Revista Inv Primar

IN S PE C TO R A TU L Ș C OL AR J UD E ȚE AN
CAS A C O RP UL UI DI DA C T I C GI U R GI U
”ÎM PR E U N Ă P E NT RU O Ș C OA L Ă M A I B U NĂ ”
CATEDRA
RE V IS TĂ T RI ME S TR IA LĂ DE E D U C A ȚIE Ș C OL AR Ă
S E R I E N O U Ă | N r . 5 6 ( 7 8 ) | M a r t i e 2 0 1 7
PROIECT EDUCATIV: „FLORILE – ZÂMBETELE PĂMÂNTULUI” ÎNVĂŢĂMÂNT

- ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ - PRIMAR
Prof. înv. primar – Viorina PANAIT

Activităţile extracurriculare au 1. consolidarea cunoştinţelor Şcoala Gimnazială nr. 1 Poenari
un mare potenţial, ele completează despre flori referitoare la nume, Com. Ulmi, jud. Giurgiu
procesul didactic, contribuie la culoare, formă, simbolistică, Continuare în pagina 2
dezvoltarea gândirii, la dezvoltarea reprezentări artistice, familiarizarea
aptitudinilor şi atitudinilor, incită la cu opere artistice de valoare -  observarea florilor din mai
căutări de soluţii, oferă perspective plastice, muzicale şi literare, multe surse: natură, calendare,
noi asupra conţinuturilor prevăzute dedicate florilor; prezentări PowerPoint;
în programele şcolare. 2. stimularea creativităţii prin  discuţii despre forma şi
Proiectul educativ „Florile - realizarea de lucrări plastice; culoarea plantelor vii observate,
Zâmbetele Pământului”, desfăşurat 3. educarea simţului estetic, a despre alcătuirea lor;
cu ocazia Zilei Pământului, a gustului pentru frumos prin  strivirea de plante şi
implicat copiii în activităţi atractive, realizarea unor lucrări originale. observarea culorilor pe care le lasă
i-a angajat în acţiuni care să pe hârtie;
dezvolte aptitudini, a oferit sprijin  discuţii despre modul de
pentru obţinerea succesului şcolar. hrănire al plantelor.
2. COMUNICARE ÎN LIMBA
ROMÂNĂ:
 discuţii despre simbolistica
florilor;
 citirea de poezii despre flori;
 jocuri de rol în care copiii să-
Plecând de la spusele lui şi imagineze că sunt flori şi să
Rabindranath Tagore – „Cerul transmită mesaje Pământului (din
sărută pământul prin ploaie, iar postura de flori);
Realizarea proiectului a condus pământul sărută cerul prin flori”,  construirea unui haiku (poem
la dezvoltarea capacităţii de a precum şi de la afirmaţia lui Ralph japonez cu formă fixă, alcătuit din
observa elemente din mediul Waldo Emerson - „Pământul râde 17 silabe).
înconjurător, la dezvoltarea prin flori”, proiectul s-a numit MUZICĂ ŞI MIŞCARE:
spiritului de observaţie, la „Florile - zâmbetele Pământului” şi  audiţii muzicale - Valsul
îmbogăţirea şi activizarea a avut următoarele conţinuturi: florilor, de Piotr Ilici Ceaikovski,
vocabularului, la formarea unei Pedeapsa Macului, versuri Vasile
culturi artistice – muzicale şi Voiculescu, interpret T. Gheorghe;
plastice, prin muzica pe care au
 intonări de cântece - Glasul
ascultat-o şi prin vizualizarea de
florilor, de T. Vasilache
tablouri ale unor pictori celebri, la
3. ARTE VIZUALE/ABILITĂŢI
formarea unei atitudini active în
PRACTICE:
legătură cu mediul, la stimularea
 realizarea de aranjamente
creativităţii, prin creaţii literare ori
florale;
plastice.
 observarea unor tablouri ale
1. MATEMATICĂ ŞI unor pictori consacraţi care au ca
Proiectul desfăşurat cu ocazia EXPLORAREA MEDIULUI:
Zilei Pământului a avut ca scop: subiect florile;
Pagina 1 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

PROIECT EDUCATIV: „FLORILE – ZÂMBETELE PĂMÂNTULUI” ÎNVĂŢĂMÂNT
- ACTIVITATE EXTRACURRICULARĂ - PRIMAR
 realizarea unor compoziţii cu Prof. înv. primar – Viorina PANAIT

subiectul „Florile - zâmbetele Şcoala Gimnazială nr. 1 Poenari
pământului!” Com. Ulmi, jud. Giurgiu
Activitatea interdisciplinară a Urmare din pagina 1
vizat formarea de competenţe din
domeniul comunicării în limba intermediul unor compoziţii
română, din domeniul matematicii plastice.
şi explorării mediului, din domeniul Prin organizarea acestui proiect cu
muzicii şi mişcării, din domeniul activităţi integrate a fost instituit un
Etapa a doua a proiectului a
artelor vizuale şi abilităţilor climat de creativitate, prin care să
început cu intonarea cântecului
practice. fie stimulată curiozitatea copiilor şi
„Glasul florilor”, muzica T.
Vasilache şi a continuat cu crearea curajul de a „combina”cunoştinţe
din domenii de cunoaştere diferite,
unor coşuri cu aranjamente florale.
