Alimentaţia nou-născutului

Scopul alimentaţiei nou-născutului este ca

rata de creştere antropometrică a nou-
născutului crescut în mediu extrauterin să fie
similară cu cea in utero.

Importanţa primordială a alimentaţiei este de

a pregăti nou-născutul şi sugarul pentru o
nutriţie echilibrată pe parcursul întregii vieţi.
• Necesarul energetic trebuie să ţină cont de:
• nevoile energetice ale organismului.
• energia pierdută prin urină şi fecale
• cantitatea şi densitatea calorică a laptelui ingerat
• Caloriile furnizate de lapte trebuie să asigure:
• nevoile energetice bazale
• energia consumată pentru digestia şi absorbţia
nutrienţilor
• energia consumată în activitatea fizică
• termogeneza
• energia necesară creşterii şi dezvoltării.
Nevoile energetice:
• nou-născutul alimentat la sân: 85-100 kcal/kgc/zi
• nou-născutul alimentat cu formulă: 100-110 kcal/kgc/zi.
• Laptele matern este alimentul ideal pentru nou-
născut şi sugarul de până la 6 luni, asigurând în
totalitate aportul nutritiv necesar unei creşteri şi
dezvoltări armonioase.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

• Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusivă cu lapte matern
(inclusiv laptele de mamă muls) fără substituenţi de lapte matern, alte
lichide sau alimente solide.
• Alimentaţia naturală la cerere reprezintă alimentaţia care nu restrânge
dorinţa de supt a nou-născutului.
• Alimentaţia predominantă cu lapte matern se realizează atunci când
nou-născutul primeşte lapte matern, plus unul/maxim 2 prânzuri de
oricare alt nutrient.
• Alimentaţia parţială se realizează atunci când nou-născutul primeşte
lapte matern, plus 3 sau mai multe prânzuri de oricare alt nutrient.
• Alimentaţia mixtă reprezintă alimentaţia la sân, dar şi cu un alt tip de
lapte.
Compoziția laptelui matern variază
• Cu vârsta de gestaţie
• Cu momentele zilei
• De-a lungul unui prânz
• Cu vârsta postnatală:
• în primele 2-3 zile se numeste colostru
• 4-14 zile - lapte de tranziţie
• după 2 săptămâni - lapte matur.
 Colostrul
• Este bogat în Ac (mai ales IgA), proteine cu rol antiinfecţios (factori
specifici antistafilococici), factori ai complementului seric (C3, C4),
leucocite – rol protector împotriva infecţiilor bacteriene precoce şi scade
riscul de EUN
COLOSTRUL REPREZINTĂ PRACTIC PRIMA VACCINARE!!!
• Raport zer/cazeină = 90/10
• Laxativ uşor, ajută eliminarea meconiului şi reduce intensitatea icterului
neonatal.
• Bogat în factori de creştere, ajută în creşterea în lungime şi maturarea
peretelui intestinal.
• Bogat în vitamina A – conţine de 2 ori mai multă vitamina A decât laptele
matur – previne bolile oculare.
Compozitia laptelui de mama
kcal 67%
proteine 1,2 g%
albumina / cazeina 60/40
lipide 3,8g
hidrocarbonate 7,37g%
lactoza 100%
Na 16 mg%
Ca 33 mg%
P 15 mg%
Fe 0,03 – 0,8 UI/l
osmolaritate 286mosm/l
 L. de vaca L. de mama
Zer / cazeina 18 / 82 60 /40
Cisteina, taurina
metioniona
AA aromatici
lactoza 4,9 g% 6,8g%
Na, K, Mg, citrat
Ca/P neadecvat 2/1
Fe
pH 6,8 7,1
osmolaritate 350mosm/l 286mosm/l
 Avantajele alimentaţiei naturale
• Pentru copil
• Conţine substanţele nutritive de care are nevoie copilul, în cantităţi şi
proporţii adecvate pentru o creştere armonioasă
• Uşor de digerat şi utilizat eficient de către organismul copilului;
• Protejează împotriva alergiilor respiratorii şi la proteinele alimentare
• Protejează împotriva infecţiilor respiratorii, digestive, urinare, a
sepsisului şi meningitelor
• Scade riscul de anemie şi rahitism; previne malnutriţia
• Ajută la dezvoltarea creierului (copiii alimentaţi la sân au intelect
superior)
• Rol analgezic în cazul procedurilor dureroase.
• Ajută la dezvoltarea normală a gurii, dinţilor şi a limbajului, favorizând
dezvoltarea motorie a cavităţii orale; reduce riscul cariilor dentare
• Scade riscul de moarte subită a sugarului;
• Favorizează dezvoltarea mai bună a muşchilor oculomotori,
coordonarea ochi-mână;
• Scade riscul de obezitate, diabet zaharat de tip 1 şi 2, unele tipuri de
cancere, boli inflamatorii intestinale, boli cardio-vasculare, artrită
reumatoidă, scleroză multiplă;
 Avantajele alimentaţiei naturale
• Pentru mamă
• contractă uterul şi scurtează durata sîngerării după naştere,
reducînd astfel incidenţa anemiei postpartum;
• reduce riscul de cancer mamar sau ovarian;
• permite spaţierea naşterilor;
• contribuie la revenirea rapidă la silueta anterioară sarcinii prin
consumul zilnic a 700 kcal;
• scade riscul de diabet zaharat de tip 2
• realizează o legătură psiho-afectivă cu nou-născutul
• este economică pentru familie şi benefică pentru mediu.
 Recomandari OMS
 Inițierea precoce în sala de nașteri
 Alimentație exclusiv naturală până la 6 luni
 Alimentație la cerere
 Diversificare după 6 luni
 Alimentația la sân poate fi menținută până la 2
ani, laptele de mamă continuând să fie o sursă
importantă de energie și nutrienți.

