GIIH]II RODABI

Gramatica fanteziei
Introducere in arta
de a niscoci poveEti

Traducere din limba italiand gi note

de George Anca

A
EDITURA
ART
 ffixxpr*ns

1. Prefald 7

2.Piatrat:r lac . 13

3.CuvAnfuI,,ciao".... 21

4. Binomul fantastic 25

5. Lumini gi pantofi 31

6. Ce s-ar int6mpla dac5 37

7. Bunicul lui Lenin 41.

8. Prefixul arbitrar 43

9. Gregeala creativd 47
10. Jocuri vedri . 51

1L. Utilitatea lui Giosud Carducci 55

l2.Creareaurvi'limerick. . . 59

13. Crearea unei ghicitori . . 63

14. Falsa ghicitoare 67

15. Basmele populare ca materie prim[ 69

16. Greqind povegtile 73

17. Suhta Rogie in elicopter / /

18. Povegtile pe dos 81

19. Ce seir:rtAmpl[ dupi . 83

2}.Salatdde poveqti 87

21. Basme calchiate 91

22.Cdrflelui Propp 97
 23. Franco Passatore
-pune cdrflle de joc in poveste,, 1,0g
24. obligatorie.
Basmin cheie Ug
25. AnahzaBefanei 1,17
26. Omulelul de sticld
I21
27.Pian-Bill ... 723
28. AmAnca gi,,jocul de-a mAncatul,, . 1.27
29. Povegti la masd 1L3ll
30. Cdldtorie in jurul casei mele 135
31. Jucdria ca personaj 143
32. Marionete gi pXpugi 149
33. Copilul ca protagonist 155
34. Povegtitabu .
159
35. Pierino gi plastilina 165
36. Povegti amuzante
179
37. Matematica poveqtilor .
181
38. Copilul care ascultd povegti 1.87
39. Copilul care citegte benzidesenate 193
40. Capr a domnului Seguirt 197
41. Povegti pentru joace . .. . 203
209
43. Jocuriin pddurea de pini 213
44. Imaginafle, creativitate, qcoald
221
45. Fige. aa^
ZCJ
Novalis 233
Dubla articulare. 234
CuvAntul care joacd 235
Despre g6ndirea,,in peredri" . . . 237
tnstrdinarea 238
,,Percepfasubliminali". ... 238
Fantezie gi gAndire logicd 239
Ghicitoarea ca formd de cunoagtere .
. 240
Efectul de amplificare 242
Teatrulcopiilor :... 243
Merceologie fantasticH 244
Ursul de cArpd 245
Un verb pentru a ne juca 247
Poveqtilematematicii. .. . 248
' Ap6rarea Motanului incd\at 249
Activitate expresivd qi experienln gtiinlificd 254
ArtH qi $tiinp 254
 X. Piatta Tn lac

O lac stArnegte cercuri concentrice

piatri aruncati intr-un
care se ldrgesc pe suprafala apei, legAnd in miqcarea 1or, la
distanle diferite, cu efecte diverse, nufirul qi trestia, b5r-
cula de hArtie gi barca pescarului. Obiecte ce stiteau acolo,
fiecare inchis in sine, in pacea ori in somnul lui, sunt parci
rechemate la viald., obligate sd reacliot1eze, sd intre in re-
lafie'unele cu altele. Alte miqcdri invizibile se propagi in
adAncime, in toate direcfiile, in timp ce piatra se prdvileqte
rdscolind alge, speriind peqti, pricinuind noi gi noi tulbu-
rdri moleculare. CAnd atinge apoi fundul apei, rdscoleqte
mAlul, izbegte obiectele ce zdceau uitate acolo, dintre care
unele sunt scoase la ivea16, altele acoperite pe rAnd cu nisip.
Nenum5rate evenimente (sau microevenimente) se succed
intr-un timp foarte scurt. Desigur, chiar dacl ai avea timpul
necesar qi dorinfa de a o face, tot nu le-ai putea inregistra pe
toate, fird omisiuni.
Tot astfef un cuvAnt, aruncatin minte laintAmplare, Pro-
duce valuri la suprafa![ qi in adAncime/ provoacd o serie
infinitl de reaclii in lan! antrenAnd in cdderea lui sunete qi
imagini, analogii qi amintiri, sensuri 9i vise, irtr-o migcare
ce implicd experienfa, memoria, fantezia gi inconqtienful gi
care e complicatd de faptul cd mintea ins5gi nu asistd pasivl