În timpul realizării coşuleţelor un deziderat fiind acela de a
angaja copiii în atmosfera de
decorative s-au purtat discuţii
activitate liberă, de a le insufla
despre culorile calde şi cele reci,
despre efectele alăturării lor, încredere în ei înşişi.
tel. 0721087475
despre contraste şi armonii. La
finalul etapei, coşuleţele cu flori au adresa e-mail:
viorina.panait@yahoo. com
În prima etapă a proiectului au fost aşezate în jurul globului
avut loc acţiuni legate de pământesc şi copiii au audiat CD-
observarea şi denumirea florilor. ul cu melodia Pedeapsa macului,
Observarea materialului biologic – interpretată de T. Gheorghe,
flori de primăvară, frunze versuri V. Voiculescu. După
decorative, ramuri de pom înflorite audiţie, copiii şi-au ales câte o
s-a făcut, în afară de vizualizare, floare şi, în numele ei, au adresat
prin mirosire şi pipăire. Utilizând scurte mesaje Pământului.
atât învăţarea prin descoperire, cât Etapa a treia a proiectului a fost
şi experimentul, copiii au strivit axată pe domeniul artelor vizuale.
frunze şi petale de flori pe hârtie, Copiii au vizionat o prezentare
analizând culorile pe care acestea PowerPoint cu tablouri ale unor
le lasă. În afara materialului mari pictori având florile ca subiect.
biologic, observarea florilor s-a S-au purtat discuţii despre culorile
făcut si pe calendare. În timpul folosite, despre numele florilor
observării, la calculator a fost pusă pictate, despre modul în care a fost
opera muzicală Valsul florilor, de folosit spaţiul, apoi copiii au fost
BIBLIOGRAFIE:
Piotr Ilici Ceaikovski, făcându-se invitaţi să picteze florile lor
Drăghicescu, S., Drăghicescu, F,
paralele între delicateţea şi preferate pe bucăţi de hârtie,
2007 – Educaţie plastică. Ghid
gingăşia florilor şi armonia şi decupate sub forma unor flori
metodic, Ed. Aramis, Bucureşti;
melodicitatea valsului. O altă stilizate.
Ilioaia, Maria, 1981 – Metodica
acţiune a acestei prime etape a Metodele şi mijloacele didactice,
predării desenului la clasele I-IV,
proiectului a fost dedicată citirii tehnicile de lucru utilizate în
E. D. P., Bucureşti
câtorva poezii despre florile de realizarea proiectului au contribuit
Lespezeanu, Monica, 2007 –
primăvară, scrise de Ana la stimularea elementelor de bază
Tradiţional şi modern în
Blandiana şi Marcela Peneş. ale creativităţii: originalitate,
învăţământul primar şi preşcolar,
Prima etapă s-a încheiat cu flexibilitate, senzitivitate,
Ed.
crearea unui haiku – poezie expresivitate. În acest sens, au fost
Omfal Educaţional, Bucureşti
japoneză cu formă fixă, care are provocaţi copiii să observe
Michalko, M., 2008 – Secretele
trei versuri şi 17 silabe (repartizate utilizând şi alte simţuri în afara
creativităţii: fii genial!, Ed. Amaltea,
5-7-5). În timpul anului şcolar copiii văzului – au mirosit flori, le-au
Bucureşti;
au mai compus astfel de versuri, pipăit, le-au strivit, au ascultat
aşa că acum au creat următorul muzică, i-am incitat să-şi exprime
haiku: „Zâm-bi-toa-re flori/ În gră- liber ideile, gândurile,
dini şi pe câm-pii/ Cân-tec spre sentimentele, atât în descrieri, cât
soa-re.“ şi în formularea de mesaje ori prin

ÎNVĂŢĂMÂNT
PRIMAR
CREATIVITATEA-CERINŢA NOILOR PROBLEME
Conform „Dicţionarului explicativ totul specială, un fenomen unic, cu Profesor înv. primar: Fulvia CRISTEA
al limbii române”, creativitatea este o caracter complex şi interdisciplinar. Şcoala Gimnazială Nr. 3 Uzunu,
caracteristică a personalităţii Sintagma”formarea personalităţii jud. Giurgiu
incluzând aptitudini şi motive, creative”este prezentată în însăşi
aspiraţii şi atitudini a căror notă idealul educaţional actual al şcolii componenţă şi mijloace adecvate,
definitorie este originalitatea, româneşti. “Idealul educaţional al nu doar pur şi simplu să mai
producerea de ceva nou, deosebit şcolii româneşti constă în adăugăm un alt mijloc de
de ceea ce era cunoscut şi uzual. dezvoltarea liberă, integrală şi învăţământ, oricât de sofisticat ar fi
Cadrul didactic poate încuraja elevii armonioasă a individualităţii umane, acesta, ci o redimensionare, o
să îşi formeze imagini mentale a în formarea personalităţii autonome pregătire metodologică în
ceea ce este subiectul unei lecţii, să şi creative”. perspectivă, cum ar fi lecţiile asistate
se concentreze pe imagini, să le de calculator (AEL).
elaboreze sau să le mişte, iar apoi Un elev îşi manifestă spiritual
să le transpună în scris sau în ceea creativ atunci când:
ce este potrivit pentru activitatea - se implică activ în procesul de
respectivă. Acest tip de vizualizare a formare şi învăţare, adoptă o
găsit aplicabilitate, în special, în atitudine activă şi interactivă;
utilizarea tehnicii care este în mod - gândeşte critic şi are deprinderi de
uzual numită Ghidarea imaginarului. gândire critică;
După cum sugerează şi numele, - acţionează în totală libertate în
imaginile sunt stimulate de către planul alegerilor pe care le face;
cadrul didactic prin descrieri, iar - explorează mediul şi găseşte soluţii
Noile cerinţe ale elevilor şi societăţii
elevii urmează a menţiona verbal personale;
impun ca sistemul de instruire şi de
detaliind sunete, imagini, gusturi şi - preferă gândirea divergentă,
metodologie didactică să fie suplu şi
mirosuri, creând pentru ei înşişi imaginativă şi creativă;
permisiv la dinamica schimbărilor
imagini cât se poate de vii. - îşi valorifică şi dezvoltă imaginaţia,
care au loc în componentele
originalitatea, inventivitatea,
procesului instructiv-educativ. Pentru
fantezia, creativitatea.