După 6 luni toți copiii trebuie să primească o

alimentație complementară!
Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
• Din partea nou-născutului:
• galactozemie (imposibilitatea metabolizării galactozei, prin
deficitul enzimei GALT, ceea ce determină acumularea de
galactoză 1-fosfat la nivelul ficatului, creierului, rinichiului)
• deficitul congenital de lactază
• boala urinilor cu miros de sirop de arţar (imposibilitatea de
metabolizare a aminoacizilor ramificaţi – valină, leucină,
izoleucină şi acumularea acestora în ţesuturi)
• fenilcetonurie (deficitul de fenilalanin-hidroxilază, care
metabolizează fenilalanina în tirozină)
Contraindicaţiile alimentaţiei naturale
• Din partea mamei
• Chimioterapie → neutropenie, imunosupresie
• Administrarea de hormoni tiroidieni de sinteză
• consum de droguri recreaţionale de uz intravenos
• utilizarea de izotopi radioactivi la mamă în scop terapeutic
(temporar)
• ingestia de alcool în cantitate mai mare de 0,5 g/kgc/zi
• infecţie HIV
• infecţie TBC activă (transmitere pe cale aeriană)
• infecţie cu virus herpes simplex cu leziuni active la nivelul
sânului
• infecţia cu VHB cu viremie prezentă.
 Medicamente strict contraindicate în alăptare

