Erată fizică - Bacalaureat 2008

Modul Nr Nr. Forma iniţială postată la data de 29.02.2008 Forma finală

subiect variantă
A. I 7 4. .... Raportul acceleraţiilor corpurilor, …. 4. .....Raportul modulelor acceleraţiilor corpurilor, …

A. I 9 2. ... 2. ...
c. m 2 N / m 2 c. N / m 2
A. I 12 2. c. L / md 2. c. L / (md )
A. I 22 1. ... 1. ...
c. p 2 / ( 2 m ) c. −kx
A. I 26 1. Unitatea de măsură a coeficientului de frecare la 1. Despre coeficientul de frecare la alunecare se poate
alunecare poate fi scrisă în forma: spune că:
N ⋅s N ⋅ s2 N ⋅s
a. b. a. se măsoară în
kg kg ⋅ m kg
kg ⋅ m N ⋅m b. este o mărime fizică adimensională
c. d. kg ⋅ m
s kg c. se măsoară în
5. … cu masa m = 0,5kg , a rămas înţepenită între …. s
N ⋅m
d. se măsoară în
kg
5. … cu masa m = 0,5kg este aşezată între ....
A. I 27 2. ... c. L / x 2 2. ... c. F x
A. I 32 3. a. 10 3N b. 10 5N 3. a. 10 3 (≅ 17,3 )N b. 10 5 (≅ 22,4 )N c.
c. 10 7N d. 30N 10 7 (≅ 26,5 )N d. 20 2 (≅ 28,3 )N
A. I 37 2. a. kg
m
rad b. N ⋅ rad 2. a. kg
m
b. N ⋅ s
2 s
s
A. I 39 kx
a. L = −kx b. L = −
kx
1. a. F = −kx b. F = − c.
2 2
kx 2 kx 2 kx 2 kx 2
F =− d. F = c. L = − d. L =
2 2 2 2
A. I 55 1. b. N ⋅ m; 1. b. kg ⋅ m
E ⋅ S 0 ⋅ ∆A F ⋅ A0
2. c. F = ; 2. c. ∆A =
A0 E ⋅ S0
A. I 59 5. .... Lucrul mecanic efectuat de forţa deformatoare are 5. .... Lucrul mecanic efectuat de forţa deformatoare lent
modulul egal cu: crescătoare pentru alungirea resortului cu 4 cm
are modulul egal cu:
A. I 61 4. Un corp de masă m = 5 kg se află suspendat în 4. Un corp de masă m = 5 kg se află suspendat în
repaus de un resort elastic ideal cu constanta elastică repaus de un resort elastic ideal cu constanta elastică
K = 800 N / m şi lungime iniţială l 0 = 50 cm . K = 800 N / m şi lungime nedeformată l 0 = 50 cm .
5. a. F = 9000 N 5. a. F = 7500N
A. I 64 2. a. 1000 J b. 1600 J 2. a. 250 J b. 400 J
c. 2400 J d. 5800 J c. 600 J d. 1000 J
A. I 65 2. … alunecă pe gheaţă fără frecare cu o viteză … 2. … alunecă pe gheaţă în plan orizontal, fără frecare, cu
3. ... Alungirea resortului are expresia: o viteză ...
3. ... La echilibru, alungirea resortului are expresia:
A. I 66 4. ...pe două străzi perpendiculare. 4. ... pe două străzi perpendiculare, spre intersecţia
acestora.
A. I 80 4. Două resorturi cu constante elastice k1 şi respectiv 4. Un corp cu masa m este suspendat succesiv de două
k 2 , legate în serie, sunt suspendate de tavanul unei resorturi având constantele elastice k1 şi k 2 , producând
încăperi. De capătul liber este legat un corp care alungirile x1 , respectiv x 2 . Raportul x1 / x 2 este:
efectuează lucrul mecanic L1 , respectiv L2 pentru a
întinde fiecare resort. Raportul L1 / L2 este:
A. I 83 1. c. Fe = k ⋅ x k ⋅ x2
1. c. Fe =
2
3. Randamentul unui plan înclinat sub un unghi egal cu 3. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat cu unghiul ϕ
cel de frecare ϕ este:
faţă de orizontală coboară rectiliniu uniform.
Randamentul operaţiei de ridicare uniformă a corpului pe
acest plan înclinat este:
5. ... Lucrul mecanic total efectuat asupra mobilului pe 5. ... Lucrul mecanic total efectuat asupra mobilului în
durata ∆t = 40s este: intervalul de timp t ∈ [0s; 40s ] este:
A. I 88 1. Ţinând seama de simbolurile unităţilor de măsură 1. Despre coeficientul de frecare la alunecare se poate
folosite în manuale, unitatea de măsură pentru spune că:
coeficientul de frecare la alunecare poate fi exprimată a. se măsoară în kg ⋅ m ⋅ s-2 W -1
în funcţie de unităţi în S.I. sub forma:
W
a. kg ⋅ m ⋅ s-2 W -1 b. se măsoară în
Js
W
b. Ns
Js c. se măsoară în
m ⋅ kg
Ns
c. d. este o mărime fizică adimensională
m ⋅ kg
d. kg ⋅ m2 ⋅ s-2 ⋅ J-1
A. I 92 3. Un corp este ridicat uniform de-a lungul liniei de cea 3. Un corp lăsat liber pe un plan înclinat coboară
mai mare pantă pe un plan înclinat al cărui unghi faţă rectiliniu uniform. Dacă acelaşi corp este ridicat cu viteză
de planul orizontal este egal cu unghiul de frecare. constantă pe acelaşi plan înclinat, randamentul planului
Randamentul acestei operaţii este: înclinat este:

A. I 94 1. b. constantă dacă sistemul este conservativ şi izolat 1. b. constantă dacă sistemul este izolat şi în interiorul
 acestuia acţionează numai forţe conservative
4.