a implementa aceste idealuri ale
Imaginaţia, memoria şi inteligenţa
societăţii, adică de dezvoltare a
însumează ceea ce sunt numiţi ca
creativităţii elevilor, este nevoie de
factori intelectuali ai creativităţii.
noi metode şi mijloace care să
Factorii caracteriali sunt: motivaţia,
asigure acest lucru. Dar, punerea în
aspiraţia creatoare, voinţa fermă,
practică a unor metode şi procedee
perseverenţa, iar factorii sociali stau
de instruire care să soluţioneze
la baza dezvoltării creativităţii prin
adecvat noile situaţii de învăţare,
faptul că ei pot motiva creaţia, pot
dezvoltarea în”cantitate”a
Educarea creativităţii elevilor a stimula imaginaţia, pot da naştere
metodologiei, prin adaptarea şi
devenit o preocupare de prim ordin a unor idei inovatoare, dar în acelaşi
integrarea unor metode nespecifice,
şcolii de pretutindeni. “Progresul timp au puterea de a inhiba aceste
din alte spaţii problematice, dar care
omenirii nu este disponibil fără tendinţe în funcţie de aspiraţiile
pot rezolva satisfăcător unele
activitatea creatoare, teoretică şi societăţii şi raportul dintre societate
cerinţe, cum ar fi brainstorming-ul ca
practică a oamenilor. Din acest şi persoanele care manifestă dorinţa
metodă de dezvoltare a creativităţii,
motiv este firesc ca activitatea de creaţie. În acest context mă refer
nu este, însă, soluţia cea mai bună.
creatoare să fie considerată ca la geniile care nu au fost înţelese la
Trebuie însă, să folosim pe scară
forma cea mai înaltă a activităţii timpul lor, dar după ani sau chiar
largă metodele activ-participative,
omeneşti”. Creator poate fi secole, ideile lor inovatoare au fost
prin apelarea la metode pasive, doar
considerat oricine nu rămâne la când este nevoie, prin maximizarea
acceptate de societate.
ceea ce a moştenit, la ceea ce a Să învăţăm să fim mereu creativi,
dimensiunii active a acestora, prin
învăţat şi apoi reproduce în chip împreună cu elevii noştri, pe care să
punerea în valoare a
mecanic, ci încearcă să aducă o încercăm să-i înarmăm cu cât mai
aspectelor”calitative”ale metodei. În
contribuţie personală, să multe tehnici de învăţare creativă, să
cadrul procesului de predare -
progreseze, să-şi expună ideile le punem în valoare cât mai mult
învăţare-evaluare trebuie să ţinem
proprii asupra unui anume subiect, potenţialul creativ.
cont de alternarea unor caracteristici
prin urmare, elementul creator nu se
a acestuia în planurile activ-pasiv,
găseşte numai în aşa numitele abstract-concret etc. şi să nu apară
BIBLIOGRAFIE:
activităţi superioare. Al. Roşca, Creativitatea, Editura
o singură metodă dominată. Aceste
Creativitatea reprezintă pentru Enciclopedică Română, Bucureşti,
metode trebuie să aibă în
lumea contemporană o provocare cu 1972
ÎNVĂŢĂMÂNT CĂPITANUL DOMESTOS ÎN CLASA a IV-a B
PRIMAR CLASA FRANKLIN
www. domestos. ro - Igiena de Prof. înv. primar Lucica IVAN,
DOMESTOS, expertul în igienă, nota 10. Şcoala Gim. „Acad. Marin Voiculescu”
a lansat şi în 2016 concursul S-au jucat completând labirintul Giurgiu
„Susţine Igiena de 10”, iniţiativă ce şi calendarul. Împărţiţi pe echipe, Continuare în pagina 5
s-a desfăşurat cu sprijinul conform tipului de inteligenţă
Ministerului Educaţiei Naţionale şi predominant, elevii au lucrat. Ei au INTELIGENŢA CHINESTEZICĂ
Cercetării Ştiinţifice, prin care a realizat un text/poezie, o problemă,
invitat copiii din ciclul primar şi un cântec, desen/machetă, sfaturi
preşcolar să realizeze, sub pentru noi. Ei au lucrat cu
îndrumarea profesorilor sau a entuziasm şi apoi au prezentat
educatorilor, lucrări ilustrând produsele muncii lor.
semnificaţia igienei de 10, precum
şi modalităţile de combatere a INTELIGENŢA SPAŢIALĂ
virusurilor şi bacteriilor. Tema sub Elevii au mimat cum înţeleg ei
care s-a desfăşurat această igiena.
https://drive. google.
iniţiativă a fost „Căpitanul Igienă com/file/d/0BxV4xwBmHDXNZ2ZqNEhiQn
salvează lumea de microbi şi ZKekU/view?usp=sharing
bacterii!”. „Susţine igiena de 10”a
fost o iniţiativă naţională de INTELIGENŢA
creativitate pe teme de igienă şi a INTERPERSONALĂ
Elevii au realizat o machetă ce
urmărit dezvoltarea şi exersarea
ilustra o baie unde Căpitanul
unor abilităţi de bază specifice:
DOMESTOS dezinfecta şi ucidea
 Abilităţi cognitive;
microbii.
 Abilităţi participative, de
cooperare şi relaţionare; INTELIGENŢA LOGICO-
 Abilităţi comunicative MATEMATICĂ
multiple; SFATURI PENTRU TOŢI
 Abilităţi argumentative şi  Când mergem la toaletă,
critice; trebuie să tragem apa!
 Abilităţi productive şi  Întotdeauna trebuie să ne
creative; spălăm pe mâini înainte de masă.
