Keratinele sunt principalele filamente intermediare î n celulele epiteliale şi sunt

comparabile cu vimentina î n celulele mezenchimale, neurofilamentele î n neuroni şi

desmina î n celulele musculare.

Keratinele nu sunt doar o curiozitate biochimică, deoarece mutaţ ii genetice ale

keratinelor pot determina apariţ ia unor boli precum: epidermoliza buloasa simplă şi
eritrodermia ihtioziforma buloasa.

Keratinele sunt o familie formată din peste 30 de proteine, fiecare produse de gene
diferite.

Acestea se î mpart î n două subfamilii: una responsabilă pentru formarea keratinelor

acide şi una pentru formarea celor bazice.

Keratine diferite sunt găsite la diverse niveluri ale epidermului î n funcţ ie de stadiul de
diferenţ iere:

 celulele normale bazale produc keratinele 5-14,

 celulele suprabazale diferenţ iate produc keratinele 1-10.
 keratine 6 şi 16 devin predominante î n stări hiperproliferative, cum este
psoriazisul.

În timpul diferenţ ierii, fibrele de keratina din celulele stratului cornos se aliniază şi
formează agregate, sub influenţ a filagrinei (fig.1.5.).

Cisteina, găsită î n keratinele stratului cornos, permite legarea î ncrucişată a fibrelor

pentru a creşte rezistenta epidermului la injurii.