5. Un om este în repaus pe un plan înclinat cu un unghi 5. Un corp de masă m , lăsat liber pe un plan înclinat cu
α faţă de orizontală. Ştiind că α < ϕ ( ϕ = unghi de un unghi α faţă de orizontală, rămâne în repaus. Ştiind
frecare), iar µ este coeficientul de frecare la că µ este coeficientul de frecare la alunecare, forţa de
alunecare, forţa de frecare are expresia: frecare care acţionează asupra corpului în acest caz are
expresia:
A. I 95 4. Un resort este comprimat cu 4cm, fiind menţinut în 4. Un resort iniţial nedeformat este comprimat lent cu
această stare de o forţă de 20N. Valoarea lucrului 4cm, fiind menţinut în această stare de o forţă de 20N.
mecanic efectuat de forţa elastică din resort este: Valoarea lucrului mecanic efectuat de forţa deformatoare
în timpul comprimării este:
A. I 98 1. Considerând simbolurile unităţilor de măsură folosite 1. Despre randamentul planului înclinat se poate afirma
în manuale, unitatea de măsură pentru randamentul că:
planului înclinat poate fi scrisă în forma: N ⋅ m2
a. se măsoară în
N ⋅ m2 N⋅ m J⋅ s
a. b. c.
J⋅ s W⋅s b. este o mărime fizică adimensională
kg ⋅ m kg ⋅ m
d. kg ⋅ m ⋅ s-2 ⋅ J-1 c. se măsoară în 2
s2 ⋅ W s ⋅ W
(2p) d. se măsoară în kg ⋅ m ⋅ s-2 ⋅ J-1
2. Comparând forţa care produce alungirea lentă a unui
2. Comparând, la echilibru, forţa deformatoare care
resort cu forţa de reacţiune a resortului NU se poate
acţionează asupra unui resort cu forţa de reacţiune a
afirma că acestea:
resortului NU se poate afirma că acestea au:
d. acelaşi moment al apariţiei
d. sensuri opuse
Mecanica 2 49 d. … determinaţi noua valoare a alungirii resortului . d…. determinaţi noua valoare a alungirii resortului
(pentru poziţia de echilibru a corpului faţă de lift).
Mecanica 2 50 d. … ascensorul coboară cu acceleraţia aasc = 1m / s 2 . d. … ascensorul coboară cu acceleraţia aasc = 1m / s 2 şi
corpul se găseşte în echilibru faţă de ascensor.

Mecanica 2 65 ... trecut peste un scripete fix fără frecare. ... trecut peste un scripete fix fără frecare şi de masă
neglijabilă.
Mecanica 2 66 k = 0,5N ⋅ s / m k = 0,05 N ⋅ s / m
Mecanica 2 67 Un corp de masă m1 = 5kg este tras de-a lungul unei Un corp de masă m1 = 5kg se află pe o suprafaţă
suprafeţe orizontale de o forţă constantă, paralelă cu orizontală, coeficientul de frecare la alunecare fiind
direcţia deplasării, coeficientul de frecare la alunecare µ = 0,2 .
fiind µ = 0,2 .
Mecanica 2 69 ... coboară uniform de-a lungul unui plan înclinat de ... coboară uniform de-a lungul unui plan înclinat fix de
unghi... unghi ...
Mecanica 2 73 … v 0 = 15 m s , pe un plan înclinat de unghi α = 30 o
… unghi α = 30 o faţă de orizontală …
c. forţa …
Mecanica 2 82 …, ca în figura alăturată. Se constată că sistemul este
în echilibru pentru valori ale masei corpului B , care
atârnă de capătul porţiunii verticale a firului, cuprinse
între m1 = 0,5kg şi m 2 = 1,5kg .
a. Determinaţi unghiul făcut de planul înclinat cu
suprafaţa orizontală.
b. Determinaţi coeficientul de frecare la alunecare
dintre corpul A şi suprafaţa planului înclinat.
c. Dacă masa corpului B este m 3 = 3kg , unghiul făcut
de planul înclinat cu suprafaţa orizontală α = 30 0 şi
coeficientul de frecare la alunecare dintre corpul A şi
suprafaţa planului înclinat µ = 0,29( ≅ 3 6) , calculaţi
acceleraţia sistemului;
d. În condiţiile punctului c., determinaţi valoarea forţei
de tensiune din fir.
… v 0 = 15 m s coboară cu motorul oprit pe o pantă de
c. valoarea forţei . ..
… ca în figura alăturată. Unghiul făcut de planul înclinat
cu suprafaţa orizontală este α = 30 0 şi coeficientul de
frecare la alunecare dintre corpul A şi suprafaţa planului
are valoarea µ = 0,29( ≅ 3 6) . Determinaţi:
a. valoarea forţei normale cu care corpul A apasă pe
plan;
b. acceleraţia sistemului, dacă masa corpului B este
m 3 = 3kg ;
c. valoarea forţei de tensiune din fir în condiţiile punctului
b;
d. masa corpului B pentru care corpul A coboară pe
planul înclinat cu viteză constantă.

Mecanica 2 83
a. valorile coeficientului de frecare pentru care sistemul a. valoarea coeficientului de
se află în repaus; frecare pentru care corpul 1
b. tensiunea în fir dacă, pentru µ = 0,8 , se imprimă coboară cu viteză constantă;
sistemului o viteză orientată astfel încât corpul m1 să b. valoarea tensiunii în fir
dacă, pentru µ = 0,8 , se
pornească spre baza planului;
c. masa corpului m 2 ' pentru care m1 urcă uniform in imprimă sistemului o viteză
orientată astfel încât corpul m1 să pornească spre baza
lungul planului, coeficientul de frecare la alunecare
fiind µ = 0,73 . planului;
c. masa m 2 ' a corpului 2 pentru care m1 urcă uniform
in lungul planului, coeficientul de frecare la alunecare
fiind µ = 0,73 .

Mecanica 2 84 d. … are masa m1 = 1Kg . d. … are masa m1 = 4 Kg .

Mecanica 2 86 d. … la momentul t = 8s decât … d. … la momentul t = 7s decât …

Mecanica 2 100 d. valoarea minimă, µ min , a coeficientului de frecare d. valoarea coeficientului de frecare la alunecare
pentru care corpul ar rămâne în repaus pe planul pentru care corpul ar coborî pe planul înclinat cu viteză
înclinat. constantă

Mecanica III 26 Un corp cu masa m = 1kg se găseşte la baza unui plan Un corp cu masa m = 1kg se găseşte la baza unui plan
înclinat care face unghiul α = 60 cu verticala.
0
înclinat care face unghiul α = 30 0 cu orizontala.
Mecanica III 37 a. … în unitatea de măsură fundamentală din S.I.; a. ... în unitatea de măsură din S.I.;
Mecanica III 50 Pe toată distanţa mişcarea se face cu frecare, coeficientul Pe toată distanţa mişcarea se face cu frecare.
de frecare la alunecare fiind µ = 0,2 .
Mecanica III 51 d. Determinaţi deformarea maximă a resortului în d. Determinaţi deformarea maximă a resortului
condiţiile din problemă, considerând că scripetele se considerând că lada este ridicată cu viteză constantă
află suficient de sus. foarte mică, omul nu se desprinde de sol şi scripetele se
află suficient de sus.