 Abilităţi de evaluare.  Pentru a dezinfecta toaleta,
Copiii au compus o problemă avem nevoie de DOMESTOS!
despre Căpitanul DOMESTOS  Pentru a ne păstra IGIENA
care ucide mulţi microbi. DE 10 trebuie să avem toalete
foarte curate.
com/file/d/0BxV4xwBmHDXNeVVicmoySm INTELIGENŢA
lZNjQ/view?usp=sharing
La această iniţiativă au participat INTRAPERSONALĂ
peste 1000 de lucrări din întreaga
INTELIGENŢA MUZICALĂ
ţară. Un juriu de specialitate a
evaluat lucrările postate doar de
cadre didactice, urmărind:
 Originalitatea ideii sau
abordării;
 Respectarea tematicii; Când DOMESTOS folosim, Cu
 Creativitate. microbii noi luptăm
Elevii clasei a IV-a B – CLASA Fetele au compus un cântec
(muzica şi versurile) despre igienă. De microbi noi ne ferim. Şi mereu
FRANKLIN, de la Şcoala noi câştigăm.
Gimnazială „Academician Marin com/file/d/0BxV4xwBmHDXNcmFmaWE2 Curăţenia o facem, Totul în casă
Voiculescu”din Giurgiu au UGxPT2M/view?usp=sharing este lună,
participat la acest concurs. Ei au Să fim sănătoşi ne place.
vizionat materialele oferite de DOMESTOS face treabă bună!

ÎNVĂŢĂMÂNT CĂPITANUL DOMESTOS ÎN CLASA a IV-a B
PRIMAR CLASA FRANKLIN
Stai că pun acum capacul! Sting Prof. înv. primar Lucica IVAN,
lumina şi-am plecat! Şcoala Gim. „Acad. Marin Voiculescu”
III. IV. Domestos atunci îi spune: Giurgiu
Eu vreau doar să te ajut Urmare din pagina 4
- Faci cum consideri, copile,
Să ţii microbii departe care constă în: suma de 5000 de
Dar de te-oi îmbolnăvi, Şi- euro, produse DOMESTOS şi kit-
INTELIGENŢA LINGVISTICĂ mpreună să creăm uri educaţionale constând în câte 1
PRIETENUL DOMESTOS Să nu vii atunci la mine! Un mediu ghiozdan cu rechizite şi materiale
I. II. cu sănătate. creative pe teme igienei pentru
- Hei, prietene, tu, ăla, Ce mă Realizând aceste produse şi fiecare din elevii clasei în valoare
baţi atât la cap? lucrând împreună, elevii Clasei comercială de 70 lei.
De-o culoare cu brotacul, Zici că Franklin au învăţat cum să
totu-i infectat? păstreze IGIENA DE 10!
Ce tot păzeşti toaleta? Uite cum În urma evaluării, munca lor a fost
am s-o rezolv: apreciată şi au obţinut PREMIUL I,
ÎNVĂŢĂMÂNT JOCURI PENTRU ACTIVIZAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA

PRIMAR VOCABULARULUI ELEVILOR LA CICLUL PRIMAR
Prof. înv. primar Livia PĂTRU Primul contact cu şcoala având loc descrierea orală. Ambele jocuri
Şcoala Gimnazială Brastavăţu, în anotimpul toamna, se includ în constituie prilejuri de a activiza
judeţul Olt lecţii şi jocuri legate de acest vocabularul elevilor de a-şi forma
Continuare în paginile 6 și 7 anotimp. Dintre aceste jocuri reprezentări despre toamnă şi
amintesc: „ A venit toamna”, caracteristicile ei, despre legume şi
„Cine spune mai multe cuvinte “Săculeţul fermecat”. fructe.
despre... !”obiectele din clasă; La primul joc copiii sunt aşezaţi Pentru îmbogăţirea
lucrurile şcolarului; îmbrăcăminte în cerc, iar în mijlocul cercului vocabularului elevilor cu cuvinte
etc. conducătorul jocului, reprezentând ca: sugativă, penar, etichetă,
Am insistat mai mult asupra toamna. Copiii se învârtesc în cerc, acuarele, riglă, stilou, manual,
copiilor care au prezentat în timp ce conducătorul jocului le culegere etc. se apelează la
fenomene de inhibiţie verbală şi le- adresează următoarea întrebare în jocul:”De-a librăria”. Obiectele
am cerut nu numai o enumerare de versuri: menţionate mai sus le-am aşezat
obiecte, ci şi includerea cuvintelor „A venit toamna la noi pe masă, iar pe un elev l-am
în propoziţii, pentru a-i obişnui să După ce o cunoaşteţi voi?” desemnat să fie „vânzătorul".
se exprime în propoziţii. La sfârşitul recitării acestor Ceilalţi copii au fost „cumpărătorii2.
„Povestiţi ceva despre...” versuri, cercul se opreşte, iar Ei au avut sarcina de a descrie
abecedar, ghiozdan, creion etc. ; în conducătorul jocului întinde mâna obiectul cerut, astfel încât
care am urmărit spontaneitatea spre un copil. Acesta dă răspunsul vânzătorul să recunoască şi să-l
construcţiilor verbale, a fanteziei la la întrebare, menţionând un numească. „Vânzătorul” a dat
copii şi a jocului liber, a caracter caracteristic toamnei: obiectul cerut numai acelor copii
reprezentărilor despre lucrurile frunzele îngălbenesc; se culeg care au descris corect însuşirile
puse în discuţie. În cadrul acestui strugurii, merele şi perele; pleacă caracteristice obiectului solicitat şi
joc s-a creat o atmosferă permisivă păsările călătoare. au respectat şi regulile de
care a eliberat copii de teama de a Dacă răspunsul este corect, copilul comportare civilizată. Acest joc
fi admonestaţi sau pedepsiţi, respectiv devine conducătorul conferă largi posibilităţi de a forma
atmosferă care a încurajat pe cei jocului. la elevi deprinderi de comportare
cu o gândire mai lentă şi a atras în Jocul”Săculeţul fermecat”cere civilizată.
