Nume si prenume: Ceaușu Georgiana

Clasa: a VIII-a E

Semestrul: 2

Anul scolar: 2017-2018

Referat la biologie

TEMA: Relatitii interspecifice- Relatiile de concurenta la plante

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI:

Am ales aceasta tema deoarece imi plac plantele si animalele si cred ca relatiile dintre
ele sunt fascinante.

DEZBATEREA TEMEI:

Definitie relatii interspecifice

Relaţiile interspecifice sunt relaţii interpopulaţionale, dintre populaţii diferite, care pot
aparţine aceluiaşi nivel trofic sau unor nivele trofice diferite. Aceasta deoarece o biocenoza
sau un biom , mai precis un ecosistem (incluzând şi factorii abiotici), funcţioneaza ca un tot în
continuã evoluţie şi transformare, interacţiunile dintre populaţii jucând un rol fundamental.
Relaţiile interpopulaţionale reprezintã mecanismul fundamental al biocenozei şi determinã
organizarea biocenozei, selecţia naturalã, intensitatea şi amploarea transferului de materie,
energie şi informaţie, productivitatea biologicã a biocenozei.
Relatiile de concurenta
Pentru supravieţuirea unei populaţii într-un ecosistem competiţia interspecificã joacã
un rol special.
Principala competiţie se dã pentru asigurarea hranei. Dacă două sau mai multe
populaţii au aceeaşi sursă de hrana, într-un caz limită se poate instala un echilibru, populaţiile
menţinându-şi mărimea pe o perioadã mai lungă de timp. Mai devreme sau mai târziu însă, se
va produce un dezechilibru, una dintre populaţii eliminându-le pe celelalte.
În cazul competiţiei rezultatul interrelaţiei se traduce prin efectele negative (-/-) pentru
ambele populaţii biologice. Indivizii nu secretă substanţe inhibitorii, nu se „consumă”
reciproc, dare efectul interacţiunii populaţiilor este negativ numeric întrucât se folosesc
aceleaşi condiţii care se împart între competitori. Aceasta înseamnă că cele douã populaţii
prezintã aceeaşi nişă ecologicã, respectiv au aceeaşi funcţionalitate ecologică.

1
Relatiile de concurenta la plante
Plantele „luptă” între ele pentru spaţiu şi pentru radiaţia fotosintetic activã. În general,
se spune cã plantele luptã pentru lumină, dar de fapt fiecare specie are nevoie de un anumit
cuantum de luminã (radiaţia fotosintetic activă).
Din analiza distribuţiei speciilor de plante de biotopi, rezultã cã prezenţa, respectiv
absenţa unei specii dintr-un biotop definit este de cele mai multe ori rezultatul concurenţei
interspecifice. Speciile cu o tolerenţã mai largã faţã de factorii de mediu au mai multe şanse
de a se impune prin concurenţã ca dominante decât speciile cu toleranţã îngustã faţã de
factorii de mediu.
„Lupta plantelor pentru captarea radiaţiei solare în cantitãţi optime nu exclude
posibilitatea coexistenţei speciilor concurente în sistem.” (B. Stugren, Ecologie generala,
pag.122).
Aşa, de exemplu, arinul, un copac foarte puţin pretenţios faţă de condiţiile de
existenţă, elimină mesteacãnul din unele văi din Transilvania.
Aici amintim exemple ca: plantele de primavara (ghiocei,branduse, toporasi) care intra
in competitie cu arborii pentru lumina astfel aceste plante isi desfasoara ciclul de dezvoltare
pana la cresterea frunzelor arborilor.
Astfel, într-o culturã mixtã de ovãz (Avena sativa) şi orz (Hordeum vulgare), rata de
reproducere a amestecului se reduce mereu. Cele douã specii concurente realizeazã recolte ce
variazã în sens opus (dacă creşte recolta ovãzului, scade recolta orzului şi invers).
De exemplu, într-o pădure de foioase, plantele ierboase intră în competiţie cu arborii
pentru lumină şi apă.

Mestecenii dintr-o padure

2
 Planta de primavara in concurenta cu copacii
Cerealele in competitie cu buruienile

CONCLUZII
În urma analizei fãcute putem concluziona menţionând importanţa deosebitã care se
acordã relaţiilor interspecifice în organizarea biocenozei, în selecţia şi reglarea naturalã, în
productivitatea biologicã a biocenozei etc. Manifestarea acestor relaţii este caracteristica de
bazã a existenţei biocenozei.
Efortul de a cuprinde într-o clasificare acceptabilã multitudinea relaţiilor ce se
manifestã între populaţiile biocenozelor poate fi o încercare extrem de dificilã (uneori

3
nerelevantã), datoritã diversitãţii şi uneori complexitãţii deosebite a acestora. Mai importantã
este înţelegerea funcţionãrii acestor relaţii, a rolului lor în activitatea biocenozei.

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei Ciolac, Elemente de Ecologie, Curs Universitar, 2004

2. Gavril Niac, Mediul Biotic, Note de Curs, 2001
3. B. Stugren, Ecologie, Editura Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti, 1975
4. B. Stugren, Bazele Ecologiei Generale, Editura Stiinţificã şi Enciclopedicã, Bucureşti,
1982
5. Mircea Tufescu, Victor Tufescu, Ecologia şi Activitatea Umanã, Editura Albatros,
Bucureşti, 1981