Mecanica III 59 La un moment dat, forţa de tracţiune îşi încetează Când corpul ajunge în punctul de coordonată
acţiunea. x 1 = 500 m , forţa de tracţiune îşi încetează acţiunea.
Forţa de frecare este constantă în tot cursul mişcării.
Mecanica III 63 … aflat iniţial în repaus, … … aflat iniţial în repaus în punctul de coordonată x 0 = 0 ,
...
Mecanica III 66 ... situată la înălţimea H = 20m faţă de porţiunea ... situată la înălţimea H = 3,2 m faţă de porţiunea
orizontală a pistei. ... orizontală a pistei. ...
a. ... dacă mişcarea ar avea loc fără frecare; a. ... dacă s-ar neglija forţele de rezistenţă la înaintare;
... ...
c. ... este v A = 20m / s iar lucrul mecanic al forţei de c. ...este v A = 8 m / s iar lucrul mecanic efectuat de
frecare dintre tălpile schiurilor şi zăpadă reprezintă rezultanta forţelor de rezistenţă întâmpinate de sportiv în
10% din lucrul mecanic efectuat de forţa de greutate a deplasarea sa este Lr = −480 J .
ansamblului sportiv-schiuri, la deplasarea sportivului
d. Presupunând că sportivul are în punctul A viteza
din punctul A în punctul C ;
v A = 8 m / s , aflaţi lucrul mecanic efectuat de forţele de
d. Presupunând că sportivul are în punctul A viteza
v A = 20m / s , aflaţi lucrul mecanic efectuat de forţa de rezistenţă până când sportivul ajunge la înălţimea
frecare până când sportivul ajunge la înălţimea h1 = 2 m , unde viteza sa devine v 1 = 4 m / s.
h = 10m , unde viteza sa devine v C = 2m / s.

Mecanica III 84 c. Determinaţi energia potenţială a pietrei în punctul

M , considerând că energia potenţială de referinţă este
nulă în punctul P .
Mecanica III 90

Mecanica III 91 d. …. Determinaţi viteza atinsă de barcă după ce d… Determinaţi viteza atinsă de barcă după ce aceasta a
aceasta a parcurs distanţa D = 2,25 m . fost împinsă pe distanţa D = 0,45 m .

Mecanica III 92 d. … pe acelaşi drum. d. … pe acelaşi drum, forţa de tracţiune fiind orientată
întotdeauna pe direcţia tangentei la traiectorie.
Termo 1 4 3. c. doua izoterme şi două adiabate c. doua izoterme şi două izocore
Termo 1 26 1. b. J / (mol ⋅ K ) d. J / (kg ⋅ K )
b. J / mol ⋅ K
d. J / kg ⋅ K
Termo 1 29 2 µ 1µ 2 µ1µ 2
3. b. µ = 3. b. µ =
µ1 + µ 2 µ1 + µ 2
Termo 1 32 2. a. 665,6KJ / kg ⋅ K 2. a. 665,6KJ / (kg ⋅ K )
b. 665,6J / kg ⋅ K b. 665,6J / (kg ⋅ K )
c. 650 J / kg ⋅ K c. 650 J / (kg ⋅ K )
d. 1,54J / kg ⋅ K d. 1,54J / (kg ⋅ K )
Termo 1 41 3. ... Diferenţa de temperatură este: 3. ... Variaţia temperaturii corpului în acest proces este:

Termo 1 44 5. ... p 2 = 1,25 ⋅ 10 5 N / m 2 5. ... p 2 = 1,25 ⋅ 10 4 N / m 2

Termo 1 45 1. .... c. randamentul 1. ... c. masa moleculară relativă
4. … se destinde adiabatic în vid până la dublarea 4. … se destinde până la dublarea volumului astfel încât
volumului. … energia internă rămâne constantă. …
Termo 1 46 5. ...... (ln 2 = 0,693 ) 5. .... (ln 2 ≅ 0,69 )
a. Q = 6910,59kJ b. Q = 3457,68kJ a. Q = 6881 kJ b. Q = 3457 kJ
c. Q = 1728,84kJ d. Q = 864,42kJ c. Q = 1728 kJ d. Q = 864kJ

Termo 1 52 1. 1.
a. Kg ⋅ m / s 2 ⋅ mol ⋅ K b. Kg ⋅ m / s ⋅ mol ⋅ K c.
2 2
(
a. Kg ⋅ m / s 2 ⋅ mol ⋅ K ) b. ( )
Kg ⋅ m 2 / s 2 ⋅ mol ⋅ K c.
Kg ⋅ m / s ⋅ mol ⋅ K
2
d. Kg ⋅ m / s ⋅ mol ⋅ K
3 2
Kg ⋅ m / (s ⋅ mol ⋅ K )
2 3
(
d. Kg ⋅ m / s ⋅ mol ⋅ K
2
)
Termo 1 65 5. … VA = 1,6628 L … 5. .. V A = 1,662 L …

Termo 1 70 3. ... 3. ...