procesul muncii intelectuale şi pe copiilor să recunoască legumele şi Jocul „Cutia cu surprize” oferă
cei mai pasivi. fructele, aşezate în „săculeţul copiilor posibilitatea de a forma
fermecat”, prin atingerea şi propoziţii pe baza unor ilustraţii ce
se găsesc în „cutia cu surprize”. valenţe formative, sunt jocurile Prof. înv. primar Livia PĂTRU
Fiecare elev scoate din cutie câte care implică elementul”ghicire". Şcoala Gimnazială Brastavăţu,
o ilustraţie şi, la întrebarea: „Ce-ai Aceste jocuri nu numai că judeţul Olt
găsit în cutia cu surprize?”, elevul activează vocabularul elevilor, ci le Urmare din pagina 5
denumeşte obiectul de pe ilustraţie dezvoltă şi gândirea, imaginaţia, Continuare în pagina 7
şi alcătuieşte o propoziţie. Acest atenţia creativitatea. Jocurile:”Ghici
joc permite introducerea pe ce e?, „Ce s-a schimbat?”, „Spune nume de flori. Pentru fiecare
nesimţite în vocabularul copiilor a cine este?” cer din partea elevilor cuvânt spus, elevul primeşte un
unor cuvinte, pe baza ilustraţiilor un mare efort de gândire, fiind puşi punct, iar la sfârşitul jocului se
ce reprezintă obiecte mai puţin în situaţia de a ghici obiectul după totalizează şi se desemnează
cunoscute elevilor. o descriere destul de sumară câştigătorul.
„Cu ce călătorim?”: pentru acest făcută de conducătorul jocului. „Găseşte perechea obiectului”.
joc am folosit următoarele mijloace De exemplu, pe baza unei ilustraţii Pentru desfăşurarea lui se
didactice: un semnalizator cu două pe care o vede numai el, elevul foloseşte o planşă cu desene ce
părţi (una colorată în roşu şi descrie următorul obiect: e reprezintă diferite obiecte,
cealaltă în verde); un plic cu rotundă, e roşie cu buline, ne numerotate de la l la 8 ( ex. dinţii,
ilustraţii reprezentând diferite jucăm cu ea, iar copiii din clasă stiloul, periuţa de dinţi, pensulă,
mijloace de locomoţie şi transport, trebuie să ghicească că e… penarul, florile, vaza). Acordând
un tablou mare având desenat pe mingea. elevilor un timp de gândire, ei
el: marea, cerul, uscatul. Aceste jocuri cer din partea găsesc perechea pentru fiecare
La ridicarea semnalizatorului elevilor propoziţii complete şi subiect. Răspunsurile lor sunt
verde, plicul cu ilustraţii a pornit din corecte, legate într-un scurt text şi susţinute de explicaţiile logice,
mână în mână şi s-a oprit în obişnuiesc elevii cu descrierea care justifică relaţia stabilită de ei
momentul când s-a arătat unui obiect, redând esenţialul. între obiecte.
semnalizatorul roşu. Elevul la care Jocurile de grupare a obiectelor Ca sarcină suplimentară, se
a ajuns plicul, 1-a deschis, a scos după anumite criterii ridică în faţa cere elevilor alcătuirea de
o ilustraţie şi a formulat apoi o elevilor probleme de gândire, dar propoziţii, incluzând cuvinte-
propoziţie cu cuvântul respectiv. în acelaşi timp exersează şi actul pereche în aceeaşi propoziţie.
Apoi a fixat ilustraţia pe tablou, la vorbirii. Exemplu: „Vaza cu flori este pe
locul potrivit mediului de deplasare. În jocul „Fă ordine”, copiilor li se masă”.
Acest joc a îmbogăţit vocabularul cere să grupeze obiectele: gulie, Fluenţa vorbirii influenţează
elevilor cu cuvinte ca: rachetă, greblă, gâscă, curcă, sapă, favorabil dezvoltarea capacităţii
troleibuz, semafor, camion, sanie, morcov, în trei coloane: analitico-sintetice a scoarţei
etc. De asemenea, i-a familiarizat a. zarzavaturi, cerebrale, fără de care nu este
pe elevi cu unele reguli de b. păsări, posibilă dezvoltarea factorilor
circulaţie. c. unelte agricole operaţionali ai intelectului.
Prin jocul „Spune unde stă?” se Li se cere să motiveze aşezarea O seamă de jocuri îşi aduc
activizează şi fixează în lor, exprimându-se în propoziţii de contribuţia la dezvoltarea
vocabularul elevilor cuvinte care tipul: „Morcovul este un zarzavat, flexibilităţii şi fluidităţii vorbirii şi
exprimă relaţii spaţiale (jos, sus, l-am aşezat în grupa gândirii. Dintre acestea amintesc
stânga, dreapta, pe lângă, pe sub, zarzavaturilor”. Ca sarcină jocurile: „Cine spune mai multe
lângă, deasupra etc.) suplimentară se cere să se spună cuvinte care încep sau se termină
Clasa a fost împărţită pe echipe. şi alte lucruri despre fiecare obiect. cu sunetele”... (a, e, m, f, g), „Cine
Copiii au stat cu capul aplecat pe O variantă a acestui joc, care spune mai multe cuvinte care
bancă, învăţătorul sau un copil din solicită mult memoria şi gândirea încep sau se termină cu silaba...
clasă a aşezat un obiect, înainte copiilor, este jocul „Cine ştie mai (mă, re, na, sa, etc. )”.
stabilit, într-un loc. La semnalul multe”. Jocul antrenează toată Prin aceste jocuri am urmărit şi
conducătorului, copiii au ridicat clasa şi se desfăşoară sub formă îmbogăţirea vocabularului,
capul şi au precizat poziţia de concurs. Un copil spune un înţelegerea semnificaţiei şi a
obiectului respectiv (pe catedră, cuvânt, de exemplu: „iepure”. sensului cuvintelor, folosirea lor, în
sub bancă, deasupra tablei etc.). A Ceilalţi copii trebuie să enumere construcţia propoziţiilor, intrarea lor
câştigat echipa care a totalizat mai toate animalele sălbatice în limbajul activ.
