar in conditile lipsei de conexiuni nomice intre domeniile fizic si psihologic, intelegerea actiunilor agentuluil trebuie sa se bazeze pe principit ale ingaduinteiaueolunuoo 2p livia: 2380 (Jeaien) mnfequiy easeyonzap 1S reljeiedo ® eoreueé ezeg ‘(sieweioid ep ajefequl) ‘syewoyew infequn) sje‘oune ofequy ejeyunu ese i nizies lew! SIEAUSP 180} Ne 31e0 Ulp ‘Te|nole nfequl ‘suWes ap WeIsis xejduioo rew [99 no ealeledo 1S eeieoqua eyed Les 8429 aJezIUeBIO Sp jaAlU [aoe sue eB UWN |NaIeI9 Jojauuies /atioa) eIbojauysd 1§ easeowuNWOD ‘ZL iff injnfequiyy eaueojen 2} ipolunwod eojewalqoid | wUanas 28 JeQ “WeUINd Ale||H «asijeas injmsoj» eonLO uud oseSieys 1S ‘soyifuin ajuoa, UUd nuon| yseoe wWede) 29 e1apisuoo aueo ‘lajuinS 12 yeoIpes syosojy no enunuos ‘fequiny uud aiey22) Winsjsuod fou eo apalo ave ‘poy 907 UNWefuEg no daouyiidoid anyoedsied Joun eayaundu wud au9yIp - wn} 9seinsjsuca ayueyp undnsB \nye nes ja} un-Au, “120 gdnp eluldo golpe ‘«inwsiaonsjsucom 1§ gonUO 1g injnfequult € HONE} 1408) aun ennoedsied Ip s0rzye}ew 1idedues IM|sUED e ep Nu IS ‘eanvedsied eiseeoe up minfequiy aj@ 109} injsuOD e ap eaede 1 se EIeAdApE ei6syeNs ‘eIeWIN Ug ‘Injnfequl| e eu0a eov0 Joop ainBis lew aoiwajsida azeg axe eysieas eorzye}aw O 9 aja fediouud uy Aujasayg “y 18 IAEQ "Y I$NO} UI}sNs 20 e899 ‘aja Up onpep @j a1eo ed sozyerowi ayjuido ep ele) winaaid ‘aqesejeud injnlequil| aloe, ulp asijeemue moayas yerajul ne e129 usIoHal0a} 1S BONUS Jo “EEpo}O] win) esdnse eilgesnsuewoou! l1u/Gew! anpoid yeout JeVe-wAL e1ey!p e)/quI 20 16 ‘Wiqion 0 210 ad equul| ap esuesisuoD 1S elejUeNyUT ajse jiwn| exdnse ejeseus6 enseou eouibew! go -aunue 18 onsiABuy) jnwsiaejas e] aveoqaya! sou 2 uso imx@UOD UL yhUjar ap suLUD} BB oP eopull une Seon ui we reeante aywnue elase9 yaujod e1uldo ep ejej eons afizod o 1§ ne FSI eu61 Sfleo ‘sary Kesanun preweH ‘sue J9M0 ope wns ‘yaunung *f . 86 oR "ssa14 UepLaHED "on pUE SUORDy ue Stecegwspnecl Guu #821898 Ul ‘njnfequiy ee.esoqe|9 UL ARBDITUWAS 101 un Boe! ajesnewes6 ‘9y//NBei eo esate] auavud no fondeos yuns I$ yosoiy IS nSiaBuy exig0 9p otezuns aisjenioajanut Hide) eyuinue Buidsas jop 10 ‘PL ep auUIpIo eye o-juy “9 Ignd feaul! wi yewydxe sp yqisodu lounje ad lideouco afcun anne ne 229 jwajseouns Jojuauold ayuezjeay ap epuidap BS inden ‘aiSainjgoj@ |, e120 ed iuanucs op injnwaysis © IS ound injnfequiy easeyonzep go exap|suod ‘otled eye sp 2d ‘o1land 18 Infequiy 18 eueosiad 0 eySapues aves ul infequu SAU! @8uEAS UMeBe! jauN Iejuaisixe esjemIG\sod pnioxe fu 19 “Sonsusioesed ajes ayunyesen u) minfequ| eeusuisse ‘ouideds pow u! ‘ese e=upueb elsieo uuojuoa Budo Rauad golpe “«uipue6 ininfequii» ezojodl naued geapaid ip ued 0 2p aq ‘eono!guuis wnoaie0 aysa lequit 18 aupueS SaUIp Piie|ai 29 ezealaBns Aula.a1S -y 1S WIAIg nN “ons iABul) aBojojur ‘SiIHIPUCS apuadsueR ajeod nu eileoyiuwes 9 puEUUYe ‘iojiseidxS INInzn © EUIbipered \doup inenape nu 18 ‘esreqgensuowep yen) € | -Ienape @P INpuCD 2p jwsuE, W! BSe—ajaiul aingan efeoyuuuios BIGJB9 WwWOJUOD. EIidsou09 qeonus -e yewuwng “onewayeu ~ wswolinuy ep ejuenyu) uojweune, & eeyiqeoide 8p aysiwoje jays 8p Bluepuadep ajsa ouqUInSeU insinosip ul eieoyluuwas go puguiisns ‘e\syoy eonucuss S79 BS TeINED © NauuuNg “Wy "es & exes9N| 0-4) UospIAeg Inj e «ajeuorje, ‘1Gojoy'sd» ezeq B| nes 20 ajuinpeBu! Jowlidiound enjodusy PzeeuaunBe I$ innwsyoy ejay “ewe} eye soue Sdeorde od yeogduijau Jo] niesienpe ‘young jeyDIyy no Puneudul “eIeV eave.on| UW ejunuap uoIne lop jag) “BOWSIABUI] HEL0}89 esyed ulp (Aqueyo) Menunwos re uqwawee Pihologia situeazé fenomenul comunicarii ca model interactiune intre persoane, grupuri, ca re sr ca rela de cuvant, gest si simbol = eee Calea de comunicare e: : mn ste_multimodala: optico- vizuala, cinetico-tactilé etc. In cadrul comunicarii verbale Peet 0 Construieste atat in cuvinte cat si in limbajul gesturior Intr-0 | simultaneitate sau reproducere usor Contrapunctata. Reperul vizual este integrat in enuntel sete fetes ato al frazei.’* In_cursul dialogului tul Si gestul ~ inclusiv mimica — a 3 sins imica — formeaz& un corp Uni cercetatori au ree I alizat_ un model abstract al Comunicérii. Redam schematizarea grafic’ a comunicérii interumane dupa W. Meyer-Eppler. »E* reprezinia emitatorui gi R" receptorul intre care fe interpune canalul sau calea de comunicare. Mesajul care {rece prin canal este transpus intr-un cod (sistem de Semne), care si fie comun cel putin in partea emitatorului i Foret torului, In schema, aceasta relatie este redata de cele Oud Cercuri secante: Re" indica repertoriul emitatorulul “Re repertoriul receptorului, in timp ce parte hasurata marcheazé repertoriul comun (Re-Re), Zgomot Codare i Devodare Fmititor Canal ’ Comunicarea presupune un cod interiorizat comun si limba constituie codul fundamental Data fiind gama atat de intinsé a mijloacelor de comunicare (cuvant, gest, mimicd, postur corporal etc.) dupa unii autori comunicarea si comportamentul devin practic sinonime. in acest context orice comportament capata valoarea de mesaj si el devine legat de utiizarea unui cod, M. von Cranuch spunea ca un gest care constituie prin el insusi o informare —in loc sa fie un semn care trimite la altceva — se poate numi comportament informativ. El este un mod de interactiune dar nu este o comunicare. Comportamentul devine comunicativ atunci cdnd el participa la un cod." Conceptul de comunicare face parte din sistemul categorial al psihologiei alaturi de alte categorii mai bine studiate ca: activitatea, —reflectarea, _constiinta. personatitatea Comunicarea nu are numai un sens functional, ci ea vehiculeazé si un continut emotional, caracterizandu-se printr-un anumit grad de consonanta psihicd, de acceptare sau inacceptare, de concordanta sau de neconcordanta ceea ce se manifesta intr-un fel sau altul in conduita ‘coamenilor care participa la comunicare.”"" Analiza psihologica releva faptul cd omul poseda functia semiotica. Jean Piaget intelege prin functie semiotica capacitatea de @ utiliza semne-simboluri ca inlocuitori ai obiectelor si de a opera cu acestia in plan mental In solutionarea relatillor foarte complexe dintre gandire si limbaj s-au conturat doud solutii extreme. Unii autori - Waerden, 1954; Buyssens, 1954°° ~ sustin gandirea ca fiind total independent de limbal; c& se dezvolta si functioneaza fara ca limbajul sa fie necesar: limbajul nu ar fi decat 0 expresie exterioara si posterioara a gangini. Aitii - Watson, 1914** — identifica gandirea cu imbajul. Jean Piaget ajunge la concluzia ca pe parcursul { | {6st (Sp ‘¢) onuewes ayejasdiaqur ijizodoud 8p ewuiynu ono BIIGISOd ein] O WeoyKdxe BS 19\U “oNRIZodold aje eojueWas aiteteudod eayidxe e nyued eliqisod ajlwin) weoonul 8S Jolu Wind nu Jou ‘}oIne Jop tao gasjel who edng ‘unuaB S19yIp BP BoIZYEU Bfo}08I90 “eIBSUI aj\q)sod alnsON| eOSp aiigexdaoce Jew juns nu e120 eynue e| jade ease so8 5 Bo jmdey IMNsuCO Je-| AJOW UA "eoRSIABUlj E89 nuyUad IolU ‘eoiBo| ezfeue nijued lol aleojeoessnes aise nu (enaoye 8P Ho tiizodoid ap ins yesenape no quns ejlqisod ayn) 20 unds jun) wionpas aqui eun iolu go ered ag salwisysida vinguye nijuad nes @Anouolans sjeuotipuos nujuad ‘njdwiexe 9p ‘iiizodosd ap nua di1e nijued gy/soj0} 950) e «aligisod jwin)» ap eouniiou ‘aieWUN Und “3q/qiSod jwny ajaun UL JeAspe eo ‘eoreyqIsod 21 ‘aygisod syn) 2420) ul Jenepe eo eaje}/saoeu inzen © 13 “elepow sojizodo.d eoseanidxe e| aunuid no (Bg6L) @yduD INES 180) & aunijou Bise808 nundwin sp ye\uINdesU! © e1e9 19 “«@lIq/sod wn» ap eauNijou osesol0y “Aujaiaig 18 WEG “W in| e elsaidxa 0 wisojo) es bo ‘«aysnal jusvede» ifeoridka ounwy eoiBojowaysida 18 ye0 eoIBojaquo SuBOIeA GBB o1e ave0 “«aliqisod ojWN}> —onUeWes eeep! sul Ul BuIA Bu lezjieue |e round ysade ul ‘auewn jajuggouno Bpqueyo 1§ eyfog juns yeoyuwas inimsaigo aijeisudoid IninuWas INGUIE'e Whodid ‘s}eVIE9 o PoYILWAS njoqUIS 2 EIN Y ‘Injoquis ezijellue|sqns e ap elece § unsaid Pajey|ee1 no InjoeIuCD apieid e ap inosii eA ainceN £9 imjdey azaliuspina es nun e 13

eoxs\nbul| elusieduioo aidsep ejelsuab elaine Suey nAUle2IS > 8 KEG "W a1e0 nuluad 38; ‘saueoseg SUSY IN| elipe Bayss SupuEB ap aluy Byseeoy WaBunfe Bs 1ou welosa Joly ‘oan lop 90 unds SUUNBU Boseeaud Bs Jeop anges, a» ‘ea:a{SeounD 101g0 SP @puneIA © 812 ad win} & gouldwa aveBnsanut 8p inus6 epuudauy~es- eingeA NU ja ‘YoVHeSyUWES BaJa}$e0un Ce hrd weg, Heouues aj20e op eeBa) ayep e| Seibeind saode» ap jay un axe insoyqion ‘oles lalusrerhucr BOINIA Ul “JUsIedwo9 |}s9 jnoyquOA eu U! Jojisaidxa Pileoyuwies eidsap edey pnjoul 83 ezeezueIDeIe © aed ajaydey ausdoosap es BINSEW UL 3359 ‘eeWUEW sieis @ISe90e Bane © |p nidey Ud seIyD ‘18 s0aue0sp fuleisis 4 8 nung “W eieied |p quns “«mmjnuonquon EBISU oleIs 0 Bisa gonsiABul| eluajadWiogy ‘aijeoyiicios Snare? Pe 89 HOE) aE BS [a 9 engan ‘sjeswuce BS ONgOn ante CSMO® 0 BoseEso}O) Es yqedeo ay BS JONQJOA UN 29 njUad BONSIABUI| Ejusjaduios ap ‘wnseJe0pastreaza legétura cuvantului cu modelul informational mintal al obiectului: destramarea acestui model, ca urmare a unei tulburari patologice a functionarii creierului, duce inevitabil si la destramarea semni icatiei, cuvantul ca entitate fizicd putand ramane nealterat, 2° Semnificatia se va altera gi in cazul cand este dezorganizat cuvantul, ca entitate structurala distinct, asa cum este cazul in afazia senzoriala si motorie,°° Cercetarile de spécialitate releva faptul ca sistemul imbajului evolueaz’ in directia unei cat mai precise determinari semantice, dar aceasta nu este absoluta. in Cadrul tezaurului individual cuvintele au grade de integrare semantica (decodificare) diferite, Apoi, in raport cu fluxul cuvintelor receptionate din afara, acelagi subisct realizeaza © decodificare semanticA diferita unele mesaje sunt decodificate eronat. in al treilea rand: mesajele ce per adecvat intelese lasa o anumita nedeterminare semantica, ce Treclama noi completari si precizari. Aga cum au demonstrat Cherry, 1971 si Mihai Golu, 1975, este o lege ca, inlaturand incertitudinea unui anumit aspect, mesajele care circula intre comunicanti s& creeze incertitudini sub alte aspecte.?"° Din perspectiva psiho-filosoficd si logic’, iucrurile Sunt ceva mai complicate, dar nu foarte greu de inteles Semanticienii, de exemplu, au inventat trei strategii, Prima este de a retine opinia ca rolurile referentiale epuizeaza semnificatia prin incercarea de a clarifica fenomenele si feprezinta strategia filosofilor «referintei directen, cel putin in tratarea numelor. Aga cum spuneam mai sus, ei sustin ca Semnificatia unui nume nu este altceva decat proprietatea lui de a se referi ta purtatorul sau. A doua strategie, cunoscutd si sub denumirea de Strategia lui G. Frege si a succesorilor, sustine ca in semnificatia unui cuvant se afla mai mult decat rolul [ui referential, Ideea este de a suplimenta referinta, numita 104 uneori «extensiune> - cu «sensul» - numit uneori aintensiune», Altfel spus, fiecare cuvant are un sens si, in mod normal, un referent. Cuvintele coreferentiale pot defini ca semnificatie pentru ca difera ca sens care ne pune la dispozitie subtilitatea de care avem nevoie, Cuvintele vide sunt considerate anormale prin faptul c& le lipseste referentul, dar difera de silabele fra sens prin faptul c& au totugi un sens, Aceasta este, de fapt, si strategia lui K. Steretn fe Sa reia strategie este aceea de a Imbogati nu teoria, ci ontologia, specific’ semanticienilor lumilor posibile si in special strategia lui David Lewis care, inainte, — strategia lui Meinong, Aceasta strategie accepta o ontol ogie a lumilor posibile: ca si universul nostru, exist o infinitate nenumérabilé de universuri altemative, Altfel spus, tot cea ce poate enista exist si orice s-ar putea intampla se intampla, adica ceva e posibil D. Lewis utiizeaz’ concept de aici pentru af cat mai explicit. James Bond, de exemplu spune el, nu desemneaza nimic in lumea de aici, dar po! exista multe lumi posibile in care el desemneazé ceva Intrebuintarile conceptului exist au intelesul lui exista aici. Din perspectiva oamenilor de altundeva, nu de aici, de pe ond exista Dh ‘Noevit si K. Sterelny comenteazé aprecierile lui D. Lewis, sustinand ca opinille de mai sus nu inseamna cd 0 notiune de referinta este insuficienté pentru a prinde semnificatia numelor si a altor cuvinte, ci doar faptul c& notiunea de referint’ folosita este prea perifericd (p. 54). Ce’ do} autori mentionali sunt profund sceptici cu privire la aga- numita problema intemné pe care o genereazé cea de-a io strategie in conceptia lui Kripke. Dup& cum spuneam e nceputul acestui subcapitol, in 1980, Kripke avea 2 argumenteze c& un nume propriu desemneaza acelasi obiect in fiecare lume posibila, el fiind un desemnator «rigid. M. Devitt gi K. Stereiny opineaza c3 noi nu putem 165291 ISuaS WIND eIBIE eA ININSUES e BLOB} O ‘IejUNIEJe! @ eUN IS 79 ‘InInsuas @ alio8} 0 ye} Epulidno es aingay leljeoljuWes @ S108} 0 eo aJaled @p yUNS JNOYNe IOp 189 ‘Jeuy U} ‘SJEOIUNUOD BP UNO} ayje nes eoyedsje) jee weyoazep es 18 jesmjeu jnfequuiy WiISo|0) few! nu es jepley ‘ajunson} nes ese ecg eljeoyiuwes ezeazinde ajenyxewuoo jigyeudo.d ajaun no eunaiduy jugAno nun jnsues seq yeIgo jnuN e «eeUAzeid ap inpour auijuoo insuas ‘aBe14 9 In| efjdaquos uy ejuuayas euluia}ep insues go ounue 1 (eiuuejes ap sues insues e629) 20) sep! giseece eydeode 13 “in jaljeoyluuies e eed ulind Jeo @js@ JUenno inun jnsuas goIpe ‘unsuas ne eluimno ejsa0e 0 waundnseud es Ingox, Je JojaquIAno aje squeyodw! ajuNjos eoydxa e nyued 29 awnue 1S ‘uBayeq4s enop e-ep 13|20 auyede 29 sep! nussqns Aujaraig + WEG W : 12 ae louepe lew ejeudoid 2| injede und yuIpio 9le unreses soun epijeoydxa eounsnl waind 9 aj20} no ‘eue!ouNsUI Ise glezneD eljeaIidxy c/o ajiSe] ap zn poe es Bese a]S9 Nu eauipuEB 29 ap 1S 1wipue injos 289 ao ‘iounyy “BAseOU eewIN| DO|ep EZeeIa\e2 NU ‘8129 1UIn| uJ Svasjad aS 20 e890 e| a/eLOCe! UU JEP Je0p eoljdxe aj@ 9 ‘iwn| einjonujs 1 eauipio e| ezeajede a1eo soyieoydxa -eonsueyeres ne nu ‘aliqisod jw) ap jaue, uy 'simay qn} ayiieandx “(ey es eaind Je ajunson| 2129 ut Uunje ejeseorewinu} ajepow aigieudoid eye es e1eo anuud “fequiy, ap syuepuadepu mor no enjow nnuad wapeo eS Inga) Je 120 Ul Hewes run ae HeIeudosd eolIdxe 29 Blspisuoa sme] “Q JOjaWe|qod aj eo1bojowsisida sjpedse 18 a0180j01U0 alugpioge auyu)_alznyuoo enes6 0 a9ej as ESidsa}U) afeuN UL 9 WAP! ION episijeunyeu eluing 0 9Js@ eoNUeWes UNje ‘«eunjeu eWOUE) Ye un» 23s9 |nlequ| e9eq (Gs ‘d) eoNUeWAS ep yuepuadapul BlezIN aiejal oO lou gape ‘eiqisod oun 18 JOU 991 SAUL elslesmeu afiejas 0 Jo1U B)SIx@ NU go BispisuoD AUG > IS Wine W ceueoW IS ejeA aqui pleznes einjeBo) 0 [lu 94 NU BS Zee ep eun a1EGas6es seop PUL ala ‘ejeznes a1iei@s @P [9 Un tow UL wewuNs nu ase0 no tieyque JeOp BY BS aligisod oyun] Zeonuewes-vou easepioge Eaujodoap Founsn! esiesMjeu ealepiogy élel6ojo|UO ynuaiay ad seop WeUEWeS Bs ed ‘slIgisod JoNwiny JeiualsiKa eaeMigisodult uuleesu eisyeimeu eaeploge e| ea/aLosqng “aisijeinjeu fenoeiipaid & guzjusWiaiduoo o yeosp enadye a}S2 Nu \LUN) & Blezneo eulp.o uud eijeaydxe 1S pue ealiop je UI ‘alpen 2p jound un nes aijuenuoo o ydey ap gqulzeidey ‘eisjeunjeu eHoapard 18 eo ‘ySyeumeu jueuuey u! voidxe e ‘1e\Ul leur “AoW eNop UIp ayepan ap nujsou ynyouNd aoesnes ou nu 3syeumeu eeayysnl «olay 8 aiewezneo “ajepow iunijou PUeUIIUOD Iiizodold eoIpe eonewelqoid iizodoid niyuad JENOPE 9p iipuos eziun) au e aids seop ezeauoljoun; 120 iiewue juns suq’sod ajwnj» eo 18 Kelqisod ajwun| P ZN 3984 & NAUAd 99) JONRBENE lew Bo» o}S9 ESYEWEpoU! BO imdey e| aunud no Aujsiaig y 1S yi8eq W ap EIEN BoNUeWAS |eliUEsa ellzod ‘eles ep inixa}u0 nquag ‘298 Bjuapuadepuy SP Inlogzey epiald Mind y Je eovOW Je! ‘jeIpuoWy loazey Gai!op je-ap 89 ebiySeo yMNd y Je elUEWIED “e\dwequl Mind y 4e-s e;dwewu) ne-s nu a4e9 unJon| Bjeun :iiewepow eHeoidee esu) eyed pseowies eluuaja: euos) ap luapuadapul enyeoiidxe eveojen ‘luo;ne 1p J0ja0 eldeouos Ur "eqle Bs a1ed 29 “simaq-q In} e1BoIOWUO B| soWajoy (y3-°d) «enqipasou nds 18 ind S159 Id !S0d !uin| oun e aAyoBJ9 rajuaISIKE eIEULIYED -eWO} Bsieojeun qns eieo!pu! 480} B IS EleqoI6 aise ajigisod Jouwn} eIBAIeNS 2] Jo] efi9aIGo “BAUIOGWIG “polWalsida sieinai6 e1ew ne nu eajsaoe Bo elepisuoe Jep ‘oyduy inj sje SFePOw SyiHinius agIzne/d oseses 13 “«ierjuaIa{a1 jo) sejooe ne sauinuy ojeuinu a2 geVuaIefes UNjOs ep rudLUE, UL SIeP seidwexe uy aJeuo!UEW) ajeiua.eyp ISmo} eoidxedetermina referinta_ unui cuvant, explicanduei respectiva referinta, lar 0 teorie a referintei va spune cum este determinata referinta unui cuvéint, explicandu-i astfel sensul (p. 55). Aceste cateva ganduri au incercat sé redea unele aspecte legate de semnificatie ca o proprietate a simbolurilor lingvistice. Ceelalta problema importanté. se referd la capacitatea umand de a infelege aceste simbolun A intelege un limbaj ~ a fi competent intrun limbaj inseamn pentru semanticieni a intelege cA este o Proprietate a mintii umane. A intelege un termen inseamna & sesiza ceva care il determina referinta si a poseda Suficiente cunostinfe pentru a identifica referentul in filosofia limbajului este importanta si distinctia Gintre «intrebuintare» si «mentiunen, adica diferenta dintre referentul unui nume atunci cand este folosit si atunci cand este mentionat pentru evidenta. Dar, avand in vedere c in filosofia limbajuiui se vorbeste si despre nume si alte expresil, in acest scop ar trebui folosite numele numelor Sustin M. Devitt si K. Stereiny. Numai ca diferenta dintre referentul unui astfel de nume cand e folosit si cand e mentionst nu este deloc evidenta si de eceea se pune accent pe distingerea intre intrebuintare si mentiune. mai ales daca se discuta despre competenta lingvisticd. Aceasta este o stare care li da vorbitorului nativ capacitatea de a-si folosi limbajul cu succes. Atat descrierea cal si exolicares competentel lingvistice reprezinté una din principalele sarcini ale filosofiei limbajutui. Intr-un limbaj, competenta este complexa, find partial o problema de capacitate, de a Produce si a intelege cuvintele limbajului — compelenta ‘exicala ~ $1, partial, 0 problema de capacitate de a produce Sia infelege cuvintele limbajului ~ competenta sintactica M. Dewitt si K. Stereiny au incercat $4 demonstreze in lucrarea citata ca teoria competentei sintactice, dezvoltata de N. Chomsky insusi, si alte cateva idei 168 contemporane despre competenta lingvisticd, oarecum similare, sunt atat neclare, cat si neplauzibile. Pe de alta parte, cei doi au incercat s& contureze cel putin bazele unei conceptii alternative. in acest scop, ei au enumerat o serie de caracteristici confuze ale discutilor contemporane cin etentei ve il ca gull foeo au teoria senna simbolurilor imoreuna cu o teorie a competentei {ingvistice depline 1 ase, amestecarea simbolunior cu eompetenta este prima gi cea mai importanta problema a conceptilor upra competentei : Tee nowt General incearcé 4 construiasc& gramatici pentru limbajele care [i intereseaza, gramatici care Ofer 0 descriere a structurii propozitilor intr-un limbaj in azalagi timp cu o descriore salar cogiive care i faoe pe vorbitori capablli s& produc’, s& analizeze si sa inteleag propoziti. intrebarea pus& de scepticii acestei idei se rezuma astfel: de ce sa presupunem ca gramatica da ti pentru competent? 