Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 1
reactantii de faza 1 – sb sunt mult mai toxice decat cele initiale ( prin oxidare, reducere, hidroliza)
Intox cu nitriti – “albastru avatar” – nitrit – conservant ; cei care fac carnati etc – “mai gresesc formulele”
RA paracetamol – incep de la 2.5 g; >5g – poate hep fulminnata; peste 7 g posibil deces
Pe cale cutanata – decontaminare ext – jos haine si spalat cu apa si sapun; pentru mucosae -SF 1.5l /
ochi ( conjunctive)
Dig – prod vv, decondaminare gastrica (lavaj; nu la astia cu soda caustica; urmeaza carbunele activat ; nu
lasa sa se abs toxicul)– decontaminare interna
Hipoterminae factor de progn negative pentru orice patol mai putin IMA ?
Cea mai frecventa cauza de obstructive respiratorie – baza lb- se face hiperextensia capului – nu se face
la cei cu suspiciune de lez cervicala) – relaxare musc bucala
Ventilatie pe masca cu balon – se face doar 20 de minute pentru ca patrunde aer in stomac -> dilatatie
acuta ; se face in asteptarea IOT ; se poate face o apasare cricoidiana – pune p pe esof, nu patrunde la
fel de mult aer
Persoana inconstienta, apnee fara puls carotidian bilateral (9 poate trompus unilateral), alternative (
daca simultan ! vasovagal) -> dg + pentru stop CR
Masaj cardiac extern – asigura doar 30% din debitul cardiac de repaus ; tx fct ca o pompa – fr costale –
scad pompa tx
Torsade vf – K, digitala, alcaloizi digitalici ; trat : sullfat de Mg – cele mai puternice blocante A-V
Mioza – opiacee
Sirop de ipeca – cel mai puternic emetic (“ nu l am vazut aici in viata mea si nici in alte spitale “ )
SNG – se abs ce are acolo(=lavaj gastric - daca nu depaseste 24 h se ace lavaj; CI : stare de constienta
alterata – risc de aspiratie), apooi 400 500 ml lq cald – pentru ca riscc hipotermie la rece
NaHCO3 – pt barbiturice – fenobarbital – T1/2 = 147 ore + ca se abs tubular ; medicamentul inhiba
treaba asta ; se administreaza lent pentru ca se formeaza CO2 so nu are timp mec tampon – actioneaza
pe centrul respirator – stop
Hemodializa -pentru alcooli grei - pentru ca sunt mari ca GM + dau IRA si oricum e nevoie
Hipertermine maligna – ATI – halotan - >40 grade, rigiditate musc resp – nu fct ventilatia ; psihiatrie –
ADT – dantrolene -cel mai puternic decontracturant
Curs 3 diagnostic
Heroina – se incalzeste in lingura (=> temperature mare ) + sare de lamiae ( => acid citric ) + SF cele 2
– necroza endo pe vena
Spectrofotometria de abs atomica – singura Fidela pentru metale grele (aia in UVm izerie)
reflex pupilar fotomotor (RPF) – se pastreaza in coma toxico- metab ( imp pt DD) ; preenta lui apropae
certifica tox- metab; EXC ! – anticolin, glutetimida
Colchicine a- antigutos
Arsenic – enterita, vasodil ( splanhn – pana le rupe – hemor int), nevrita optica
Sinucigasi – metoprolol – beta bloc – hT severa ( pustin 20 de ani, parasite , degeaba dai Adr ca creste
excitatia, nu forta de contractie )
in acidoza nu e responsive
Deferoxamine – chelare Fe – coloreaza urina in negru fe ; cx asta coloreaza urina rox rosu
pH< 7 – sever
toti alcoolii in transformarea lor cresc anion GAP ( prima reactive – aldehida, a doua – acid )
!! criza colinergica –( ca o stropitoare) H secr exocrine – ca e sdr muscarinic , imp de dif de sdr narcotic (
heroina etc ) pentru ca sunt asemantoare
Antidot – flumazenil – e antagonist – dezaav – t1/2 f scurt ( poate reintra in coma) = 1-2h; CI : cand e
dependent de BZD – ii inducem sevrajul
BBT scad motilitate dig -> decontaminarea gastric ace se face in mod normal la 4 6 ore, aici se poate face
la 6 8
Exsorbtie = carbunele actiat poate sa abs BBT din vasele gastrice – ca o dializa
Itox ac cu ADT
Anticoloinergice
Riscul de aritmie e mai crescut ca cat e mai mare acidoza, frecventa V e mai mare
Intox ac cu neuroleptice
Sdr extrapyramidal ?