multe răspunsuri corecte. cunoscute ( urs, vulpe, elefant, Deosebit de antrenant este
Deosebit de atractivă pentru elevi, etc.). Un elev spune un cuvânt: jocul „Cuvântul interzis”în care
dar în acelaşi timp şi cu multiple „lalea” elevii vor continua cu alte elevul trebuie să dea răspunsuri la

„A-nceput de ieri să cadă din clasă au primit câte un
Prof. înv. primar Livia PĂTRU
Şcoala Gimnazială Brastavăţu, câte un fulg, acum a stat. cartonaş pe care era trecută o lună
judeţul Olt Norii s-au mai răzbunat a anului, iar ceilalţi au primit
Urmare din paginile 6 Spre apus, dar stau grămadă cartonaşe cu caracteristicile
Peste sat.” fiecărui anotimp. Sarcina acelor
întrebări, fără a folosi un anumit Elevul: „ Despre anotimpul în doisprezece copii a fost aceea de
cuvânt care se stabileşte că este care vine Moş Crăciun.” a aşeza cronologic lunile anului în
interzis să-l folosească. Cuvântul interzis se poate buzunăraşele fiecărui tablou, în
De exemplu: cuvântul interzis schimba de 2-3 ori în cursul funcţie de anotimpul ce-l
„iarna”. jocului. Acest joc solicită multă reprezintă. Ceilalţi copii au avut ca
Învăţătorul: „În ce anotimp atenţie voluntară a copiilor, dar în sarcină să citească caracteristica
ninge?” acelaşi timp şi imaginaţia lor. trecută pe cartonaş şi să precizeze
Elevul: „Când se dau copiii pe “Anotimpurile”. Pentru acest joc cărui anotimp aparţine.
derdeluş?” se folosesc patru tablouri Jocul antrenează toţi copii
Învăţătorul: ”Despre ce anotimp reprezentând fiecare câte un clasei, iar caracterul său competitiv
se vorbeşte în aceste versuri?”: anotimp. Sub fiecare tablou erau le produce trăiri afective deosebite.
trei buzunare. Doisprezece copii
ÎNVĂŢĂMÂNT SERBĂRILE ŞCOLARE - MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE

PRIMAR A RELAŢIILOR ELEV-PROFESOR-PĂRINTE
apreciaţi şi mai accesibili sufletelor impresii, trăiesc ”autentic” spontan
Prof. înv. primar, Mariana ALEXANDRU
Şcoala Gimnazială nr. 2 Bîcu
acestora. şi sincer situaţiile redate.
com. Joiţa, jud. Giurgiu Activităţile extraşcolare au o Stimularea şi educarea atenţiei
Continuare în pagina 8 mare contribuţie în dezvoltarea şi exersarea memoriei constituie
personalităţii copilului, deoarece obiective importante care se
Activităţile extraşcolare implică în mod direct copilul prin realizează prin intermediul serbării.
contribuie la dezvoltarea personalitatea sa. Intervenţia la momentul oportun,
personalităţii armonioase a Ele prezintă unele particularităţi cu rolul pe care îl are de îndeplinit
copiilor, pentru cultivarea prin care se deosebesc de fiecare elev, susţinută de raportul
înclinaţiilor şi aptitudinilor acestora activităţile din cadrul lecţiilor. afectiv motivaţional contribuie la
de la cea mai fragedă vârstă, la Acestea se referă la conţinutul mărirea stabilităţii atenţiei, iar cu
organizarea raţională şi plăcută a activităţilor, durata lor, la metodele timpul sporeşte capacitatea
timpului liber. folosite şi la formele de organizare rezistenţei la efort.
Este de prim ordin rolul pe care- a activităţilor. Lectura artistică, dansul, devin
l are interesul şi talentul Având un caracter atractiv, puternice stimulări ale sensibilităţii
învăţătorului de a atrage micii elevii participă, într-o atmosferă de artistice.
şcolari în asemenea activităţi ce au voie bună şi optimism, cu Valoarea estetică este sporită şi
menirea să amplifice efectele însufleţire şi dăruire, la astfel de de cadrul organizatoric – sala de
formative ale procesului de activităţi. festivităţi, un colţ de natură (parcul
învăţământ şi să sporească Alegerea din timp a materialului sau grădina şcolii) amenajate în
zestrea de cunoştinţe şi abilităţi ale şi ordonarea lui într-un repertoriu chip sărbătoresc.
copilului în vederea reuşitei cu o temă centrală este o cerinţă Contribuţia copilului la
integrării sociale. importantă pentru orice fel de pregătirea şi organizarea unui
Activităţile extraşcolare au cel activitate extraşcolară. spectacol artistic nu trebuie privită
mai larg caracter interdisciplinar, Serbarea şcolară ca un scop în sine, ci prin prisma
oferă cele mai eficiente modalităţi Reprezintă o modalitate dorinţei de a oferi ceva
de formare a caracterului copiilor eficientă a capacităţilor de vorbire spectatorilor: distracţie, înălţare
încă din clasele primare, deoarece şi înclinaţiilor artistice ale elevilor. sufletească, plăcere estetică,
sunt factorii educativi cei mai Prin conţinutul vehiculat al serbării, satisfacţie – toate acestea
elevii culeg o bogăţie de idei, îmbogăţindu–le viaţa, făcând–o
mai frumoasă, mai plină de sens.
ÎNVĂŢĂMÂNT SERBĂRILE ŞCOLARE - MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE
PRIMAR A RELAŢIILOR ELEV-PROFESOR-PĂRINTE
emoţionale, sentimente înălţătoare Ea evaluează talentul, munca şi
Prof. înv. primar, Mariana ALEXANDRU de dragoste pentru patrie. priceperea colectivului clasei şi
Şcoala Gimnazială nr. 2 Bîcu
com. Joiţa, jud. Giurgiu Important a părut a fi îmbogăţirea transformă în plăcere şi satisfacţie
Urmare din pagina 7 conţinutului transmis spectatorilor publică străduinţele colectivului
cu cântece pentru a adânci efectul clasei şi ale fiecărui elev în parte.