13i
&ramatica *amterlei

la reprezentatie, ci intervine continuu pentru a accepta gi a

respinge, a uni gi a cenzura, a construi gi a distruge.
Iau drept exemplu cuvAntul ,,piatrd". Cdzdndin minte,
acesta atrage dupd sine, sau izbegte, sau evitd, in sfArgit se
pune in contact in diferite feluri cu toate cuvintele care in-
cep cu p, dar nu continud.cuia, precum ,,pdpddie", ,,pdce;",
,,plJlnn"; cu toate cuvintele care incep cu pia, ca ,,piazd",
,,piald", ,,pialal", ,,pialist", ,,pialetd", cu toate cuvintele care
rimeazl,in -atrd, ca ,,gattd", ,,vatrd", ,,lattd", ,,natrd", ,,ido-
latrd"; cu toate cuvintele care-i stau aldfuri, in depozitulle-
xical, ca semnificafie :,,bolov arr",,,rrrarmLttd",,, cdtdmidd",
, rtocd" r,,tllf" r rrtravertin " r,, $t esie",,, gr anit" etc.
Acestea sunt asocialiile mai lenege. Un cuv6nt izbeqte un
altul prin inerfie. E greu ca aceasta sd fie indeajuns spre a
isca scAnteia (dar nu se qtie niciodatd).
CuvAntuf intre timp, se precipite in alte direcgii, se afundi
in lumea trecufului, scoate Ia iveald prezente din adAnctiri.
Din acest punct de vedere, ,,piaitra" inseamni pentru mine
Santa Catarina del Sasso, un sancfuar perpendicular pe lacul
Maggiore. Mergeam aici cu bicicleta. Mergeam impreund cu
Amedeo. $edeam sub un portic ricoros si bem vin alb gi si
vorbim despre Kant. Ne htaheam qi in tren, eram amAndoi
sfuden(i navetiqti. Amedeo purta o manta lungd, albastrd.
in unele zile, sub manta se intrezirea profilui cutiei viorii
sale. MAnerul cutiei mele era rupt, trebuia s-o port sub braf.
Amedeo s-ainrolat la vAndtori de munte gi a muritin Rusia.
Alti datd am ajuns la figura lui Amedeo ficAnd o ,,cer-
cetate" asupra cuvAnfului,,cdrdmid A", care-mi amintise de

i;
 P&a*rm irx lac

cdrdmid5riile joase din cAmpia lombardd 9i de lungi plim-

bdri prin ceald sau prin plduri. Eu qi Amedeo petreceam
adesea dupi-amieze intregi in pldure vorbind despre Kant,
despre Dostoievski, despre Montale2, despre Alfonso Gatto3.
Prieteniile de la gaisprezece ani sunt acelea care las6 in via-
[d urmele cele rirai adAnci. Dar nu despre asta e vorba
aici.
Vorbeam despre felul in care un cuvAnt, ales 1a intAmplare,
poate funcliona ca un cuvAnt magic pentru a dezveli cAmpu-
rile memoriei care zdceatsub pulberea timpului.
La fel aclioneazdsavoarea madleneitr memoria lui Proust.
$i, dupd el, toti ,,scriitorii memoriei" au invdlat (chiar prea
mult) sd asculte ecourile ingropate ale cuvintelor, ale miro-
surilor, ale sunetelor. Dar noi vrem sd inventim povegti pen-
tru copii, nu sH scriem povestiri pentru a recupera 9i salva
viala noastrd pierdut[. Totuqi, din cAnd fir cAnd, 9i cu copiii
este distractiv gi util jocul memoriei. Cutare cuvAnt ii va pu-
tea ajuta sd-qi aminteasci de ,,cAndva, demult. ..", sd se re-
g5seascd in timpul care trece, si mdsoare distanfa dintre azi
gi ieri, degi pentru ei, din fericire, existd puline ,,ieri", qi nici
acelea suprainclrcate.
,,Tema fantasticd", in acest tip de cercetare care pleacd de
la un singur cuvAnt, apare cAnd se cteeazd apropieri stranii,
cAnd in complexele miqciri ale imaginilor gi-n interferenlele
lor capricioase iese la lumini o inrudire neprevdzut[ intre
cuvinte care aparlin unor lanfuri diferite. ,,C[rdmidd" a adus
2 Eugenio Montale (1896-1981), laureat a1 Premiului Nobel pentru
literaturd in1975.
3
Alfonso Gatto (1909-1976), poet, ziarist, prozator italian.
 i

i &ramxtl*a fxmtmxiei
t.........................
i

cu sine:,,piramidd ",,, ctisalidd",,,pdldmidd",,, Atlantida,, .