7 iti i oppresia corntn a conceptllor lingvistilor sugerears of requile sintactoe sunt psinclogie reale rian mo special, le unt reprezentste de oltre vorbitor. Requite Sunt pshologe real prin aceea 8 gramatca insaql— leat acestor reguli - este real din punct de vedere psihologic. mod similar, mult) flosofi sustin c& teoria semnificatiei pentru Un limbaj este «cunoscuta tacit» de vorbitorii limbajului. Dar Seep] salinisaba de oe 28 presupunan cH varotort stu mai mult despre limba lor decat putinul pe care I-au Invatat i a? a He reguils descrise de gramatica universalé, pretinse a fi comune tuturor limbajelor naturale — sunt socotite a fi innscut cunoscute. Teoriile care evidentiaz rolul Sipesgiag! Tnnescile sail al) Asi) acide ty explicarea capacitatilor noastre sunt cunoscute In psinologi ca teorii nativiste, Conceptia lui N. Chomsky asupra 1691 injnfequy Jojewsiueoow ® sreziue6io ap eysi0u0D ewayss u! ezeaUWosUoD 95 2120 SyenpiAipUl ajejua.ayip 1S eordxe as jesY IWEieAU) Ie ‘minijosexe meynzes 9I89 minfequi| injnwiaIsis e eIBye nes 16u@A jeun eaezyeas Ul 8UOZ Joje Wap ,eesezyel9ads" YezaueboIUO Insino UL gzeainuO) 2S 9 dIeUIUELpald juns nu ininfequi aj aoiBojo\zyounsu gjewsiuesous Bo PzeexsuoWep B10 eWNIN ap BIBIBIIIQ. (yenziA 18 wanipne ‘uojowoquen iuo}ez/eue osu) Siewud aAjelBeyul ajauoz equ! aieslunWos ap iojeasen, aiiioessequl e| ayers ‘souedns ulpio ap anne‘oose ouoz Jun eaiediomed pwejoes ‘eezye/ue6 elfouny injnfequi| BisJuo9 areo axajdwoa aonueWes alionsucs (0 ‘eyed eye ap ad ‘aanipne ajaa 18 ‘aud 0 ap od ‘ajenzin i$ wo}ow ajauoz anuip munijoeiequt Bale}oaje ap oy ‘eIENzIA JojuoZ aIe ay ‘IMOIOW Jo}OUOZ ale JunIz3) Bp. ejeooroid y-syeod winjd easeingimy «jeqUoM, Igo) UIP Io}oW Joj89 B IS jeydOD0 Ingo) UIP anneIoose {8 G1ewud Jojeuoz eavedionred ewejoay io moe (9 : 240 jnfequul| uspuadapur sonpoid & ep eaeyoedea ezeajoaye janiu ysooe e) asnpoud tunize| “un wip ejuoz 1 ,coog jnjjueo" iqesoapur ‘}eju0y Ingo] up wojow sjauoz gweoas wiquon injoe (q oa (grenozuas e1zej2") un! uip 10j20 IIQon injnxny {WeBs}s}u) Baseunginy eB} “youu “18 Jojaqulano Bj ewalU! ennione sojejapow earewensep ©] onp suoZ feiseoe ailunize| ‘ayo1wayy, Insjued" IGasoapul ‘yeioduiay INQO| Up ennipne ejeuoz syey!H0s yuns “Cun! up soIeo Je 18) Nudosd je40 injnfequuyj jatideoued Bavezyees nyuad (eB ininfequuy & o1wejsis dy ep ajeuosnau juesBoqUI Injnjapow 312 BZEq 2p fap! aje1eojewN enajos |ojounauoUlsg 2xe HOIBIEN190 He 9p IS wWnoad 1Snsu jruoyne &P yeVa\dwoo 180j © jepoW yse0e JOLEIA “ininlequiy Ble S1e1g8189 JOjWS}JUEDa |e JIWA)SIS Injapow Biel ad eyoazep a) O6F 204 36. dota 3 80 Wu stodeeoisee op 29869] unuewsy area a naan nn TAA &| aBuNle Jo ‘oyewney Bize}Y Rougnd eUNy “Zp6) u) uz (UOsyoer ednp ‘nipaw INI@AU) B}EO1L09 JojNjostord lsefo esdnse Ezeajnoiede, as area ‘aleaqoosuen, arp moat Pluibloz=p reun moays ‘o1Boyoy2y 819P8A ap jound Up also UOSINA Bdnp 'eizeyy enyerose 209 eyve njnlequiy ajawisiveosus 4) pueznjour ‘eZee IP siouoa IS Je19 nazodx9 un g19j0 uosiaa ‘9z6) ys ‘eICeup ieveysis: 212 ul 1S yea “6ueys: leJaysiwa ae lunizey, 1 RIE Bide Bs jod laizeje sje undy nijed sjoo oe ayupe G2 Bowuewes /$ pleuwou ‘eonoejus ‘eeqien unda nujed ut BIZ2JE leNS® Pullieduy‘sorueUIp 18 i676) ous 01Bojoizyouneu eanes6aiui 82eq faun eaoyupe Nawed puepoid ‘ininfequuy ® epiby EZe90] ejuanSucoUr azeqsuoWap es yeosoul e PESH UOSYDEF Inj ojLeUENO jenjeud Ne PEEH IS yg 21899280 B1einoy Sagas -Pod2281 BO 1098 9p BIB IR “avezyeqion 2] osenias srrsi? Soalecsp eleiqois0 aiaisiuis sigue putes © yen} Smngen e9 erznjouod e| aBunie (L1e1-gee1) uosyer Unt uy cqeeeht) wort mequy nad — ues eee igh flesoduwer euntinjonunous ewud) @XOIWSAA IN| InAUES 18 (@1IQUON — Aisaudxa infequiyy njued — BIUEUIWOP BiaIsiS Bolla GEMOH esuinonunose) caoig in |nQUe0" ep Boujumuap IS spun ap ‘ininJeiars INIBNU 8 BSi08id axezyeo0) 9.8 EZEIOYEUSG Inlequul| Bo BrenouoD yes0us6 ne (bzg1) IWAN 18 (LoBL) oo01g Bp alemoae a12a0189 (nilequa we W6o}orzy0meu muodng ‘y's 1 aisianeu JOWSPAA B eWBIpEIed o ase SONSIABUI) Jajua}aduooDe asemenea nu se poate sustine ca in integreaza exclusiv si in fotaleate doar la val amestenn dominante (stanga ta dreptaci). Ambele emisfere conlucreaza atét in procesul de formare a. sistemului limbajulti, cat gi in realizarea in act a diferitelor lui laton i verigi M ambele emisfere au acelasi rol?" Hy lupé cum au demonstrat Gazzani Sperry, 1974, emisfera dominants realizeaza’ dupe ee Probabiltaile, structuri verbale mai complexe, discursive bazate pe transforméri si combinan semantice multimediare deductive si transductive, in vreme ce emisfar subdominant performeaz’ integrati mai simple, sprijinite ‘mai mult pe experienta si pe imagine. 24 M.1.5. Limbaj sacru si limbaj profan. Limbaje secrete $i Jimbaje naturale Limbajul, ca si gandul si semnul, este in fond un mister. Cu ajutorullimbajuiui, Spiritul divin din om comunice ocul” dintre lumea ui interioara (ce tine deo. alta dimensiune spatiostemporala, are alte coordonate), $i cea Sxterioera, tridimensionala, cunoscuté. Cum spunea Patre Tutea, limbajul se imparte intre sacru si profan findes Omulul i sta in putere, prin natura fntei sale, 84 se pronunte asupra Transcendente, $4 cuprind cele dous lumi — ac dincolo, Numai cei alesi prin har pot cuprinde cele dou lumi _Limbajul sacru este limbajul teologiei, specine credinciosului cresiin care traieste Eternitatea, comparaty cu Gredinciosul care este stapanit de timp, intelos os «inlocuitor iluzoriu al Absolutului divin» . Limbajul pprofan, continu’ Tutea, se situeazé intre Horme si dogme, intre necesitate si intamplare, intre adevas & eroare, bine si rau, frumos si urat. sacru si satamie Encronic | diacronie, intre aparitie si disparitie, smgura Certtudine find constiinta morti, Este zona limbajulul protan 17 ee | ingelator, placut, paradoxal sau eronat, este scara omului care nu depaseste imaginea, semnul, conceptul, norma, mitul gi paradoxul Prin limbajul profan, omul autonom arata ca ,stie nestiind, afl neafland’. Din nevoie de certitudine omul absolutizeazé, desi este ,c&zut in timpul ireversibil’, dupa cum spunea E. Cioran. Orice sistem de semne alctuieste un limbaj si atunci cand aceeasi asociatie de semne exista in spirite diferite, semnul poate servi la comunicarea gandiril.?"° Goblot spunea c& ,un limbaj este un sistem de semne" (Signe). EI distinge Jimbaje naturale, in care legatura semnului la idee n-a fost stabilit prin nici o conventie expresa (mimica, jocurile fizionomiei, mimica vocalé sau onomatopeea, interjectia) $i _limbaje conventionale sau artificiale, ca notatia algebrica si toti algoritmii, Limbajul articulat tine deopotriva de limbajul natural si de limbajul conventional (Goblot, ,Langage") Limbajul sacru, spunea Tutea, vehiculeazd adevarul transcendent in esenta, in timp ce limbajul profan apartine mitologiei, filosofiei, stintei, artei si tehnicilor. ,Este lumea miturilor, conceptelor, normelor, paradoxurilor, aporiilor, opusa lumii dogmelor, cum am mai spus, a omului care intreaba si cauta, opus si acesta celui ce primeste prin har’ (Tutea, p: 331)?” Limbajul sacru, fiind determinat de Adevairul unic, de Real, este simplu si unificator al raselor, nearnurilor, stairllor sociale si indwiduale, Cel profan se distinge prin complexitate, precizie, nuantare, utiitate si comoditate mintalé prin departare de caracterul opac, explorat si st&panit rational din afara iui, cum ne arata sofistica rationamentului si a experimentului. Prin el se ierarhizeaz& culturile $i civilizatile, continua Tutea Mitologia, arta, magia si stiintele naturii nu duc la adevar, bine, frumos gi sacru, fiindea cuprinsul lor rezult 173,fequay un :Qoydxe yeinone “yqion) sova}xe Inun 18 (IpUEB “WaqU! ollduur ‘jewew) soveyur fequuy uN abunsip | 201}0quUIS =xayes ap xejdwoo un" ‘.uipug6 e ennoeas Sieanpes 0 'ByeZu0NaNXe eSuIPUES In} exdaoUCO UI BIS InfequUl| ‘jaysy ‘urpue6 1§ fequn| quip Jojljejas e a1euolznjouod 0 eove30ut “BIsMUeUOSUCD eIGoIOYISy" UL ‘efa|qgopQ UeIOIg JoWNpUeB exeyus ‘nynfequuy apBay 18 exBo;oyOY '9°L'I) ee JOuNIZzodoxd Injnsayaiun viewuquzne|d ® aieionjad 1s ouediui ap erejeu sojjewoju eidnse Paiednooaid “sojs10Je}9W IMeB9jeju eoJe|epoW alepen UL ne alemeu iojefequi) excnse s]U903) ajeLon ininsejiul e azeojezundsaioo avequozaidas o | abunle 9s & ngued ‘Inpxe]U09 nd esN\eBa| Us 1S JojaIUIAND 9[e LNsuAS aH1e no Bunesdwi! undrué puewudy ‘gjuainouod e| juns JojaquIAnD ajunsuas e1e9 ul ajeinjeu afequy) ap eweibord yea. ne-s ‘gleIoyIMe ejuatijoqu! ad ajezeq ‘SyUE09s O[UELON| Ul ajeuoueweu ednoaiels junijoe ejaiduioo e nijusd ajuownoop ezeeziinn ode 18 eyewnoop eyajas e niquad imxe} ezeaujuexe PIOJGUIIND PIBYORY ep suOS 'WYS jnulelBolg figunBique B| nes jezjelsads jneingeoon ap ayeB9) ajawiajqoid ®| sjeuiSuo yinjos ezwny 1§ eoneweasis ejesnewes6 ezileUe 0 €0 JezIUeBIO ele \nWAYSIS —QZ6) |NUE UIP IeIA 24 BS Ndeou! e WS s!UEH Auey ap SLDS yS0) B "JoqoY lwiNuap Jenova jeumeu fequiy ep weysis inwig .,, aIveylp lidiouUd ‘ad sjezeq euewn sjiuniioe pulnuid sfequi| ep adnz0 as es 2189 suiesBoid snposjul 8 yueus Jeb0% ‘0761. Inve Ul uizodold exnuy yBojeue 1S inoaud ‘ewresBo.d ap ayuawibey, 1S ajulano asqu) Bojeue ad }e2eq nei eywnue eauljucs 39 ‘PGUHS jnwe,Boid o/, IUe U JEYOAZEP e “IniNSU! ISej@0e e] ap ‘pEIBOUINA | rel (MBojowy204 Jo einyisu spasnyoesseyy e| 99 uNequezieNy POP 320 “ezI3" nweiBoud) 1ejo ieomuwos pupae 3[spow no eLaup eaieledwoo uud aliiizodosd neaBajaiuy oveo ‘eyejoyue ejue6ijoqu) pueziian ajeinjeu slequiy ap awes6oid yeinuo} ne-s O9, We Ud eu8916 y e yuezerd UL BIesepisuoD apojaw “(eiizodoid fexequls ealelueicoy 1S inwsans ‘eseuotiop u) eaieingo) aonoejuis soeoriuu Joun inoinfe no eieonpen ep sojuisewi earezyea) ap ajeBo) 350} Ne sjeunieu sojelequiy) @ exesonjaid ep NUDE ajawud PUES ‘OG, lu uUd ynoey Jo) e eIS80e 1S sed INBuIS uN Jeoep sewwe! e-U eonDedd ealeZIIE=1 B| ayosoly e] aq (vee ‘d) es0u0s wie\ueout nes eoyes6 Swews!> aGojoyou B18IO “AneoyUWaseU Aisa iénsul [2 2p yeuwiexa ‘joexsqe nes Alsebns ‘iojeoona |nnultuos Bie} TeGu| e2u0" 29 ezeauo!znouo ein} anad (eee ‘d) ,98) a1e0 Jojuinson} eauiny us wiBews 18 Buuoy ep 4o}g18Su} dof *s]ea, Hewun ap ejeo6" ajsa (Jo1e") eain{ eaunds ‘enseou eawn7 (Gpiuiyss “HS yojgop “voyweH neaunds wo) ejuing nu }AIUIPSID auipede eyeo MIMEUOHIpuooaU e13}S Ul EZeENYS BU noYsi/y "sO\eIEqIo uq8e40 ininsasiw- 40\eI0suoDeU. Undo as ‘iejuoueUU Ie Neue) £9 ‘INsoWIsOD 1S yma “gueoLaIxa 1S BreoUalU) Balun) 'Sluaisixa © euejo.d e12ys UI! iW ezeenyis ‘eajn| eaunds wouoine InjeUoled 18 jnovBew “Ino “iuimugUi 18 LieuSqy feunuisu fe ‘oWUcUeD ‘unSas9 oes injnfequil| ulede “enape Maued WoyWYap ‘ojooulp 1S JIE “WwuN| Enop aie9 (Zee ‘d) sopunijdo e 1g JO|eVESuOD B28}8 UIP [nusO jO98 NU IS aleWIO} UNS BD NaUed opeUIBOP Z2}eIB9 Ne Nu ‘apowioo nes ain Jeiy eainj, eeunds ‘2oI60) SRPPOW ‘WOUED in;Nfequiy JoVeNKa aUEWE! so\B\je) ajs0 208p JelU9 I$ oi6o) Jantu e} S\S=pueB areo “Bined 18 eqeasjul 8S 8129 ininwo Uede eayeyyn 18 elduosap PBaUR}e}SUOD Siel8n@1 PUlYeU “iMINWO ayieepow 18 ayuesoidxa uIPgnergetic (voc, sunete, semne) gi unul material (scris desen, fotografie, fim etc.) un limbaj vizual, optic (gestun mimica, semne algebrice, telegratice), un limba) ‘acts: (strigate, semnale acustice sonore, tobe, clopote), gi un imbal fect, olfactv, gustav, Existé apoi imbaje naturale gl impale conventionale; limba lmoaie 2 baj-semn aldturi de limbaj. Stefan Odobieja analizeaz’ problematica limbajului din perspectiva legilor sale gi gaseste urmatoarole * Legea echivalenfer: bogatia limbajului este dir roporfionala cu bogatia ganirAtatintensitatea, antes $i precizia cat si forta limbajului sunt direct proportionale co ele ale gandini; viteza la fel. A constatat ca limbajul Popoarelor active si pline de viata este compus din cuvinte onosilabice: limbajul exprima temperamentul si caractera: Poporului respectiv, : _Legea compensatiet: vaioarea sugestiva a unui Cuvaint este invers proportionala preciziei lu un cuvant core evoc8 cat mai multe imagini este mai imprecis, in discursal improvizat géndirea pierde ain fort finde trebule ganalt 1 vorbit in acelasi timp: lectura cu voce tare e in detrimentey) intelegeri; lectura mentald este cea mai eficace + Legea reactii.(reactie contra neologismulu): * _ Legea atternante/intre neolagisme si arhaisme: + Legea reversibiitati (imaginea evocé cuvantul Vorbt; cuvantul vorbit evocd imaginea); dele nol presupun cuvinte noi $1 invers, orice traza este inversabila, + Legea consonantei: fiecare norma de modificare adusa unui cuvant tinde s8 se generaizeze la cvlelalte (aceasta diferentiazé limbite din punct de vedere fonetic) Fara a face © expunere complexé a morfologiel limbajului, am incercat in capitolul de fata sa prezencam foarte succint cateva idei posible referitoare la limbaj Semne si _semnffeatie, ce marcheaza gandres Contemporana in spatile aferente tere semnifeatia, cs 176 Proprietate a entitatilor lingvistice, starile mentale ale utilizatorilor limbajului, deoarece de ele depinde in diferite feluri semnificatia, imposibilitatea explicativa a semnificatiei fara lamurirea_unor probleme legate de competenta lingvistica si de intelegere. Problema pe care o vom pune in discutie vizeaz4 zonele gandirii relevante pentru. limba) deoarece relevanta gandurilor pentru limbaj este surprinsa de ideea populara c4 «limbajul exprima gandirea», cum apreciau si M. Devitt gi K. Sterelny. Gandurile, izvorate din abisurile fiintel, ca modalitati de a intelege lumea, sunt de fapt star interne care explica i controleazé comportamentul. Oacd- limbajul este reprezentational, gandurile sunt reprezent&ri interne ale lumii externe care au anumite continuturi informationale si energetice, A avea un gand inseamna a avea relatie cu un anumit continut. Gandurie diferé nu numai prin continutul lor reprezentational, deozrece acelasi continut poate fi implicat intro convingere, dorint&, etc. Gandul reflect continutul de moment al starii mentale. M. Devitt si K. Sterelny considera gandurile ca fiind «stari interne ale oamenilor» (posibil si ale altor entitati), care isi datoreaza puterea cauzala in parte continuturilor reprezentationale gi in parte relatiei pe care camenii o au cu continuturile. Cei doi autori folosesc notiunea génd in doua sensuri: pentru a se referi la o stare mental si a avea o atitudine fata de un continut (p. 140) Jerry Fodor (1975) si Gilbert Harman (1973) vorbesc de ipoteza 9}s9 eseindod elBojoulsd lex AWod ‘KEISIANCUIWS Nes eISIEEINUEY UNIZIA ‘INWISLOIAYOq aise aijdeouoo ap jayjse 0 ‘eyeyljeai u! BisiKe nu aleindod eniu60o JeGojoyisd njoagns 29 a1s9 ewUd iideouoo eNop alle ep eleuoijes raiSojoyisd eavepioge wabuysip BS ‘Kujasaig +4 I$ WiAeg W euapISsUCD Jess09U a1S4 ‘eueindod raiBojoyisd ® o/euoije, rei6ojoyisd easepioge aykauinu 2s 30 e800 & eeseone} ul ezealuewinBue aieo ‘uospineg pleuog iS WsUaq felUeq ap Binuijsns aap! ‘ejuin8 no ellqueduioou) a1=Seound @P eqeyp suoBa}20 0 1 ‘ejuINS oO pUly eo Eueindod elbojoyisd guapisuoo nu AjeUleye insundsey “ eljoipaud I$ evjeoydxe yuued aieo ‘969) dy ep ‘sourdwie uezijesaus6 auljuoo i$ aouiuins luinzines gsiyosep 2183 “eluNs 1S 20 aje1UE6 Ionsua}oeles Seajeoe a1e Be ‘eo\se0e a}e01 nO “eyonzap as e nijued aGojopojau 0 no ByeIDOse ays Nu 1S oquOeU gyeidope asa ‘eonewaysisou |S eyoydxeou ‘esivoudul ‘eumew ajse eo eaa0e und esiz-nudoid ejuins ap ejoup 18 ejuinsojord © 8389 ‘aueindod aj1103) aye0) e9 ‘B1ejndod eiBojoyisd equ, Jew “e1eIndod jeiGojoy'sd innyeys e| BveOWaJS! eareqanul @| unsundses enop e1sjo fujeseis “y 1S INC ‘WW ‘onniuBoo ejequau e|uBIs eolidxa e nqued “enujoduip ‘nes enyiuBoo-vou sjequw sles eaiidxe: © nqued yueweroduios ej auinud no ijeoiidxe ep e najued PzeazIN as ‘eyed o |p aq ‘unpoW ayNEIp u} epaBel) BISHEA | 190140 Bp e\Sepuegop as a1e9 a1eindod laiBojoyisd eevezqyn goujsn{ ayeyjeroeds ep esmeveir e1eindod enynuB09 erBoyoulsd 1S ppeuotied exGo,OWISd “6 L II 061 10d “£9 u “Aydosomg Jo jeusnor uercepeisr iv Seamer ere W296) suer3 090M ea S85) w mvede nes MEME U nag Wap ene oo wary cot NS {Bt EHO Bis wooualeD "amocHN wor po sooaycy me Sud agp te eubop homacxoop sutoins ab woseen ee ete Su NON ess gn eouutn wees So ‘evra een Ce een ‘2° IPH eo o-4esuniaz uns praoun exdsop unpUED aj SEzNED onnoay ———_____ tojuueyes VEX & BIEZNED-DNO}S! BUO8 U! BIBo|09I8) ezeasodiooU) os fo) IS908 UI ‘IS Jo|UsIeWeIU! JaU09} & BlellUasa ayed 0 layse Puwanep talidecied & goiBojoaia; euoe ‘ezejvoulltns © 19 “ieluueje1 Wey @ ejezneo-cUo}s1 eLos, aSeinoojuy wei €> 2188 9p! Bisee0e aidsap jueyodu ase 90 2935 ‘unda} un-eyuezaide) e 8p edGo}01q BiOUN} Nd azeys O-U) Yy © 9p SuN}S=u9 0 }S9 ‘le nds ‘ainda! eo ainda! un adaoved V (681 “¢) «ajiideared ‘ajeuawepun, ‘ew ajeuotieyuezaide, BEIS Joun eiunynujues pueUIWaIep 29 Wapan aj ‘OjUNDUBH SIuMINUIUCD PUBUIWJE}SP e0 sdIBoI01q eujouny wen} es 90] up “oraled Be 8p Uns AujsiB1g “YS Hineg YW EIEJBABPE 0-208; Je aie BieinoILIed Baleys euazeidas 2 ep ajsa vebuiauoo jaun Blpuny 29 18 o-eoxjsyes 22 8189 eueinoied easeis e\uazeidas © op o1sa juuop reun SHOUN) BO szensuoWaP Es IeOI89U) e LEM YIndy olLnpues ininuljuoo ap ewiees nep ajijauny £0 wlpiele es supwies ‘dy yseoe ap ifouny ne ‘ajunpueb 0 MBIdo00€ e129 UI INze9 UY : eZeEUIdo AujalaIg > HS WAEG W Jep ‘eseoluabu aied ueysiimy Ying sn) Beep] O-VeWIO) © 2280 IninwsIUeDaW efoUNY UP BIeALAP eUn ‘eoIBoIO1g atiouny © ede Bs BaInd Je eleBuinuoD eyUNUE o les |esaue6 dy un ap auzinomed ers sonpoid e nyjued ajejajas Suislueoely ‘sie19u06 lew ewisiuedeW sp esnpoid aise SuPIS BOOB saae08p BoIBOIOIq aljouny o eane aleod gownGetela X tere nu este inteleasa in mod corespunzator ca fescrind vreo realitate subiacenta, ci, mai curand, en Go gaegment util pentru predicia de observaiil, pe pase observatilor trecute» (p. 265). in alte ordine de idei Psihologia rationala are nevoia de a so distinge de Pehaviorismul filosofic» care «este realist cu pinwe Is ganduri», dar care le ia pur si simplu ca find «dispozitii de SSmportaments Lucrarea clasica in acest sens este The concept of Mind a lui Gilbert Ryle La randul lor, Daniel Denett gi Donald Davidson scriu despre psihologia populard int-un spirit antirealist Opinia lui M. Devitt si K. Stereiny este c& cei doi pledeaza, de fapt, Rentru abordarea din perspectiva psihologiel rationale Antrealismul neaga ideea ca exista vreun fapt mental cag altfel spus, el «respinge dimensiunea existentel ou privire la ‘ealismul mental». Psihologia raffonala neaga «dimenstuunes independentei»: exista fapte mentale, dar sunt de un gen Special, ‘impuse de catre noi si nedeschise explicstiel stiintifice. In acest mod, Psihologia rationala se afla in Fonflct cu fatura metafizica a naturalismului promovat de M Devitt si K. Stereiny, care cere ca toate faptele +3 he nu doar explicabile stint. ci si explicable fizic. In viziunes Geler doi. psihologia rationals este in conflict si cu latura Spistemologica a rationalismului promovat de ei, afirmand Gi Modul nostru de a vorbi despre fapiele mentale co situeaza in afara stiintei empirice Psihologia rationala pare a fi reprezentata in cele Patru teze ale iui D. Dennett si D. Davidson: eee, Meinlocuinit psiologia populara nu poate fi inlocuita de stiinta sau de psinologia stintifies in primut ‘and, pentru faptul c& stinta nu are cum sa demonstrece 8 Psihologiel populare este aceea de a ralionale comportamentul uman; de a infelege oamenii intr-un fel ic; de a impune o interpretare ; ae ie esi! psihologia popularé nu poate deveni asemenea stiintei. Explicatiile populare sunt imprecise, spune D. Davidson, si sunt diferite de cele ale stiintei”. Insa D. Denett pare a crede ca ea poate fi adusa in forma matematica prin reformare in teoria deciziei (op. cit. alte teza nonintegrérit: psihologia popular nu poate fi integrata in stint, dar nic! nu pot fi unite pentru a forma 0 teorie, fara fisura, a oamenilor. D. Davidson fespinge posibilitatea reductiel psihologiei populare la fizica, eu Denett a facut 0 distinetie clara intre «pozitia intentional» (domeniul psihologiei populare) si «pozitia design in (.proiect’) ~ provincie a psihologiel stiintifice, rte lin 1995” aceasta distinctie este mai putin clara, psihologia populara find in opinia lui fe “eandeide irzodoud quns nu elijeoyiuwas ‘in| edeouos UL agesoep “e1s9 UospiNeq Gin} inwsjieamuy auinD I§ PoVeWO! LUND ednp ' cIgeAZaSgo YeIpaUul iuoWleyccwoD Bp 22149 ‘igeMasgo mUeuleyoduioo ap ereuWieep auiiGaliu: us aise eiieowuwes» <(27z -d) gsuomeyoq aidunse 6 1 8p tninfequy) Baveandxs edeaout es ‘auinD in) eluanyut ins “eued vospineg “Q “euiudxs 9} 29 inynlequil) easeoyidxe Yt susie} y ed sve9 equal) 9p iuapusdapu ajemisod nn8!90 ueIS puly e9 ainpUeE EuepISUOD nu jQ «jeUloUe In Inuisiuow eIey81 “ujeudieu nds ‘20 yde) ‘sles Atuianiduy ud Jersjay y se 20 e880 ap Efe; runijou ajsaceAnalizele de pana acum Privesc doar lumea relevata de interpretare. Daca aceasta lume este doar una (In sensul cd este unica cunoscuta in felul ei), mar trebui ca si Cunoasterea despre ea sé fie unificaté? De ce atatea puncte de vedere si de ce atatea explicatii? De ce nu exist8 o singura stiinté care sa explice lumea ca intreg, existenta ca existent? Spirtul omului, ca si gandirea, se disipeaza in atatea stiinte si teorii. «Ar trebui s8 fie posibil sa construim Up Singur tablou al naturi, integrat, incluzand locul nostru in ely Se pare ins ca de la D. Davidson a rémas ceva eter: «Ceea ce face interpretarea posibila... este faptul cd putem respinge a priori sansa erorii masiven” Ne Intrebam daca dupa o asemenea abordare mai are cumva rost s& mai vorbim despre gandire si simbo! in concepfia multidimensionalé a Universului? Incercam, nu implnsi de eroare, zicem noi, ci din dorinta de a ne elucida cu privire la puterea gandi M Davi. K Storey, 9p. op 275 © Davidson. op it. po 188-169 200 JIL2. GANDIRE $1 SIMBOL 1.2.1. Logica $i simbol in conceptia multidimensional a universului Fizica atomica, matematica si _psihologia profunzimilor, au sfaramat cadrele gandirii noastre obignuite ale conceptiei despre om si univers, Este, prin urmare, necesara dezvoltarea unui nou tip de gandire, eliberata de dogmatismul sau legile create de noi ingine justificate Intr-o lume a obiectelor si conceptilor concrete — care nu sunt compatibile cu legile unui univers (nu numai exterior ci si interior) ce depaseste cu mult experienta senzorialé si formele de gandire. Deoarece nu este posibil s& asimilam universul cu modul nostru de géndire, cum spunea Lama Anagarika Govinda, nu existé alta alternativa decat s8 ne acomodam gandirea la faptele universului si s-o eliberam de ingestiunea unui dogmatism unilateral, lucru posibil numai depasind logica unidimensionala care construieste un univers pur conceptual si totalmente abstract. Se pare cé fizica atomica moleculard a luat-o intr-o asemenea masura Inaintea modului prezent de gandire neat discrepanta dintre gandirea omului obisnuit, care foloseste rezultatele stintei si constiinta savantului, care le face posibile, este atat