Este un succes extraordinar, o emoţional. Elevii au nevoie de acţiuni care
trăire minunată, când reuşeşte să Învăţarea versurilor, să le lărgească lumea lor
trezească o emoţie în sufletul interpretarea artistică au fost spirituală, să le împlinească setea
spectatorilor. realizate de elevi cu bucuria şi de cunoaştere, să le ofere prilejuri
Reuşita spectacolului produce plăcerea caracteristice unei de a se emoţiona puternic, de a fi
ecou în public, iar reacţia promptă preocupări pentru timpul liber. în stare să iscodească singuri
a sărbătorilor îi stimulează pe copii Pregătirea elevilor pentru pentru a-şi forma convingeri
să dea tot ce sunt în stare. serbare constituie un aspect tot durabile.
Serbarea la care se va face atât de important ca şi pregătirea Activităţile extraşcolare în
referire este una tematică, în pentru fiecare lecţie în parte. general, au cel mai larg caracter
legătură cu sărbătorirea Sfintelor Această cerinţă se traduce într- interdisciplinar, oferă cele mai
Sărbători de iarnă. o acţiune ce cuprinde mai multe eficiente modalităţi de formare a
Odată cu sosirea anotimpului momente: caracterului copiilor încă din
alb, ne adunăm cu toţii să ne - comunicarea din timp a datei clasele primare, deoarece sunt
bucurăm de Bradul de Crăciun, de când va avea loc serbarea; factorii educativi cei mai apreciaţi
cadourile lăsate de Moş Crăciun la - comunicarea temei, cunoaşterea şi mai accesibili sufletelor
poalele lui. din timp a acesteia orientează şi acestora.
Pentru această activitate a fost menţine interesul, ceea ce Întregul lanţ de manifestări
ales materialul, a fost ordonat într- favorizează receptarea, sporeşte organizate de şcoală şi în afara ei,
un montaj literar –muzical „În Ajun eficienţa învăţării. sub atenta şi priceputa îndrumare
de Anul Nou” şi scenetele: “Păcală Desfăşurarea serbării a cuprins a dascălului, aduc o importantă
şi Tândală”, „Căpriţa”( elevii clasei de asemenea mai multe momente: contribuţie în formarea şi educarea
a II-a). - perioada de pregătire a serbării, copiilor, în modelarea sufletelor
dorinţa de succes, sudează acestora şi are profunde implicaţii
colectivul, impulsionează în mod în viaţa spirituală a comunităţii,
favorabil, face ca elevul să trăiască restabilind şi întărind respectul
clipe de desfătare sufletească; acesteia faţă de şcoală şi slujitorii
- desfăşurarea programului – ei.
fiecare copil trebuie să aibă un loc
bine definit în cadrul programului
pentru a se simţi parte integrantă a
colectivului, să fie conştient că şi
Este binecunoscut faptul că
de participarea lui depinde reuşita
memorarea se realizează mai serbării;
puternic atunci când fondul Prin conţinutul bogat şi
afectiv–pozitiv este mare. De diversificat al programului pe care
aceea s-a asigurat înţelegerea îl cuprinde serbarea şcolară
sensului figurat al unor cuvinte pe
valorifică varietatea, preocuparea
care se realizează trăiri intereselor şi gustul şcolarilor.
Revista editată de:

Adresa: Str. Nicolae Droc Barcian, Nr. 8,
Giurgiu, RomâniaTel. / fax. 0246212638
Web: www.ccdgiurgiu.ro
E-mail: ccdgr2002@yahoo.com

ÎNVĂŢĂMÂNT ISTORIA ŞI GEOGRAFIA POT FI MATERII
PRIMAR
PREFERATE?
evenimente”, am aplicat acest înscrisă în calificativ. Ordinea
Prof înv. primar, Cornelia UDREA joc didactic. Înainte de a-şi asuma răspunsurilor este de la 1 la 10.
Şcoala Gimnazială Nr. 10, Giurgiu
Continuare în pagina 10
şi „juca” un rol, elevii au selectat 1. Leagănul copilăriei mele
informaţiile pe care le-au este………….
Se spune, de obicei, că considerat cele mai importante 2. Viena este un …………..
geografia şi istoria sunt „obiecte de şi edificatoare, folosind atât din Austria.
cultură generală”. Ceea ce trebuie cunoştinţele dobândite în clasă, cât 3. Prenumele domnitorului
înţeles exact este că cele două şi prin consultarea unor materiale care a realizat unirea Ţării
discipline acoperă o parte suplimentare. Elevii clasei au fost, Româneşti cu Moldova
importantă a culturii generale a pe rând, actori şi spectatori – este……………
oricărui om. De obicei însă, prin comentatori. Rolul poate fi 4. Traian a fost împăratul
„cultura geografică şi istorică” se construit după schema: Imperiului ……………………..
înţelege învăţarea de date, fapte, a) Cine sunt ? 5. In urma războiului de
fenomene, iar acest sens este b) Când şi unde trăiesc? Independenţă România a scăpat
foarte restrictiv. Cultura geografică c) Trei fapte/ evenimente la de sub stăpânirea …………..
şi istorică de tip enciclopedist nu care am participat. 6. Este înmormântată la
mai este un atribut al lumii d) De ce sunt considerat o Târgu-Jiu.
contemporane. Accentul practicării figură importantă? 7. Primul rege al Daciei a
şi înţelegerii culturii generale este Colegii spectatori au putut fost……
trecerea ei de la sensul face aprecieri privind fluiditatea 8. In anul 1877 a avut loc
enciclopedist la cel de tip prezentării, dar şi a capacităţii de Războiul de …………..
operaţional. convingere a „actorului” ( puterea 9. Împărat al Franţei.