• Medicamente care scad producţia de lapte (bromocriptina, diuretice

tiazidice)
• Agenţi chemoterapici (citostatice, antimitotice)
• Antireumatice (fenilbutazona, săruri de aur)
• Compuşi radioactivi
• Hormoni tiroidieni de sinteză
• Derivaţi de ergotamină
• Litiu
• Droguri
 Efecte adverse ale drogurilor sociale
• Nicotina scade producţia de lapte, îi schimbă gustul şi este
asociată cu un risc crescut de infecţii respiratorii la nou-născut şi
sugar. Alte efecte: colici, iritabilitate, episoade de apnee.
• Alcoolul ingerat în cantităţi mari scade producţia de lapte, întârzie
instalarea lactaţiei şi poate produce la copil pe termen scurt
letargie, iritabilitate şi pe termen lung dezvoltare precară a
abilităţilor motorii.
• Cafeina este transferată rapid în laptele de mamă şi în doze mari,
produce la sugari tremurături și agitaţie. Este de asemenea
asociată cu un risc ridicat de sindrom de moarte subită a
sugarului.
• Alăptarea exclusivă prezintă următoarele avantaje:
• asigură o dezvoltare psiho-emoţională echilibrată a copilului
• contribuie la menţinerea secreţiei lactate
• permite copilului autonomie nutriţională
• asigură o interrelaţie afectivă puternică între mamă şi copil.
• Alăptarea la cerere este modalitatea cea mai eficientă de a
asigura nevoile nutriţionale ale copilului şi o secreţie lactată
suficientă.
• Oferirea ambilor sâni pentru alăptare determină stimularea şi
golirea egală a ambilor sâni, stimulând în continuare producţia
de lapte în cantitate suficientă nevoilor copilului.
• Icterul neonatal nu reprezintă o contraindicaţie pentru alăptare:
icterul poate determina somnolenţă excesivă iar suptul la
intervale mai mari de 4 ore nu stimulează suficient producţia de
lapte.
• Apa, soluţiile glucozate, formulele sau alte suplimente hidrice nu sunt
necesare nou-născutului sănătos alimentat la sân, oferirea acestora
crescând riscul de infecţie (prin contaminare) şi de alergie.
• Oferirea de biberoane, tetine, suzete nou-născuţilor alimentaţi la sân
interferă cu actul suptului, împiedicând însuşirea unei tehnici corecte de
supt, stimularea şi întreţinerea lactaţiei.
• Alăptarea exclusivă este suficientă pentru promovarea creşterii şi
dezvoltării normale a copilului în primele 6 luni de viaţă.
• Introducerea alimentelor complementare înainte de împlinirea vârstei
de 6 luni la copilul sănătos alimentat exclusiv la sân nu creşte aportul
caloric şi nici rata de creştere, dar înlocuieşte laptele cu alimente care
nu au capacităţile protective ale laptelui matern şi, adesea, nici
valoarea lor nutriţională.
• Alăptarea eficientă asigură un aport nutritiv optim pentru o creştere şi
dezvoltare corespunzătoare a nou-născutului.
 Semnele unei alăptări eficiente
• Semne majore:
• mama este capabilă să aşeze copilul la sân aşa încât ataşarea
la sân să fie corectă
• copilul suge şi înghite într-un ritm regulat şi susţinut (10
până la 20 cicluri de supt în cursul unui alăptat)
• după supt copilul este mulţumit
• curba de creştere a copilului este corespunzătoare vârstei
• comunicarea afectivă mamă – copil este eficientă.
• Semne minore:
• eliminările de urină, scaun sunt corespunzătoare vârstei
• copilul este dornic să mănânce
• satisfacţia evidentă a mamei care alăptează.
 Semnele unei alăptări ineficiente
• incapacitatea copilului de a se ataşa corect la sân
• nu se observă semne ale reflexului de ejecţie a laptelui
• apar semnele unei alimentaţii insuficiente a copilului
• lipsa suptului susţinut la sân
• golirea insuficientă a fiecărui sân la fiecare masă
• persistenţa ragadelor şi după prima săptămână de la
naştere
• ocazii insuficiente de supt la sân
• copilul plânge repede după alăptare şi poate fi liniştit
prin alte metode
• copilul plânge la sân şi refuză sânul
 Monitorizarea alimentaţiei naturale
• Criterii de apreciere ale stării de bine a copilului alimentat la
sân:
• atinge greutatea de la naştere la maxim 2 săptămâni
• creşte 115 – 220 g/săptămână până la 3 luni
• prezintă până la 5-8 scaune/zi, cu aspect galben auriu, semiconsistente,
fiind adesea eliminate în timpul sau imediat după alăptare
• prezintă 6-10 micţiuni/zi
• Pentru evaluarea creşterii în greutate a copilului trebuie folosite
curbele de creştere în greutate ale copiilor alimentaţi la sân.
• Ritmul de creştere în greutate a copiilor alimentaţi la sân diferă de
a celor alimentaţi cu formule: cei alimentaţi la sân cresc mai rapid
în primele 2-3 luni, apoi ritmul de creştere încetineşte.
 Alimentatia nou-nascutului prematur

Desi alimentatia parenterala este aproape o

regulă la aceasta categorie de nou-nascuti, se
recomanda introducerea precoce a alimentatiei
enterale de indata ce tractul intestinal este
functional.
Avantajele alimentatiei enterale precoce
pentru prematur

• Stimularea cresterii fiziologice si pastrarea

integritatii mucoasei intestinale;
• Scaderea complicatiilor datorate
alimentatiei parenterale;
• Cost scazut
Conditii de initiere a alimentatiei enterale

Absenta distensiei abdominale;