b. presiune şi volum b. densitate
Termo 1 74 3. Într-o transformare ... 3. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele folosite în
b. ν ⋅ C ⋅ (T2 − T1 ) manualele de fizică, într-o transformare ....
b. ν ⋅ C ⋅ T
c. ν ⋅ C p ⋅ ∆T
d. ν ⋅ CV ⋅ ∆T
Termo 1 83 3. ....un lucru mecanic de 8638,24J . Se cunoaşte 3. ...un lucru mecanic de 8600 J . Se cunoaşte
ln 2 = 0,693 .... ln 2 ≅ 0,69 ....
Termo 1 89 3. În figură sunt reprezentate, în coordonate p-V, 3. În figură sunt reprezentate, în coordonate p-T,
Termo 1 90 5. ... efectuează o destindere izocoră... 5. ... este supusă unei încălziri izocore...
Termo 1 95 1. c.kg/kmol 1. c. mol/kg
2. a.în procesele izocore ale gazului ideal 2. a. numai în procesele izocore ale gazului ideal
 Termo 2 13 După aceea, baloanele sunt puse în comunicare ... Baloanele sunt menţinute în contact cu termostatele şi
sunt puse în comunicare ...
Termo 2 18 Cunoscând masa atomică a carbonului Cunoscând masa atomică relativă a carbonului
µ C = 12kg / kmol , şi masa atomică a sulfului m rC = 12 , şi masa atomică relativă a sulfului m r S = 32 ,
µ S = 32kg / kmol , determinaţi: determinaţi:
Termo 2 22 ... se află un număr N = 18,069 ⋅ 10 23
molecule de ... se află un număr N = 18,06 ⋅ 10 23 molecule de oxigen
oxigen
Termo 2 62 ... pe distanţa x = 2cm . Masa de oxigen ... ... pe distanţa x = 2cm . Comprimarea are loc lent, astfel
încât temperatura rămâne constantă. Masa de oxigen ...
Termo 2 75 d. presiunea amestecului; d. presiunea finală a amestecului;
Termo 2 77 … din două gaze diferite a şi b şi se obţine ... … din două gaze diferite a şi b care nu reacţionează
chimic între ele şi se obţine ...
Termo 2 88 atomi cu masa relativă ... atomi cu masa atomică relativă …
Termo 2 94 metan azot
Termodinamica 3 15 O masă de gaz ideal suferă o transformare de forma O masă de gaz ideal suferă o transformare adiabatică
pV γ = const , γ > 1. ( pV γ = const , γ > 1).
Termodinamica 3 33 … este încălzit la presiune constantă … … este încălzit cu ∆T = 40 K la presiune constantă …
Termodinamica 3 35 … …
b. lucrul mecanic efectuat de substanţa de lucru la b. lucrul mecanic efectuat de substanţa de lucru în
fiecare parcurgere a procesului ciclic; procesul 2 → 3 ;

Termodinamica 3 36 c. Calculaţi lucrul mecanic efectuat de gaz pe întregul c. Calculaţi lucrul mecanic schimbat de gaz cu mediul
proces ciclic; exterior pe parcursul întregului proces ciclic;
Termodinamica 3 57 … ( 1atm ≅ 10 5 Pa ). … ( 1atm ≅ 10 5 Pa ) şi se consideră ln 2 ≅ 0,69 .
e. … cu mediul exterior în fiecare caz. e. … cu mediul exterior în procesul 1 → B → 2 .

Electricitate I 6 1. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică este: 1. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică se
a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A poate exprima în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I.
în forma:
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A −1
a. J ⋅ m −1 ⋅ A −2
c. kg ⋅ m −2 ⋅ s 3 ⋅ A −1
b. J ⋅ s −1 ⋅ A −1
 d. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A −2 c. J ⋅ s −1 ⋅ A −2
d. J ⋅ s −3 ⋅ A
Electricitate I 10 4. ... Rezistenţa la temperatura de etalonare ( 20 0 C ) 4. ..... Rezistenţa la temperatura de 0 0 C este 11Ω .
este 11Ω .
Electricitate I 20 1. În funcţie de unităţile de măsură fundamentale din 1. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică poate fi
S.I., unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică se scrisă în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în
poate exprima în forma: forma:
a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A −1 a. J ⋅ A 2
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A −2 b. Ω ⋅ A
c. J ⋅ s ⋅ A −1
c. kg ⋅ m −2 ⋅ s 3 ⋅ A −1
d. J ⋅ Ω ⋅ A
d. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 ⋅ A
Electricitate I 34 rE2 rE 2
5. d. 5. d.
∆t ∆t
Electricitate I 37 4. ... d. 1Ω 4. ... d. 8Ω
5. Un reostat este alcătuit dintr-un conductor liniar, 5. Rezistenţa electrică a unui conductor liniar, omogen,
omogen, cu aria secţiunii transversale constantă, cu secţiunea transversală constantă, menţinut la o
menţinut la o temperatură constantă, pe care se poate temperatură constantă, depinde de lungimea A a
deplasa un cursor astfel încât în circuitul electric este conductorului conform reprezentării grafice din figura:
prinsă doar o porţiune de lungime A din conductor.
Rezistenţa electrică a acestei porţiuni depinde de
lungimea A conform reprezentării grafice din figura:
Electricitate I 44 5. .... Dacă în paralel cu generatorul şi rezistorul R se 5. .... Dacă în paralel cu generatorul se conectează încă
cuplează încă un generator, identic cu primul, .... un generator, identic cu primul,...
Electricitate I 49 1. În funcţie de unităţile de măsură fundamentale din 1. Unitatea de măsură pentru puterea electrică se poate
S.I., unitatea de măsură pentru puterea electrică se scrie în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în forma:
poate scrie: a. Ω ⋅ A
a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −1 b. Ω ⋅ V 2
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 c. V ⋅ A
d. Ω ⋅ A 2 ⋅ s
c. kg ⋅ m 2 ⋅ s 3
d. kg ⋅ m 2 ⋅ s
Electricitate I 50 1. Două reşouri identice sunt conectate în paralel la 1. Două reşouri sunt conectate în paralel la bornele unei
bornele unei surse. surse.
Electricitate I 51
Electricitate I 52 1. ... E 2 / 4 ⋅ r este : 1. ... E 2 / 4 ⋅ r poate fi scrisă în forma:
a. kg m 2 / s 3 b. Kg ⋅ m / s a. V ⋅ A b. J / A
c. Kg ⋅ m / s
2
d. Kg ⋅ m / s 2 c. A 2 ⋅ s d. J
4. Un consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi
4. Intensitatea curentului electric printr-un consumator
modificată este conectat la bornele unei surse având
în funcţie de tensiunea la bornele acestuia este :
tensiunea electromotoare E şi rezistenţa internă r .
Ι = 2,4 − 0,5 ⋅ U .
Intensitatea curentului electric prin consumator în funcţie
5. ... ρ = 11,196 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m de tensiunea la bornele acestuia este Ι = 2,4 − 0,5 ⋅ U ,
mărimile fiind exprimate în unităţi SI.
5. ... ρ ≅ 11,20 ⋅ 10 −7 Ω ⋅ m
Electricitate I 55 1. Unitatea de măsură a energiei electrice disipate pe 1. Unitatea de măsură a energiei electrice disipate pe un
un consumator scrisă în unităţi de măsură a mărimilor consumator poate fi scrisă în funcţie de alte unităţi de
fizice fundamentale este: măsură din S.I. în forma:
a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −1 a. V ⋅ A
b. V ⋅ A ⋅ s
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2
c. kg ⋅ s −2 c. V 2 ⋅ A ⋅ s

d. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 d. Ω 2 ⋅ A ⋅ s

Electricitate I 57 2. ... mărimii I 2 r este : 2. ... mărimii I 2 r poate fi scrisă în forma:

a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 a. V 2 ⋅ Ω −1
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 b. J ⋅ s

c. kg ⋅ m −2 ⋅ s −3 c. W ⋅ s

d. kg ⋅ m 2 ⋅ s 3 d. V ⋅ A −1
Electricitate I 63 1. În funcţie de unităţile mărimilor fundamentale ale S.I., 1. Unitatea de măsură pentru energia electrică se poate
unitatea de măsură pentru energia electrică se poate exprima în funcţie de alte unităţi de măsură din S.I. în
exprima: forma:
a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −1 a. V ⋅ A
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 b. A 2 ⋅ Ω ⋅ s
c. kg ⋅ m 2 ⋅ s 3 c. V 2 ⋅ Ω ⋅ s
d. kg ⋅ m 2 ⋅ s d. V ⋅ Ω ⋅ s
Electricitate I 65 1. ... 1. ...
a. Kg ⋅ m / s 2 a. Ω
b. J
b. Kg ⋅ m 2 / s 2
c. C
c. Kg ⋅ m / s
d. W
d. Kg 2 ⋅ m / s 2
Electricitate I 72 1. ... 1. ...
a. W
 a. kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 b. J
b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 ⋅ A −2 c. C
d. Ω
c. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 ⋅ A
d. kg ⋅ m ⋅ s −2 ⋅ A −1
Electricitate I 73 E E2
1. ... d. I = 1. ... d. I =
R+r R+r
Electricitate I 74 1. ... cu rezistenţa totală R = 2Ω . 1. ... cu rezistenţa R = 2Ω .
3. ... având valoarea E 3. ... având tensiunea electromotoare E
4. … 4. …
ρ ρ
b. R = ρ ⋅ (1 + α ⋅ t ) d. R = ⋅ (1 + α ⋅ t ) b. R = ρ ⋅ (1 − α ⋅ t ) d. R = ⋅ (1 − α ⋅ t )
S S
Electricitate I 75 1. ... 1. ...
a. kg ⋅ m 2 / A 2 ⋅ s 3 b. Kg ⋅ m / A 2 ⋅ s 3 a. J ⋅ A −2 ⋅ s −1 b. J ⋅ A 2 ⋅ s
c. Kg ⋅ m 2 / A 2 ⋅ s d. Kg ⋅ m / A ⋅ s 2

c. Ω ⋅ m d. W ⋅ A −2 ⋅ s −1
Electricitate I 77 2. ...

2. ... 5. ... care iese din nodul

5. ... care intră în nodul A

Electricitate I 80 2.Cu ajutorul unităţilor fundamentale din S.I. voltul se 2. Unitatea de măsură a tensiunii electrice poate fi
exprimă sub forma: exprimată cu ajutorul altor unităţi de măsură din SI în
a. A −1 ⋅ s −3 ⋅ kg ⋅ m 2 b. A −1 ⋅ s −1 ⋅ kg ⋅ m 2 forma:
a. J ⋅ A −1 ⋅ s −1 b. J ⋅ A −1
c. A 2 ⋅ s 4 ⋅ kg −1 d. A −1 ⋅ s −2 ⋅ kg
c. A ⋅ J −1 ⋅ s −1 d. W ⋅ A −1 ⋅ s −1
5. Voltmetrul ideal conectat ... 5. Voltmetrul ideal (RV → ∞ ) conectat ...
Electricitate I 81 2. Dacă notaţiile sunt cele utilizate în manualele de 2. Despre randamentului unui circuit electric simplu se
fizică, atunci unitatea de măsură în S.I. a randamentului poate afirma că:
unui circuit electric simplu poate fi scrisă în forma: a. se măsoară în V ⋅ s
W
a. V ⋅ s
W
b. se măsoară în V ⋅s
2

Ω2
 c. este adimensional
b. V ⋅s
2

Ω d. se măsoară în A ⋅ Ω ⋅ s
2 2
W
c. V ⋅ s
2
Ω⋅J
d. A ⋅ Ω ⋅ s
2
W
Electricitate I 82 3. O sursă de curent continuu..... 3. O sursă de tensiune ...
Electricitate I 84 1. ... 1. ...
a. kg ⋅ m2 / A ⋅ s 3 b. kg ⋅ m2 / A ⋅ s 2 a. J ⋅ A −1 ⋅ s −1 b. W ⋅ s −1
c. kg ⋅ m / A ⋅ s 3 d. kg ⋅ m / A ⋅ s 2 c. J ⋅ A −1 d. J −1 ⋅ A ⋅ s −1
3. ... are o rezistenţă electrică ... 3. ... are o rezistenţă electrică a unităţii de lungime...
Electricitate I 85 1. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică, 1. Unitatea de măsură pentru tensiunea electrică,
exprimată în funcţie de unităţile de măsură ale exprimată în funcţie de unităţi de măsură din SI, este:
mărimilor fundamentale din SI, este: a. J ⋅ A −1 ⋅ m b. J ⋅ A −1 ⋅ s −1 c.
a. kg ⋅ m 2 ⋅ A −2 ⋅ s −2 b. kg ⋅ m 2 ⋅ A −1 ⋅ s −3 c. J −1 ⋅ A ⋅ s d. J ⋅ A ⋅ s
kg ⋅ m −1 ⋅ A −1 ⋅ s −2 d. kg ⋅ m 2 ⋅ A −1 ⋅ s −1