de mare incat va deveni un pericol pentru omenire care se identifica tot mai mult cu civiizatia occidentalai Lama Anagarika Govinda intrezareste in aceasta discrepant pericolul une’ civilizatii schizofrenice, in care omul este controlat de miloacele create pe baza unei dimensiuni superioare a constiintei in loc sa le controleze el Insusi.! Savantilor de elita le revine sa construiasca 0 punte catre nivelul de intelegere al omului de rand, incat acesta sa | | |008 ‘woaIues eanng 'beinong‘euerpu gobo} 16 Sours "704 esy SURS 1S808 UL ZEA ap aise yosdse injsace e eelyGau ap a120;80U) 20U0 “oUIsUL (Ou Ul 7ezI}29) 1S JeIOAZEP we yeo Jeop own) UIP WaBs|aiu (OU “inmpueé ywaynd wezquaNsuco jnjooued IE] a1eoviadns Jo}unISuaWuip 1BIBs, Nes }2euIp laluauedxe goipe “aimur rewnu ayqisaose 1S ayuyLl jUNs |S ajaioeigo aoaieoap ‘sjaideou9 |§ gleuozues elidassed pusSedep “auapusosuen laiusiisdxe inuewiop e| giajai es ented @ J] “eolueGs0 lei sojequauuIUARe injnipeIs epuNdsei0o i$ theyanejal iniuauiop e} grejes os afjeuuye elon y fi ‘a]eyquepl-VOU nes ajeiquap! adsap Iqion wiaind apun ‘aiexy Jo}}eyus nlualop ‘eideouco uUd nes Jolunjuwis jmoynle no ajiqndeosad ‘ayesouco .0}@}981G0 Inuewop e} esjor as mewye nop ajaluud eluiven jaw ‘elu IN y eiuIyeN duin iSejeoe ul iS eiuy “e eWuNON Z (inimaeigo ejuaysixe" nes) ejuny “| ‘gzeainisod alse nu piu ‘aise ou“ aise nu iS aise “¢ “Salsa Z aise “1 uaiputioi60] ae iiizodosd nujed aja sey BUBIPU 20160) ul eo yeIdwa}UOD InjryDaIqo run Wj SS-npuRos eaieyliqow azesiexe 1S-2s IESE] [9 (EISIXa NU areqIIq'sod Pion @ Jel ‘duu iSeja0e u) evesenepe W od nu esndo wheunye 2nop eialeD yAljod) Soisei9 01G0) Inwajsis ednp eYeI6e) aingas; feu! NU IninioytA Jo\4UeReS eajUIWY “B[euo!suaWIPRINW zoi60) 0 ed glezeq wupue6 jnsino Jewin Inga eA joqUIS 1S euiBew uud (9 ojoquuis 1S sfoaiduy) fequuy) nun ynyeynzas ay es aingea lew nu ezaIA 8 allizod |p ajaideouco coz enU (og 1§ Baqio a1e9 ap) ejeWNEWULUaIdUIOD Bp exeIoy uiGew! Nes wipnyijuIs Joj> {UEP MOO! Ud “EWN UIP ajeo Ul BINUIgo ¥ 120d Bs yuaWiLAAd INUN ealeLOSEp Bo ENBIUEUY ®P ‘soidioa1 azaiaiduos 18 as es aingan ‘glepoio) sep Sordjoou pnjoxe as e120 ‘goIWo}e eoIzy aidsep Elequosiaiy Peunds wind 'gnop fewnu nu 1S ‘eieuosep ap jenjepou! aynw few eziIAN jod ag “wowipenuoD sy es oluIBeWN 29 Buel 9221 o}Ce) auosep es aingas} nu ‘aseoU ajie.on| 2120) UL WigloA aieo audsep ‘equly injnou eayeyseoau go eunds waind 'yuapnjouco rw jo aise nu eiuins up njdwaxe 3se08 168 wlojapexjuoo jwiBew) e| Boe) 8s ‘sjeas aide} NuOsep 8s ISap 31e9 ul WOIp! UN JeVOAZap B EonUOTe ejuins “Joja|NoMed Ayoedsel 1 Jo;apun e @AISN[OXA DOIdIDAL JOUOS} Inidwexe uud Biaquesiay yensuowap e uno esy ‘2jauis @pusosues) aie0 Ag. inxopesed |$ jnjoquis ave\seu ne} “BUEWN jaiuy \unjONyS e avelpn|s ap Eieua/W B1I0}8) © 8p Blepien ‘aiaiSeouno ap eluauadxs giseace uIq leeidwayuos jnjoiqo no eun suinap sojeJuaWUadxe Inwoaians elsg9 jnupeo ul ‘Innsowsoo e |$ Jeo eueWN reluuy fe fesige ininsvenun exdnse yee geuoIsuOUNpIyNLL (euntzin) —eyseudy" 0 ezeauuoy 18 jmuauo raiieidweyos injmoeigo. inunf uy puewnerg “eoyaroisue BoIsey9 eo160] 808 Wind jJUap .elapen sp jound’ un aids nu '8 reileidwayuoo injnjoaigo jnjpnys e} puwieapur auea ‘elosds UW suarpul “eue|veses 9160) ealeiSeouns ‘sonyDe e1e) “eundnseud eyseeoy injnwo ejuly ul oyUS6 sunied e ave9 BoIse0 BOIGo} ep eILAYIp "esUNxa eleuoIsUEWpAINW BOI6O) © "B0160] enou o ‘auipueB ap pow nou un ap 7e0 ‘equi enou 9 @p jeedeau nu sionau aysa esu) eISeaNe nIUad eavaind 18916 ezezijan 8] eS giey 23 Up aIeAUOp ojoLioy, juansuso goseesojoy ps qedeo aa ‘a/9)e0uno ap solladne InIpeIS 2p iwaysuco pulvenap ‘oun} eIseODe jenjUIds uso e e1e9 nwo eWNN ‘eplussap =| | es go.eaQU! Blun$ 9120 ad eyemuids eaunisuowip e} seoce sjadeocoecsruy owe U2 aceea Platon ii scria tui Floccus ca Sdevarul este acordul mint’ cu ea insasi si nicicecum acordul dintre conceptia noastré despre un obiect exterion si ace! obiect, cum convinsese Aristotel. Baza certtudinn este insasi constinta noastra, fiindca mintea este Propriul ei Tesco Ratiumea vede in sine insdsi ceea ce se ata Geasunra ei si este orginea ei, si de asemence, os este dedesubtul ei, este o data mai mult ea Insagi’, Lama Anagarika Govinda, marele analist al mistici tbetane, spunea ca aceasta nu este altceva decat vishnee care Ihe Universale, experienta constinte’ cosmice in Cate ,Infinitul este realizat nu doar conceptual, ¢! tn fapt. Este imposibil, spunea Govinda, s8 se rezolve problemcie abartinand Uunei dimensiuni superioare a constintel din panet de vedere al unui nivel de constinta inferior De acees prodlemele stintfice nu pot fi solutionate dintr-un punet de yedere emotional, sau problemele metafizici sau ale fz atamice sau astrofizici' modeme, aflate dincolo tle domenay finitulu ou pot fi solutionate prin utlizarea legilor din lumea se enle’ tridimensionale sau a logici imitate derivats de aici. Din acest punct de vedere se pare c& Ouspensky tei eptate: orice evadare din lumea tridimensionals trebuie sé se bazeze pe elaborarea unui Principia logic fundamental care s& ne permita sa observam relate dintre Iwcruri ntr-o lume cu multe dimensiuni. sa le veaem na ca Er eve abstract si absurd. S& incercdm sé gustam macar din logica triadiala Atunci, ce principi togice trebuie elaborate pentru a patiunde In lumea ganditi sau in abisurile stintet noastre? Nom putea noi infelege vreodatd dimensiunes Spatio- temporala interioara specificd sufletului nostra spiritului divin din noi? Vom putea noi cunoaste logica triadiala> Daca fiecare plan de existenta isi are proprile sale 'e9), pana unde se intinde aranita solutilor $1 a obstacolelor 204 in intelegerea gsi abordarea lor? Pentru a _ Intelege fenomenele multidimensionale va trebui sA inlaturam Obstacolele premisei_unei_conexiuni temporal-cauzale, exprimata in logica clasicd prin principiul cauzei suficiente Atunci cand analizim géndirea umand, puterea gandulul, puterea spiritului nostru, va trebui sa’ avem in vedere relatia dintre succesiunea si simultaneitatea anumitor fenomene aparent fara vreo leg&tura intre ele. Vom observa cu atentie anumite coincidente, mai mult sau mai putin conditionate cauzal sau temporal, precum si aparitia_unor structuri experimentale dintr-o dimensiune superioara realitati, in afara timpului, clasificabilé ca fiind pre-existenta’ Cauzalitatea ce se desfasoara intro succesiune temporal ne pare atunci afi real, iar noi ca indivizi suntem legati de directia univoca a unei dimensiuni ireversibile a timpului_ care inainteaza orizontal, adic& de la suprafata constiintei individuale, fra sa realizeze conexiunile verticale ce duc la profunzime si care sunt perceptibile in stare de wsomn_adanc’, in momentul .atemporal’, cand unitatea organica a intregului univers este prezenta si concentrata ca intr-un focar. Daca orizontala 0 privim ca directie a dezvoltari noastre spatio-temporale, vertcala este directia miscarii spre interior Intersectia celor dou’ marcheazd centrul gandirii umane, intersectia Spiritulul cu Materia, a Eului cu Lumea, De aici izvoraste gandul a crui putere este cu atét mai mare cu cat prezenta Spiritului In Materie, a Eului in Fiinta noastra, fac un mai profund zgomat, este mai alertat si mai nestatornic, iar ecoul prezente’ lui in lume este mai puternic.* Gandul este ecoul vibratiei Spiritului divin, etern si moral, in materia efemera a corpului nostru fizic care este de fapt propria sa creatie din timpul celor noua luni de gestatie. Verticala se misca inspre prezentul atemporal inerent intregii existente. De aceea a fost denumita 205Loz ex Bleunieu eiaueg © ISK NU JojeyUOWITUES eoIGo} 1S Hunfes eDIBo] aU LO 2180} no “[euoljows yueUNa|a Sou0 ep jeoyLind ay es ainqan 16 ensoye [sa jerogjaiul muauleuojei pugo ad ‘annoaye iigoapn! ulp sundwoo es jg “1Igelien peA6 uN-nUI ‘Jeuoiowe yuaraye0o no Hgoapnf |§ aydeouoo ulp seje ew eundwoo 3S [6 B9 COB0e BIS ANOSJE IninlueWeUOlIe! e ejeiluasO golsueyeeo © ‘fenjoaejul ja 8 ajoeye injusuieuoHes ant ‘| ‘90B} yOgN aut ge efourep 0 ene ep 295) Toon azezijan 9S GduA nu nes ajeod nu alo ul Lnze9 ‘atznjouo> © yeowysni ap nes (onseid euneaprowi pud} u)) ongeWd nes 998100) Sase}U! UN Jenowo.d ep exe [9 120 Ul aIunzeo a}eo} U) injnwo aSeAles | B12 289 aIS0 JojsyvaUINUES 20160) 12q “sues 38808 ul aoeojly BzeezIUIN, LU yezUEIIUNeL we-0u (ou leo no EayooIgo E0160) puga ad ‘ialulon 2 |S injnpue6 eared ud ‘Union| nes sueosiad soywNUe eidnse cuoljee e ap gugqsizau' “eleya ejuingan o eisauew inwo 1g yuniioe 1S juaySeouno e| nivewop ;nBaiul e| spuRxe aieod 26 nu gleuolje: eoi6o| go eaunds joary “UL gee (LLL InjesBezed ‘eri © °O ‘dlones (6 9° ‘ayosz}oIN) Wolbo| e ezeq ‘ebeanur 3010 P tejuIp ea0'aled eeade ISO} e — oNUap! ONLI 23188 NU OUIS UJ (920 "ZoIB9}! aljeuJoU! — BoNUAp! 150) y 4e ]8 wind 1S Bo Bseo}eUEWAse g|uniON| Injnao] ndeo UIp BIEN e 3p EqueulWopard eljeuyouy ‘auiBuo e| SueW! 180} y eS @Inga:t nluawop Inigo fe “uisiBo4) uud go eeunds ayoszieIN : yeunaau op aed {injnwo Indes ul eoiGo| yeuUoJ e-S WnD ‘eaeqaxjU ‘2uia} BouaWase [aun BJeADape ZoISO| O Wane NU EDP \ulpue6 eaxeynd aBajaju, waynd nu ioy -glellUl eaveys eyep ase pued lOUNIe yorlduil aJep Uns |UIpUEB eIe enisecons gis 91201 OU [ARSE 'Io\Bo] ale ewigerserd s0}Bo) ude no sonpap BA 8S INjnueWoUE B eJBOUAIIN eljnjons ‘eyeqIUE 90¢ In| B91e18 \daip exep:suco eajnd wor |! B1e9 ed UaWoUD) injssoe je JUeWOW JWNUe UN ynosouna eundnsaid WoA Boep |S 'JeYA uawoUey UN ed 29 eeuIpURS esapIsuOD WOA goeq eBeuepeyy eounds ‘go160) a\S9 julpued obey ‘eurpue6 nqued ‘injenjosjequ! ‘eieIn Naued gzeeido euniive ap ino ‘awajp eouswase jaun ejey Uf gzr'.B1E|681 SIUIEUIp ‘gyUAWaloU “EJeLOpIO alse BJE|eS0 ued ad ‘eyouuies o1usen ‘ByIQIZINAIdU) ‘Bliqow “eojoey puly Bun ‘pioutoo nu eauipues 1S ejein" go ‘injolueds 18 inzeouey Inze|Bus aseduioo es 1S ozeipnis es sled e418 aieo jsijeue nun eayeeouls no euos eBevepeyy ap Jopenjes Jojajuewnues eoI6o] i eoupuES Zz II tninpue6 ee.e3nd ap juansuce JueAep won 1sedep WON a] PURD “IejuIsuod euNdnewe 1S fequil| ep sjeziuiN) S|unJoquis Jeop quids nuqued guesy jus BN ‘Wapuadsues o-s einsew ul ye 9p a|UleU! ‘wIpUEB elayu wabuge BS Ie}U! LeU einqauy “=/euoIsUaWIpU \NwN| s{UEdzIQGNS 10169) ® gle}0 eseySeound 0 Ipuegop e@ ap a\S@ ‘eleotladns soln] eee\Seound myuad 1§ sep ininpue6 iwaynd e tewnu nu auobeisiul naued einBay “ayeiSeyU ese0u9}u) JojunisueLUIp ® gueynuis eideoied uw gjsuo aseousdns runssuawiip fun ~ juaySeounds “InuaYLO” “lo3q ~“S|EsieAlUN lajulSuos PaeuIe}0} “sjuanSu0D onseoU ssjuIy e elapunU! eBeaqu! eziie2u tou 18 ‘auo) #8 EleIA ap Jo}e@N0 ‘nin auIASP npUeB ‘inqua9 waBune pugo Je! 'eusLadxe eulnep jnsieqlun yn ew ye1e no 1S UINIp ImuIdg e siieiqia eo ind inpUeB wigdid wie Nd ‘ouung| nus. ap waLidoude ou eo nO gZuOUEyUI 9} B1e0\206010 SIIpeIS ena|as ejeoWEA Jet ‘iMINpIAIpUL ® pieiodwiai-oljeds ealeyonzep ensiel au elejUoZU ‘Sueojee.9 iajeuidsul je i$ reieypaw indun ui eo aiuly iS sjuase anseou leudoid jnsquao aids es-npueoio}U! ‘eialditica SlezuoUeIU! e0 EVEN y aJeod GO nuUEd ‘Jedijo earEUIARSAutorul considera ca nu intotdeauna judecata este Uo act absolut intelectual, asa cum ne formeaza iluzia vechea logicdi, afirmatia sau negatia unei functii echivaland Cul gandirea pura. Aceast’ conceptie nu mai convine azi re les 08 psihologia, intemelats pe observatii si ExPeriente @ adus servicii logicii, transformand-o, in senstl ca a ardtat faptul cd judecata ne conduce in. miseul individualitati, find ca si vointa, 0 expresie a personalit3ti active, pe care adesea 0 dezvaluie. Judecata implica unele callét! care, spunea Ribot, nu sunt de ordin intelectual, dar care tin de natura noastra afectiva sau activa, cum sunt hotararea sau nehotararea, sugestibilitatea sau contrarial acesteia. Idelle lui sunt In consens cu cele ale logicieniior contemporani’ care au repudiat studierea pur formals a judecati. Ei disting judec3ti de fapt, de constatare, de Gescriere pe care le mai numesc si ,existentiale’. pe de o arte $i judecati de apreciere pe de alt parte, sau cum se exprima R. H. Lotze (1817-1881), fondatorul axiologie, elementul determinant consti mai degraba in convenients Smotionala decat in constiinta logica": acestea sunt judecst de valoare. Elementul rational este obiectiv si tine de originea Sesmica, continua Ribot El isi trage substanta din Natura, in Sens ontic, incercand s-0 exprime gi sa o fixeze in conceptele |matematici, mecanicii, astronomiei, —fizic Chimie’, mult mai putin exact tn concepiele biologice si foarte aproximativ in cele de ordin psihologic si social. in limp ce elementul emotional este cladit’ subiectiy. antropomorfic i imprima o astfel de marc distinctiva intvegii logici a sentimentelor.22* Rationamentul intelectual are dept scop Cunoasterea adevarului obiectiv. Functia ratiunii este acoos de a unifica, in cel mai rau caz aceia de a sistematiza Ea anihileaza orice contradictie, pentru ci daca adaptarea la obiect este A, ea nu poate fi in acelasi timp non A Ratjonamentul emotional este o adaptare la credinte, la dorinte si aversiuni, pozitia sa find subiectva. Logica sentimentelor nu caut decat mijloace de satisfactie si de succes, far a lua in consideralie dacd ideile pe care le urmeazé sunt contradictoni: din punct de vedere rational Trebuintele, aspiratiile, pasiunile care ne fac s& action’m sunt valori ireductibile unele la altele si care devin contradictorii numai in masura In care sunt rationalizate Logica ratiunii, sub forma sa corecta, este determinata de natura si ordinea obiectiva a fenomenelor si procedeazé mai ales prin analiza, in timp ce logica sentimentelor este determinaté: de natura subiectiva ca a celui care igi propune sa stabileascd, pentru el Insusi si pentru alti, 0 opinie, 0 credinta si procedeaza mai curand prin sinteza.° Pentru a intelege si mai bine abisurile gandirii umane si comportamentul su complex, pentru a putea intui natura Puterii gandulul, concluzionam c& este necesaré si prezentarea principillor, a tipurilor de rationamente afective asa cum au fost ele analizate de Th. Ribot. El a dezvaluit cinci tipuri principale de rationament: pasional, inconstient, imaginativ, justificabil,_mixt sau compozit. Acesta din urma intereseaz& atat logica rationala cat si logica sentimentelor. eee 1. Forma cea mai simpli si cea mai séraca in elemente intelectuale este rationamentul pasional” El diferé de asociatia de idei prin aceea c& are un tel prestabilit. El nu ramane in stare embrionard, ci se dezvolta Pentru demonstratie, Ribot foloseste trei stari: una depresiva — timidilatea, alta expresiva — dragostea, si una mixta ~ gelozia. Considera ca timiditatea este 0 pasiune deoarece este o emofie persistenté, obsedanta, in cadrul careia demersul spirituiui, mai degraba irational, procedeaz3 in special prin intuitie, 209uguuioysuen e| 18 1un'sienuod e| :eideou09 enop e ezeajede Joary "yUsnSuC9 uIp njusweuorjes ajaiuajen azansuowep es eO ‘ojaweuoije I$ fHeo@pnt omwinu eluinsu0d @P s011gI8 epundsaio9 reo jesgele0 jnuisiuedau! eidsep oiwiu njosge waySeouns nu ‘esuy ‘sIBo|oIzy alapan ap ound ig ‘uejvezaidas eayeueIo aisanud 89 eee0 ul pes ap uuigasoap ieun elidaoxe no ‘eonuep! uewe) ‘equeiSuooU! nes ajuanguoogns ‘ejuenguoa eje ay 'imuaweuoies 1S eyeoapnt Joqy “UL nujuad ‘s1Bojoyisd arapan op yound ug coe oluisd ‘puo} u} ‘pueuEWES ‘eiNjeu ezneo gIseace UIP EqWIUDS 18 -nu ‘ayuasqe 'Sp ‘2)/2[9/29 ‘ep JUSLOW UN e) nosound ase ynun Jeop ae9 UIP ‘ejUINSUOD ap UNXNy aynw lew ‘ES0IdI9a1 @unpxeuco guj ‘gueosied eaace UI RISA ‘Ihe niUad juasge ase 'Sonsau sojU99 eayeyiANoe [201G0 ep eySejosui aie ‘slujsd mnuowe) ‘giesgeieo and 2ysa_ejuspsuoul eoyeyayoe "Jun nsjued :elediouud ezeysod! enop ai6ojoulsd ul eIsKe ‘INjUARSuoUI eIMeEU eB] JOWA}Oy BS EANJeu Bj euiAlid nd OlWWIU oIUNLUOS Nu Jep ‘WoBeye9 yaysece euiiede - elsixe goep — injuaweuoljes 1§ aeyinzes ud se0p ejuinSuoo u) eonpes es .ejuanSuCoU! aijeuIWNs ejseaay ‘eleiogeja '$ eijeqnoul ep ‘Sjeange ep ejve) eels © ase oIWeUID jnjueRSuOOU) ‘azoNOWIEW ejueLEWEd piains aujseou “ajligys “e0ueoep-'snede: ap “aleniasuoD ap aueis 0 ase 1S (‘oe euowew ‘ajajuinusigo) gyeziUeb.0 eljewuoy gqurzeidas 29 Baa jo} apnjoul oyeIs jnjuaysucou, QqueUIp iMuaRSuosU) 1$ oHe}s jMUANguCSU! suas yse0e ul aGunsip oar ‘yL “equaysuoou eueWeUojes 1S jigoepnl Bleuotiows eoiBo) ul nu nes eysixe eoep Aylzod sundsey ep naaB aued easoe ap 1S lajuInsuco InjnBeud jmgnsapap ‘ejuly. ayjwizunjoid ui esquin ezealuojd ennoaye jel —z ‘auniseuBe ap etoe uj ewojsue 98 J01Z0)96 eijeqnou! ‘eauawase ap ‘18 somoasied jnuljap ul adeued es 80 28a NO aJeO}BURWASE BLEOJ 8)Se Ja1Z0]e6 inzeo UL gjejuiu efesado go aunds ‘yoqiy ‘UL ‘eaquap! ole juns unzeo enop aja9 29 apunaid e eye. ‘doos iSejaoe aids Bu e120 “engeBau nes anyizod ‘uolen ep Heoapn! "engocye 2Zeq ed 19D) ap aijeroose. ‘@\s06eip U e0aqjad as a0 Bea as “npugiedes ‘WeZi|e\suD |e [80 @IS8 JUeWOW Balop [y or 282 970186 ap eareis 18 ,ejeuoies sieieciey Sees Pugino ew siseidui" seoiBojoyisd eumeu Sesace ap ajsa 'S ininpiun © e30 ad ezeajeBa o innsojeB eajejioeoidsiog Bienueq 0 ‘sipaiculsu ap ejeoapn’ 0 wuawoul ud eo aBunsip togry ‘laizoja6 ealsujuaW 1§ ealeyjonzap ‘ezeus8 ul injmuaweuolie: mor aianud 20 ul InMeqed e Ios Jewiid enLnodwy eyisuNEWaU ‘erz0188 injoaje yeosp alse nu aBanin swew eale\np eo BuUye nnd e-s 1S (2ANpRA laun e 1S Jelyo ‘jos jnwiud ap ejey SIELONp away iSun eIZ0/96) Ennoeoujes BIepoaIeD ye ap eejeweInomed guizeud eawie4 “eunijeqes “oINau/§ "euniouIu Uede}s ap ele) innejos e9 ‘erewiay Je! ‘epion e ap inidezp 'SnpupBove ‘inei0s ap vie) inuedeis e0 ezeauotige injecueg ‘s1swey e| 18 Jeqq e| Biayp eg “(a}eqUeA uIp ‘nudoid Jowe up e1zoja6) giengejequ) ‘gjeluawinuas ‘genxes eiveluanoid 0 aze wino ednp ‘esins ajjnw leu eqle es ayeod Be ‘elepen e| aingiquoo e120 eje02 ad 1§ ezeapey) a1co eisde ad ezeazin Be -egnp epyied ul eyonzap as eonole BzosH “"PoNeWEID IeWs edo 18 aIse led JoMjysoBe:pUL B e909 ad jelvads uy arzoja6 uud oGejeiui (ce -dosd ) 8909 Ut “ezoulds (zo, “we ‘suoisseq) ,21e98180 ung un eused @ 8p eiuuop | ezeayodes as a1e9 euled} ap oioads O° uly 29 Biz0|85 aSeuysp soueosag ereley} BiolUEL O-RU! 1898p silUYap UNS nu ,,,e120186 1 eIpiAU! “en, inimjouysut © ewepsuccu ‘guaueun eoiGo) asepan” ul uae Nu 9189 UJ Ininzeo elidsoxe no “goiBo} ap ulens aise ze9 3s90e Uy 18 9/BS fojuIon Je uewWnsuUI niduis 29 yezy\In Ise '$ Jo1o0ds jniuaB ep reuuop aise inpiaipul Bo saneyuadouog. im eze} gous! yoqry esunds “eaysobeiqafective, Scopul este acela de a justifica atribuirea logic sentimentelor anumite rationamente inconstiente, a c3ror naturé afectiva pare pusa in lumina de rezultatele lor Conversiunile se produc in doua feluri, spune Ribot: lent, cu progrese si brusc, pe neasteptate" Pentry a analiza conversiunile religioase, ar trebui s& ne debarasim de aceea opinie comuna potrivit céreia o conversiune este efectul meditatiei. Nu pretinsa demonstratie logic este cea care genereaza credinta, ci credinta este cea care suscita o pretins demonstratie, pentru a se justifica, spune el © credinta este un sistem de idei investit cu o Fealitate si consideraté superioara si de preferat oricarei alteia, in timp ce 0 conversiune, de orice natura ar fi, consta in substituirea altui sistem de idei care, la randusi, este judecat drept real si cel putin superior si de preferat altuia, oricare ar fi el. Pentru explicarea substitute! Ribot cauta analogii in cazurile de metamorfoz’ partial pe baza fiziologicé: criza pubertati, trecerea lent la senilitate Schimbarea brusca de caracter ca urmare a unei emotil violente; transformarea fizica rezultata de pe urma unei boli: Pe scurt, in cazurile de alterare partial a personalitatii 22° Orice conversiune, spunea psihologul francez, este o alterare partial a personalitatii in elementele sale afective’ SS. este de fapt o ,intervenire a. valorilo » deoarece Convertitul nimiceste ceea ce a adorat si adora ceea ce a nimicit. Dar, imediat ce intervine o judecat& de valoare, patrundem pe teritoriul logicii afective Inainte de conversiune existé o stare de nelinigte, de Remultumire, de dezgust pentru toate, de neputinta in ceea Ce priveste tréirea pizicerii, dupa cum avea sa constate W James. Dupa conversiune se instaleazé un sentiment de Bucurie, de pace, de liniste. Apare o nou credinta, cu un ansamblu de idei gi de concepte structurate Ribot s-a referit doar la conversiunile religioase deoarece ele cuprind omul in intregime si tocmai de accea reprezinta tipul acestui eveniment psihologic. Dar exista si alte feluri de conversiuni: morale, politice, estetice, care si ele se manifesta prin alterari profunde si permanente ale modului de a simti si de a actiona.”” Prin transformari Ribot intelege metamorfoza unei forme de ecuatie in alta care pare specific diferité Transformarile atribuite jpotetic unei logic inconstiente nu se aseamana prin nimic cu conversiunile, Aceste transformari nu au loc decat pentru emotii complexe, cum ar fi dragostea patema, dragostea conjugal etc. Referitor la mecanismul rationamentului, mai mult sau mai putin congtient, care sta la baza acestor transformari de sentimente, se face precizarea c& generatia intelectuala care le sustine si le dinjeaza este géndirea prin analogie. W. Stern, care a ‘suslet aceests problema i ru categorii de analog Se extoma, tn care cel dol terment sunt luati din lumea simturiior (ex.: s& numesti cdmila ,nava degertulul"); b) = interna, in care cei doi termeni apartin lum interioare (ex: anaiogiile senzatiiior intre ele - sunete si culori ©) - obiectiva, in care evenimentele lumii exterioare sunt utlizate spre a clarifica gi explica star inteme (ex uilizarea prin extensiune a termenului ,impresie’); d) - subjectiva, care este si cea mai importanta, find principala sursa de personificaéri si de mituri (ex: starile interme gliseazé sub cele externe, substituindwsi-se.) Cazurile de transformari le includem in aceasta din urma categorie: conceptia ideald (starea interna) isi gaseste analogia intr-o persoana (starea externa) : Textura intelectuala care justificd aceste transforméri afective ar fi justificabilé astfel: un travaliu inconstient echivalent cu o serie de judecali de valoare si care procedeazé prin analogie, apoio constructie imaginativa, structurata din asociatii care iradiaz& in diverse sensuri, darBe0e Ul nes Jewaja dwy Inu je aynoeid elu UL Joep ealelosuCD Iseb Waid nu ION ‘Inuazaid azasuaduios BS aligedeo JWI Ip nes jnoan up EIS Joun e 198A Uy BasaUNd Us BiSUOD IS doas Sele0e BZeOZIA [2 ‘INE 1 8p we d00e |-29 oy ‘lou UI uETUOds e/SeU as 29 aly “(IhaIA ® ayeulindw © jualed nyued juns ‘aHeOW ap eyeznes Boulbedsep ‘ejeoq ‘eaispeoap eaJeNW) eynpieid aifieue 9p 18 lel ep ieinues e ‘e[eioyIe soeo|u Ud ‘eximnsaL 8P UoJa UN aInyysUOD aiejosucd ap jusUIeLOKey eunooid 9-3] 9429 ad atzn|! goed ew) eBep no ese] os 1S "Ioary @ySeunu © who “ jueweuojies ep ejuaiede e\seaoe niquad lgisso5e ap wesixo jUNs lueweO je190 |ho}" ‘eaTe)IN6e1y per 41 epron) ajeyuids set ‘osainjesdsip 0 j0103s ‘ale|osuoo ap epne 8S JOA nu inSiwisad ‘loa “gelow eeJe;np nujued nipawar inun tuiseb eluinge, wt eeuiBuo sie 18-elc0 “elejosuoo 9p jusuievorje, aySewiny 0 a1eo‘ad BuO) eye 0 18 SSS UlWIE yew joqry ‘Ayeoyysn jmueweuoje: ap umely ope QUEOUINBS 9) B8 ILD “PUedEIS S1ed ‘eple ap epilos “unites eoi607 “eveoynsnf yeoap also AU ae.RsUOWIAp aed 80 280 Jep ‘9jeuolies 10160) & eaage 182 20160) euoy ‘AReoynSn! injnuoWeUOljes ;nzeo uy ‘9j88e99Nsu! puedyAsN! ‘eoydxs 18 18 solSoneIn9 & G80 no RonUap! ye aed Jo} elBojoUlsd S0aJBoap ‘ayuaweoipew e| 18 Jo] INDIpaW eB] aiAUd no §weujog Hinw 18 gzeauoljoe JOWBUEWASE pow UN-jU; 9150] & aseajeouy Planp ep oseiSiuIjeu as nu 1S inuWog ae 1e9 Sjaunuegau soynsnl es eolesou! 