Prezenta zgomotelor de activitate

intestinala.
 Necesar caloric la prematur

Consumul de energie AAP Medie Interval

Rata MB 50 52.5 45-60
Activitate motorie 15 7.5 5-10
Stresul la frig 10 7.5 5-10
Consumul pt. digestie 8 17.5 10-25
Energie stocata 25 25 20-30
Energie excretata 12 20 10-30
Total 120 130 95-165
 Necesar de proteine
la prematur
3 – 4 g/Kg/zi

Sursa o constituie laptele matern care este cel

mai bogat in aminoacizi cu continut mare de
cisteina si taurina (rol esential in dezvoltarea
neurologica si a retinei)
 Necesar de lipide
la prematur

30-45% din necesarul caloric - 3,3-6 g la 100

Kcal. cu specificarea ca acidul linoleic sa
reprezinte 3% din necesarul caloric.
Laptele de mama contine cantitati suficiente
de acid linoleic care este precursor de DHA si
acizi grasi cu lant lung necesari dezvoltarii SNC
 Necesar de carbohidrati
la prematur

40-60% din necesarul caloric pentru a impiedica

acumularea de corpi cetonici si hipoglicemia.

Acest necesar este prezent in laptele de mama,

principalul carbohidrat fiind lactoza pe care nou-
nascutul prematur il tolereaza foarte bine, desi
activitatea lactazei este la 30%.
 Necesarul de vitamine
la prematur
Vitamine Necesar 0-6 luni Vit. C – implicata in
Vitamina C(mg) 30 absorbtia intestinala
Riboflavina(µg) 400 a Fe
B6 (µg) 300
Niacina(mg) 5 Vit. K – implicata in
Biotina(µg) 10 prevenirea bolii
B12 (µg) 0,3 hemoragice a nn
Folati (µg) 25
A (UI) 1250 Vit. A si E implicate
D (UI) 800-1000 in prevenirea BDP
E (UI) 30 si ROP
K (mg) 0,5
 Necesarul de minerale
la prematur

mineral Necesar zilnic Necesitatile de minerale

pentru prematuri au fost
Na 3-5mEq/Kg estimate in corelatie cu
consumul intrauterin
K 2-3mEq/Kg Pentru a atinge
necesarul zilnic de
Ca 200mg/Kg minerale, prematurii
necesita suplimentarea
Mg 5-10mg/KG
laptelui matern cu
aceste minerale
P 100-140mg/Kg
 Semne de
intoleranta digestiva
1. Reziduul gastric
2. Varsaturile
3. Distensia abdominala
4. Diareea
5. Apnee, bradicardie
6. Crestere in greutate nesatisfacatoare
 Semne de gravitate

1. Reziduu gastric bilios

2. Sange in scaun sau aspiratul gastric
3. Abdomen destins, dur
4. Edem al peretelui abdominal
 Laptele de mama pentru prematur
Laptele de mama aduce un aport de:
 Energie
 Proteine, lipide, carbohidrati
 Microelemente si apa
Laptele de mama ce a nascut prematur necesita
suplimentare cu:
 Proteine
 Ca, P, Cu, Zn, Fe
 Unele vitamine
Se impune fortifierea laptelui de mama
 Conservarea laptelui uman
• temperatura mediului ambiant – laptele stors se administrează imediat
• frigider (4 grade C) – 24 ore. Refrigerarea laptelui matern determină
pierderea a 40% din cantitatea de vitamină C, 40% din cantitatea de
lizozim, 30% din cantitatea de lactoferină, 40% din cantitatea de IgA
secretorie şi scăderea cu 25% a activităţii lipazei.
• congelator (-20 grade Celsius) – 3-6 luni
• nu se fierbe, nu se pasteurizează! În timpul tratării termice a laptelui, se
pierd mai multe substanţe nutritive decât în timpul congelării.
Pasteurizarea determină reducerea concentraţiei de IgA şi lizozim, a
retenţiei azotului, absorbţiei lipidelor prin distrugerea lipazei, scăderea
concentraţiei de vitamine hidrosolubile şi factori antiinfecţioşi.
• Alimentaţia artificială = alimentarea cu formulă de lapte.
• Formula de lapte = produs alimentar derivat din laptele de vacă sau de la
alte animale şi/sau alte ingrediente de origine animală sau vegetală care
s-au dovedit a fi adecvate nutriţional şi sigure pentru creşterea şi
dezvoltarea normală a nou născutului şi sugarului.
• Formulele de început = produse alimentare destinate alimentării
sugarilor în primele 5-6 luni de viaţă şi care acoperă prin ele însele
nevoile nutriţionale ale acestor sugari până la introducerea unei alimentaţii
complementare corespunzătoare.
• Formulele de continuare = produse alimentare destinate alimentării
sugarilor după introducerea alimentelor complementare fiind principalul
component lichid al alimentaţiei după vârsta de 5-6 luni.
• Formulele speciale = formule destinate alimentaţiei nou-născuţilor cu
nevoi nutriţionale particulare
• Formule hipoalergenice = Formule care conţin sub 1% proteine imunoreactive
din totalul surselor de azot din formulă, obţinute prin hidroliza proteinelor.
• Formule parţial hidrolizate = Formule hipoalergenice în care proteinele din
laptele de vacă sunt hidrolizate în proporţie de 12-15%.
• Formule extensiv hidrolizate (semielementale) = Formule hipoalergenice în
care proteinele din laptele de vacă sunt hidrolizate în proporţie de 50-55%.
• Formule pe bază de aminoacizi (elementale) = Formule în care sursa de
proteine este reprezentată doar de aminoacizi.
• Prebioticele = ingrediente alimentare nedigerabile cu acţiune benefică asupra
sănătăţii gazdei, stimulând selectiv creşterea unei sau a unui număr limitat de
bacterii colonice.
• Probioticele = suplimente alimentare microbiene (preparate celulare microbiene
sau componente ale celulelor microbiene) care ameliorează balanţa
microbiologică intestinală cu efect benefic aupra sănătăţii şi stării de bine a
gazdei.
 Formule destinate nou-născuților la
termen

