Propaganda și știrile false. Ce înseamnă și de ce sunt periculoase?

1.Cum recunoaștem o știre falsă?

a) O cale de a te asigura, că știrea pe care o citești nu este falsă este să folosești Google pentru a
vedea unde a mai apărut informaţia respectivă. În special secţiunea Google News îţi poate fi de
mare ajutor, însă, cum multe dintre știrile false care circulă pe internet pleacă de la imagini
contrafăcute, la fel de util îţi va fi să folosești Google Imagini pentru a verifica unde mai apare
pe internet imaginea respectivă și în ce formă. Astfel vei putea identifica extrem de ușor
imaginile trucate și uneori e posibil chiar să le afli istoria. Compară de exemplu imaginea
aceasta cu nenumăratele surse străine în care apare aceeași imagine însă complet diferită.

2. Am putea să nu mai avem afișate știri false?

b) Din păcate, internetul este plin de informații false și noi, oamenii, nu putem să facem un clean
total la informațiile false, ele fiind foarte multe, însă odată ce am întâlnit o informație falsă sau
o informație necorespunzătoare subiectului, am putea s-o reportăm sau chiar să o blocăm, în
nici un caz să nu o repostăm la noi pe profil, deoarece odată ce am repostat-o, am virusat și
prietenii noștri cu o informație falsă.

3. Cum acționează propaganda?

c) Se joacă cu emoțiile umane - teama, speranța, furia, frustrarea, compasiunea -
pentru a îndrepta publicul către scopul dorit. În cel mai profund sens, propaganda
este un joc al minții ce exploatează temerile și prejudecățile oamenilor.
Propagandistul știe cum să adapteze mesajele media în funcție de emoțiile publicului
pentru a declanșa exaltare și surescitare ce anulează gândirea critică. Prin activarea
emoțiilor, destinatarul este manipulat emoțional de mesajul propagandistului. Ce
emoții sunt importante pentru cei care creează propaganda? Teama, mila, furia,
surescitarea, compasiunea, ura, resentimentul - toate aceste emoții pot fi intensificate
de folosirea unor cuvinte și etichete potrivite.
4.Cum atacă propaganda?
Propaganda poate servi ca o formă de război politic și social pentru a identifica și a defăima
oponenți. Poate pune la îndoială legitimitatea, credibilitatea sau chiar caracterul și ideile
adversarului .Întrucât oamenii sunt atrași în mod natural de conflict, propagandistul poate să se
folosească de controversă pentru a obține atenție. Prin atacarea oponenților se încurajează o
gândire tranșantă - de tip ‘alb/negru’, ‘noi vs. ei’ - care anulează gândirea bazată pe informații și
idei complexe.

5.Propaganda exploatează emoțiile oamenilor?

Tehnicile propagadistice se bazează exclusive pe manipularea emoțiilor oamenilor în detrimental
rațiunii. Să controlezi emotional o mulțime este mult mai ușor decât să îi controlezi rațiunea.
Temele sunt alese astfel, încât să-i provoace celui care citește-privește :
Teamă- de exemplu, prin înocularea ideii că statul este ținta dușmanilor și există un pericol real de
atac, război sau destabilizare economică;
Furie- se promovează intoleranța față de persoanele sau grupurile considerate asociate cu
‘’inamicul’’;
Compasiune- prin istorii umane sunt prezentate cazuri sfâșietoare, care ar avea legătură cu
atrocitățile inamicului, pentru a genera compasiune și, în același timp, furie.
Resentimente față de trecut- în special în statele post-sovietice, este elogiată ‘’epoca de aur’’ a
socialismului, pusă în contrast cu lacunele sistemelor democratice.
Speranță- subtil, consumatorului de presă i se strecoară ‘’soluția’’ sau alternativa ‘’dezastrului’’.

Despre propagandă se spune că este un joc al minții care exploatează temerile și

prejudecățile oamenilor. Mesajele sunt construite astfel, încât să declanșeze emoții
puternice, care anulează gândirea critică.