Akatizie ?
Antidot – dantrolene
Nu au antidot
Intox ac cu opiacee
Antidot – naloxone
Complicatii :
- Sdr de aspiratie
Sdr de intrerupere
Curs 7
Vit B6 si izoniazida sunt asemanatoare structural ; enzima care actioneaza pe B6 va actiona pe M - >
metabolit intermediar cu afectarea F, rin ; si pentru ca nu mai actioneaza pe B6 => nu mai formeaza
GABA ( status epilepticus) – deci domina S - midriaza , HGlc
+ acidoza metabilica
Triada – convulsii ( nu se face gaba) acidoza (consecinta c onvulsii – se f ac lactic) , coma ( hep)
Fenobarbital, fenitoina ( doar inj ultima; primul – e uleios – doar i.m) – au actiune inductoare enzimatica
-> creste formarea de metab intermediary cu afectare rin, F
Antidot - piridoxina – 5 g initial, apoi la 30 min ; nu opreste convulsiile, dar cumva scade acidoza ( care e
refractara la NaHCO3
Intox ac cu anticolinergice
Sb insecticide – oxomii – lipofile – se elibereaza lent in timp – supertodxic ( ex cu tipul care a baut –
salavt – la o luna dupa s a ridicat sa se imbrace -stop CR)
Muscarinic – secretie
IResp mixta
Antidot – atropine – bloch R Musc – singurul care aoara musc resp; ii dai pana cand frecv card aj la 100
110 bpm; cand revine bradi – iar atropine ; poti sa ajungi sad ai 6-10k fiole / luna
Reactivatori de colinesteraze – oxime – act doar pe cx definitive ) fosforilate ) ; fct doar in primele 12 ore
, dupa imbatraneste cx; se da doar dup ace s a inceput atropine
Intox ac cu paracetamol
Z1 – insidious
Intoxicatia ac cu salicilati
Stimulare direct centru resp – creste sensib la CO2 – Hevnt (ca un catel) – alcaloza resp – acidoza metab
Aspirina- exista in sg in f ionizata (i) si neio (ni) – f ni patrunde in creier ( trece BHE ) – putin – iritabilitate,
confuzie; mult – coma
Si prin gradient de c% f ni trece din creier in sg ( dela alcalinizare formezi forma ioniazata ) => bolnavul
se rtrezeste
Curs 5 intox ac
M sau nonM
1. Hc - de tip accidenta.l; sb volatile -> intox dig, resp ; in gen – deprimante SNC
NACC – precursor glutation ( care nu trece mb cel hep); adm p.o, i.v ; antidot – CCl4; Nacc – trece mb
hep
Dioxina – ag. Orange – sint si fol de americani in razboiul din Vietnam ; ierbicid ; la om nu s a observant
toxicitate, dar are ef teratogen, afectare cr hep, carcinogen
Cloracnee- chisturi sebacee galbene – 1-3 ani; nu exista trat etio, ci doar grija la suprainfectie
Hepatotoxice
- hidrocarburi, CCl4, solventi, benzen, bromoform, cloroform, etanol
- medicamentoase
- narcotice inhalate
- antidiabetice orale
- antituberculoase HIN
- paracetamol (acetaminofen)
Nefrotoxice
- industriale
- hidrocarburi, CCl4- necroza tubulara acuta, solventi, metale grele, Pb,
arsenic, Fe
- medicamentoase
- captopril → genereaza proteinurie
- salicilati → tub proximal
- antinevralgice (paracetamol?)→ necroza papilara
- sulfamide → nefrita interstitiala
- CO, metanol, sdr. neuroleptic malign: rabdomioliza
mioglobinurieIRA
- penicilina, cefalosporine, aminoglicozide
- methanol
- etilenglicol (necroza tubulara acuta prin oxalat de Ca)
- Pb (leziuni tubi proximali/ansa Henle, sdr. Fanconi)
- Arsen (necroza acuta tubulara)
- Edetat (lezare tubulara proximala)