Electricitate I 87 4. ... la bornele primului bec. Puterea electrică disipată 4. ... la bornele primului bec. Se neglijează modificarea
..: rezistenţei becului cu temperatura şi admitem că becul
nu se arde. Puterea electrică disipată ...
Electricitate I 91 5. … trei consumatori legaţi în serie …. 5. … trei consumatori identici legaţi în …
Electricitate I 92 2. Unitatea de măsură pentru rezistenţa electrică a unui 2. Unitatea de măsură în S.I. pentru rezistenţa electrică a
rezistor, exprimată în unităţi fundamentale S.I., este: unui rezistor poate fi exprimată în forma:
a. kg ⋅ m ⋅ s −2 A −3 b. kg ⋅ m 2 ⋅ s −2 A −2 c. a. J −1 ⋅ s ⋅ A 2 b. J 2 ⋅ A ⋅ s −1
kg ⋅ m 2 ⋅ s −3 A −2 d. kg ⋅ m ⋅ s −2 A −1 c. V 2 ⋅ s ⋅ J −1 d. V ⋅ s ⋅ A
Electricitate I 93 1. ... 1. ...
a. kg ⋅ m 3 / A 2 ⋅ s 3 b. Kg ⋅ m / A 2 ⋅ s 3 a. J ⋅ m ⋅ A −2 ⋅ s −1 b. J ⋅ m 2 ⋅ A −1 ⋅ s
c. Kg ⋅ m 2 / A 2 ⋅ s d. Kg ⋅ m / A ⋅ s 2 c. J ⋅ m ⋅ A ⋅ s d. J ⋅ m −2 ⋅ A −2 ⋅ s 2
4. ... Aria secţiunii transversale minime a firului de 4. ... Aria secţiunii transversale a firului de cupru
( )
cupru ρCu = 1,7 ⋅ 10−8 Ωm utilizat este: ( )
ρCu = 1,7 ⋅ 10−8 Ωm utilizat este de aproximativ:
5. ... Pn = 450V 5. ... Pn = 450W
Electricitate I 99 4. Pentru a creşte de n ori domeniul în care poate 4. Un voltmetru cu rezistenţa internă RV suportă o
măsura tensiunea electrică dintre două puncte ale unui tensiune electrică maximă mai mică decât tensiunea de
circuit un voltmetru cu rezistenţa interioară RV trebuie măsurat. Pentru ca aparatul să nu se ardă, valoarea
să conectăm: tensiunii electrice la bornele sale trebuie micşorată de n
ori. În acest scop, trebuie să conectăm:
5. ... de la o sursă de curent continuu, ... 5. ... de la o sursă de tensiune continuă ...
Electricitate I 100 2. ... 2. ...
E R
d. r = d. r =
I sc 4
 Electro 2 6 În figura alăturată este La bornele unei surse de
reprezentată tensiune electromotoare
dependenţa intensităţii se conectează un
curentului care parcurge consumator a cărui
un circuit electric simplu rezistenţă electrică poate
a cărui rezistenţă fi modificată. În figura
electrică poate fi alăturată este
modificată de tensiunea reprezentată dependenţa
electrică măsurată la tensiunii electrice
bornele generatorului. măsurate la bornele
Folosind datele din sursei de intensitatea
grafic, determinaţi: curentului prin sursă. Folosind datele din grafic,
determinaţi:

Electro 2 10 c. Calculaţi căderea de tensiune la bornele sursei. c. Calculaţi tensiunea electrică la bornele sursei.

Electro 2 23 e. … un voltmetru conectat între bornele … e. … un voltmetru ideal (RV → ∞ ) conectat între bornele
…
Electro 2 36 ..... prin două conductoare de lungime A = 325 m ..... prin două conductoare de lungime A = 360 m fiecare
fiecare.....
Electro 2 62 .... la aceeaşi sursă de tensiune de curent continuu. ... la aceeaşi sursă de tensiune.
Electro 2 64 ... Intensitatea curentului în circuit este I = 2 A . ... Intensitatea curentului prin sursă este I = 2 A .
a. rezistenţa echivalentă a circuitului iniţial; a. rezistenţa echivalentă a grupării rezistoarelor R1 , R 2
şi R 3 ;
Electricitate III 23 e. puterea P disipată prin efect Joule în întregul circuit. e. energia disipată prin efect Joule în întregul circuit în
timpul ∆t = 100 s .
Electricitate III 40 R1 = R 3 = 200Ω şi R 2 = 300 Ω , iar ampermetrul A ...... R1 = R 3 = 200Ω şi R 2 = 300 Ω .
este considerat ideal
(R A ≅ 0)

Electricitate III 61 b. energia totală consumată de sursă în ... b. energia totală furnizată de sursă ....
Electricitate III 63 Un consumator electric cu rezistenţa R = 20 Ω este Un consumator electric cu rezistenţa R = 14 Ω este
alimentat de o grupare formată din trei generatoare de alimentat de o grupare formată din trei generatoare de
t.e.m. continuă, E = 22V , şi rezistenţa internă r = 4Ω , t.e.m. continuă, E = 24V , şi rezistenţa internă r = 3 Ω ,
conectate astfel conectate astfel
 Electricitate III 64 Un circuit electric conţine un resistor R1 ... Un circuit electric conţine un generator şi un resistor R1
....
Electricitate III 65 ... , în care se cunosc: R = 5 Ω , R1 = 4 Ω , R2 = 6 Ω , ... , în care se cunosc: R = 8,8 Ω , R1 = 4 Ω , R2 = 6 Ω ,
rezistenţa ampermetrului RA = 2 Ω , E1 = 6 V , rezistenţa ampermetrului R A = 2 Ω , E1 = 6 V , r1 = 2 Ω ,
r1 = 1,8 Ω , E 2 = 9 V , r2 = 2,4 Ω . E2 = 9V , r 2 = 3 Ω .
c. tensiunea electromotoare a sursei 1, pentru care se
anulează curentul Ι1 prin această sursă.