15 (uugjad ap us. inun BJONSE}ED nes ques jogzey inun insacansul) ISoine|Aa Jo|1UaWeO ee @Anos|00 Nes e[enpINpUl BjuKDOJoUBL ap iies’NOU) EepoIoIe ESE] 88 NU So‘ouIpa.o IMlesenape -alibijes s120) u! aiSasoyuL eaneounsn{ eoi6o) esing FoneI0g} e/esoW Uy ‘sneWa}sIS jew 1§ quenes jew pow un-ju! “iS Boyoed ejesow uy FIZ 2o.raNd eu MeubeU IuoweLoiey foleutewy © eveomunssuen eon 1 sistaie Paedwa1og" 9) 2 roynods ohne NNRS SzOLCUIDIEN exieon| sh Apo Mim ouE Ee Mroypads 16 wieuGouy © sieoreuvcjsuen esicind na’ yng atunupwiy ares a fezIIn 6189 13 “neoyREn! nqueweUotie JewD9) erse Stee SS mipeuies un 9199 e4e0 ‘Jeu nuqinyoe ap eine Sez, BanP 29 Ides ‘pues ut pueD Up efelopuy ap joao 188 INPIIPUI 'eqUOA Y Je BjuIpai9 ap [a4 aoui0 aidsag : es Baje}oeuay '$ 2pun ap “.eieniesueo ap inmmjounsul e glee: axe \saytuews cee, Sil 1 puesidse ereingim 24 es Eznjer arco (/80uIs 18 eULI8) luIpe:0 0 ep yeieuaB ajso IS and anoaye inindy suivede weweuoijes ap dq sooy eupueige/eyy Ini Bunaue iso | Aeowtsn jusweuojes ap eomunusd ter S160] uIP BleueG Jel B80 1S eIUend 1eu! es0 ‘Pid teil 289 BUOY 189 aeoyASN/ iMuoUeUOHERy yp ajeuoiies tool eosew 18 eeve6iieyu, puen sep ‘nes joy UL agoaye Pree ep HEOPRIA © ‘aieoyIsA 0 aumnap injuawieuore, span KOMulsu! es pugo ‘B7e) enop eu) ‘slouds! leo, Io pote nlewles Soloulpai9 injeserEpe ‘ejuipaio ezee:mioniie I$ zee.0ve6 ejuuop ‘nyeuBewt and aise ie eze) ewud FRO InSUeS Ut SveULO,SUEN 0 Blaine INjaweuoieY Uap Shey allnud sun W eUpWeES e189 ‘soIBoIoyisd Secon Bree {oI8e2e eimieN “ezeiUe} ‘eluanu) oundnseld ones Bo ona) PeuIBeW Mo aneuiBew! mueweUO‘e: Wepunyuce Fret PN gc: B228u0l}e4 28 pugo foun ‘iolulpaso ninond cus tes ul 2HSuNa InMUeWeLoje: eB eagoore Pavol ‘nveuibew inuuewsevoies axSeunu ‘eul [3 “¢ S188 efPIeynze4 ud equevodwi jew i eiuando4y 2 eet iouo® leu 880 889 ale ‘AReUIBeU Inmualreuore, cused BuO) le eisese6 ony -uL “equeumuoperd FIUUOP © 8p elenjoa}o eWaREuooU elos\es UUd seanconstructie imaginaré, proiectata. in vitor, numita SPERANTA 8. Rationamentul mixt sau compozit, in unele cazuri numit si rationament artificial (deoarece ‘este constient, calculat, gi se opune rationamentului afectiv spontan) sau pledoarie, variaza in functie de cantitatea de logic’ afectiva si de logica rationala pe care o include. Logica rational se Straduieste cénd sa descopere, cand sa demonstreze, dar mai intotdeauna, spune Ribot, ea urmareste solutionarea nei probleme. $i logica sentimentelor fie, c& incearca sa descopere, cum este cazul rationamentulul imaginativ, fie ca simuleaza demonstratia, ca in cazul pledoariei. intre cele doua exist o deosebire esentiala Demonsiratia inainteaz’ spre adevar cu un pas ‘metodic si sigur si nu se adreseaza decat intelectului uman, chiar dacé natura sa este speculativa. in pledoarie insd, concluzia este fixaté dinainte. Ea are drept scop sa conving’, s antreneze, sé indrume la actiune si nu are decat preocupari practice, Pledoaria se adreseaza omului integral, sentimentelor sale, tendintelor, vointei, pentru a le domina si subjuga Rationamentul compozit sau pledoaria este 0 urma de lupta pe care o intdlnim in discuti politice morale, religicase, sociale, estetice (tribunalul care ridica masele, predicatorul, avocatul, propaganda moralA, literard, estetica gi chiar stiintifica a unor conferentiari, in viata de zi cu zi, in favoarea sau impotriva unei opinii, a unei afaceri cAsatori, célatorii ete.) Daca suntem convinsi de legitimitatea _tezei rationamentul mixt se apropie de demonstratie printr-o dialectica corecta si o argumentatie riguroasa. Daca suntem mai putin convingi (cum este cazul avocatului care pledeaz’ intr-o cauza pe care o stie nedreapta), elementul rational tine mai degraba de sofistica. Th. Ribot concluzioneaza ca tipul rationamentului mixt tine de adevarata elocinta, Cicero definea aceasta stare destul de natural pentru om, ca ,o 216 stare de emotie continua’. in cadrul acestei logici nediferentiate, primitive, elementele rationale si afective, strans imbinate, tind la acelasi scop, iar dacd aceasta exista si Inc& mai actioneaza la popoarele civiizate, se datoreaza faptului cd ea constituie 0 functie imposibil de inlocuit prin altceva, Pentru ca ea sa dispara, ar trebui ca totul sa poata fi demonstrat sau ca natura umana sa se transforme pe de- a-ntregul. Elocinta este prin ea insdsi o dovada de fapt necesitatii pentru om a unei logici emotionale. i Tn cea ce priveste fondul pledoariei, logica rationala este aceea care fumizeazd regulile, iar ordinea si distribuirea argumentelor pe calea acumularii sau gradi se Intemeiaza pe motive supuse reflectiei. In ceea ce priveste forma, procedeele sunt aproape intotdeauna Imprumutate de la logica afectiva. Rationamentul mixt se distinge de celelalte forme ale logicii sentimentelor pentru ca este cel mai impregnat de rationalitate, Daca celelalte (rationamentul pasional, de justficare, de consolare, imaginativ, cel care produce conversiuni gi transformari) au o tenté pur individuala caracterul extraindividual, social, al rationamentului_ mixt este evident, deoarece tsi propune sa actioneze asupra celorlalti oameni. Cum ar spune G. Tarde, ,nimic mai contrar logicii ca retorica’ *“*, Poate si pentru o& pledoaria igi are ofiginea nu in egoismul pur, ci in tendinta de expansiune a eului, de afirmare a lui, si, dacd este cu putinta, de dominatie. Numai asa se explica cum a reusit Savonarola s&-i mobilizeze pe florentini sé-si sacrifice bijuteriile si vesmintele de lux, iar pe pictorul Bartolomeo della Porta sa- si ard& cu mana lui tablourile, Un simplu ordin, in acest caz, nu era suficient pentru ca imperativul sa fie ascultat, ci era necesara 0 acumulare de motive emotionante, constituind termenii medii care pregatesc concluzia.*** Poate c& numai un francez a reugit s& facd o asemenea analiz’ in logica sentimentelor, fie si pentru c&lz aigez04 joquis nijUB09 s2901d njéwe 38908 U) "soULso 18 wo equ} iiieja4 epunjoid ,ewudxe" e ap eajeyoedeo ‘esx 80 30) nsuas |se6 e ap /§ ejuaysixe ezijemdsouoo e ap ee gISEEOB Ul |2WU90} gISUCD JUIPURD e Eoljoquuls eljoun, ‘nJON| Inugouo jnsues pueyngo ‘duiy |Sejaoe u) 'Ezeazijemdeouco 18 Ezeezijoquiis a€0 ejuly ajse jnwO Eopuly ‘drJB inIeoLO 2 gjeuoW essese6ip $ eorejeidsequl ulp R}e\INZel BeIeIlIeO! aiSaley, InwQ ‘uaWeO ap dub Bonu! UN naLad EiqiBIa}UI 2182 BOEP IEONp gles) aleOIEA ale nu ~ ee}PilNgedIUNLICD = injnjoquis e ejuuayes ep etjoury eo erepisuco ‘SSNENS-INS) "19 Je! ‘ayeySIN0s ap ydey uN eo |nWsI|OquIS eoBejeluy ssneW “W JeliD “Waweo anu! alieje) o ges e 9p eis9 moguls & efoun eu “seu a® Heth Jel “fee OsoUNDas 8s JOGUIS Ud ,,,'2IeI90S |S a0/6ojouls% elu0} ap soyeynd eo ezeajone: os oie oe 8 naz uO UIISeN (au UUi8s UN 9189 joquIS aol USO | mated Injnwo elites 2120) Ufo ‘ui no In| aief@s Uy FeuNU nu PUIUE/LeIU! ‘InjnWO ejuarsixe psu! ap 1269) puly e9 ‘eyseoU eoode uy in| easuedoosepei ul ezede jnjoquig “auewn wnjeu Sjunouepe u) eyeuIoepeiU eoljoquils tours foun ejusysixa BULLE IeSIgE eIBOJOYISG “oyBEA ep a/eys Ul lesin wnooid ‘eiuanas goueWied O-U) juNS eLNjoquis 1 aIBeWI ‘quoys} nto e} go eunds 9u "ganosjoa nes gjenpinipul ‘nu nes eiuaySuco “sojunoUgpe eIBojOYIsy“o}oqWIS Infequiy euiwopeid soi6ijes wajsis souo ul wno ednp “RONIW es uNjoN.ys ep yeoylnd ese nu fequil| uN 191Ny luipug6 & poyoquis elfouns “eZiIt pueS e soljoquiss faiouny Bareneje, Bie) asodus nion| ‘aseoi6yos a|unjoquis 9seIn|$2IBs ‘19 IMNUUCD UI ‘pugD loUN}e seje Jew ‘nosound gp guuiap 2182 0160) 10129 & Jojunjoqwis e ayosoiy © 19 ‘eze0820 eUN nu ‘,ayoso|y o aso goeWesE o” eo 81Z grds €-s rovelduueiuy nu 18 “exSepueb no inpow e i2eup SuIBew 0 3182 ‘esajaju eyed Bs BO ‘ajuiAno 948808 |S0j0) B mlued yeourreou eduyuy e129 od jnwejsis “alo atdson 8984 91 18 @180 ed so}901 pundsei09 epliows 18 ojunsony suosep & nyued ezeauiBew 9] Bajulw ayes ad jayUIAND, sivii20[UCOU! || e129 eeun| ad UeWIN Ininulds & ajoocd Ewiud" 2382 equi] ED nied 1S 214 “exOpOLO Jo elleayuNues 4nui no osaéedap sieo soibojoussd syuawafo ap eleimes aise “unéer9 sojbiay injueingeoon auluede iSep “eluedg S129 arsaidxs ‘mayns ezanes" 18-es 2350 jolueds nijued Buisigoid SEOUIS teu BED “HIN IRjus* ap ‘eHA jrxny SP ie/oqUCO a1s@ injnjo\ueds GauIpUEB ‘puo) uy “eo eouNde Cunweun) @p jenBi| ‘s}eod ‘easDe eq ,,, epojau al¢9 yedeo e| Bupd euun e ap iajuabiaju, Baepulidep yeoap ‘puoy Ul ‘e}s@ NU aed ‘ie MUAUOD njus ap Bysdy 9}88 “lerinjur injoudeo azauun es BUNUSIGO “epo}eW a}SeAud ao e380 ul Ede Is 8359 ‘yiuenul UI BIEBEq ISep ‘gleDAds eallpueS “yunijoe lueinSgjsap eajeynunuoo pinBise eluaienssiod wno Se ILIpUED ations eajeynuguoD eunbise [3 “lulon uel Ut elussanosied goed! || 9129 8d jo1 isejeoe jejuaB)jaqu) nue ul eoeo! ‘ebeuePEW eUOS ‘wieyMuNUOD In\wig “SqUENEuED feluly 912 apundey yew sj69 sIeL0} up eun simujsuos G1e0 BajPlINUIO BINBISe 316320:80 ep EIEIO EDOIalY “aus U} BalaySeouns ap ejey ioyze0ue, No eayeoyde yeoap t-nu By 1c auey 34 folums yep e+ eiuess go naued 18 ely +, sjuaweleusny ue) 18 Teng ezespacoid 1§ Bonajuis: aso sieo pjolueds B80 Nes JelUaAU! wud nes aiesewnue und ezespaooid S189 R7eI6U9 BeuIPUEG ap auigasosp aids — “eonjoue gweind 3is° @280Uei eouIpueS" ceuuye eBevepeWN, 2p JOPenles "a802 Bq ‘INjo) sizioaid no ans Bs vain Inzeouey BO njued ‘wipue6 inijolexe ezeezuoney e120 elelulpust Sye0} HSnsuL ju aiSesBB 13 ininyosj=qu) ayupion) ul B789I80%8 ‘Injojueds nes inzojBua no Ajesedulo ‘ynzs0Ue,)intuitii $i semnificatii de tip analogi 4 4 inteleags i Sa explice eortea eae ones entru omul antic, simbolul i Intainire a unui obiect tangibil, material, cu spiritul uman care il usureaza de o semnificatie invizibilé ce-i conferé o dimensiune superioara. Simbolul face ca insusi divinul s& deving oarecum vizibil, atrégandui pe om cu forta incoercibila si punand stapanire pe sufletul lui ca si cum ar fi sufletul lumii, cum spunea Creuzer.2* ; Toma d’Aquino soria ca tn simbol, ,asa cum o arata Modul de a vorbi, se cauta atingerea obiectelor credintei in intreaga masura in care se fixeaz4 actul credinclosului. Ori actul credinciosului nu se opreste la enuntare, ci se fixeaz’ la realitatea tnsdsi, Nu formam enunturi decat spre a avea prin ele, realitati atat in credint& cat si in stints & : Michel Meslin preciza c&, in Practica curentaé a limbajulul, semnul si simbolul nu sunt intotdeauna diferentiate cu grijé. Semnul ascuns pe care omul jl adauga Sensului prim al obiectului-semn constituie operatia simbolica. Pentru C. G. Jung, reprezinté semn orice €xpresie propusa pentru un lucru cunoscut si reprezinta tae bcrliaeas a unui lucru relativ necunoscut pe care Lam putea desemn: i ul ma ars 'a de la ineeput intr-un mod mai clar Intrucat simbolul este un limbaj al omi avea, ca orice limbaj, mai multe semniicat 2 Bar Cuvant, simbolul, spune Meslin, nu este incd o gandire flindes psihologia abisalé demonstreaza 4 functia simbolica salasluieste in adancurile omului, tinand de ceea ce este transcendental in fiinta umana. Ontologic vorbind, simbolul fu poate exista inaintea omului deoarece numai omul efectueaza actul de supradeterminare ce constituie operatia ‘simbolicé. Michel Meslin Incearca s& demonstreze, in baza analizei viet psihice, c& funetia simbolicd se produce in subconstient structurandu-se ca un limbaj. E! devine adeptul lui Cl. Levi-Strauss, potrivit c&reia incongtientul este refugiul inexprimabil al particularitatilor individuale, ,depozitar al unei istorii unice care face din fiecare dintre noi o fiinté de nefnlocuit”." In zilele noastre nu se mai vorbeste despre simbol in, termeni exclusiv istorico-culturali, ci acesta este abordat din punct de vedere psinanalitic, din punct de vedere hermeneutic, iar Michel Mesiin jl abordeaza din punct de vedere al teoriei eficacitatii simbolice ** Psihanaliza freudian& vede in orice simbol o proiectare extraconstienté a materiei psihice @ omului si astfel Freud apropie simbolistica miturilor de simptomele psihopatice, ca in cazul mitului lui Oedip, in care Freud vede manifestarea dorintei infantile, impotriva careia se ridic’ mal tarziu, pentru a respinge, bariera incestului, Cu acest mit, spunea P. Ricoeur, ne gasim in fata simbolului antitezei hageliene @ Adevarului. Referitor la constructia freudiana a ,complexului lui Oedip", Michel Meslin preciza ca ea se bazeaza pe o efoare de interpretare a simbolismului mitic, deoarece omite sA distinga planul esential de cel conventional, confundand mereu nivelul concret al semnului cu nivelul supradeterminat al simbolului. Pentru Freud, fiul vrea s-gi ucida tatal din gelozie spre a se putea uni cu mama lui, iat fiica, intro situatie inversata a aceluiasi complex, doreste moartea mamei spre @ se uni cu tatél ei Dar mitul nu ne spune c& Cedip ka ucis pe Laios din gelozie sexuala, ci pur si simplu ,el Se cdsatoreste cu mama lu’ Reducerea tesutului simbolic al miturilor la o activitate pur psihologicd nu este posibild decat daca simbolurile sunt efectiv expresia unei functii particulare a psihicului uman. Este cea ce vrea s |amureasca opera lui C. G. Jung, ale carui teorii nu pot fi ignorate de nici o meditatie asupra simbolismului religios. Pentru Jung, forta0% joud JuNs soljoquis euNBiy “eoljoquis eayeyoeoye UNE nin Sis@ joqwis UN go eIZIe UNSW eYDIV eqenSuoou §eqensuco Swe \je1edo soun ewn ut yesep goljoquils aljeoyiuwes eyedeo hué eanou else enero Wgeul be vl e9 mide) open U| wane es In} ezijeue ul Bo INgay eA Jo|uo}ND jnuUsYOqU!S ‘Slapan ul Wane BOQ "RIeUIBUO In| eljeoyluWas 1S IN|Njoqu)S e iSnsu, esnjons ejdusap weind jeyise lewinN “~ezeesjsni) 0 @1e9 ad gjeinjno einjonys no Jepijos ase joquis a1eoay ‘129 WL injmxetuoa easezoe1d ie) JezIIes! ep jia'soduu! nuon| ‘yuIpURE e sojjoquuis rajouns sjeiuajen punyosd teu 18 abejeiuy woh fy e008 u) quoaéuooUdyause un op unjoqus aiseoe e6e9] 28 wind WEUIMUDIEP BS INgol, eA ‘eseoIB|}OL ajuntoquas aidsap Sunr nj eueehayuné alepen ep wound Up Boyan e najuad ‘go Uljsey In| eaueWese aunds Wayn aseo)6ija1 Jo|ynjoquiis eoynsuewuey ep Wiqlon 2OeQ egg BOIEEINNS NO |N|NLLO 2 gjueueUied ayeWepiIos" op Jor UN injnjoquiis puedsoUNoeL sep ‘joqwis i elURjoe1y eAu) olznjuco oO guijueW! es aed apey3 eecuy I§ ‘Injnoes e ue}sayueW leun In29} 1$ sojjuRjo.aIy ewelqord euMayU! ‘iezI]eUe Je sieWIEP POUaWIaSe UNRJUL ‘29 Blap/sucd UNIseIN UDI “ellPs14S0} ne ele wno e&e “o|unjoquils sues tew00) 980 J0}/6 81 noUOys| axe -21€9 2d injox} JO|UNoUeDE iGojeusd aifecunoes sled od noe eo a soyBye! Injnjoquus jnjos eWoucs syeod es wind ‘syed eye ap a 1§ ‘eoljoquis teljeiado meynzay e| ‘uewn njMjayns e 1Sesu) uneu i auewN wipueB eyALau! ‘eoyOquIIS eloun; e] |p 2618081) 80B} 8S LUND ‘gOIpY joquys (§ dyaye sNUIp \eH}e|a1 eeece ejse Bunr ap aijnosip ul esnpe eweiqold speiNINWO e1es@0eU BleyUIL ‘a¥eIBURS 9p Joye} UN duly 1Se}908 Ul o}S9 Jep "ROlUIsd BjeIn uJ niguiyse 2p etfoury jewnu nu pugunBise quewyuas ep eeuipue6 e6es| (3 YeISAUEU a)Se 90 eaad 1S suNOSe 2159 we 9 2880 Ou1Uy alielo1 o eySeyiges 18 yuRSuodU! 16 juoNsuoD Saul eevelpsu gunbise 13 “yqNdeaed euap indyoue 1e9 ans inupuisen 21s noquyg “eseinByaid in ellq)sod ainiisuoo e120 dele un euneapiowu! wise6 joquiis in1e9u0 ezeq by “(918 gunna ‘aiypen) ininjooigns uoUeIxe oye} Joun ejueniiul gns eieziIe8) 'ge:0uco euoy o-}U! ‘dee nun ® gjuenSuco sie}sejlUeWW 29 JO—p BISIXe NU InjoquIIg EWI IAeUJOG JUN ele we:qnonja" ‘UysaW auos wND “zeo Un jolU UI 16 UBWIN InMJayNs ae soKUap! 18 SlesioAlUN unjonys eja0e pAajas nu ele ejedyaye eoryejou aiSeunu 8s 89 B89 No fle 208} B-8 Uieny “uNjoqulls U) Puwlo}Sue.