Cdr5midi giAtlantida ni se prezintdca o pereche interesantd,
chiar daci nu atAt de frumoasd ca ,,intAlnirea intAmpldtoare
dintre o magind de cusut gi o umbreld pe o mas6 de disectie,,
(Lautreamont, Cfrnturile lui Maldoror). in confuza asociere a
cuvintelor evocate pAnd aici, ,,cdrdmidd" este - fal6 de ,,pi-
ramidd" - ceea ce ,,piatrd" este fa!5 de ,,vattd". Vioara lui
Amedeo adaugi probabil un element afectiv qifavorizeazd
nagterea unei imagini muzicale.
Iati casa de muzic6. E ficuti din cirimizi muzicale, din pietre
muzicale. Perefii ei, b5fuli de ciocdnele, scot toate sunetele po-
sibile. $tiu cd un do diez e deasupra divanului, fa-ul mai acut
este sub fereastrd, podeaua e toatd in si bemol major, o tonalitate
afAfdtoare. E o minunatd uqd atonali, seriali, electronicl; ajunge
s-o atingi cu degetul ca sd se iveascd o intreagd operd ca No-
no-Berio-Maderna. Una care sd-l entuziasmeze pe Stockhausen
(intr6nd ?n imagine pe buni dreptate in fafa altora din cauza ace-
luihaus, ,,casd", incorporat in nume).
Dar nu e vorba numai de o casi. E o intreagd.lard. muzicald
care confine casa-pian, casa-celestd, casa-fagot. E o fard orchestri.
Seara, locuitorii, ficAndu-gi ,,casele" sd cAntq dau tofi impreuni
un frumos concert ftrainte de a merge la culcare. ln pline noapte,
in timp ce toatd lumea doarme, un prizonier cAntd din gratiile
celulei sale... etc.
Povestea, acum, gi-a dat drumul.

Md gAndesc cd prizonierul
intrat in povestire grafie rimei
a
,,cdrdmid6" - ,,fitid6", de care nu luasem notd in mod con-
gtient, dar care evident stdtea la pAnd5. Gratiile s-ar spune,
. erau o consecinfi evidentd. Dar nu cred. Trebuie sd mi le fi

i16
 Ffratra ?n lac

sugerat mai curAnd amintirea, iviti fitgitiv, a titlului unui

vechi film: inchiso area fdr d gr atii.
Imaginafia poate urma acum o altd cale:
Cad toate gratiile tuturor fi:rchisorilor lumri, ies tofi. Chiar gi hofii?
Da, chiar gi hofii. inchisoarea produce ho[i. Gata cu inchisorile,
'
gata qi cu hofii...

$i aici pot observa cum, in procesul aparent mecanic, se

imprimd ca intr-un tipar, ba chiar modificAnd insugi tiparuf
ideologia mea. Aud ecoul lecturilor vechi qi recente. Lumile
celor excluqi cer in mod imperios sd fie numite: orfelinate,
case de corectie, aziluripentru bdtrAni, ospicii, sdli de curs.
Realitatea irupe in exercifiul suprarealist. Se prea poate ca,
la urma urmei, dac6,lara muzical5 va deveni o povestire, sd
nu fie vorba de o fantasmagorie evazivd,, ci de un mod de a
redescoperi gi reprezenta in forme noi realitatea.
Dar explorarea cuvAntului ,,piatra" nu e incheiati. Tre-
buie sd-l respingem ca unitate care are un anumit infeles
gi sunet, sd-l descompunem in literele lui, si descoperim
cuvintele pe care le-am exclus succesiv, spre a ajunge la pro-
nunfia lui:
Scriu literele una sub alta:

-P
-I
-A
-T
-R
_A

17i
 ffirsm**Xca *xxxtsx&w&

Acum, aldturi de fiecare literd pot scrie primul cuvAnt

care-mi vine in minte, oblinAnd o noud serie (de exemplu:
,,prdjiturd. - iarnd - ape - toartd - ramurd - asta"). Sau pot -
va fi mai distractiv - sd scriu aldturi de cele cinci litere cinci
cuvinte care sd formeze o fraz6, cu sens deplin, astfel:
P-Pe
I - iarbd
A- aleargi
T - trei
R - rifuqte
A- albe

N-aq gti ce sd md fag in acest momenf cu trei rdfugte albe

in iarbd, daci nu le-ag folosi pentru a construi un,,nonsens"
in rim5:
Trei rdtuqte la plimbare
Micdiau dupl mAncare etc.
Dar nu-i nevoie si te agtepfi de la prima incercare la un re-
zultatcAt de cAt interesant. Caut o alti serie, cu acelaqi sistem:
P - Patru
I - iatagane
A - arogante
T - tresalti
R - ritmic
A - abracadabrante

Acel,,patru" e o prelungire automati a lui ,,frei" precedent.

,i[resaltd" pare impus de ,,aleargd", dar nu se poate ignora cd
l-afavonzat gi vecindtatea, in aceastd cercetare, cu instrumen-
,
'....'........'......!..............
tele muzicale amintite pufin mai sus.

:18