Electricitate III 73 c. valoarea rezistenţei interne pe care ar trebui să o c. valoarea rezistenţei pe care ar trebui să o aibă circuitul
aibă sursa electrică pentru ca puterea transferată de exterior pentru ca puterea preluată de acesta de la sursă
aceasta circuitului exterior să fie maximă; să fie maximă;
Electricitate III 85 În graficul din figura … La bornele unei surse de tensiune se conectează un
consumator a cărui rezistenţă electrică poate fi
modificată. În graficul din figura …
Electricitate III 89 Un generator furnizează circuitului exterior puterea de Un generator furnizează circuitului exterior puterea de 36
40 W fie că la bornele sale se conectează un rezistor cu W fie că la bornele sale se conectează un rezistor cu
rezistenţa R1 = 4Ω , fie un rezistor cu rezistenţa rezistenţa R1 = 4Ω , fie un rezistor cu rezistenţa
R 2 = 10Ω R 2 = 9Ω .
optica I 2 fx 1 fx 1
3. ... semnificaţia fizică a expresiei este: 3. ...semnificaţia fizică a expresiei referitoare la lentilele
f + x1 f + x1
subţiri este:

optica I 3 1. Unitatea de măsură a mărimii fizice egale cu 1. Simbolurile mărimilor fizice fiind cele utilizate în
produsul dintre sarcina electrică şi tensiunea electrică manualele de fizică, expresia care are unitatea de
este aceeaşi cu a mărimii egale cu produsul: măsură a energiei este:
a. forţă×viteză a. h ⋅ λ
b.forţă×deplasare b. e ⋅ U s
c. putere×viteză
d. putere×deplasare c. h / λ
d. c / λ
optica I 8 5. Dacă o rază de lumină trece dintr-un mediu în altul, 5. La trecerea unei radiaţii luminoase dintr-un mediu
se modifică: optic în altul, se modifică:
c. culoarea c. direcţia de propagare dacă unghiul de incidenţă este
d. lungimea de undă zero
d. direcţia de propagare dacă unghiul de incidenţă este
diferit de zero
optica I 9 3. … în cazul absorbţiei de radiaţie electromagnetică 3. … în cazul absorbţiei unui foton energia sistemului
energia sistemului absorbant: absorbant:
optica I 30 3. ... suprafaţa de separaţie dintre două medii, de indici 3. ... suprafaţa de separare dintre două medii
( )
de refracţie n1 = 1,41 ≅ 2 , respectiv n 2 = 1. Putem transparente, de indici de refracţie n1 = 1,41 ≅ 2 , ( )
afirma că raza de lumină: respectiv n 2 = 1. Putem afirma că raza de lumină:
 a. suferă fenomenul de reflexie totală a. nu pătrunde în cel de al doilea mediu
optica I 44 5. La trecerea din aer într-un mediu cu indicele de La trecerea din aer (n aer ≅ 1) într-un mediu cu indicele
refracţie ... de refracţie ...
optica I 49 2. ..., pentru impulsul fotonilor este corectă relaţia: 2. ..., energia unui foton poate fi exprimată prin:
h h ⋅c
a. a.
λ λ
h ⋅c h
c. c.
λ λ
optica I 50 5. ... 5. ...
n1 n
d. arcctg d. arctg 1
n2 n2
optica I 58 2. O rază de lumină, care vine dintr-un mediu 2. O rază de lumină intră sub unghiul
transparent de indice de refracţie n1 , întâlneşte de incidenţă i = 450 din aer
suprafaţa de separaţie dintre acesta şi un alt mediu ( n aer ≅ 1 ) într-un bloc de sticlă,
transparent, de indice de refracţie n 2 . Raza se reflectă urmând drumul trasat în figura alăturată. Unghiul de
total dacă: refracţie este r = 300 . Valoarea indicelui de refracţie al
a. n 2 > n1 şi unghiul de incidenţă este mai mare decât sticlei este:
unghiul limită a. n = 1,65 b. n = 1,50
b. n 2 > n1 şi unghiul de incidenţă este mai mic decât c. n = 1,41 d. n = 1,25
unghiul limită
c. n 2 < n1 şi unghiul de incidenţă este mai mare decât
unghiul limită
d. n 2 < n1 şi unghiul de incidenţă este mai mic decât
unghiul limită
optica I 63 1. În funcţie de unităţile mărimilor fundamentale ale S.I., 1. În funcţie de unităţile de măsură ale mărimilor
h fundamentale din S.I., unitatea de măsură pentru
unitatea de măsură a expresiei este: mărimea egală cu inversul convergenţei unei lentile
me ⋅ e
poate fi scrisă:
a. m 2 ⋅ s −2 ⋅ A b. m 2 ⋅ s −2 ⋅ A −1 c. a. m −1 b. m c. m −2
−1 −2 −2
m ⋅s ⋅ A
2 2
d. m ⋅ s ⋅ A d. m −3
3. Un obiect luminos se află în faţa unei lentile sferice 3. Un obiect luminos real se află în faţa unei lentile
subţiri la distanţa p şi imaginea sa apare la distanţa p′ sferice subţiri la distanţa d , astfel încât imaginea sa
faţă de centrul optic al lentilei. Mărirea liniară apare la distanţa d ' faţă de centrul optic al lentilei.
transversală se exprimă ca: Mărirea liniară transversală se exprimă ca:
a. β = p′ − p b. β = p − p′ c. a. β = d '−d b. β = d − d ' c.
β = p p′ d. β = − p ′ p β = d d' d. β = − d ' d