} 2s pUuED e10}Se08 |e aejsoyLEW ep 1Snsu! jnpoU ‘io|undaswe je jeIpsowud juewisen uly ‘eauuny JeuLio} B-S uno Ininpow e 2IA eaUlGeUH jase SuIAEp eIBo!OyI) nse EO!OUIS B}esedo 2] EuneiduuE gdiomed “efinuy 1S insties muawnues 18 eouIpues Injnwe e au yBeju ezeeseipe as aieo “quaysuooul '$ WwenSuoo Ip BeWHOY “eoIYIsd HeyjeyO) lun eIsaidxe (ep eIs8 Injoquig “eUeWN ejUIy ewiBExRUL UI EjEIOBIONd 182 810 Ul sijejeysuoD" 0 auIAap joquils B00 NBS IMJaUNS ep uRguCD eUInep 2 ininulo yluusd 90 ayedayse JoyuiBew! e ‘gue eouniioe UL "WSiejsou 2] eevezyenjoee uud ‘InpiNipU! eigliUoS e 9) 2/808 I Je JOjLnjoquys [e Jo! jnlulng "BYE 9S 9169 UI ‘oLO1S| Insi@alun yeoep e}e60q lew! nw gfemuids suunj o ap ‘ouojsi JeuoHpuCS “wo ad eBe9) e1e9 enjizod lunisaid 18 sho) P9IEIe 10} y Je AndsIo9 yUaHSuooU! UN-qUIP Je\UN|OAUL po“ UW Boin 2129 ayuIBeW |S ejunjoqui's ‘Suny nuda sez JOGUIS ULd yseBo1 (8 npiald dun nun e ‘,916ie!sou" Jeuy6/i0 jelpiowud du inun ejuauadea 1g (equi) un eoseese6e: Bs injnuo eyued e129 aqnedesey 101 9 aiiosioud 0 joquuiis ul puezen ‘ezifeueYIsd ap 1joo8 enop 2080 Belaieqzap goseasedap es aied ape esau Sis Jeluly eauipnyueld ezezijeei es ' mjayns aadoosep* S88 injnwo syuued sojunjoquis 1S sojuBew e eoeUIDdorintefor incongtiente ale omului si purtatoarele unei ‘semnificatii religioase determinate de o traditie, Astfel, devine evidenta functia religioasa a limbajului simbolie, care permite trecerea de la imaginar la realitatea ontologied Hermeneutica simbolurilor religioase duce astfe’ la contemplarea reprezentérilor teofanice pe care imaginarul le Priveste ca fiind manifestarile unei infinite Transcendent 2° IN.2.4. Limbajul i simbolismul geometric Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cautat un limba] care sa fie in aceiasi timp universal si simbolic, iar aceste cdutari -au dus la descoperirea unor imagin, a unor simboluri care exprima adevaruri_profunde, eeentisie, valoroase si complexe. : Meditatia asupra oric&rui subiect va genera in mintea noastra posibilitatea cristalizarii unei forme simbolice, aceea 2 unui obiect, a unei figuri geometrice ce corespunde, mai mult sau mai putin abstract, dar in totalitate idell, a gandului care ne preocupa, in timpul somnului si nu numai, partea etemna a fiintei noastre, spiritul, este legat’ de Cosmos: ea traleste si vibreaza la unison cu Suffetul Universal si astfel este In contact direct cu lumea arhetiourilor, a principiilor si a legilor pure, Raspunsurile la marile probleme care framanta mintea_umand vin de obice| sub forma unui simbol cera trebuie interpretat. Aceasta interpretare nu poate fi Ines Posibila fara intelegerea faptulul c3, ontologic $1 causal fifa umana reflect’ intreg universu, Tot ceea oe ee gandeste in Cosmos se reflecta in ea. Psihologia abisala oriental ne releva faptul ci meditatia asupra unei teme determinate actioneaza asupra mentalului ca o fora simbolicé ce reprezinté forma condensataé a meditatiei sale. Este gandul chemat la viata prin meditatie, este actiunea sa ca forta vie in lumea 224 triadialé, patruns’ in mental sub forma unui simbol geometric Omraam Mikhael Aivanhov considera cd «natura este aceea care ji di raspunsul» celui care mediteaza’ Adevarul nu are forma, dupa cum nici gandul, in sine, nu are forma, ci numai natura se prezinta tridimensional in diferite forme. Numai pentru ea totul este matematic. In Jumea triadialé nu existé decét vibrati, in cea tridimensionala, exist forme. Matematica apartine sferei tridimensionale deoarece tridimensionalitatea este supusa timpului. Timpul in sine nu exist, el se descopera prin formele trecatoare ale lucruritor. Simbolu! apare ca un rezultat al comunicarii dintre cele doua lumi, ca una dintre punti pe care se plimba gandul, singurul mesager al lumi interioare triadiale. Gandul, imbracat in simbol, ca raspuns la ceea ce ne framant8, la meditatie, apare in mental sub o forma anume, ca limbaj de perceplie a adevarurilor din lumea triadiala. De aceea, intotdeauna, inspirafile apar sub forma de imagini «Mi-a venit 0 idee»: ideea aceasta este imaginea ca mesaj al unui gand pur sau ca rezultat al unei meditatii, Inclusiv cuprinderea lumii intr-o singura privire sintetic’ este o imagine unitara exprimata print-un con @ carui proiectie geometricé pare un cere cu un punet in centru. Cercul, sfera, punctul, sunt considerate simbolul_universului simbolu! existentei, forma perfecté. Punctul din centrul cercului poate fi interpretat ca varful conului ce mentine $i uneste totul, Fiinta Suprema care emana lumina vibratorie ca sursa ontologica unica de existenta ce exprima unitatea Vieffi_ in toate formele sale de manifestare supuse efemeritatii. Dincolo de acest punct se afla izvoru! ontologic al Lumii. Handicapul nostru cognitiv nu-i poate strapunge " G M Avanhoy, Limba! fgurior geometie, Edluxa Prosvesta, 1989, Colecie levor, nr, 218, trad, dino, rancezaLe Hewelpeny fewe;9 elas u) pugSunle ‘eayeyeuolsuewipUy epueosues) [9 ‘oJNWAU auiAap nwo jeyse 1S inmpuEb pieA ep 1-8 guweesu! ‘elsjseoe eeujaynsuy euweasu oyOquis Injnfequiy eese\Seound Ud wn] WepUN lajuinsuca easpueqog enjejaBen 280 no eyepUNjUOS dine, nu aleo ‘golGojoju0 eayeow alede ‘eJedsip eolweysis eljouny pues BUIAIP BIN}eU ep yoaped WISISIS UN o}S2 e}eIA ‘o1BO|OWUO e18pen ap jound uig ‘ijala wien eawIzunjosd WUedoosap fense 1S union) anu gysixe aseo sojajuapuodsaica eiuede e\lgisod woe) Jojunjoqwis nfequiy puepunjoidy ‘jeipeu} ininpueb e ‘gjeuolsuawipiy ‘greuajew elsaidxa aysa elei, ‘Biel B}EEAApe Ie e EUUUeAsu! “‘JojUM|NuIjUCD e ‘40] Baiadoosep Je} ‘JO|uNjoquiis Bese\Seouno eUWeEsU! Iain Inzelw ul eesepuNARg “gIeIA euljuoD a1eD Joqui!s uN 21S9 algo e1e034 ‘wiain aun] aIse JojUNJoquiIs eBWN “Jo\!SpI eewin| |$ sO|UNJoquiIs eewn| e_uIP ejuapuodsei0D eoljdxa Weynd pow 1se0e Uy “njoquils ap jiu oseuonz) ‘ueposap UU UI ‘2120 UIp O169}0]UO yewiNzad JSEde Ul BIEZIIE}SII9 a]sB ininpueB e Bind eau aiBojojUo jewnzel 20 BIS |NjOqUIS epun ojooe ‘WwiBu0 e| aieaeo|u ap iiey)eoow OSseAIp IeNIUl ngued puWeasu| Jo] earepoosg ‘awe,BeWued 1S uNBy JOUn eB gousjos3 ejuing U! eluaisixe 1S eayjdxe ajeod as egy ‘SYEUIE}O} UL nes jelyed gurzeida: o je ei ad 1S aye;neo twin] e=usp6a) ayiuied 2129 aieoaid ap jound un aso injoquiis veySeouno weep enyoadsied lq “injnjoquiis. nunf uu oseu 98 0 1UIBeuN IS Jap! ap aun} eBeaqU! o iejunsuod bugs us giede 2s ej aed eign onpoud as es efUly UL Wino aqwis 18 e/eipeUy) JojuNdheyse eauuN U! jnpuEB Nd e}leUt 88 eljeypew Bouya} Ul yeonpe inyetiyul “injnoseo jnuyuso up Imound eo eseajajul o160jojU0 “euinip epuljfo ul BIe|Daya1 B/eIPeW) ‘BIEBI BBW] sjse sjeUOISUBWIPL lejUeysixe Bown] ‘pzeezinds es nu 18 eid nu ee eopuly ‘glee E:Buls 91s9 e189 euIBL10 ep esins ep as-npueyedspul ‘aioid 9 IS eiSeU 95 "yun BauoWiase ‘e1e0 eoveysayUEU arse IHesgA Jojseoe jnoo3 “iyesqia 8P Boyldads Jo} eipojaw ‘JO; eJOU Ne Heulaje afese6eseg ‘ie\veisixe eajeysianip 18 eejeyoidnynus ‘imiqisod aSeuysp upoayas jeysooe eteiqi ‘nidwaxe reap eletSue EwuO} ans eoIBojeiuO =e\RUB BO jepeL) ppunians Beye 81e9 1ZU/60 Bjeyeidns ayse Injnoie9 In.queo GP Be Inoung Bene eUaNs eeUn) ‘prERD\a teUL $29 Balun] B199U04 el8 29 oiBojoj0 Imydey ul ereqnes angen Elezneo een} Byoeyer 80 (\eyeLeW e alsoudxo 0) ehrish Jolsade ea4e\ng “InjnuO eareeUeS nUed aoyaueq ‘slusroey eyunue @p sind iesain ‘Jeyeudard iareace BiUo}eP ‘euewe aieo ‘eind iwawoe6 oun elsoldxe june 319 #9 uuleasul 89 ide} ‘Jezneo ininueld uiliede go ajeisue aidsep snds e-s iowidweu) nu go a1eoq yezne> injnueyd uibede sourewioa6 eynjoquis so dun ul ‘(iojunpups ¢ SIeIPeL Nwin}) jexSe injnue/d uijsede opuBeW ‘«ijunrodsja}uy © eluessiuiyo> 0 equizeides 89 ‘jesionun fequiy un ajsa S1loquis infequy eo sunds eu eouDose e‘Bo|oulSe Teale neys ajunsony Ny “IuoyUuoWaId sja0 nes SOREL ajasin wapnjoxa, inuwos induin up nuineu inueie) ed gzesloyeyur Ss 218 Sluuop 1S iwiBeW W) «ayeopsquy) auLio} une SI9SI4> “Jel “INEWEUOISUEWIPIA BIe allyos yUNs oinauioss Sunbls “@oulewoes so\un6y infequiy i$ sojesin somibeun {2 oyoquijs infequiy eajui aijounsip 0 eine ingas ay BleIpel eeun| uip San gonpe au es BoseeoU sued Wud Stjoquiis fequu un-yU) aSaqion au ‘es ey eUoIsuaWUIp LA AEIMIEN IIMEN Infequuy T9ap y e axed mmjoquiig Bie 2p 2d ‘ereySeouno ap e80 16 ‘oued o ap ad ‘plus GP E9198 llo}od eu & nujuad weq es yeoep wajnd nu aivo UIP UIRWeIPEU, |e Yoeseu jnionz! ass 13 “9 Igisod unpueB atrele}29 8}e0} OsBIonz! a1e0 Ip Weidng Inpueg y e aved IB Mound se0e 9p ojooup Bye 8s 20 ese euibeU) sjeod sS-nu euewn eau “euiayg BIMOE! Bp eOIGojO,UO BJELIeqDe aceea, Cuvantul (care exprima gandul) a fost ia inceput si Cuvantul era la Dumnezeu $i Dumnezeu era Cuvantul Cele patru Universu iriaolale cu corespondenta Tn | Oricum am privi aceasta figura, din constata ca at Sfericd gi cele patru Unwersuri constituente dispuse in foima de cruce spiralata, ioe punct de vedere posi 228 nea tridimensional aceeasi forma, Ea reprezintd Universul Mama de forma Ill.3, CUNOASTEREA DE SINE SAU PATRUNDEREA IN ABISURILE GANDIRII 1IL.3.1. Modele informationale fundamentale Psihologia contemporana igi pune tot mai acut Intrebarea cu privire la elementul fundamental al personalitatii umane: c&rui fapt se datoreaza unitatea, instabilitatea si accentuarea personalitatii S-a ajuns astfel la concluzia c& nucleul personalitati I constituie Eul.2* S-a folosit 0 terminologie diversa: Ego — in latina; self, , Me — tn engleza; je, moi, toi ~ in francez’; eu, mine, sine, tine — in romana. Unii autori prefera s& diferentieze Self-ul de Egou, alti folosesc un termen in locul cel 2 Anderson prefera conceptul de Eu imperial, Greenwald pe cel de Eu tofalitar, iar polonezul Josef Kozielecki, nemultumit, propune un al treilea, Eu! hubristic.** Shopiro apreciaza nu numai_ abordarea Eului, ci gi a sub-Eului, cel format in copilarie** Allport propune inlocuirea termenului de Eu (care cuprinde numai aspectele particulare) cu cel de proprium, concept cu mult mai cuprinzator decat primul.** Alti autori care trateaza teoria eului se referd in exclusivitate la perspectiva psihanalitica Pan’ si traducerea dintr-o limba in alta creeaza dificultati de intelegere conceptuala. Selful lui James devine in francezd le Moi, in timp ce Selful lui Mead devine /e toi. La noi, Mielu Zlate tncearcd 0 abordare a Eu-lu baza a doud tipuri investigative: unul isforic, care vizeaz’ progresele stintifice de-a lungul timpului si altul problematizat, care analizeaza obiectele controversate ale eului. In abordarea istorica se disting patru etape + prefilosofica (pana la 1900); + psihanalitica gi interactionista (1900-1940); * autonomista gi psihoumanista (1940-1980); * psihosociala (din 1980- prezerIS sowep e\Saqasosp es peal a} yse0e ul .,, eoslpUEs ainyysuos aio aezuONeyL! UnjseB UU Siiesieauoo Ul epizes 18 AyluBco UIpio |p ajsa ‘peay aunds ‘ining eluasy “enyuBoo-lenjosjeyu1 sjaseooid ‘waypupB ednoo Ul JeAUSS njo4 “euls ep earezuaysuos Uj jny as-npuEWNO) Yezye1usB eine ejuouadxe ezeezuousyul as 1S ejeid os lansy “ISnsuy euis no 16 19 "eaye}aI908 no nes Ile no lewnu nu aljefe: us nu) jnpinypul — fequu) ul eJeUUEJSUEN eojloquiis unise6 ud eyezie0 — elese9 Inoynfe no ‘IuesjunWoD je [99 ajs@ queLodu yew j39 go aunds Peay) ‘)n3 sySeIn.jsuo 8s e129 uud esoibojoyisd sjewsiuecow puezioald 2x Bulliede \l IMPIAIPUL eINBO eI00s nInduB je qualliepiodwoo 2p [e1sue6 jnpow ejayjes ‘pealy eLos ‘aueosiad foun injng euNjoNg ‘eoye\si00s eoIpe Yezijesoue ime 1S ng enuip ‘eu i$ m3 anuip ‘inye 6 ng aAUIp ojenyoedsied figwooidioes* e arewun 29 Bieio0s eajeynNoe IS ejuaLedxe Uy AseiBoid aimysuoo as 19 ‘aia\S2u e| ap EISXB NU aleo ining ® gjeI008 BeuiByO sue) no euisns pea; H“O ec dB ap 1§ Bleuosuedsequt ealeojunuios Uy ‘njnjos eaieoni i$ eevewnse ul ‘a[e!oos sjeseooid us oseu es 80 eoiyisd sijoun) eo [o ‘eiueysqns bo nu syejesciequ! In Injuids ‘ejuinSuco) oo1y'sd ouawoUe) Joun ezyeue eids JeWusHO e-s ‘/eI90s InjnWsLOINeUeq IE queyvezeides eo ‘peo ‘(.euneidws, oseu as in3-saye 18 jn") Ummpleg tj @ ByoDA lew! eepi o pupowronyy 1S Uos}eAA in| & sio}uedaU 1S JS\}EINJeU InUISsUOINEYag ep y)wuNINWER| pnei4 eaunds ‘a/aulg ezezindxe es ingen in 4,,'InInjus_SuooU! s|yaBue,jsUC ulp nwo eseqie e@ ap 220 aise ming ale aleijueso foun} up euN gO BlepisucD je ‘auelon| es ewlin Uy "18MI0} 1 “iNZ-4edng no nes sjauig no joyUOD UL equ! NU 29 nuued ,inyou ed 80g)" jn 20 EIBJe pnoig ',,81€0N) Ee O-AY qe SIBGUIE BP JANIS BIS JN: “BUONO edIeNIeas |S p/ oz SAIUL‘f2NSY IB|ONUCD @yS9 ezejONUOD es 20] uy ‘}eUIWWOp ajsa “SUIWOP BS 90) UJ ‘eusayxs IHeyeOI 1S InIN-p) [e10) yeuopiogns [HSE euIKeP [n3 “eueNSuoUL JojsjupUs) e araoejsijes SP ze00 aidoid Jew sla gineo IS EleolleIxe aun) mVesdo ‘sued Bye sp ed ‘injauig ale sjeynuq “enjounsu alapan ep ound quunue un-nuIp eve|ewisiduioo iS sep ‘wojipequoD UNS 40] 3108] Pealy Lede} 861039 ap eoveWy ul Je! ‘es tuoyenunuos 1§ pnazy punwiig ep edoin3 ul e\equezaido; 980 ‘eistuolioesayU) 18 eonyeuEUIsd “edeja enop y se MRS |e PUY 9 aySeoUNDEL luo un 89 280 101 ezeeuUIesep ‘oIBo] lew Jeo Insuas UL lie sunds ‘ng imuenng yenuids n3 8 jejoos n3 Yousyeu Ng ©9 M3 @zeOZIES! [3 ,,,'@jSEOUND 20 [20 IS nosound ese 89 [80 S.RUl !98p “Wwe}S$eouNo je joaigns eo NF 18 jueRSeoUND Fe 198190 #9 N37 @AUI altounsip o aoe} sewer WEA [2100S NJ 29 19ap “PreEojo99p Bulojues" © e0 andssied pu e\sa0e “eloWD ‘Bp Wanxe Suinep (ne najsou jnudosd) jeWewepuny Injne eosednovasd “BIBOUSIUI E89 NUed yeoap BieOUEIKE eaLUN| nujuad ynw ew ‘dui ui yeoap nijeds ul ynw teu ‘auisuy enou s0Uayxe ig fou dun ep eyed exew © soareoag “punyaud ino Jeluewepung ine eimnsuoo Buln up B8\S=98 Eo EISpISCD IS “ewansuoo oi, ole eadse enop @ 18 veep aye Siounsip ueioaide enop @ ‘(enqe\qued '§ eoUaWnU) e\uIysuoo 8 JOlUeIS & azeoydlynu ap euno} gnop & Iejuaysixea eziuedd BI 9p aiSauiod .,.u0s6i8q “44 ‘annninsuoD in) Jojjued e 18 Bluinsuoo ep sojue}s ewsud Uud ing puepioge nque ‘saer A inl 3i@ 2189 ep eouewy UJ Jel “Uoséieg In} alveion) 18 ajauinu ap edoin3 uy RIeUIWOp ajse 1S e0yosoly uBojoyisd fun eaveonoesd ud BZEOZa}eIe0 as edej|e eWUdCooley care considerau ca fundamentul Eului se afla in experienta afectiva, in sentimentul de sine. Mead contureaza proprietattle Eulul: de a fi obiect pentru el insusi (diferentiindu-se de alte obiecte si corpuri. de a fi relational (nu exist decat in relatia ou alti membri ai grupului); de a fi un ansamblu de atitudine sociale; de a fi unic (fiecare Eu reflecta o latura a realitatii din punct de vedere unic). Eul mai are si proprietatea dea fi o forma de adaptare care se .atinge” nu doar pe sine, ci si ambianta sociala care il ajuta s8 se organizeze. Mead opereaz’ distinctia dintre Mine, Eu, Sine. Minele este fiinta biologica a omului, ansamblul de atitudini bine organizat si structurat_ in individ, ca urmare a Contractelor interpersonale, pe care ni le asumam noi ingine. Eul este reactia organismului (a Minelui) la solicitarile altora Minele este personajul conventional ce permite individului s8 intre in experienta altora. Eul este o forma de adaptare a Minelui la solicitarile sociale, prin care se aduc Modificari atat Minelui cat si societétii. Eul poate ,dispune de Mine, dar nu la intémplare, deoarece exista un control social care stabileste jimitele. Atunci cand actiunile Eului Scapa de sub control se ajunge la degradarea acestuia Minele este structura care se exprima in Eu, iar Eul, expresia structurii. Mielu Zlate spunea ca cele doud concepte sunt foarte apropiate de ceea ce, in psihologia social, denumim statut si rol?” Minele si Eul constituie impreuna Sinele, adica personalitatea individuala. Deci Eu! Joaca un rol activ in schimbarea Sinelui si a Minelui social, dar sila degradarea lui In fine, Mead introduce conceptul de Eu total, care Se defineste in raport cu comunitatea din care face parte individul, aceea situatie in care se gaseste si cu ansamblu felatilor pe care le intretine. Structura Eului reflects structura societatii, a grupului din care face parte individul Daca procesele vor fi unitare si Eu! va fi unitar, daca vor fi 232 disociate gi Eul va fi dedublat. Mead scria c& exist o mare diversitate de Euri corespondente diferitelor relatii sociale’ A treia etapa este definté de aga-numita .psinologie a Eului’ (ego psychology) si ,psihologia umanist - Continuatorii lui Freud, nemultumiti de faptul ca acesta isi concentrase atentia aproape in exclusivitate asupra Sinelui, a impulsurilor inconstiente, ramanand prizonierul inconstientului, si nesatisfacuti de totala dominare si subordonare a Eului de Sine sau de realitatea externa, se preocupa de analiza Eului, considerata esentiala in structura personalitati, Deoarece se postuleazd autonomia Eului in raport- cu celelalte structuri. de personalitate, cat gi in raport cu realitatea, psihologia practicaté de ei a fost denumita psihologia Eului (ego psychology). Printre fondatori se numara H. Hartman, R. M. Loewenstein si E. Kris, iar printre susfinatori: D. Rappaport, G. Klein, B. Gill, R. R. Holst, R. White.””” Acestia considera Eul ca dispunand de o anumiti independent, de o autonomie in raport cu celelalte formatiuni ale personalitati, dar si cu medi ineonjurater. Eul este autonom atat prin origine, cat si prin functionarea sa. Din punct de vedere al originii el este innascut, ca si Sinele, dar se va diferentia treptat. Hariman vorbeste de existenta unei .sfere fara conflicte a Eulu. Dac&d la Freud fortele rationale determinau voinja si limitau functionarea Eulu, la noua orientare, vointa si energia libidinal ,desexualizata alimenteazé Eul pentru ca acesta s& poata functiona normal. Eul dobandeste astfel autonomie si fata de mediu Unii autori (P. A. Bertocci gi mai ales J. MacMurray) merg mai departe cu autonomia Eului, consideréndu-| ca o fort central in cadrul personalitati, ca un fel de entitate care cunoaste, doreste, se stréduieste, vrea, MacMurray ajunge la concluzia c& Eul este centrul energiei personale. Contributii echilibrate la problematica Eului aduce gi Erik Erikson care introduce conceptele de ego identity si egosez lueyoAZep sje eleI00s sjezeq ezajeo100 es yndaoul e Pugino ap eige gonoueB eibojoulsd se! ‘aveoyin easeyjonzep quad eunisiwold 0 Jolu 18 eoeuaBouo euo}s} 0 plu Bane Je-U_ BajS808 PURO IS BO edjj9J09} 19 allUOBs}eo ezesien BIeIO0s eIBojoyisd go nee EUEWIND “WW °g IS Aeisdo7 “y d PoNeUeb eiGojoysd no ejeIo0s eIBoIOYISd EzeayDossoyU es e120 Ul epeoued 1S ajsa ‘oued Be ap aq iMuewepodwos iS easipue6 ezeejuanyu! “eurpnyyoaioo eudsep ajinijou ‘ayemjesou asdsop aideouo ‘jeuosied 9juojen ‘aieunfeiduy 30 ul nes ‘sueosied Jaun Injng jnsuas gjueyodui e1e pues eqeanu! as (se6L ‘911008 JaljiuBoo Baseyorzaq) keq “YW ‘| 18 JOKld *@ Jo|UaWeS e BIeID0s 18 eleUOSiad e}EIA UI In| Injou 288 ase9 19 ‘Ing aise 20 yee NU Eqea,qU! 8s [UOYEIEDI99 eoluisd IHeIA e[e SieoUayU! BjeyuaWeyoduoo e| Jeop nu 1S Jo|UEWEO BIE EnoRI09 ejIieIe1 1S ejeIn | yeLOdes ‘eMyseoe ® ajeuolejauewu) 1§ afeuoHieMis lueyediaqu) eayeysecou ul gsuco iN B eiuiedoosepe: gnou Eyseddy 252939 (1861) SSAUUOH Aso 1S feIped RISKY ‘9g6L ‘vaBleg “fy {(G96). [P1008 InUaweyoduios 18 auienys ‘ing") uaneys ‘Yd ‘O86L UL J8yORIEM ‘d “Y “seuB9y\\ W ‘CQ “uguon| anu aLe0} n1:os as aueo ul epeoued @1s3 “gIeI008 eIBo}oy'sd ayeo ap ming easuedoosepe: ap. puuyep_2jsa_(ogetednp). edee ened y vez JBNBAISNY & e80 UL Nes leueOsied IUIUEAEp © e809 u ‘auls ap ivej$eouns eonewie|goud ul ejSasebal as 1g ‘Sleisue6 few eweiqoid sun yei6oWu! 19 youNsip Wpioge ose nu jnyZ ‘gOSeeURWIO! eiBojOYISd Uy ceeae NUNS BUIQ* Bouya} 1§ e120 eqUUd — ,BjeWydo eejey|eUOSIed" eySewnu [8 @9 e880 e joNsuieyoeIeD JoUN Ba!eBASEAU) Ul allsojo) SjuEuUN}su ap suIOMyYINW O BIsINAL UJ 8003} (261) UEOD “My, ¥ 20 du Ul ‘ennizod isjuayadxe e equaysuco earesednoes nes jereulyy ejueusdxe" euuinu eo1ye} eonpogui (E961) OHO 'W 'H ‘nidwexe aq ‘esienip lo1Uye} osasojoy 1J0}BI90109 vez ily “BoIuisd-n3 aye}91009 o-nuI yeoap ‘aueuIn 1 ovezi€0: eudap 0 e|obunle eoind tn es nate eee 228781008 80 imdaouos ep n3 ap imdsouco eB] es Hionsu 380} ne S19 nyued ade) ‘aIeI9!008 ep fey soU0 UL eziear sieod es nu owuame nes jezjenjoeone inn eareBuge £9 fluanguo9 nels eysuewn relBojoyisd idspy JeInWISIP Nes }eosewAU ‘eonWeU ‘arEye0) UL [2 else wno e&e goIpe ‘oquelne ing eidsap aySoqion siaBoy Sued Bile 2p od voeisnesul § uensny ‘eeieiKue op ‘ewes Sb Usd IS ‘sued 0 ap ad ‘eieouoiul Igéiul) ‘eliosjsnes ininssoons e ‘yunijoayied eeeojen ap BIeUIWOP jayse Duly InMWO klein “auis ep ealezjeas e] aBunle aie Ing Sidsep oap Yezyenae0Mne In ap a\Saqion mosey Sis9 e180 18 sleIe}008 ul oiSeleR aieD jeuOU mn IRaeD Ul 88 09, Ue edap tedouIsd Yedoweu hed ing d qusooe esund as umoe eued B0eq ‘Iepeuosied Bumons UI in| ininjou 1 Injnoo)-e @reuolsuswipes SP Poveoss0u, e] weisise eisiuewin eBojouisd” “no SielZ Misi eounds wno ‘aseyonediy |) unin e1Bojoysd* jo. GuIGl S10up ans in3 wnde euEd grasebou ezjeueysd iS" nuisuoineysg eoeq -wsuoineyaq 16 ezijeueyisd 8P umeIe ‘,eI6o}oyIsd Uy eLi0y eles)" e-ap eam pupuazeides Bo (molseW Hy) 19 Inio}epud ep 4eIYO ByeIapIsuCD 480} & (09, ‘05, ue) .eisiuewn a1Bojoyisd" eyunu egy S) .ensai6eu 1 guezmas ede" o eo nes “fen 3) .Jezieueyisd ejuase no yodes Ur Soudau un" 9 pyexe} 8182 nN eIGojoy'sd “pzyeueyisd | Pieuodex; STE}/EUOSIOd 2) : IS ste}08 ozo goseesedap gs ‘ninniezey Slonim ININwO Yuusd 1 29 ayiey}eD ad yEIEIE9 ‘(uo ilusosajope e sole Few) SUIS 9p esjeinuepy ad qua90e pugund nud ‘somoneontogenetice. Pentru remiterea unei asemenea situatii ar trebui ca psihologia socials sa devind mai genetic’. iar aceasta mai psihosociala, c&ci numai astfel se va elabora o seneeri completa asupra Eului,* ot In_aceasté pericadd are loc o ex; Problematici Eului in alte domenil ale psihologiel, Eul este Conectat la fenomene diverse precum’ anxietatea, stresul depresia, obsesia, fobille, perturbarile psihosomatice. Se vorbeste chiar despre Ful alcoolic, despre diviziunes implcatile si restabilrea Iu. Psihologia varstelor, psinologia handicapatiior, psihologia etnologicé $i comparati, au intredus in preocuparite lor stiintfice problematica Eului2 Asadar, vorbind de Eu, trebuie sd avem in vedere, in primul rand treptele cunoasterii de sine pentru a putea ajunge la constiinfa de sine. Este de fapt cunoasterea de sine, altceva, decat patrunderea in strafundurile gandiri, tn abisurile fintei? Care este stratul real al Eului nostru si care sunt legile cunoasterii de sine? Constiinta de sine nu este cumva constiinta dublei naturi a fiintei umane? Care este ‘olul gandiri in dobandirea constintei de sine? Constinta de sine tine i tridimensionalitatea functiei noastre existentiale fine deo alta dimen: - j dimensiunea triaaiala? Seaianeltand leona painle Punsutle fetite de stint® nu sunt mutumtoare logia actuals spune c& treptele trepte ale cunoasteri ete Preocuparea de sine se apropie de cunoasterea eului, spunea V. Pavelcu. Acesta semnaleazd irsi o contradictie ce are forma unui paradox’ cu cat autoobservatia este mai concentrat’ asupra staril traite, ce atat ea este mai subiectiva; cu cét este mai detasats de aceasta traire, fixandu-se ' asupra exteriorizai, asupra activitatii subiectului si a situatie’ in care se manifesta, cu atat semnificatia datelor obignuite traduce mai exact esenta faptului sublectiv: ne regasim in afar de noi si ne 236 cuneastem prin ceea ce suntem. Valoarea autoobservatie! creste pe masura ce ne departam de noi pana la ultarea de sine. Stefan Odobleja considera sinonime notiunea Eului constiinta personal, cunoasterea de sine, individualitatea EI definea notiunea Eului ca 0 consonanta a elementelor subiective.