Hipertermie
- cresterea temperaturii > 39 - 40°
- uzual: salicilati, streptomicina, antihistaminice, L dopa, α metil dopa, fenitoina
- ocazional: cimetidina, alopurinol, HIN, streptokinaza, rifampicina, cocaine
Hipotermie
- etanol (hipotermie vasodilatatoare + afectarea centrului termoreglarii)
- opiacee (deprimare centru termoreglator), barbiturice
- fenotiazine (din homeoterm devine poikiloterm; hipotermie controlata )
- CO (vasodilatatie cutanata)
Tulb digestive - colchicina, COF, arsenic, Fe, ciuperci
Coma
Substante ce pot genera coma:
- deprimante SNC:
- benzodiazepine (anxiolitice/ tranchilizante), barbiturice, opiacee,
antihistaminice, etanol, metanol, etilenglicol (prin metaboliti – glicolat,
glioxalat)ADT, fenotiazine
- salicilati
- compusi ce produc hipoxie:
- gaze inerte : CO2, metan, azot
- hipoxie celulara:
- de transport (CO, methemoglobinemie)
- citotoxica ( cianuri, H2S)
- edem pulmonar necardiogen : opiacee, salicilati (efect toxic pe
endoteliul capilar pulmonar), barbiturice, etilenglicol, EPA toxic la 300-500 ppm H2S
Anticolinergic
- Tegumente/mucoase uscate, hipertermie (impiedica transpiratia), eritem,
sete, midriaza, retentie urinara, constipatie, delir, halucinatii
- anticolinergice, antihistaminice, ADT
- midriaza
Etilenglicol – ala cu formare de acid oxalic ; antidot – etanol; se mai dau B1 B6 ( accelereaza
metabolizarea metabolitilor ; cofactori pentru ddetoxifierea glioxiltului)- nu acid folic,
leucovorin; formare de oxalate de calciu – scade calciu
Cianuri – antidot : nitrit de amil – inhalator, nitrit de sodiu, tiosulfat – iv lent; hidroxicobalamina
= B12 , cobalt EDTA = chelator
Nitrit de amil, sodiu – H2S
Sindroame toxice
- colinergic
- muscarinic (hipersecretia exocrine) – bronhospasm, bradicardie,
hipersecretii ale glandelor exocrine: salivatie, lacrimatie, diaforeza,
bronhoree, rinoree, diaree, emeza, pupila punctiforma
- intoxicatii cu:
- inhibitori de colinesteraza
- carbamati
- COF
- Muscarina (intoxicatia cu ciuperci)
- nicotinic
- HTA, tahicardie → ulterior fasciculatii musculare, rigiditate,
paralizie musculatura striata → musculatura respiratorie → stop
respirator
- Organofosforice, carbamice;
- Anticolinergic
- Tegumente/mucoase uscate, hipertermie (impiedica transpiratia), eritem,
sete, midriaza, retentie urinara, constipatie, delir, halucinatii
- anticolinergice, antihistaminice, ADT
- midriaza
- Narcotic (opioid)
- Deprimare respiratorie centrala, bradipnee, mioza, hTA, colici
abdominale, constipatie, bradicardie
- morfina, heroina, codeina, pentazocina
! Dg dif cu sdr muscarinic; daca are fen secretorii vizibile- sdr muscarinic,
daca nu, opioid;
- Sindrom de intrerupere/ sevraj
- Agitatie psiho-motorie;
- alcool, barbiturice, benzodiazepine, opiacee
- midriaza, diaree, tahicardie, lacrimatie, hipertermie (interfera cu met.
oxidativ)
- agitatie marcata, anxietate, colici, halucinatii
- insomnie, somn agitat, dureri musculare/ osoase, anorexie, deshidratare
- Sindrom simpato-mimetic
- cocaina, cofeina, amfetamina, fenciclidina,
- agitatie, frecventa motorie, tremor, hiperreflexie, hipertermie
(hiperreactiv), convulsii, tahicardie, HTA