optica I 66 4. R =| 50 | cm 4. R = 50 cm
optica I 68 2. ….. Raza de lumină cade pe o oglindă plană aşezată 2. …. Raza de lumină cade pe o oglindă plană aşezată
oblic pe masă. Pentru ca raza de lumină reflectată să oblic pe masă, astfel încât raza de lumină reflectată să
 aibă direcţia orizontală este necesar ca oglinda plană
să formeze cu suprafaţa mesei un unghi de:
optica I 71 3. d. se modifică amândouă în funcţie de indicii de
refracţie ai celor două medii.
optica I 75 4. Două lentile convergente identice din sticlă (n = 3 / 2)
sunt situate în aer la distanţa d = 80 cm una de alta.
Când lentilele se scufundă în apă (n ′ = 4 / 3 ) păstrându-
se neschimbată distanţa dintre ele, distanţa focală a
unei lentile în apă devine f ′ = d / 2 . Convergenţa unei
lentile în aer este:
5. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor extraşi
este:
optica I 88 2. Placa P a unui electroscop iniţial
electrizat este confecţionată din Zn.
Dacă asupra ei se trimite un fascicul
de radiaţii ultraviolete (ca în figura
alăturată) cu frecvenţa mai mare decât
cea de prag, atunci:
a. indiferent de semnul sarcinii
electrice cu care este încărcat
electroscopul, acesta se descarcă, devenind neutru
b. unghiul de deviaţie a acului indicator rămâne
neschimbat
c. indiferent de semnul sarcinii electrice cu care este
încărcat electroscopul, acul indicator al acestuia revine
în poziţia verticală şi, după un timp, deviază în sens
invers
d. unghiul de deviaţie a acului indicator scade când
electroscopul este încărcat negativ.
optica I 98 4. O lentilă convergentă are distanţa focală f . Pentru a
se obţine o imagine cu mărimea egală cu obiectul,
distanţa obiect-lentilă ar trebui să fie:
a. −0,5f b. −f c. −2f
d. 2f (5p)
Optica 2 2 ..., vede imaginea obiectului de trei ori mai mică decât
acesta
Optica 2 8 ... biconvexe, identice...
Optica 2 21 a. distanţa focală a fiecărei lentile;
Optica 2 22 ... cu distanţa focală de 50 cm şi indice de refracţie
n = 1,5 , situată în aer, se află un obiect...
aibă direcţie orizontală, în planul determinat de raza
incidentă şi normala la suprafaţa mesei. Unghiul format
de oglinda plană cu suprafaţa mesei ar putea fi de:
d. se modifică amândouă
4. O lentilă convergentă din sticlă are indicele de
refracţie n = 3 2 . Când lentila se scufundă în apă
(n′ = 4 / 3 ) , distanţa ei focală devine f ′ = 40cm .
Convergenţa acestei lentile în aer (n aer ≅ 1) este:
5. Energia cinetică maximă a fotoelectronilor extraşi este
de aproximativ:
2. O placă de zinc iniţial electrizată este aşezată pe un
suport izolator. Dacă asupra ei se trimite un fascicul de
radiaţii ultraviolete cu frecvenţa mai mare decât cea de
prag, atunci:
a. indiferent de semnul sarcinii electrice cu care este
iniţial încărcată placa, acesta se descarcă, devenind
neutră
b. sarcina electrică a plăcii nu se modifică
c. indiferent de semnul sarcinii electrice cu care este
iniţial încărcată placa, ea se încarcă cu sarcină electrică
de semn contrar
d. dacă placa este iniţial încărcată cu sarcină electrică
negativă ea se descarcă
4. O lentilă convergentă are distanţa focală f . Pentru a
se obţine o imagine cu mărimea egală cu obiectul,
acesta trebuie aşezat în faţa lentilei la distanţa:
a. 0,5f b. f c. 2f
d. 3f (5p)
..., vede imaginea virtuală a obiectului, de trei ori mai mică
decât acesta.
... biconvexe, simetrice şi identice,...
a. distanţa focală a unei lentile;
...convexe cu distanţa focală de 50 cm , situată în aer, se
află un obiect plasat...
c. ...., în situaţia descrisă de problemă.
 c. ....., în situaţia descrisă de problemă în cazul de la
punctul a.
Optica 2 23 c. Calculaţi valoarea sinusului unghiului dintre raza c. Calculaţi valoarea sinusului unghiului dintre raza
reflectată şi verticală. reflectată şi verticală (i ) dacă indicele de refracţie al
lichidului este n = 4 3 .
Optica 2 29 Distanţa dintre lentile este de 55cm . Axele optice principale ale celor două lentile coincid iar
distanţa dintre lentile este de 55cm .
Optica 2 33 .... În primul caz distanţa dintre flacără şi lumânare a ... . În primul caz distanţa dintre flacără şi lentilă a fost ...
fost ....
Optica 2 59 a. Calculaţi unghiul de refracţie al razei de lumină care, a. Calculaţi unghiul de refracţie la ieşirea în aer a razei
... de lumină care, ......
Optica 2 61 O lentilă divergentă biconvexă simetrică, … O lentilă divergentă biconcavă simetrică, …
Optica 2 65 O lentilă biconvexă simetrică este confecţionată dintr-un O lentilă biconvexă simetrică subţire este confecţionată
material cu indicele de refracţie n = 1,5 . Un obiect cu dintr-un material cu indicele de refracţie n = 1,5 . Un
înălţimea y 1 = 2 cm , situat la distanţa x1 = −30 cm în obiect cu înălţimea y 1 = 2 cm , situat la distanţa
faţa lentilei, … − x 1 = 30 cm în faţa lentilei, …
…..
e. Determinaţi indicele de refracţie al lichidului din cuvă.

Optica 2 87 Se plasează un creion perpendicular pe axa optică Se plasează lentila L2 între un creion perpendicular pe
principală a lentilei L2 , între lentilă şi un ecran. axa optică principală a lentilei şi un ecran.
optica 3 23 ... intensitatea fotocurentului apărut este I1 . ... intensitatea curentului fotoelectric de saturaţie este I1 .
optica 3 65

optica 3 68 a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă
de către fotonii incidenţi; de către fotonii incidenţi, presupunând că toţi fotonii sunt
d. tensiunea de stopare. absorbiţi;
d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emişi de placă
în condiţiile date.

optica 3 74 Se iluminează suprafaţa … Se iluminează succesiv suprafaţa …

optica 3 76 a. Explicaţi de ce dreptele 1 şi 2 sunt paralele şi a. Explicaţi de ce dreptele 1 şi 2 sunt paralele şi precizaţi
precizaţi ce unghi formează ele cu abscisa. tangenta unghiului format de ele cu abscisa.
optica 3 84 Micşorând frecvenţa radiaţiilor incidente, tensiunea de Iradiind suprafaţa metalului cu radiaţii de frecvenţă ν 2
stopare variază cu ∆U s = 1,19 V
(ν 2 < ν 1 ) , tensiunea de stopare variază cu ∆U s = 1,19 V .
optica 3 87 b. Precizaţi, justificând afirmaţia, pentru care dintre cele b. Precizaţi, justificând afirmaţia, dacă radiaţiile cu
două radiaţii se va produce efectul fotoelectric. lungimea de undă λ1 , respectiv λ 2 , produc efect
fotoelectric.
optica 3 94 … depind liniar de lungimea de undă a luminii folosite. … depind liniar de frecvenţa radiaţiei folosite.