™” Notiunea Eului, scria Odobleja, este o notiune afectiva constituita printre primele si formeaz& un fel de coloand vertebral’ a vielii noastre mentale. Eul este opus non-Eului. Ea poate fi considerata ca o sintez& a continutulul gandirii, ca o ,viziune prescurtaté si abstract a seriei de evenimente interne” (H. Taine); ca o legatura ontic’ a starilor de constiinta (H. Héffding): ca 0 reversibilitate — 0 serie care se cunoaste pe sine ca serie. (J. St. Mill) in Psihologia consonantista, autorul aminteste definiti’ ,mai unilaterale’, cum le numeste el: senzualistd (Eul este constituit din ansamblu senzatiilor actuale, cenestezice sau altele, interne si chiar externe); emotional (Eu/ este o rezultanta sinteticd a placeri si dureri, a atractiei si repulsiei: o sinteza afectiva); intelectualisté (Eul este conditionat de formarea conceptie! asupra timpului si prin recunoasterea faptelor de memorie; identitate in schimbare si timp; constantul printre inconstanti); voluntarista (Eu! este un aspect al vointei si al sentimentului efortului); de continuitate (curentul continut-continator; ultimul posesor al posesiunii lor, W. James) Stefan Odobleja aminteste si conceptille mistice: conceptia animist (dup care Eu! ar fi expresia unitati sufletului si a individualit&ti lui; fundamentul personalitati: 0 proprietate a constiintei) si conceptia inconstientisté (Eul ar fi senzatia atitucini” de unde vor porni impulsurile spre .activitati anticipatori” ale organismului). Marele savant spunea ca metafizicienii au mers pana la confundarea notiunii Eului cu intreg psihicul (sau cu »Sufletul’). in gandirea lor antropomorficd $i substantialistaUi @89 no Ago & \nipeuLayul Ud YeD—p jefe MIO) ive a od 8 ug naauug | eto ou ed e ‘ua\$eoun5 leluaidng eelebuye jeIUeLIO nuaue, a\sa euls ap iweySeouno jejuinsuod eellpueqod ‘AypeUleg ‘eusE}e \loed BalipUegop a1 quad sie imwnd eoveGuye | gued inoue Injo6 ul puraud ‘nz e| nz ezeapodes pleiuauo eBojoulsd 29 duiy uy “(eg6} ‘uo}e\A) .Ne} [e" ap ,naw je" ‘IMIY" ap Z yeidan as-npueBuysip ‘ng |S ‘evezuouewul uud ezeewio, 7 iv) Nyy In] ejuaNyu! qns “gd jnsues UL ezesuohipuostei es jiuewie} einsed jnpeo ul ‘my - my yoder in 0 ng UON ~ n Inyoded ap aiSaqion BYejUApIN0 eI6oICUI fe reunn usu fou ed winud 9u ‘ale|gnp=p ep weUoLsy Un-quud ‘ele1e9 |npeo u! ‘NZ LON - ng ipargozoaians Jigurenp jeun ejueysyxe eundnsaid aurs ep ejuinSucs ‘jes0) ‘usiuesau 29 eyaud ‘go jmdey aywipe ee 8 eq 7 sce Pulolqo.d (Seeeoe renunucou, sends ses 8189 BIE |URpIOO eIBOIOUIS Be) ures Sut cquun pig edie aio Ze0 4S208 Ul IEWNN jnjejuaw I$ oIZy Indio aySouedeys 1818 eIe No ‘ous Ul SUepe lew een nwo 329 . ‘ezealyBeu |-nu euesodwayu0o uoaun ‘eieo ed jnfer ep niqwesue un Putas Soren SATE Ar op ce, oe gL ® Bued oUs Ul eaue/0qo9 “sul ap BaLeySeoUNd e| eonp. 1204 31 nu ginBus ezyeueUsd “anu BEpoDtL fin engea nu ejseace nyyued 20 puewoces aspen aren ny eSe jewnu 18 jejuly elunsiqe ul Yogoo wieyn wey ep (oe UelpRDD spe) voreanied were woe, ep Sule e—e IO) ep ealeoz! ‘PuEL inwud uy ‘sundnsaud eyseaoy ny eavefiyp exey 1S idee juajnd eauluedeis gue) ‘InjnjejuaW aje eysejau soj.Inise| eerewudns ee) euls ep eale\Seouns Ipuegop eaind Wor ger Du RIEPOIIN ‘IhEieqe eldwis 4ed au ‘iojeuepio00 “enou S189 JOluYs} Bp SUBS oO ‘Ue 9p jw ap oDeId JouN sun UL eJOge|@ Ne meIUSUO ‘doos yse0e Ul "EIUE}SUOD Puewes es enuale 20Ul jesse wiuedgys o-s Inga Je Wino IS Iowa ToUn B2neo 9\s0 elideoied 2189 WeAlosgo es eingall mjoe iode BulUs;ep 9120 18 inpUeB onpoid e189 uiniueIL ajasianip Rzeouotouny wn aBajajul e 8 WqeIS e nijuad uMoje 9) | "B8808 8q ‘eeuniioe BUIMUaIap eu Alo Ul InpoUl '8 Rolesouy ou aio eqeWNUOS JojasienIp ealeznusnsuos ad eisisu; 15 “JoIIWepI00 “gnou safe lew BzqUaNsucs a i @ @P ee UW! unYoe 0% pleUeuO elBojoulsd S120 eidsep sunue loys} Joun eeuuedels goydu ales SOunBi joUCDO\Ne un-quud Jeoap soe ayeod as nu UES BOUSIUESE 1OUN A/EZIESY ‘PUIAIUI 280 NO 18 eo ‘eUIaIKS Bain] no ye}e myny leluoUNe eeLeZJeal IS eorezquansuos und fewnu weweuosied e powisd exe suinap ©3 “WIPURGOP O es wisned goeP lewNU ejdeloy ewXeUL 8p soje|Be.0mne Joj>ey uN euIADP aus sp eluInguoD Wuipue6 ezijeue od leloeds u) Biezeq eoutiuinS a1eje0/80 ep epojeu! Bo “pzijeue ®P ROIWO}OUIP Epojeur ele|gopO | gUEpIAS aIsy see 0] B8J2}Ip9e1 Buna e ni}UAd oueje & wiglunusp 9) es 18M}0} aIngay ‘Heyipinsqe ose0e JONSIwiiue PURoO/U|" :pUILOS ‘eIsiaje yoLNS lized od ezenys 8S BS FolesOUl ‘aisqUeUOsUOO JeIBO)OUIsy el\uede ednp JeIPEW! ‘E\sjuNWOD eayeyuNDES @P Wunuewe pueWIN 80} 8 j@ BesuNUpW ju) Wind ese BopUly ‘ejsiunUOD iaueOBud Bules} Up tIGeqoud ‘efaiqopo seq “aleyngoe aids aunisuay © 'g2neo ele) ezneo o 'jeimeueidns ened y Je eysesoy BeUUUaIE 18 eveo}ezUeBIO ‘areojeeln 18 enjonpoud “Suojoui #8 Banoe Bayeyeuosied 0 y Je Ing :eleigopo eaunds {cela ateinauje ining yepuooe ne 13 “ejsoe ad -npusignp 18 inindsoo INJOuaIU! U eeyeyyeUuosied o eo yelep|suod aise 1$nsuy ja a29 ‘ininjayns je Jeywy| NuoWe, uN ad arseresy 9180 ‘squepuedaput eluy Jaun njoedse qns o-jezyeuoyew nelegati de Dumnezeu? Acest ceva nu este altul decat Spiritul divin din noi. Dobaindirea constiintei de sine este de fapt trezirea constiintei spirituale, spiritualizarea intregii noastre inte constiente, care presupune o inalti moralitate, o puternica trasatura de caracter, o credinta de neclintit. o logicd de fier, un altruism pur, divin. Altfel, concepte ca nivel de obstructionare’, ,Eu ~ Sine — Non-Eu' imagine de sine’, .dimensiune psihomorala’, devin seci, simple Conventil $i notiuni abstracte, fara acoperire onticd. E drept Ca §i psihologia occidentala insisté pe constientizarea Insusitilor psihomorale, considerand ca imaginea de sine se constituie a o unitate somaticé tntre Eul fizic gi cel Psihomoral, in sensul cé cele doud interactioneaza, Un alt efect al acestei constientizari il constitu realizarea unitatii temporale a Eului, care, in psihologia orientala, trebuie infeles ca fiind treapta atingerii constiinte’ de sine, ca neclintire in fata gustului oferit de privirea in abisurile propriului suflet si ale propriei gandiri. Psihologia Occidental farémiteaza aceasta unitate temporala in trecut, prezent si vitor (Levin, 1968). Psihologia oriental renunta fa_iluzia temporal, cedand constiintei_ dimensiunea eternitatii, Identificarea propriei_congtiinte cu. constiinta universala, prin intelegerea efemerit&tii lumii, a etemitatil spiritului divin din noi, duce la adevarata identitate de sino, alat de gresit Inteleasd de occidental. Allport, bunaoard, Confera identitatii de sine o tent temporaro-spatiala si Socio-afectiva, prezentand constiinta de sine ca fiind forma cea mai inalta de psihism, si principalul factor autoreglator al comportamentului uman.* Vorba romanului, ,unde dai si unde crapa'’ 1113.2. Legile cunoasteni de sine Este firesc ca neurofiziologia s& studieze modelele informationale fundamentale: modelul informational al lumii 240 i modelul informational al propriului Eu, pentru Samu in ee med pimul eeeenazd consi um el de-al doilea, congtinta de sine. obleciNe claves encacla cine cele dua stuctun sau @ interatini lor determing tulbuai in sistema genera al constintei, Analiza clinica urmareste evidentierea posibilelor tulburér atat in sfera congtiintei lumii externe, cat si In cea a constiintei de sine. \ con: /_ SANTA MODEL INFOR- MODEL INFOR- MATIONAL AL *) MATIONAL AL LUMI PROPRIULUI EU a plore f Nivel “Nivel intesraiv integrativ ___sbeortcal a Receptor Receptor semaalelor seranalelor exteme interne i ar a Sunt din seitteten sedi ile ‘Schema bloc a integraril constintei 241Sojevoysa” oo mish domed epics ol elo AES NEN jase RAY res qr. SETA sranurese "UE gence gst ae azryuonnoeay a sued I UAEYENOY pu avenozag Purasia bz Poy.oine ‘un eR Huss = ¥ efuayodetonton vee, jususeyodwoo-ovpsd wed Serer Sia nfo enseyaig sem | FIEIUI BSIEIRURS ge 821005 aIaHPED op oun} ul ezeLs ‘Jeo 9jelow aipeo ‘aylwnue" no podes UL jeuoljejes eoyipa 98 ‘JenpIAIpU! genjene Sap ‘golUIsd Baye}gues ed ENSUOWAP euenbeunly “aljoeysqe 202; ajeod es nu eo ep Jep “esnpau aingauy nu 81e9 e| o9@ yoadse Un goyduu) eayeveues 20 inde) Bzeansny) geUeWeuodWod e|Go|ored 2.008 @ UOIEA ep eie0s | Rleuodes Jep ‘sul ep PIEOYIDS on BIEWIW BS}eEJPURS BO BUWeSSU! 89 E880 0 Ee eT Je Uojen ep inwaysis sud teoep sereht, oes tu woo HENsUl & SIRRUES op Idol uote ao uaule joo ap unange ‘unBosp e| eeue6unoes uud eye}oee y eyeod aueo ejeyuiW eyeues [es ludosd eajulGi0s auljep in ‘ieueS ajes laudoid \rueloyauag 1S \niojee.0 ajse NWO edBle0ep euegen eo 8 BIeploge ayse ejewIW eee un Jeop nes yewsaja un fewnu nu 18 ‘ajeoos Teyler Te Jowwold Un # aise uo ‘eros fiGoaud enjoadsied ulg ,,,PIAIpul quad injnipaw ejueyodw! ap wees aul} as nu eoep eliqeydeo0e ajsa nu sey eyeues: 2 alliuyap o jolu eo ezioald ypjeyuelyy “YH oe ain 1e08e}s9p 161 npinpu aie Jano nIpal eS feos IN|MIO}OEJ [Njo1 YAW FW 1S PULEIU) ',-6,8IEXY B/9AND9IG0 yodel uj eojse0e eljoauip 1S 10" ‘anebau 18 nyizod insajoe1e9 Jewnu nu werede a] es ainges; 2los29 \uo}IpeNuos Jojsioy e@ pueynzes oO ed ‘injnplAlpul euoys! |S _ripew ‘ap aljouny u) B}eJepisuoo ange.) eajejEues igo. eae ree] inde ul eojgné nips un-sut “oueuend, “eASY "BOWISd eiGojoyed aidsap einsaoe s0jIjdeou09 e 1§ |eI90s Injndrut z i$ gyeiveide ese goluisd eayejeues isiaintlaict jain jnuisiweuip iSnsu) guudxe eajeizues ‘euewn eesej@poW u] Injnsul sem e adele ro1208ij goyroeds ‘eWfe ne1eU! jefise ouINep eaIeyeUeS @S-npuuieono ‘aiSajouuyas as "ezeonowo.d 98 ajuewieal 9 ‘\ezeersed* es nu 1§ ,ouluaW" os nu SIEIRURS 9p eore|s sunijoe BySeaDe U ‘eID0S 1§ o1BojOYIsd ‘s16o|01q :ieuoisuaWIp.A dweo un-sju) oneueB inynyjexuajod eoveziemoe goydus eayeyeues ‘nossuo] “YO Ip EIeJe wno olwaisis eeunmZIA ul “aoqauaBojed aja no sonaueBoues J0j@}10} 2\uainuco uy Siesqytiyaa o folu IS nipaw ul reueosied © nugiius® @p 21818 © 198p eimjsuoo nu ealeIgues Hunguysip uns 18 a1eo gdnp ejuarcey ap eIeP y eA ealejeURS eo Inidey Bieisuoo en es ‘ssneg eauno gns dnub nun iuquiow Puluosul soaieosp ejsesoy “ieyeWJoUe Ul ajejeueS" 8 21838 0 sul}go aed 8s ‘ea}E}eURS No eYpoU! EoyAUEDI 8s 1S aoluisd elueioyep ap druB un aljesepisuoo ul 2) os Pugo founye Bo inde} jeye\su09 & EoIUI/o eIBojoYisg “consHels WeuNS® PZPEUUCJUOD as IS soUOIeEA JaIaIde eBexsns @s 9120 J9}oeIe9 UN ne BE}EIyeWOU 18 BE!EEUES 812d UL 2x9]U00 ‘onSIHE}S HepIIEA UW YoOd Iap ‘OuIdWe pow Ul 1S9]e june eue0 WjeWered UIP }2819 nupeo un Boyd ‘eayeyayeuuou 18 Bo ‘epey invewiu audoid ayse -nu ‘iin lew Joao 2pundsai00 !Sep ‘ele9 aljentis © pugjuezoud ‘insu: puepnjs ‘injndnuB exdnse solpul eiajo ejseade ‘eaewiou eie\euBs © eidsep 19 ‘glee1 eleizues o eidsap alep auligo jod 96 nu e1paW Ug oj@s2UOASEYO & 18 JoIa/B9S e ‘@AIJUBOD 10}0)80) Pereojde uud jeloads uy ainuligo eo\Bojoulsd soy}eBysonul Aojayeynzai Palenjers ep eqion ayse pugd sujuaw as 1S <232160101q Up euIoIpaw Uy BsnpUl 1s04 e e/paw eo ea\ejeUES. PuuoU" nes .eipau" -ujewesed iou soun e aljnosip ul Beleonpe eundut ‘nyiusoo seoaid njduse njsaoe ayieynoyip § wnoad ‘oGojoied 1S feuou anuip eiounsig zoe 12 \0epe Prised 0 no gligezodiedns 4 eaind se 90° “oseoedul FIFIO1 © ‘40 jnuisnuaveyipur 18 jnwsANe UL ezeexsny| adiyisd(rakes on pone fidelitatea_propriei imagini ala constiinté de sine), as in ,_ asumare ene itatii, perceperea si evaluarea corecta a reali le marion obiectivi si general-valbil i sénatai, ee le cate ori vorbim de sanatatea mintala avem in tpdete s| negative, boala mintal&. Dupa cum spunea Me heehee te boli aste ‘mai putin evident decat se pare.2”? onceptul de ir ind folosim conceptul de .boala" aver in vedere mai ales * se bazeaz’ pe o eed pe 0 distinctie relativ impede fata de * — evidentiazé o anumita a t procesualitate (4 de evolutie si remisiune relativ predictibile) ceeteee sevice ze un tablou clnic alétuit din elemente simptomele — care alcatuiesc sindroamele, treple si instante ale rationamentului clinic spre boala ee caportel nex 8 fal, relevant este stablrea clara normal - patologic in viata | psihicd, cat normaltate si €&t@ patologe existé in prinismul uman in izeirelatiei boala gi normal Fi srormaltate boa gi societate. ee sihopatologia a constat faptul ca i i ptul c& morbiditat Geterminata nu de bolle acute, ca in trecut, c de bolle cronice, In multe cazur, viata este salvatd dar boala nu este total | teversibil inlaturaté. De aceea se si afima in Meralura de specaiale faptu ca palologia cron se er general printr-o fenomenol li discreta dar de lunga durata 5. mn genaral Scere foe un dural vag event, in genera in domeniul psihopatologiei clinice r etiologia e: putin latificat iar nosograto mai vag conturata Cum sot lian A. Scoppa, ,debutul unei tulburd este foarte insidios si foarte res paenL i putin perceptibil i trece prin sub forma variatelor grade de normalitate, iar c&nd avesta 4 fost recunoscut ca anormalitate este supus la diagnoze foarte controversate’.°"" in psihopatologia clinica, delimitarea boli de normalitate este foarte dificila, mai ales ca pentru cele mai multe boli psinice nu se cunoaste decat debutul clinic, parent, cel real find cu mult anterior iar oamenii normal psihic pot avea anumite reactii care, apreciate ca atare si acontextual, pot fi incadrate in patologie. De aici $i necesitatea delimitari $i definirii bolii psihice. Problema bolii si a normalitatii se impune nu numai ‘sub aspect somatic gi teoretic, ci si concret — metodologic, deoarece 0 conceptie persisté despre boald, aga cum au demonstrat Mitscherling si Stefan Milcu, angajeaza nu numai actiunea personala a medicului, dar in egal masura ‘organizarea actiunilor de profilaxie si vindecare a bolilor. jh literatura de specialitate nu s-a realizat 0 delimitare intre boald, deviere de fa normal si anormalitate, nofiunile folosindu-se numai ca sinonime sau in acelasi context. A. Scoppa afirma c& prin anormalitate, —_deviere comportamentala ori maladie, intelegem .o schimbare survenita in modul obignuit de a trai al unui individ, atat din punct de vedere biologic, cat si intelectiv si emotional. “a Anormalitatea, in acceptia actuala, tinde sé paraseasca domeniul medicinei somatice (unde conceptul de anormalitate este Inlocuit cu cel de ,lezional’ sau “disfunctional’); restrangandu-si aria din domeniul Somatopatologiei, conceptul isi organizeaza continutul in domeniul psihopatologiei ‘Anormalitatea vizeaz& in special conduita si comportamentul sau, cum numea K. Jasper, dezvoltarea psihicd patologica de natura sa transforme persoana de-a lungul istoriei sale in mod comprehensibil, Spre deosebire © anormalitate, boala vizeaza o anumité procesualitate care creeaz un hiatus si o denivelare In conduita istoriei individului. Anormalitatea se instituie ca notiune de fundal, in‘ayied eye ap ad yeyns 18 ejepjeuosiad eidsep gousjose eeuniziA 1§ winoeid ‘eyed 0 ep ad ‘ajeqyeuosiad 2] euinud no eyeyp @18pan ap ajound hop gysinas Ul tee Bs [ojldeogns 3S89e U! OP Wy INLATANS I$ VALVLITYNOSHAd 'S'Ill uipue6 d 1S eIBojONOW EEPO}O} 1S eoIYIsd ejjoq EzesIaUAB bea sjezneo suiano 9s und absfei @ ap eseiicsodul adeoide 1§ eayeynei6 saje jew sep auisd injniuewop eojeyxejdwos leunu nu giep O edu) ezeansuowiep oj pleOq - ajeyejoos ‘ejeyjeuvoue - ejeyjewyou @p Jo|jueuue; ole iunijdecoe edoyeo eosEyUszolg _ 2ajoylsd elyeinginy yeoep B12 \da09e aug lew UNS sonoundtl i aaqaeas aoiyisd ajupingim ‘esiz-nudosd zs 0 2p ajeuueep 20 €9 steianue ap pei6 #ela0e anposd nu 1S 872/910} auIq Jew JUNS sojgeJUL Nes 21KO} PUD} 2 ajueuljep nes lojeulonjey elue\sayluew “eveBopus Syuibi0s 2p 2190 JeoEp Telo0s indh16 op eye10/0} Bye) Jeu 1S JoSN few! quns (eoqewnes} nes Eo1xo} jeesotpeya) gayeuice grew ap 20 [apse 2 soibo|ojedoyisd ejupysayuew go apse Ie ee 1§ ensuowep wino ednp ‘ojuiniesigo” jrupeo uy AU nes 21} Eye O-NU! eJeIdeo0e UNS exe} O-NU! Boi60}O}ed 29 Syelapisuoo y jod eeo eleinoIed uRJsejUeW anW go yelluepina ne gjemjnosuen e[Bojojedoyisd ep appnys XeyUOo JS20e U| “@jeyN|EUUOU Nes ayeyeWUOU ap aINe}S sp Bje) injndnuB sowquiaw ajuipnyye 1§ esepan ul ne ag eo fieyanoajoo taun je Uojen ap jnweysis uud yep sejeiul y aieod nu efeWU ajejues ep indeoucd Je! Binyjn9 9p eyejuenyur o]uHaINd uns g/e0q ap 1S eieyfeuroUe 2p ‘a}eyjeuuou ep ejuniiou “yagno|Q ‘4 esjsuowep uno e8y “goIYIsd e}eIA Ul o|Gojo}ed 1S JeAWOU eNUIp sien Ble}9 Jeu euibew © ei8J0 18 IninpIAIpU jatinjond eidnse BIe}905 eluanyu! auepsA ul exe PonsjoWioY eaIepiogy. Jo|unze9 fe jenpinpul Inipnis ezesziuocadd 8129 goiuyo epojow ap eiBojojedoulsd UL gielipeive 180) e gayesBoapy epoieyy “eulo|paus ale soins ae U) suosul as e ap JOLREIYIsd Jo]UNYOJD auiuede 20 gpeouad “pleuosied pialueW ou! eyonzap © Bzne9 Ul [80 2129 ad Ble0g nu IS ineUlog auapen ul NAB ‘Inqauj enig9 yAWROd oNelOOdIY UOJoIP INInIyDan apuNdsel0D IMINDINPUL @ eoyes6osp! eeleploqy “eoReIoWoY eye IS goyesbospy eun ‘eiepioge ap Hievlepow enop syeyjeIoads op BanjeJ9}!| U! YeINWLIOy Ne-s a1@pan ap yUNd se0e UIQ nie BIUEIN@D ep ley Bjues2|0} ap inpesB ajSolIqeIs e1e9 {WEA [2 [RID0S injeWID 1S Blenpinpu! ejuB.O\Ip ‘ajeuoIsajold Aluaseyelul ep ‘i}e}e!00s ejuojen 1§ ellieaadxa ap ‘ejenyno @uuou ep puidap aja" ‘ulysqes Is eyo nelugns Wino 88e ‘eos.20ap yeup pow u! assjeiu! y jod nu ealeygues 18 BajeWeULOU eo jnuBB ep [rznjoucD ezealnuo) ajesny)n -O1008 Jojtieias impxsjuco u! eavejaideu| “sorugs nes Ungau 83s8 Wo un goep apioap aseo eosoe a1s8 ElEI9100 29 Brosude PLEIN "H euoRUNG SoIYISd IJoq e eleInynosuEN, auaoaide 0 18 inde e-s ayeyretoads ap emesoyy U| nig 3B0IPaw raiBojo}ed uawop ul as-npulLosuy ‘areyenssooid o-nuud goyipa es eje0q 20 duu ul ‘2eI008 feiBoloussd Inluewop ul nuosu! es ‘19| eiBojoUsWOUE) 16 Biuese uud ‘2129 jedo}908 ul joadsas 18 jueweYod.OS op uBungina UL uo syinu ew ajeo ap ezeljuepine I$ ezeainjonjs 28 waLEHEUOUY ‘piqioUI nsedoid elopen I ele eIe0q 80 din U! ‘goiyisd eexeziuebio 1 exnjonns e| puel jnuud Ut g19}9) 88 eajeweWOUE ‘aiBojoulsd Ul ‘jensaooid yoodse Un eunespjo}u! goldut ‘jenpipul ydey eo ‘ejeoq 20 dunA$a_cum arditam intro alta lucrare’, limbajul Cotidian, termenii de persoand si personalitate sunt atat de utilizati ineat fiecare are sentimentul intrebuintarii lor corecte in diverse situati. De aceea, se impune o diferentiere a Celor doua concepte: termenul persoand desemneaza, din Perspectiva psihologiei stintifice, individul uman concret, in timp ce termenul de personalitate este 0 constructie teoretica elaborata de psihologie in scopul intelegeri gi explicarii, la nivelul teoriei stiintfice, a modalitatii de fiintare Si functionare ce earacterizeaza organismul psihologic numit persoand umana. Majoritatea definitilor date personalitati evidentiaza Cateva caracteristici ale acesteia: globaiitatea, stabilitatea temporala si coerenta. Nu oat lumea intelege acelasi_ iucru prin Personalitate. Uni o identific’ cu individualitatea, cu Persoana, alti inteleg prin personalitate o individualitate devotaté anumitor preocupari morale si culturale. Rudolf Suwicki considera personalitates o «fiinta constienta de sine $1 stapand pe sine»; «constiinta de sine, stapanire de sine gi putere de sine a spiritului». Richard Miller-Freienfels Consider c& personalitatea unui om este «eul sau privit din Punct de vedere al diferentei sale fata de ou-rile altor oameni», iar H. Gauding intelege prin personalitate «eul ‘deal, totalitatea fiintei noastre, trupul nostru si sufietul Nostru, gandirea, simtirea si vointa noastran” Mihai Golu releva explicatiile date personalitatii — de pe pozitil teoretice diferite ~ si subliniaza faptul ca sunt, de cele mai multe orl, construite in termenii biologici ‘sau psinosociali. Din perspectiva _principillor metodologice- explicative, teoriile personalitatii pot fi circumscrise | Aural Pera, Pinoogis 3 ogce ecucatie Edure Unwersalea Craiova, 2006, ep 143-148 C Nariy. Teste pedagogic, Bucuresl,Ediura Didacticd gi Pedagogicé, 1980. p tos, 256 orientarilor biologista, experimentalista, psihometricad, socio- culturala si antropologica Pentru Hugo Gauding, personalitatea nu este un Produs al naturi, ci este 0 operd a libertétii umane care-l araté pe om ca stand fata in fat cu sine Insusi in raportul formar de sine. in conceptia sa, «formarea de sine» presupune originaltate, insusire profund original, pe care individul «o simte fata de conceptia sa originala despre viata si lume». Originalitatea este «samburele individualitaii Personalitatea gasegte scopurile In sine. Scopul suprem al oric&rei_ individualitat, in procesul ei de devenire spre personalitate, este «eul ideal», este «individualitatea ideal Pentru H. Gauding, «personalitatea», «eul ideal», «individualitatea ideala» sunt notiuni identice (A. Pera, p. 147), Tn concluzie, atat la H. Gauding, cat gi la G. Kerschensteiner, personalitatea este un produs a doi factori’ unul individual, interior gi unul extern, care tine de educafie, desi individualitatea ramane xexioma de baza a procesulul de desavarsiren. Incercénd sd evite oarecum opozitia individual-social, C. Narly, postuland un ideal permanent gi complet, sustine ca «personalitatea este maximum de desavarsire intr-o fiinté umand, a originalitatii sale specifice in cadrul principiului social, principiu prin care intelegem armonia productiva cu mediul» (p. 122). Aspectele relevate mai sus ni se par insuficiente $i nemultumitoare. Opinile in cauza vizeaza doar elemente ce tin de sfera tridimensionala a fiintei umane. Unii dintre ganditori au intrevazut rolul individualitatii in formarea personalitatii, dar n-au putut depasi bariera unei dialectici cauzale simple, fapt ce vizeaz& o alta limita a psihologiei " M. Golu, Dinamica personel, Bucurest, Ediwra Geneza, 1993 2576st (0002 "noseunu3 many ‘néeunone ‘wards rajejenas Byosoy Bo, “enseou vavenny Ul ause6 1 Jod epedse o\se0e ep ales) aIuNURLY | (eneyqnue) eiuauedxe 1§ (y ius) eesesoweules “unja} gop 9p 9}se Iyppnq go BrepIsucd (eySasieA “eheAN eyOso|y) gueipu! e6o}o]U “jUNge JUN Injnsino eo.a69[e Ul enlsioap eajeynoe) ejsy “injnpipul fajueby=yUl ezeq e| BIS 1S yy2id uIp inulud EzeeNIone e129 180 218 ‘yppng ‘ezeujwunyy ‘eiinqu) yoejequ! EUWeESUI JyppNg » ‘uewiyerg — (\esseniun) ulAlp injeo e eyed ; ‘ elulon guuieasu) ueuny JeNpIAIpUI IMJeUNs ‘EUIAIP ejuIOA e bine equi) ulp luaue; sun aj2 ySeuewios gjajuapuodselco sof few wepal ‘ajenjdaouco apizmyuoo eyA @ NuyLEg ajoes}sge 1§ @]219U09 unpues ea19 © ap eajeynse) pueAe ‘«AyUIUy [80Iqo ap WhuuNu “I}eIUEPIIOO ‘jou a0 eea0 punarduy gzesUlio} eo 1S seu “peupues ‘muensuoogns uojayoaiqo eaLeUIWOSIp B10 ‘eauipueB ‘seuew ‘and eeunijes nes emu yppng » JPHIENPIAIpU! CTA. veeYLUEYE med ul yeziap aise 612| suas'ul imjewou! “éuerpur re1Bojoulsd ALO ‘auls ulid aySeon|2s3s nu ‘eudoid ulin} ee nu souajU) injejuey “(e1e0s un eo aySeonjeys aieo eupue6 ‘eieouadns ‘aind qwipueb |e) seuew in| ous ur ayeonjens aie ‘idoid oles jain & QUIN eajeyjeo e| gale Os 1S ‘Jon/eyS © UWEESUL ale ‘Ap euisepe e} ep SuIA UIA InJUEAND ‘InINpUeD eouaind uud gyulidul ayey}eos ul puly gouNw eou0 ‘ea1D e ap eavajnd ‘yeys-eauy nes eayizod earpueb jnquye eo ale @0e1e0ap ulnlp a1sa (g1eouedns eesipueb) sovadns jn-seuey) ‘eupue6 '§ euueasul lew ‘gwWOSUeS equi! Ul ‘SeUEY) ‘esiz-nudoid eejeyeuosied ‘sevew-ewey « ase ‘eivouieyxe eawiny $8 nul few [99 ne equ! jUaLUNASU! 