• Nou-născutul la termen sănătos care nu poate fi alimentat cu

lapte matern sau care necesită suplimentare trebuie alimentat
cu formule de început bazate pe proteine din lapte de vacă.
• Formulele bazate pe proteine din lapte de vacă asigură
necesarul nutriţional cel mai apropiat de cel al laptelui matern.
• Formulele de început destinate nou-născutului la termen
sănătos trebuie să asigure un aport caloric de 60 - 70 kcal/100
ml si să aibă osmolaritate maximă de 450 mOsm/l.
 Probiotice
• În cazul nou-născutului la termen sănătos formulele de început
îmbogăţite cu probiotice:
• sunt recomandate pentru profilaxia bolilor diareice acute
• pot fi utilizate pentru profilaxia atopiilor şi în scopul modulării
răspunsurilor imune.
• Flora intestinală a nou născutului şi sugarului alimentat la sân
este formată în proporţie de până la 90% din lactobacili şi
bifidobacterii, care cresc sinteza de IgA la nivelul mucoasei.
• Acidul lactic şi acidul acetic produse
de aceste bacterii reduc pH-ul intestinal
şi inhibă aderenţa bacteriilor patogene
la mucoasa intestinală.
 Formule destinate prematurilor
• Susţin nevoile energetice crescute ale prematurilor (~80
kcal/100 ml)
• Cantitate mai mare de proteine pentru susţinerea
creşterii accelerate sub formă de aminoacizi esenţiali şi
condiţionat esenţiali:
• Triptofan, ca precursor al serotoninei şi melatoninei
• Arginină, ca substrat pentru sinteza oxidului nitric
• Taurină, cu rol în conjugarea bilei, transportul calciului,
contractilitatea miocardului, dezvoltarea SNC.
• Raport diferit al aminoacizilor:
• Raport tirozină/fenilalanină optim pentru sinteza tirozinei care
este precursor al catecolaminelor.
• Raport metionină/cisteină de 1/1.
 Formule destinate prematurilor
• Lipide:
• LC-PUFA (acid linoleic, acid -linolenic, acid
docosahexaenoic, acid eicosapentaenoic) în cantitate
crescută pentru dezvoltarea creierului şi retinei
• Raport acid linoleic:acid -linolenic cuprins între 5:1 şi 15:1
• Raport acid arahidonic/acid docosahexaenoic =1,5-2.
• MCT (30-50%). Trigliceridele cu lanţ mediu nu necesită săruri
biliare pentru emulsionare şi trec direct prin peretele intestinal
în circulaţia portă, fiind o sursă de energie gata de utilizat.
 Formule destinate prematurilor
• Carbohidraţi: lactoză (peste 40%) + maltoză/maltodextrine.
• Lactoza este metabolizată la galactoză, sursa primară de energie
pentru substanţa albă cerebrală.
• Maltodextrina are osmolaritate scăzută şi scade riscul de apariţie a
enterocolitei ulcero-necrotice în cazul deficitului tranzitoriu de
lactază.
• Formulele pentru prematuri nu trebuie să conţină fructoză sau
sucroză.
• Formulele pentru prematuri nu trebuie să conţină amidon,
deoarece digestia amidonului este ultima care se dezvoltă în
cursul vieţii intrauterine şi postnatal.
• Cantitate mai mare de vitamine, minerale, oligoelemente.
 Formule destinate prematurilor
• Prebiotice/probiotice
• Formulele îmbogăţite cu probiotice (bifidobacterii,
lactobacili) au efect semnificativ de prevenire a diareilor
comunitare acute infecţioase, în special rotavirale şi
reduc semnificativ durata episoadelor diareice.
• Studiile efectuate până în prezent cu formule
îmbogăţite cu probiotice au demonstrat modularea
răspunsului imun şi reducerea incidenţei alergiilor în
cazul prematurilor predispuşi la atopii.
• Deocamdată nu există un consens în privinţa utilizării
probioticelor în alimentaţia nou-născutului prematur!
 Modalitatea de alimentaţie enterală
• Nou-născutul cu VG peste 34 săptămâni –
alimentaţie la sân, la cerere.
• După vârsta de 34 săptămâni reflexul de supt este
complet dezvoltat şi coordonat cu deglutiţia şi
respiraţia.
• Nou-născuţii prematuri alimentaţi la cerere au o
creştere ponderală mai bună şi mai puţine zile de
spitalizare comparativ cu prematurii alimentaţi după
un program fix.
 Metode de alimentatie a prematurului
Metoda de alimentatie Indicatii

