Alexandru Marghiloman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search
Alexandru Marghiloman

Date personale

Născut 4 iulie 1854[1]

Buzău, Țara Românească[*]

Decedat 10 mai 1925 (70 de ani)[2]

Buzău, Regatul României

Căsătorit cu Elisa Știrbei

Cetățenie România

Religie Biserica Ortodoxă

Ocupație diplomat
om politic
avocat

Prim-ministru al României

În funcție
5 martie 1918 – 23 octombrie 1918

Precedat de Alexandru Averescu

Succedat de Constantin Coandă

Senator al României

În funcție
1914 – 1922

Circumscripția Buzău

Ministru al Afacerilor Externe

 În funcție
7 iulie 1900 – 13 februarie 1901

Precedat de Ion N. Lahovari

Succedat de Dimitrie A. Sturdza

Membru al Camerei Deputaților a României

Partid politic Partidul Conservator

Alma mater Colegiul Național „Sfântul Sava” din

București

Modifică date / text

Alexandru Marghiloman (n. 4 iulie 1854,[1] Buzău, Țara Românească[*] – d. 10 mai 1925,
[2]
Buzău, Regatul României) a fost un om de stat conservator român care a îndeplinit funcția
de prim-ministru al României în anul 1918 (martie–noiembrie) și a avut un rol decisiv în
timpul Primului Război Mondial.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Alexandru Marghiloman s-a născut la 4 iulie 1854 în Buzău într-o familie burgheză rurală.
Tatăl său, Iancu Marghiloman, era un mare arendaș al Țării Românești, iar mama sa, Irina
Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Despre Iancu Marghiloman, Duiliu
Zamfirescu avea să scrie: "colon californian, arendaș, antrepenor, vânător de Bărăgan,
jucător de carți, prefect – în cele mai bune relații cu lumea din București; miniștri, deputați si
senatori, și cu lumea din provincie; alegatori, subprefecti, hoți de cai".

Studiile și cariera[modificare | modificare sursă]

Alexandru Marghiloman a urmat Colegiul Sfântul Sava din București, iar apoi se va înscrie
la Facultatea de Drept și la Înalta Școală de Științe Politice din Paris. După absolvire, în
1879 Alexandru Marghiloman va fi procuror și mai apoi judecător la Tribunalul Ilfov. În 1881,
va demisiona pentru a deveni avocat, pentru ca trei ani mai târziu să fie numit avocat al
statului. La 6 noiembrie 1884, Alexandru Marghiloman este ales deputat în Colegiul I Buzău.
În 1890 Alexandru Marghiloman s-a căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu
Știrbei și sora Prințului Barbu Stirbey; cei doi au divorțat mai târziu, Elisa căsătorindu-se
cu Ion I. C. Brătianu.
Conservator și germanofil în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să
devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, în primăvara lui 1918, când, abandonată
de principalul aliat din zonă, Rusia bolșevică, România a trebuit să accepte o pace
nefavorabilă cu Puterile Centrale. După ce a negociat pacea de la Buftea-București,
Marghiloman a trimis trupe române la Chișinău pentru a stabiliza fosta gubernie țaristă
devenită atunci Republica Democrată Moldovenească. După ce Sfatul aceasteia a
votat Unirea Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru
recunoașterea acesteia.[3]
Cultură populară[modificare | modificare sursă]
Marghiloman era un împătimit crescător de cai. La conacul său din Buzău, Vila Albatros, a
pus bazele unei crescătorii de cai de rasă, iar numele vilei provine de la numele calului
preferat al omului politic.[4]
De numele său se leagă marghilomana, o rețetă de cafea cu rom sau vinars, creată, conform
unor legende, cu ocazia unei vânători la care a participat. Conform legendei, Marghiloman
era un mare băutor de cafea, și când, în timpul unei vânători, i-a comandat valetului una,
valetul nu a mai găsit apă și a făcut cafeaua cu vinars.[5]

Numismatică[modificare | modificare sursă]

La 1 iulie 2019, Banca Națională a României va pune în circulațție, în atenția colecționarilor,
un set de monede „cu tema Desăvârșirea Marii Uniri – Alexandru Marghiloman.” Emisiunea
numismatică este formată din trei monede: o monedă de aur, cu valoarea nominală de 100
de lei, având titul de 900‰, o monedă de argint, cu valoarea nominală de 10 lei, av\nd titlul
de 999‰ precum și o monedă din aliaj comun, cu valoarea nominală de 50 de bani. [6]
Tirajul acestei emisiuni monetare este de 300 de seturi. [6]