'B1e) SUAS UL |njeJUOWL Pzeauwasep 2 ‘IheHeuoIsueWIpI 2169) ap loap yeUlWOp ‘ozy jnueld uy eluajsixe foun india ulp seveurewey 1S Jouiadns jn-sevew anuip eanje6o| nes edeey-yejue » “910B4)S9e WWIpue6 jnjejueU! Nes JoUedns n-seueW ‘euidosd ejuion exe) pueuewel ‘UpPNG UL YepunyNos eSB |N-SEUEWI 8129 UI IN|NLLO |e |OAIU Pe ~ Iyppng else ‘a\eyIe81 Ul ‘e1e0 isefe}-seueW » “upue6 ep eap eu es ingaxy se (ewnu 2 ned) injnjequew syunizinip 18 sep ‘euewn jejuly ejuniziap ezejuepis gous}0se eiGojoyisd ovo ul Inpoly, IUSWOP BSIenIp Ul AEE. NuaB eo es-npugiseyueW ‘eUauIWe zjeuNyino |S BjeLOW-UIsd eJeojen © aye ‘Jeuo|suewipuy inueid Ul ‘sIinjone eIseeoy “ejerulds felinjone eaje0 ed zn soe} ayeod aueo ap ‘golun eoiBojojU0 eueo}eA (injoulg) yiewenpinipur eiayuoo ‘Jeuoisuawipiy UL eupuegop —ejuauiedxa ~—“ejemuids —asiSsenesop eudoid aidsuy gonpa }-30 eleiiie0 ‘ieWeuoisuawipl inueid wy arzoad ipueqop e naqued ayeyjeuosiad o-qul ezeadnnuy as ajsulg “nu e=}eyenpiAIpul ‘eueWn ejUIy No Blep 0 e1edsip esjeyjeuosieg “s/eow If BS ep eledes 98 lode ‘(injeuig) jiewenpimipuy aywsues 9} 18 sluauadxe S6ueNS djeyeuosied e1ed514 “JoLAyUI \eIUALI 1$ jexise “oizy ajunue|d ed ejein ep epeolied 0 ezeainp 30 jey\jeuosied sonpoud ‘euewn elu ezeezienpinpul 1eo ‘ajeulg “BueIpUl ojoyisd goydxe wino ednp ‘jezneo indioo u ajeulg KSnsuy micypUED eISe IMIeYNg ‘ouNZIA ISeEde UL “out ease imjuinu-e&e uy 1 gleyse "goIzy olnun} UI euiLdxe es IUONDUES “exeAEpe |NUO exoUgO jMIPSLUse|UI Ld Woy!ZUEN ®!NIY2A UIp eundwoo es es}ey!/euOsIeg “opunjoid IeW Enso Jed 2|unony ‘eous}ose [eiBojoulsd enjoadsied ug yeyns IS jeyjevosied equip eels eoydxe es eligedeout ‘elenjoe* Manas superior ‘inseamn& mentalul superior, gandirea superioara ce respecta legile moralitti universale; * Manas inferior inseamna mentalul inferior: + Kama inseamna dorint&, emotii, sentimente: + Linga Sarira inseamna vitalitate; corpul dublu eteric: Sthila Sarira inseamna corpul fizic, supus legilor efemertati Cum spuneam, Ahamkara este expresia egoismului si defineste conceptul de individualitate. Psihologia si ontologia indiana considera ca, in procesul evolutiv, ahamkara se dezvoltd din intelect (buddhi) si duce succesiv la evolutia simturilor (indriya) si a esentei subtile a elementelor (tanmatra). Functia sa este afirmarea de sine $i este un aspect al organului inter (antah-karana), inzestrat cu trei aspecte: vaikérika sau saitva, taijasa sau rajas si bhatadi sau tamas. Manas inseamna minte si este unul dintre aspectele organului intern. Mintea stimuleaz& celelalte simturi s se orienteze fiecare spre obiectul su, devenind astfel_un instrument de cunoastere si, asemenea tuturor celorlalte simturi, este inert, Colaborarea sa este necesar’ in orice proces cognitiv. Mintea are o dubla functie: ajuta sinele s& cunoasca si ii ingusteaza cémpul, orientandu-| asupra unui singur obiect sau grup de obiecte, Asocierea cu manas este cauza principala a Incatusaii Psinologia jainista nu consider cé mintea este un organ de simt, ci organul cognitiv al tuturor obiectelor gi al tuturor simfurilor. Ea este de doua feluri: mintea psihica (bhava), care Indeplineste functile mentale propri-zise, si minteamateriala (dravya), care este materie subtila amestecata in mintea fizic&. Filosofille Dvaita si Samkhya consider ca mintea este unul din organele de simt (indhiya). Filosofia Mimamsa sustine c& procesele cognitive depind de un atom special numit manas. Mintea singuré realizeaz’ cunoasterea, 260 aversiunea, efortul, etc., dar ea ins&si este lipsita de calit’ti cum ar fi culoarea, mirosul etc. Asadar, are nevoie de ajutorul celorlalte organe de simt pentru a cunoaste aceste calitat Linga-Sarira inseamn& corp subtil. Conform psihologiei Samkhya-Yoga, transmigratia priveste corpul subtil care este constituit din cele unsprezece organe de simt, impreun4 cu intelectul, egoul si cele cinci esente subiile ale elementelor. E Sthila-sarira este corpul brut, corpul fizic. In ontologia Samkhya, este format din cele douazeci si cinci de principii fundamentale: cele cinci jhana-indriya (organele de simt — auz, pipdit, vaz, gust gi miros), cele cinci karma- indriya (organele vorbirii, apucatului, deplasarii, excretiel si reproduceril), cele cinci tanmatra (esenta subtila a sunetului, pipditului, vazului, gustului gi mirosului), cele cinci mahabhita (eter, aer, foc, apa si pamant) si cele cinci sufluri vitale (prana, apana, samana, udana $i vyana). lata deci ca psihologia oriental sau esoteric, cum 0 mai numim adesea, are un suport ontologic justificativ $i mult mai explicativ decat psihologia stiintifica, care vizeaz’ in special latura neurofiziologica, comportamentala a fiintei umane, adic ceea ce se intampla dincoace de gandire si minte; altfel spus, nu tinteste, din ignoranté metodologica, credem noi, decat strict latura tridimensionala a existentei. Nu ne spune nimic despre sufletul uman, decat foarte vag explicatiile psihanalitice, nici ele acceptate in totalitate, datorit metodelor dialectice de raportare la un singur jalon, mediul ambiant, educatia, etc. Ori, personalitatea este ceva mai mult dec&t at&t. Ea trebuie cautata dincolo de simpla scend a vietii pe care tsi joaca, pur si simplu, rolul spirtul din noi, pentru a castiga experienta. Confuzille cotidiene dintre personalitate si Eu arunca constiinta umana intr-o incertitudine conceptualé grefaté pe sintagma, depagita deja, om — lume, individ — societate. Pana si analizele‘JeyJenpInipul Ul azaznyIp as gs Ijgwjeuosied eyuued e nyued ymjeyns no eoyquep! es e nqued unyoje e0e} es eingan ja ‘yoedse yse0e ep yuanSuod suinep 20eC ‘INJeIUEW no eoMUOP! BJeod os ‘BieWeU! eaeAYOR ‘ayeyjoek elediouud eo ae piAipul un goed Ie1Ow nes jeye|ew ‘Aj UBD ja 8159 BO ay eIpSLUl fewene euweasui nu saiBoid 1 nnserGoud ayjgqumcdo ap eaienid no euneapiow: aiesdapad einjeu se] yenquids 18 fenjosjaqul ‘jeyuew insesBoud nsjued jeyey JoDeISGO eleW IEW jd ase injnwsioBe jnjosjep ul ejusysisieg quouewied wisioBe ap 10/2! ‘aie0s9 BulOUe Oo ezeaieueb 20 dey ‘Injmayns injUaUUREP Uy HeyeUossed B a1eqlo0exe 0 20] [apse ely “UejUeWOW jnfeyueRe pugunnes ‘ee nyuad seop 250121) 1S aulg Je1gnepe un £9 eajey/euosiad ei@pIsuD ‘(@2) o-U Jo|usWeO eayeWOfeW 18) NioN| ysade Bajaj nu ‘enjoW esWNUe UIp ‘eJeD 12D ‘ligmjeuosied 1ojeqEyIp eojeid ul es-npueund rion} yse0e e9ej 1S ‘ejeow jujpuEB Biespewigid ans ‘ajusie| Jojeind easeyjonzep AyseIgo b9 ae ‘eSe Welz Fes 89 “Injayns "aUlG 1 “uiewq!suayesdwicD enyoadsied ulp 16 ep ‘s!Bojojuo a:@paA 9p jound Up yewnu nu ‘ajunosu snpap we ‘euewn ejuly u; ‘imyids \injeyns feuo}st ynBun| 2-ep aluzaieoul jnzen wy see eee fost eters ynses6o1d Be!9pen w ‘ye1gnope ing “UIAIg efeUIS ax89..9p iey}eUos.ed \IMINSGNS. 2080. ul OeISIO. aIOU! Tew. foo aiso. AoUOSION ss BISBB9e» BO ULLASUOD PuRD ajerdalp BIoaLIed Bane jjomod inuuiy ‘913 eayeyga/a9 ‘ayuN) Brey earejnd ‘eane ‘a/0U ajelew ‘Jeuieje 2152 90 B88 30} & eaIe;NgO Ezes!ouEH eueole alew g\ses0y “fends seJBoid ep jueUnjSUl un ad 20 ezoziiin o 2s 90] UI ‘ajes ajesoiey! goseenies es adeou) Je 28 ‘a}e\Ijeuosied ysee0e no aoynUDP! os es "S2008 UN@IN Bane Je BD JEASUOWEP E-U BOYI\UINS e:BOJOUISd aio e| ‘pieoueu! ejay eo eidwey) 4e-s e9eq SUGEIA BAREWIOWe JeNSUOWAP We-u je]Uapiod0 ‘1ou ase9 e} 1GojoqUO aun ezeq U) EzesOWNB.E zor aI 9 “ewoxe eyu ed eo eULYe 9} nu Jep ‘sewudxe fe eieweW 18 ejeyse — syeWeUO!suSWIPLA Op Ul 80 ~ soizy auto} no "yJUyep uIq ened euIAap #8 Han sino UL BilOAzZap es eaVeMeUOSIad ED Imdey EzellUspina eYseade 18 “eleiuapioo0 e280 ye0Np gIa\dwoo lew 18 EeUsUINOIE ‘ioidxe Jew ered as iW aieo ‘eleuau e/Bojoyisd P iHe69| Jew wijwis au aSejeyns 1§ jemdeouoy 128 a|unpue6 18 sljunised ‘ajejuuop ‘ejeqeunues no ‘eayeyjeuosied 9188 e129 ejuapuedapuliseno ayemue ease naued soyeueq . Bieue pueWs o1e0 '8n9ueWg IN| InjnuoypUED e ‘«inina Injruo\ee.o» eagoadsiod Up jayns 1 sieweuosied aqup eljeles wepioge iON BiBYWoYe Bp BaulUNuap ans BINdsoUNd ‘In|-ny e Beuosied Pluinguco aidsep eijdsoucs wepionje9u‘uelunual Sunws aundnseid 80 ‘uoje 1sa0e Uud Bo wiEiepisuc Jojua}upeyaus ‘gnou g6eip ap yeie Pius o ‘ialBojoulsd @ oseonin Poreyonzep nijuad eueojel lou weuole! es ‘jeuy ul is ‘puesno uj eavede eA aJeo “njnpueB BZOLOWEEYy “BseO}II/A Balelon| ul slemive soyiiuins feiGojoyssd migedep leo wEIeIE BS ‘ele ep eae uud le\GojOUIsd sjeyiuul) ‘91803 Uy “wraljuepina es -o1peWy nijenen eouewiase un | eevelebue JEUILUEJP B-BU jdey yssoe sale EW 1§ ‘@Jewnse enosu 09 Yuepima “06, HUB 8p equieU! JelYD “s}EIpalU! HeWeUy Eley ®60K diy ap tonoeud 18 109} ap oj aje esep 9jungueyns UL Spieid eu e ei) ‘oNoeid 1S Yeo ‘onaioa} IeIe “BIELSUO PiBo}oU!sd yiunugWe Jew WoIpMs es e[zes0 eYOUA) aMAe WE ION “EIEIUHO "gousjose B80 18 ‘EleWUApIooO “eo\juINS B80 ubojoy'sd enop oj80 ejieoydxa azomljoej Es aes unuuoo fequil| un Bisixs nu eo Indes Jeserape esa. ‘Syeyjeuosiad 8p 40}80 eB Aisnjour “ej881 Joun jweyesdiequt e1ajs Ui "ugolunuiog 1S iwipueb Injeeue ul euede noe) ne-I§ eoquO Suyedooe gue) siojejouw a}inwi 2a ‘PUIBEIUIS eIqnp eISeaoe &P AneBeu ejeiuenyur wns ‘ogle ap “ejelowedns soujeluisdNu mentalul este Cunoseatorul, ne invata psihologia indiana, ci instrumentul prin intermediul céruia Cunoscatorul dobandeste cunoasterea. Mehtalul Tl limiteaz& pe Gunoscator. Pe masurd ce constinta de sine se dezvolts, €a va putea sa controleze din ce in ce mai bine mentalul, Cunoscatorul este Prezent in mental, dar puterile lui sunt. limitate ca expresie, vorba lui A. Powell (p. 191). Noi nu cunoastem niciodaté un obiect anume, ci doar imaginea obiectului in propriul nostru corp mertal Immanuel Kant avea perfect’ dreptate cand spunes of lucril in sine nu poate fi cunoscut, pentru ea in corpul nostru mental noi cunoastem doar imaginea acestui lucru produsa in constiinta noastra. De aici rezult faptul c individul care va medita, respectand tehnicile orientale, va intelege ca nu el este aceasta, ‘personalitate, imbracat temporal; ca exista o diferenta intre personalitate (ca expresie a unirii a doua puncte din lumea triadialé si cea tridimensionala) si Eul sau Sinele, care apartin dimensiunii de dincolo de tridimensionalitate. Psihologia esoteric& ne mai releva faptul cd viata {raita in rautate se manifesta in corpul cauzal printr-o anumité incapacitate de a primi cimpresii bune». Asistim atunci la © paralizie a materiei cauzale. Personalitatile adevarate nu pot fi afectate de viciile opuse Aici pare s existe un punct comun intre cele doud Psihologii: pentru a scapa de un defect (viciu) astfel incat el 8 nu mai poata apérea, trebuie umplut golul creat de «ipsa calitatiipolar-opuse». $colile modeme de psihologie fecomanda aceasté metoda, in loc s& atace frontal defectul. Ambele conceptii par ‘sé respecte efectul legii complementaritatii, atat de evident benefic In abordarile contemporane. ‘Atunci cand egoul nu mai are nevoie de instrumente S\_actioneazé direct asupra personalitati, asistam la distrugerea organului mental. [n acest sens, psihologia 264 orientala veche incearcé de mii de ani s& releve 0 axioma sufletul apartine altui plan ontologic $i nu se poate exprima niciodata complet pe planurile inferioare. Nimeni nu poate comunica cu Sufetul fara initiere in domeniu. Far& cunoasterea secretelor, orice idee este doar © impresie. Un om nedocumentat si neevoluat spiritual nu are nici 0 cale de comunicare cu Suffetul. Cine nu acorda atentie vieti, nu poate utiliza nici corpul mental superior, nici crelerul, Daca sufletului nu-i acordm conditile cuvenite, el nu-si va dezvolta afectivitatea, Dac personalitatea va avea grija de suflet, si sufletul va avea grid de personalitate. Toate pairtile constituente ale fiintei umane sunt reunite prin linii foarte fine de energie. Atunci cand se rupe legatura din suflet si celelalte componente ale fintei umane, avem de-a face cu nebunia. Daca aceasta legatura este perfect, exist o concludenté comunicare intre suflet i creier. Ea presupune ca - fiecare particula a creierului sd fie legata printr-un canal de partea astral corespunzatoare; - fiecare particulé astral sa fie legaté de fiecare Particulé mentala a celei cauzale; Allfel, comunicarea se intrerupe partial sau total. Din perspectiva psihologiei esoteric, oculte, nebunil pot fi clasificati in patru categori principale: = cei care au o dizarmonie in creier, acesta poate fi Nedezvoltat sau atins de vreo boala, " cei care nu au ceva In regula la nivelul creierului eteric; particulele eterice nu corespund cu particulele dense, fizice; " cei al cror corp astral este anormal, canalele ne fiind aliniate cu particulele eterice si mentale; * cei al c&ror corp mental este in dezordine. Initiati’ psinologie’ oculte releva faptul c& mai mult de 90% dintre nebuni apartin primelor doua clase, care, Paradoxal, din punct de vedere spiritual, sunt perfect197 a|unpueS ‘injnpues e 1S injnduiy eaxe0}20:9 enunodoap aise eequi “WLINU We|UNs e129 ep 1S WIEN A129 Ul lLUN| EzeeaLo 3 “eung nes e[el ej ey ‘eseou Jo|unpue6 ioyesoge| ise eajUiu go nqued ‘guIND eiuese ap aiaynd nnpiAIpUl gigjuoo anjeBeu JojunpugB |nén{ gns ap eele1eqiis ‘unpueB 40) ajudosd ep jjigo yuns 1ueWeg USIONYS VaLBLVENOY MALNAd HOFWTY ‘9° yemuds syenjone ajuly leun eeseyBenesdns ns ‘injnjeuew jnjojuoo |$ njusweuasue ad ‘oIzy Injndioo lueuiidiosip 1S igoyund eayeyiseoau ad gjeyUu9U eIBojouIsd UL JINW ep Wwe eISISUl as Goede aq “sUAIS| ap LEIS apunjoid ap gyeulwop y aje0d ‘eweBe:d uydap ad y e ee) ‘eieousdns eyunue|d no yoejuCO U suIA axed ejul4 “E/e}USW auniioaye o2in ap nu 1S ejenulds easaiSeu0 ap geaueb =1s0 jo} edeode oseqion a1eo ap ejeiodwisy earewiqersu| (61 ‘d ‘eseo/6y/e1 ajueuiadxy) «e\see0e ap ele} a1e\INjdaDa! ung eyed} 0 aquizeid es aonoiau sjojusweleduioy eo ajeod as ‘gieouedns eawn| uIp aijesidsui yesenape no eIsIXe goRq ‘Sauer “A In| BaLeIEISUCD suas ySe0e Ul gquajeoxe a1s3 “Tejieuidsul eeseysayueW quad eyqeione aipuco o y e aed goiyisd eayeyiqeysul ‘yoeun peer ‘leo}ajU Jojano\yeA |NIeAW eB] [WWOWWe epeyed foun eolouljusW aise ezeq ap etlIpUoD “JOLEJU! InjNjE|UEW jnjaAlU e| ezI|ea! ajeod as [2 goep Jeiyo “oliaue JuaWeUOIje) UN Jo! eysedau nu ales asaBulnuoa o ed eo efimur asawld jun, injnjeyueu e 280 ed yeoep yw Jeu YUNTUT e-enjoeyo ealeziueuip ad ezeezeq as © «yEnise |S jezneo ajundios eijui yeulp jeued Iun eelepiyasap» “edU9}0S9 eiBojoulsd enyoedsied lp ‘guweasuy efimuy 6unjaid juaweuenue nun wun UL yoap 39 pow! UL BINSOUNDe! y ayeod nu Inimauns esoon “unser eidnseep 1S ojooulp 988 29 nujued 99% “teuoljes eqoud inqiye wend |-nu sep ‘auipnynies no pan 23 ‘islullu Joj1yO00 eiseudxa eye ereoUajuI aunizIA ed eliMul 2uol}e, © ap eayeynoe) exe oWa\UI jeje Wino eSe “ellIMIUL @yeynoe) gjedioud eo ele ea ‘pzeajusunGie nu If opoA eaIBelusS “nluaB eudsep Iqion weynd “gnuquoD euIAap eijendsu pueg “eifesdsul aise seo ‘iouadns in-scupyy eidsep ‘sje) nes ye1enape ays9 20 e900 & eAninjul ejuInsuco ‘uppng aidsep ‘renpinipul ejouls ‘uew)y aidsep euerpul ennoadsied goynsnl as eSy ‘niue6 ep oliieiidsur pueveuad “®JB0}!q10 BuIUIN| 0 29 JOLeYU! N}E,UAW UY LJOR2I JON InjmEyns 919P! ‘iaASY JoUedns ininjewwew ejuiguod equeWUedxe eaind e nauad insiul| eueWes es JoUAYLI injnjejuaW gyUNeEd Pes a1e0 ‘gweueuued oluse ap euipmye o-su! injnjeuoW Balsuijuaw eundnseid eysesoy “goyljuinS —eIBojoulsd ONLI OP KSOUSISIL JeJ9pIsUCD po! UN-HU siEl!e9 ad einle weind 11 es yeou, janse eeuipmiye wewoysuen au es lilgedeo wiuenep loune ‘auivp junjeu B aed o aySese6 os wo a1e994 u! eo injmdey ejuigguc9 ap BeIGnp aysa EISeSoe ORG “elsesqo pliglsodu) ace Jajuion earaing gleziyered aise 9] e}se908 Nes elUIOA ap isd uns 13 eISesqo Eligisod 28) |8 ejeusyur iie\que Bene 20 unese und osauyop 98 18 eoaleoep wiinpe jeioads uy; uns Jojisesqo ppeld eo O19 [99 ‘HigWjeuosied Jojainoiyen eidrise (anqeBau nes ‘SnyiZ0d) iiesqIA ep exaind Siew few 0 ale 2129 ojeIque eye © 2420 9p Ininjeyns eeseBuN|e Lud aonposd jod as ‘e190 Ineese ul ‘orzy nueld UL ‘exe\sayueW ep jeuoisuEWIpLy Inueld Uy asojeiujeu 4ep ‘ajezieue ap yeye ‘apisasqo) ‘goyousg eIs0 9 eleipeLy aun] “2889 eueW UN aise SIENVEUOISUOWIPUy U) eallUARa! ‘la najUad ‘go Ruuleasu) 89 e880 ezneo indioo UL Je2ap es—apUIA 8S nu eyed e ese Jey “(B}S9[90) eyepeL) eBewin} Ul }e0ap ‘S1e}GUES 8p Injaniu BredoDe nu ela e ESE UIp 199 ‘Sye0w ednp nes injnuwos Induwin uy ‘912y Injncuoo exeye us yuNs pueD lounye eseoreuesPercepute din mediul fizic au forma consistent energetica bine definita. Bine, rau, prieten, dusman, nu exist, deeat in mintea noastra; in realitate, nu. Departarea, apropierea tristetea, fericirea, Ia fel. Ele sunt rodul imaginatiei noastre care are un rol coplesitor in procesul gandiri Nu intamplator, Swami Shivananda spunea ca viteza gandului intrece viteza lumini, fapt ce a. starnit panicd printre fizicieni. Modul de deplasare al gandului este instantaneu: 0 data emis, el a si zburat in locul respectiv Esenta gandului este mai fin decat cea a eterului universal (akasa), Akasa este considerat unul din cele cinci elemente specifice ontologiei indiene. In filosofia buddist&, akaga este nul din cei trei esamskr.ta-dharma, El inseamna nu numai eter, dar si spatiu; este considerat o substanta imateriala, Omniprezenta si permanenta. in filosofia jainista, akasa este © substanta subtila, atotcuprinzatoare si existent, de care depinde existenta tuturor celorialte substante. Ontologia Nyaya-Vaisesika ni-| prezinté ca find substratul eter si omniprezent caruia sunetul ii este inerent, in timp ce Samkyha si Advaita considera ca este unul din cele cinci elemente care sunt produse si distruse. Psiho-ontica oriental leaga, din _perspectiva ontologic’, akasa de timpul indivizibil (Akhanda-Kala), care este gi el eter si omniprezent. In fine, psihologia orientalé considera akasa ca find mediul prin care se transmite instantaneu gandul. Mantrele, acele formule sacre compuse Gin silabe sau cuvinte, pronuntate dupa o anumita tehnica, considerate 0 expresie specifica a unor ganduri primordiale produc vibrati' speciale, care se prelungese in planurile subtile, daca ele sunt pronuntate in gand, si sunt instantaneu transmise la scara intregului univers gratie ontologicului akasa (spatiului eterat, forma subtilé a energiel divine), Cel care transport gandul (vehiculul gandurilor) este manas-ul, care umple spatiul asemenea aerului pentru 268 sunet. El este acela care hraneste, cu energia sa vibratorie, structurile psihice si umane. O data ajuns In atmosfera mental (kanas), gandul penetreazi instantaneu alte mentaluri, generand vibrati subtle de anumite frecvente care raman inregistrate ca intr-o biblioteca in akaga. Ele pot fi citite, studiate, evident in urma unor cursuri de initiere. Aceasta constituie aga-numita memorie universala sau ica akaga. eon traieste intr-un ocean de ganduri, El dispare, gandurile nu; ele tsi modific& doar vibratile si, 0 data cu ele, Se modifica sensu! gandului Gandurile de esenta inalta, spun Upanisadele, sunt generate de o alimentatie pura, fara came sau alcool. Gandurile, spun textele initiatice orientale, sunt etere, dar pline de viaa; ele sunt vii si reprezinta cea mai subtila fortd a universului existential. Gandurile pozitive sunt captate de camenil altruisti superiori, oamenii de bine. Cele negative prezinta un pericol pentru omenire, deoarece sunt absorbite de oamenii razbunatori, egoisti, oamenii rai Cu ajutorul gandului se poate comunica instantaneu, programat sau nu, prin ceea ce stiinta incearcé a numi telepatie. Ca orice fiinté fie, gandul are nevoie de liniste si odihn’ pentru a-si reface forta vital. Linigtea gandului este primordial. Vitalitatea lui tine de vitalitatea corpului fizic. De aceea, inteleptii antici recomandau o alimentatie plinad de viata, ‘crud, natural, pentru consoliderea si instruirea mentalului. Yoghinii retrasi intr-un mediu plin de viata, practicdnd anumite tehnici de respiratie, acumuleaz& prana gi fgi hranese mentalul in scopul transmiterii