Alimentatie la san Reflexe de supt si deglutitie maturate si

coordonate

Gavaj gastric intermitent Reflex de supt si deglutitie inadecvate;

SDR cu FR > 60 R./min.

Gavaj gastric continuu Prematuritate, VLBW si ELBW

Ventilatie mecanica
Intoleranta la gavaj gastric intermitent
Alimentatie transpilorica Intoleranta la alimentatie gastrica
Reflux gastro - esofagian
Intarziere in golirea stomacului
 Mod de administrare a laptelui
• Suplimentele pot fi administrate cu linguriţa/căniţa, nu cu
biberonul.
• Nou-născuţii prematuri alimentaţi cu căniţa/linguriţa au parametri
vitali (SaO2, AV) mai buni în timpul prânzurilor, comparativ cu cei
alimentaţi cu biberonul.
• Administrarea suplimentelor cu biberonul interferă cu actul
suptului.
 NP – terminologie
• Nutriţie parenterală - suport nutriţional
intravenos;
• Nutriţie parenterală totală - suport nutriţional ce
asigură administrarea tuturor principiilor
nutritive, pe cale exclusiv intravenoasă;
• Nutriţie parenterală parţială - suport nutriţional
intravenos alături de suport nutriţional
administrat enteral.
 NPT – compoziţie
• Macronutrienţi:
• Carbohidraţi sub formă de glucoză;
• Proteine, sub forma soluţiilor de aminoacizi;
• Grăsimi, sub forma soluţiilor de lipide.
• Micronutrienţi:
• Vitamine, atât hidro- cât şi liposolubile;
• Macrominerale – Ca, P, Mg;
• Electroliţi – Na, K, Cl;
• Metale –cel mai frecvent Zn, Cu, Cr, mai rar Se şi Fe;
• Alte substanţe:
• Heparină –pentru protecţia linei venoase – 1 unitate/ml
• Carnitină – pentru suportul metabolismului grăsimilor – 10 mg/kg.
• Inhibitori ai receptorilor H2 (famotidină/ranitidină) – pentru protecţia
mucoasei gastrice
 NPT – indicaţii
 Vârstă gestaţie (VG) sub 30 săptămâni şi/sau GN sub 1000g;
 VG peste 30 săptămâni, cu posibilitate redusă de a atinge
necesarul optim nutriţional, din cauza patologiei
supraadăugate;
 Restricţia severă de creştere intrauterină;
 Afecţiuni care solicită exagerat metabolismul nou-
născutului: insuficienţa cardiacă, insuficienţa renală.
 Anomalii congenitale/chirurgicale gastro-intestinale sau cu
alte localizări
 Afecţiuni inflamatorii ale tubului digestiv - EUN