gandurilor bune vernon andal este produsul efern subtil al energiilor de grade diverse care circula prin mintea umana. De aceea cunoasterea gandului primordial, a culturii gandului, are o mare importanté nu numai pentru intelegerea ontologiei divine, dar si pentru educarea gandiri.Intiafi orientali isi pot constientiza procesul gandirii si al multor functii organice, 269aingay yjuu e 18 qwipug6 easezunjeW ‘jenpinipul jnuasep euIUUayaP Jo|UNiI9e Inxs|duioD Jel ‘giuUOp o ed Ezeezeq as pue6 e0u0 ‘pue6 un ezeq e| aie aunijoe eouQ iunijoe ealeyseu - ‘injnpue6 jaquede eeseuluuayep ~ ‘ele|uewepuny iejunop efuede - japse epueueniys luiemg ap ajeziieuasa ‘euawele fen ep epuidap ‘giseou euvey ‘Tujsou jnujseq ‘ejejEW eolUC}EYWe 1S eNYeIe! U In| Buoy au@pan ul wane es ‘pueb inuennd welunuod pugo louniy “Sienlun uj elgeleBu! Bio) 0 auIAap inpued 19} 1se08 U| “engeBeu ase;njoo sojHjeiq\A ale souUNeZIp 1S auejuods UeyloAzap e| elon ep nu IS pueB aySeueNy 2398109 eYeUOJU) “aljewuojy) OsawNUAP |} lluN e1e9 ad 1S 1HaIN ezeq P| Bis ave0 ‘BIHeWOS-OjejUeW IijeyANDe Je Nnu|UCD 20) uN ‘jeljuajsxe yoeqpaa jece a\eu es jasy “Izy injndios eayeynoe ezeauorsindwi ‘je inpuel ej ‘eaipued ‘ojejenes oneBieue injnueid ijeynd jmuewepues 1S E}ePOIO, pupose.o ‘je|uew injanlu e} 2}8eJ0 ejeuol}euuojul-oonabieua hunijoequ eoyeyoedeo 18 yeye no ‘sew iew aise (o1Zy njndioo lunonays e) 9yfuq JuNjonujs e aveoyund ap npesd ye ND tuipueB 1S mjnjequew weoyUNd eiesedeu aijipuod ‘pienospe aljeuewile ud ijndny eeseoyund ed yus0ce ‘aund es ‘esece aq ‘inj elBojoizy 1S InjeyuewW ezeajuenyul- ajenoepeu! eyuewlie no soqewios J0}9INje9 eouIsoeqLU eImse0oe @ allugdzis ap 1S [eyUAW Injnuaie) e eiedyLind ap [njox ne aleyusuo apoIuya, “axseou Huu eaxpuybo ejs0 MnjO,, “@lzn\| JeDep ISB Nu gieuoIsueWNIPUy eaWiN| UL ‘EDIpe 1012081) 8188 [Mo} “@/esNp asa Noy 29 eueIpUl el}daou0D 1S epUN ap ‘ie eale}/euo!suEWIpLY Ul eleJoduie} eaUIN| 1310 2 Iu e eueujWUoSsIp ap eayeyeded ‘wjulw 8 juO}eUIWIUOSIP (ojo yneynze. ajs9 eawN ~s04I61}e1 soINIM 9[e ofe0W! ajaydacaid aj20} ‘ailoiuye} ejeo) ‘Ile 8q Ize ap ajunpue6 i$ ajeide) ap apuldep aurew ap nyysou nies] “auleW ap jao 1 12e ep [eo “UNsap injnudosd Wo\eeLo WeyUNs ION ‘InjNWO one 9b d'z664 "iSesnong ‘estemun yoog suo emp3 2909 rupuexary op meewoD “mynpues eezeinc) “EDLEUEANIS IEMs 129A |e Ienpiipul jnuysap naquad i$ sep ‘jeseue6 u euluawo njuad Fewnu nu BlueLodw e1eW 0 axe Injnpu6 fe InaNs InjeVa\ew No 908} 88 aljealn eoU0 29 injnjdey ea1o}Seound “ininpueS lunno Inipnis ed yuasce snd aingan eaece ep 1S ininpues ajnd j@ y8s0US9 Njdwexe un aise jWIUEWO eu0}s], 2uaqje6 ejuenu 0 ave Jeniuids inpue6 ‘siyour nfo1 eeseo}no axe innsoun; jnpues “vOeW B1B0]N9 O InjnpURB e1aJo UadsqO Iniequul| I$ aysIOBe ajunsindut :elunuoid 9s aie imimueano |e axeyenjuids 8p inpes6 2p atioury u e1ap InnpueB eaeoing “InmpueB @UNU ep qUeAND Un] ‘euNL 8 eUUO Ne ‘BLEUE LOND IS UEIS nne “gnjonsjsuco Jo} e”injona ep eijoun ul ‘alunpueD Blesoyod 0 jodeuy en] 1e nes ‘ep |e wino 1S 29 ‘aIoneu e| ejoeJjau od | nes pueb un ewuoysuen yod injnyeqwew eljeonpe uy insijeloads ‘ajueAoay, ayuNue ep ieugiA Ud aeoyioads ‘elUas)xe @p so16oja1U0 aKa} asionp exuI aoyjoquiis eiuspuodseioa reun eisaidxe yeoap quns nu eau) i$ insienun, ‘«injNUo Eun] ee e}eIA 1S ‘BRIA B19 |e UD {989 ‘g1uN.on| e120) aIN9B} ySOJ Ne jUeAND yS092 UU “():}) Ueo| nsljeyBuens ap jeuoljueus jeiprowid jmueang ‘snds feu we wino ‘ase /e/powitid pupB ysaoy "oseaUALO ayLIUI 02h ap gindaouos y ajeod nu ‘eioes Bleyxe) Unds “einysaze Beyeuang “sory ainomed reunsin e ‘ea ye epides ap J29U0 ‘eljeinpuo aouo yep ensdy!e aIs9 jelowUd mpUeS ‘DIUISOD INJayNg yeINgIN) e aed '(ey99/) eAHoaye [alulon e BUNOJ BUC ISB [3 LUNE 2p [ellus|sixa SieAIUA, InINBa:UL siwisues} 1S PoIUSoD eByUlYy UJ (epUEdS) aIeIGIN ap eULIO) ans ynigde nia jueuiaye nud aise jerpsowud jnpueS ugiowep eayUleU, esa wno ‘epeign$ ejuewele gies goseInnsuooal |-es {§ isiueB10 injnuudoud jnjoyIpe ezejowep 18] es Janse pulsnarinlelese ca filnd trup sénatos, armonios, vital gi rezistent, lata relatia sesizata vag de psihologia modema, dintre minte si trup: mens sana in comore sano Asadar, un mare accent trebuie pus, deopotriva, pe S ecucare @ corpului fizic, dar si pe educarea gandini pe shujaetea el. Educatia gandului nu se poate face decat prin Studlu si cunoastere a structurii gandului, a mecanismulut lui de producere, a esentei si a implicatilor sale. Trebuie anihllate, mai intai, gandurile rele (lueru care se face in Sceanul mental); apoi trebule foarte bine cantarite vorbele Pentru @ nu transmite prin cuvinte génduri inutile, imagini mentale nedorite. Trebuie evitate minciuna, nerabdares, Jgnirea, trebuie adoptate nonviclenta, puritatea, altruismul, creptatea, cc, spun infeleptil, viata iti va’ fi precum ganclurile, Gandul se strecoaré in minte ca un hot pe care nol trebuie s84 ucidem mental. Mintea nu se poate elibera ge teama, prejudecsti si inertii deca prin imagine Dumnezeului, singurul care da puritatea gandulu’ nostra Acest Dumnezeu este in noi, este Sinele individual, care nu Piere © data cu corpul fizic. Prin el putem deveni stint finde’ este vegnic ca $i gandul. Daca gandul este un produs al organismului fizic insumand cele mai complexe parti nutritive, mintea este un Prous. subtil al creierului care produce, la randul ef, gandurile, Combustibili care stau la baza acestei product Sunt energile eterice primordiale, puse in vibratie de ontica {ridimensionalitati, Gandul este principalul glefultor al fintel Si bersonalitati’ umane. Educalia gandului inseamna ecucatia fintel, Prmul pas in educalia gandului spune Psihologia orientala, Il constituie anihilarea dorintelor care reprezinté pulsiuni ale fiintelor malefice. Fara cauza ny existd efect. De obicei, géndul peregrineazé prin spatiu pana cand intaineste un mental care! capteaza Calugari Yeshini, pusinici, capteaza génduri pozttive din eter $i le 272 redirectioneaza ca o ploaie spre omenire pentru a o salva de la dezastru. De aceea, este necesar ca educatia mentala sa inceapa de la varsta copilariei, Intrucat de calitatea gandurilor noastre depinde calitatea actiunilor noastre. Gandurile bune, pozitve, altruiste, produc vibratil armonioase, datatoare de viata si fort. Aceasta activitate Presupune perfectionarea tehnicilor de stapanire a gandului si de transmitere a gandurilor pozitive la distant din ce in ce mai mare. Gandirea trebule 8 fle libera. Nu exist libertate sociala fara libertatea gandiri, Credinta in tine insuti, in Proprile forte mentale si spirtuale, intareste puterea minti si a gandiri. Mintea si gandul sunt nascute din Sinele individual (Atman) prin mijlocirea iluziei (maya) lumii tridimensionale, care trebuie infeleasa ca fiind ansamblul de procese ale tuturor prefacerilor din lumea materiala (prake. ti) care naste cele trei tendinte ce pot perturba constiinta umana, generand ignoranta ¢' iluzia: sattva, rajas, tamas. Sativa se gaseste in principiul intelectului (buddhi sau manas) si da lumina cunoastetil, fericrea, linigtea bunatatea, intelepciunea. Rajas este izvorul motricitati, al energie! i pasiuni, al neastamparului trupesc si psihic, izvorul nervozitati. Tamas produce inertia, obtuzitatea, intunericul. Natura sa este indiferenta gi are rolul de a frana: ea este invaluitoare si grea. Sanatatea este eflectarea gandurilor noastre. Gandurile sanatoase produc celule sanatoase, iar cei obsedati de boli sfarsesc prin a se imbolngvi in mod real Gandunle de recunostinté fata de Fiinta Suprema creeaza sénatate gi putere. Insusi trupul reprezint& o forma a gandirii noastre. Gandurile rele lasé un acou in celulele corpului care nu dispare decat atunci c&nd producem in minte un and opus. Gee Un hot care st aléturi de un Sfant se purified. Cand omului i-a fost daté gandirea liberd i s-a pus destinul inSz ‘evejueuedxe uid yeoep jore aBunfe ayeod es nu un6iseq inmpupb eaiepuessues, RoHoeIG as (\UNIodojoju} eBof) e6o,-eueup uud 1 ‘aoyjeu! Jojnpue® e eso} uUd eaveBunje gonoeid as eBo,-efey ulig “ealeingymau ‘9sauin| ep eoresejesu ‘eneBeu elunpued ap pies elualoylpul eoyoeid ‘|Wepow 189 1$ ed |YOBA 180 “EyeoguUNG ‘1UnUepS,, uipue6 e Bj2}0) eluasqe ap Ipuco jun eoseasO ‘ouY UI ‘IS 98) aluNpues e| eavejunuay aimysucs | alequeUs IWEDyLINd fe lejuawepuny jnidiouug “ayseou sjuw e lwojeUuIMWUosIp ijeyjeo j2 joeJe uN ajse elaySeouno ap nujsou |nssealun ISNSU| ESJaNUN JWSIWIEUIp 2 INjnWO IWedIomed eIsaIdxe aise ‘a1e08|u 1S Jep ‘aiaind aise jnpueB aoaieoap ‘eIeuew eL00j ap enisaiBoid aiej8axo o sonpe pugB inun aygo e olUliz eeleonpel GO Inidey gienul eu glelUeHIO e:GolOUIs mnjnanjosay earatoeide ep eygedeo 9189 nu Boul ‘ee80e eq “ejuspuadep ep Leys eZeEe!9 paige I$ pugb equip eeseionjuco ‘ojnogideu nes synoeid uns nu auIs UJ ayunion) yeongul "IS sieBuidses nes ejuuop 8p UpIS onpul Sje|UAw SILIPNyRY “auN}oe UI Jo] IWEAUI dijo ul Bued Wop eseo UunpuRB UI eolpe ‘epueueAIys IWwemg eeunds ‘io) ejaiuiuies ulp aleySeu ne! ejauiang injmueano © Boibew eaiaind e\suoo ejseeve Ul ‘Wesied 1S euereBUEW! 2p nes glinsul 18 aiewe|q ap e1ajnd no ‘o/619U9 ap WnyueNo un euijuos jeqen yewudxe jnpue6 eceJecap ‘piAIpul inun Imiajoe1e9 aseinsjsuoa 9129 ajasjald yuns alunpueD (winwi-uenp) Biew ut yereqiye un eBunle injnpues inueders ‘cuednjul BeJeOyIA eUlWUa\ep eyeod jejuINSuoo e eJLgOI ewnin inmpue6 esnyno ud ‘gueIpul el}deouce ul “yeIN,UCO 8ulg 18 Jepljosuoo ey es eingax ANizod pueB do10 eo B}eAUL au eyseay ‘InjnpueB tNyIno |nuoazi ‘jnseAape gjnou‘o Bse0 ad 9/29 enBuls 2988 juypue6 eajejung ‘ywuny esdnse epuegz! BUWeEsU! axjseou JojnpUpB eidnse epuegz! eo easape snds e-s ‘geece eq ‘pimeosnwi ejdwis o-juud epion es 20 s01e0}u) aJe0d 8S PURDUO ‘eeLLOW puginUlIg “eZeOW nu ble “aejs Ao) ‘exvo adueS un eo aise nei inpUeD “aysiu 18 Elio) 8p 'BieIA ep esins 0 euinap o1UIIZ Inijolax3 “eyBou sojNpueB mmieues siyul einen ‘ennizod sojinpueB eeenyino Mausd 18 solujz UEUE0UCS I$ Weypew Ud suis 8S Ininpue6 eeyeweyiA ‘ionue uidejejur unds ‘«iBunle es {21a pugo edn] ul esU)» ‘cevinoo|Ul 18 ealeyIN :9Ies BjayUELEA uud 18 giueioubs uud BuAu! 2s exeoueyU! jnpueS ‘(eueuFeuny) euis ap ieySeouns jnsoynfe no ‘yusluy jnsoUEyUT Uy (njeuIs &) WIP INFN wnyeU essjoUJBo — euejuYs “PUY @P OSEqION \WWaIpU| “inNUISHE}e) & 1S JoWUNIo!dsNs Pie} uy ‘engebeu ‘eel ojunpued ele, ul uoleypu! lushap Won ou ‘jensy ‘ive)$eouns jnoo} Be} ayeoyuind eingay “equnuad 9u nu e naued ‘euaipoo nei olunpueS IN| jwnjeu eeve\Se0uno ap ESUI epuldep ininpueB eljeonps lung (89 no nes inpue6 eySenooM) ‘exeoUe\U unlodaleUl © eilSewes 0 2183 “Weye098 as ino ad ino» -easape founds. Inuguioy —Sysiwised uunpueB ap ueinunoe oun © o1eUIn 89 Jede eolysd #§ eseoniau ajluniseidag “e\siuindo I$ aisiuised yysa6ns ep sianun un-qU! WUIR:} ION, ‘“1Bojoyedousd da ep eoouejew no eiepunjuod ainqas) nu aueo “puiesdns aySiul| 0 &) 'ze}xe e] eonp 9} (BUIs No |nBo|eIp uud) gieoualU elleyPaW JoUeU! INBoleIp nijuad eoyoueg unep 18 greiwaw ezjeue o undnseid aie so\npueB B lewnu syowew ul easensed Jo} eesjolod ‘iollap! eoeoyuelo undnsaud juipueB eejeyeunoe 1S eeonp3, roluly B eulnip gonagueus @iSiuy © ad a}e4016 jejuION eLi04 1S jMIpURB ejeonpa ezeq e) ne ewiouesed dy ap Wezieas ajuew 9120) “ijuju eueLaAns S189 PlUIOA “ayS310 19 elo) JeIe No ‘ewalqod eyuINUE © ad giequeouos few aise eanpueB yo NO ‘alejuaW IuaInd S}@s20N21 juns gjesow elUoieind IS Bjulon “minpUEB tend je vodns #9 1S rajuinsuoo e auniize 0 80 waBsiaiul o-s anges, 120 od ‘piuion a1ew o esuy aundnsaid e\seeoy “eundulosal ‘aje0d 0 18 goIzy gumionsjs 0 enjozip syeod ‘innpUeB jnomnle NO "BeqUI “epUBLENIUS IWeMg eaunds ‘UIeW aes ajiudoidEe Nimic nu este intamplator, totul are o cauza. C&ndva, orice gand va dobandi formé fizicd. Inainte ca o boala s8 apara in corpul fizic, ea apare in mental. Organele interme, glandele, tesuturile si celulele, au psihicul lor care percepe modificarile pozitive ale gandiri S-a constatat faptul c& longevivii sunt oameni care cultiva, constient sau nu, ganduri bune. Ceea ce indienii numesc substanta mintii (kanas) este de fapt o insumare a fortel cerebrale care transforma, prin vointa, gandul in entitate eterna, impunandu-| vibratiei armoniei eterne In momentul in care individul Tsi descopera, prin diverse tehnici, esenta spiritualé, el ajunge la constiinta structurii sale reale gi, prin aceast& cunoastere, se dobandeste de fapt stapanirea logicii mentale. Perfectionarea determina puterea ascetica (muni) si creioneaz puterea gandului. Astfel se _reliefeaza frumusetea vietii, adicd frumusefea spirituala la care se ajunge prin curdtenia inimii, cAci numai din inima izvoraste iubirea de absolut. Cand simtim iubirea in inima noastra intrém deja in armonia creatiei si gustam din spiritualitatea vietii primordiale. Spiritul este singurul viu in fiinta umana. Restul moare De aceea, omul trebule sa dobandeasoa constiinta esentei sale spirituale si s& actioneze numai si numai pozitiv. Prezenta omului in lume este o sansé de reexaminare a atitudinii constiintei individuale faté de Absolut Numai cel care reugeste sd anuleze notiunea eului «inferior, vegetativ, devine stapan pe gand: abia atunci dispare notiunea dualitatii, dea moare o dat& cu implinirea sau neimplinirea ei, gandul nu. Moartea se transforma atunci in nemurire. 12 martie 2000 - 8 martie 2006 CONCLUZII Morfologia si puterea gndini se vrea o lucrare menita sa stimuleze gandirea gi imaginatia noilor cercetatori in domeniul mecanismelor gandirii, ale abisurilor psinicului uman, ale relatillor dintre gandire gi limbaj, dintre gandire i lume, evident, tinand seama de statutul ontogenetic al ‘omului, de psiho-ontica existentei, precum si de posibilitatea patrunderii, prin educarea gndiri, in lumea triadiala, acolo unde se gasesc toate ideile si gandurile omeniri, in Mintea Cosmic, in Memoria Cosmica, in ceea ce indienii numeau akaSa, Lucrarea este grefaté pe trei capitole: Limitele psihologiei; Activitatea bioelectric’i a creierului si morfologia gandiril, Psihologia semnelor i filosofia limbajulu in primul capitol am incercat s& identificém stadiul psihologiei actuale si sa reliefam tendinta spre metapsihologie. Am Incercat o privire sinteticé asupra relatiei dintre mitologle, fllosofie si psihologie; am evidentiat rolul fizict gi fiziologiei In fundamenterea psihologiei, precum si importanta si limitele psihanalizei, relatia dintre Suflet — Creier ~ Psihic, abordata din perspectiva istorica, in scopul gsirii rAspunsurilor care ne framant&. Uneori am incercat 0 paralelé comparativl cu psihologia indiana si am ajuns la Concluzia c& psihologia orientala, in general, cea indiana in special, detaliaza gi explic&a modul in care mentalul functioneaza si modul in care facultétile sale pot fi dezvottate gi exersate, atat atunci cand el lucreaza prin intermediul creierului fizic, cat si atunci cand functioneazé ca un vehicul independent al constiintei. Despre aceste lucruri, psihologia stiintifica nu spune nimic. Ba mai mult, ea nu explic& modul in care se ajunge la dezvoltarea corpului mental, care include concentrarea ce permite emisia de unde-gand, iar apoi formarea si proiectia in spatiu a formelor-gand; nu explica efectele si modalitatile 217612 ajalequil| 'uejoid ynfequay 1S rues infequay ap aye6e) fap! eaaq29 '§ pugquezeld ‘injnfequil| [2 o1GojorzyounaU jnyodns yezyeue we eyepojo, “(uospineg ‘q ‘yeuuag ‘g ‘S95 ‘4 'Sim91“q ‘Aujalaig >} ‘Waeq W) aigadse ayseoe e} auinud no 1daouo9 1S 103) 1ou ew eja0 ‘jajered UL ‘puliuapina ininfequi eeveziueBio | eumonays eued gye ep ad Je! ‘eyed 0 op ad ‘iojauluies e089) IS eaieoiuNWod ep ‘injnfequul eiBojouisd 1S eyoso|y ap aye69) eueiodwis]LO9 ajejedse uignajas es sndoid we-eu ealen je jnjoyideo uy ‘yNPUeD eolpe *«myuBAND Bis NazaUWNG 1§ ‘Nezauuung e| eJa imjUgAND 18 ‘IMUeAND yso} e yndeouL ep ‘oyueno § sep ‘syewajeu! fewnu nu gyeoyIposap ‘aoyqiq jezeue6 enjoadsied 1§ sep “uIpugd eidnse sole ew ($ uewn njnowisd exdnse gonueno enyoedsied eusyuoo as ps eed aunizin eeuewese ou] “Ininpue6 \WeInd 2 SuONISXe s}EYeUy EO adlzy dje}eJe 18 JEP ‘WeWeIDeWy eouejs ‘jdey ep ‘eySeuyep ‘eind pyleIpey) syeyjue ed Injnpues eopuooyisd go erznjouoo sey} ule role aq “eoqueND wn] & BIeUCISUAWIPI) aisaidxa e9 ‘Ie WeIpeWy epulbo aise (eeveyew) eo1zy ean @ye|aRo e gory eave\saylUeW! aise eun ‘gaujodwip ‘to eye ep eun aydru quns nu twin} enop 2189 “golueno eewin| ul goIpe ‘gorzyeu eawn| UL njnpuEs Injnuiiuos eySouyep 9 ydeouco un aise eayeyeIpeU So duu) U! 'BOIZy eaLUN} ap Ul} a9 eINjeoK\dxe nsyUAd yIso|O} yde0u09 un 9js0 eayEW/EUO!SUAUIPHN “B.ASEOU BOUNIZIN Ul "2D imdes weoydxe es yeINgO Wy “INnpIAIpU! Je OUND YodNs 9 afeIpeU) in| aun e I$ uIpUeB \auN eestIsdoosep yeZUONES P-8U A120 eomueNd jWuniZiA enyoadsied wip UeWN ino|yisd wepioge Bs jeoJ80Ul We ‘joyldeo ysa0e U! ‘OU Ul ‘eusayxe |S awWayU Ou}Se0U ISjuUa;ns ezned 2189 erquids inuejd ulp Jojjeynoyip @ “seousqut ex3se0u Joja;dny rpjusysixe ezneo isa ayeudiosipur laijeulBew! eeseuoljoun ian 1$ @yueucdu ajerapisuco ‘annizod sojunpueB & }g09p [9 Ul BaeU! WayWJed @| es eingay) nu IS ENSeOU eojejeuidoid 2js2 jnjejuau ‘eyno0 siz-ese leIBoloulsd © ezeq ap ewoKXe o 1S aoyiiuNs Je\BojoUJsd & ey) Bye © Jensjes we pow jse0e ul ‘In je fequil| UN ave yeIdao1ayUN $ siwisuen y syod ‘opion ‘glen ep ‘eisixe ‘aiSalen [e g9 imdey aidsap ‘nj eeueind 18 Beso oldsep ‘IninpUEB ® 18 tuipue6 eaun) aidsep o1wiu unds au nu aoyljuins Joliznjouoo e 18 soja |VaWLedxe eayeyuolew eo 12}2)SUO9 Uy Upues Jo\ndy I$ soNBe1 ‘iomiouny ‘iolessooid & ‘wipueB © aiBojoyisd wnyonys e@ ‘sjewelqoud enjozes eauipue6 8429 UJ Injnpow e ‘eoIYlsd jeiBieUe 2 ‘eleIqaie9 JOjapun & ‘o's njnuewous einjeu 18 eaexeldwod Wenaie! BS ‘Bouajac!q eayeyAjoe ey 1S Injnialaio e eyeuorouny “ieinjonys wezueBio je ejeiue6 apidiouud e| auinud M9 WuNWE| BU eS JeJ80U! We ealiop Je Injoydeo Up 2}8 jnyeyns no imwuids ‘eeuBew NO geusW eawn| ‘easpUeB no jnjoslelul EpuNjucD 9s {JeYNS 29 jnlo 1S 4o;eaV0 JuIds eo NWO EzeEaIdiaquI PUD founye gluapIAe aUIASp eysuELodWalUD erzNJUOD yeyns €0 sajaluy ‘eurepou ssiieusisixe ajjosoly ul aIeuojep aiseBas sJeIUBLO |s9eS eIa}xa} B20) 'yB\jey IEW Bye) aseqoA au a1e0 eidsap ‘geen jnuio \§ — eayeyjeuosied ain\suco @1e0 — aieoueyu einoiyen Jen s0jeo eWNs ed safejul Wo ayjuy ejusvayip oun eluaysixe ayupe nu ‘auy Ut ‘aLeliul ‘8P WIUIW HoJ8 UN Nd gUeOSIad S910 ap em! y ajeod-aleo {8 ajunion| 8720} auljuos axed ‘eyq\eyU une e ayowau! EyeuNuIW ‘eor-eyseyP JojojeUe ejuaysixe a\dso0e es Rain ‘nu ‘}ySIeAeIg "3 ep esuosep ye|dwWoo |p 1S sowNy 9p yeIe ‘eleivaw unue|dqns nsjed 2ja9 UIp 912094 UL BieIn ap eoidy aiduiexe yoep uns nu eieo IS ‘Ja0 wuNSos0 Je! ‘ueyoRAep Neewnusp IUSIpUI 89 2ee0 ANU! ‘aolueNd JojlidiouLd ezeq ‘ed ‘oulpnyyjiwiis 0 eovesou nu JeopW jou i eo1Zy eaLeOW gdnp jejuaw ninuejd ejein eydesse nu ‘pons efunysuoo 2] S008 ap aE}!EPOW 29 ‘PIOSPed EaseoUUAp! IS latieypaW Pauepunjoide poidxe as nu ‘onuenogns InlusWOp ap ul} aeD “unpug6-s0japun & eyansuodu! 18 eiUaRSUOD eiayuIsUE apsecrete si limbajele naturale, cu scopul de a identifica, daca nu ¢ prea mult spus, relatia dintre gandire si limbaj, precum si limbajul specific gandirii si gandulul. Apoi, pornind de la morfologia gi legile limbajulul, am ajuns cu analiza la sintaxa gandurilor, la limbajul_gandiri, la originea limbajului si ‘semantica teleologica gi, in fine, la o analiza comparativa, in loc de incheiere, a psihologiei rationale si a celei populare, dupa ce am prezentat importanta limbajului sia simbolismului geometric. Gandurile, izvorate din abisurile fiintei care, in plan ontologic, tin de lumea triadial8, ca modalitati de a intelege Si cunoaste lumea, sunt de fapt stari interne ce explicd $i Controleazé comportamentul. Natura, energia, vibratia $i mesajul lor definesc individualitatea si tocmai de aceea s-a pus ¢4 daca limbajul este reprezentational, gandurile sunt reprezentéri interne ale lumii externe care au anumite continuturi informationale si energetice. Culmea este c& psihologia stiintifica se multumeste doar cu aceasta Constatare, transformand-o nejustificat intr-o axiomat a avea un gand inseamna a avea o relatie cu un anumit continut, Care este ins& izvorul real al gandirii si in ce consta semnificatia acestor continuturi, ramane o intrebare fara rspuns multumitor. Salvarea vine din partea psihologiei orientale, care nu numai cd a dezvoltat cu mii de ani inainte tehnici Speciale de introspectie, dar a si expus o psihoonticd structural a genezei, ierarhiei, puterii gi efectelor gandiri relevand tehnici de educatie a acestela, regasite in spatille psihologiel stiintfice. Oupa analiza cunoasterii de sine si patrunderea in abisurile personalitatii am considerat necesar sd prezentim suportul ontologic al relatiei dintre normalitatea psihica si boala mintalé si sd reconsideram raportul dintre personalitate si suffet, din petspectiva psihologiei indiene 280 incununarea intregului nostru travaliu se regaseste in subcapitolul Remedii pentru acuratetea gandirii, care tine si locul de incheiere a primei din cele trei lucrari care vor aparea cat mai curand si care, sperm noi, vor aduce lumina pe cararea sinuoasa a Puterii gndului, intr-o lume in care totul se desfagoara in zig-zag