Pentru elevi este destul de argumentelor). 10. Trăiesc într-o Europă
neplăcut să îşi însuşească noiane „Motivează-ţi decizia” „……………”
de informaţii şi, de multe ori se Este un joc didactic ce vizează
întâmplă, să nu fie fanii unor astfel punerea elevului în situaţia de a PROBLEME GEOGRAFICE
de discipline. Tocmai de aceea, voi juca un rol, de a înţelege modul de A. În 3 podişuri se află câte un
prezenta în continuare câteva a gândi al celuilalt dezvoltându-şi oraş mare şi două comune.
exemple de jocuri folosite în cadrul gândirea critică şi creativitatea. Fiecare oraş are câte 200000 de
orelor de geografie şi istorie, care Etape ale jocului: locuitori, iar fiecare comună are
le fac mai abordabile şi mai - fiecare elev şi-a ales o câte 10000 de locuitori.
atractive pentru copii. personalitate politică sau un Câţi locuitori urbani sunt în total?
„Alfabetul istoric” eveniment istoric; B. Suprafaţa României este de
Pe coli mari de desen (A3), - elevii au scris trei motive aproximativ 240000 km2. Suprafaţa
fiecare grupă conturează un număr probabile care au condus la Ungariei este de 110000 km2.
egal de casete cu numărul literelor adoptarea unei decizii a Care ţară are suprafaţa mai mare
din alfabet. În fiecare casetă elevii personalităţii respective ori a şi cu cât?
au ca sarcină să găsească numele declanşat o acţiune, eveniment, C. Calculează lungimea graniţei
unui eveniment, erou, conducător fapt; pe apă, ştiind că lungimea graniţei
despre care au învăţat la istorie - fiecare elev şi-a prezentat pe uscat este de 1085 km, iar
sau au citit în lecturile „motivele”, în funcţie de lungimea totală a graniţelor
suplimentare. rolul asumat; României este de 3150 km.
Exemplu: Exemplu: Eşti Decebal. D. Luni au fost 80C, marţi s-au
a – Apollodor din Damasc, Motivează-ţi decizia de a te înregistrat 100C, iar miercuri
b - baionetă, sinucide. termometrul a arătat 120C.
c- Călugăreni, Eşti Mihai Viteazul. Motivează Care este media temperaturilor pe
d- Decebal, etc. Elevii sunt decizia de a uni cele trei ţări. cele trei zile?
inventivi. I-am încurajat să fie cât Eşti Traian. Motivează decizia POVESTIRE GEOGRAFICA
mai originali, creativi, să-şi pună în de a cuceri Dacia.
valoare aptitudinile şi înclinaţiile. Vei primi DIPLOMA”Micul istoric”
Se organizează şi o expoziţie a …dacă scrii în casete
acestor postere. răspunsurile corecte la afirmaţiile
„Convinge publicul că eşti…. ” de mai jos. Fiecare răspuns începe
După parcurgerea unităţii de cu litera corespunzătoare
învăţare „Conducători, eroi şi
ÎNVĂŢĂMÂNT ISTORIA ŞI GEOGRAFIA POT FI MATERII
PRIMAR
PREFERATE?
Prof înv. primar, Cornelia UDREA
Urmare din pagina 9
Într-o zi cu am plecat într-o drumeţie la . Am
trecut printr-o . La marginea pădurii am zărit un .
Ne-am oprit şi la un . De jur împrejurul lui era numai .
Tot mergând ne-a prins . Ne-am adăpostit la o .
După o oră ne-am continuat drumul. Am ajuns pe munte. O
escalada înălţimile. Am privit-o cu atenţie. Am admirat şi .
A fost o zi minunată !
Transcrieţi povestirea, înlocuind imaginile cu cuvintele potrivite.

ÎNVĂŢĂMÂNT „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
PRIMAR
ŞCOLAR FĂRĂ GHIOZDAN
Prof. înv. primar Ionela ŢONE
INSTITUŢII IMPLICATE: părăsească sala la final, să
Şcoala Gimnazială Nr. 7, Giurgiu Şcoala Gimnazială Nr. 7 răsplătească cu aplauze prestaţia
Continuare în pagina 12 Teatrul Tudor Vianu actorilor.
Poliţia de Frontieră Giurgiu 2) La finalul activităţii, copiii au
În perioada 18-22 aprilie 2016, Direcţia de Sănătate Publică înţeles că MEDIUL de VIAŢĂ al
în învăţământul românesc s-a Giurgiu animalelor înseamnă locul unde
desfăşurat săptămâna „Şcoala Şcoala Gimnazială Mihai trăiesc vieţuitoarele, care le
altfel”, cu programe dedicate Eminescu asigură acestora condiţiile
activităţilor educative extraşcolare Biserica Buna Vestire necesare ca să poată trăi şi că
şi extracurriculare. Scopul acestui ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE: omul nu trebuie să intervină.
program a fost implicarea tuturor Luni: Hai cu noi la teatru! / Ce ştim Activitatea a fost complexă,
elevilor în activităţi care să despre mediile de viaţă solicitându-le în permanenţă
răspundă intereselor şi 1) Elevii au vizionat un spectacol atenţia, concentrarea, realizarea
preocupărilor diverse ale copiilor, de teatru. Au interacţionat cu unor conexiuni.
să pună în valoare talentele şi actorii, au cântat, au aplaudat. Marţi: Poliţia de Frontieră se
capacităţile acestora în diferite Atmosfera a fost una relaxantă, prezintă!
domenii şi să stimuleze încărcată de voie bună. 1) Elevii au vizitat Muzeul
participarea lor la acţiuni diverse, 2) Elevii au vizionat un episod din Poliţiei de Frontieră Giurgiu,
în contexte non-formale. Elevii s- Kemy Curiosul despre mediile de singurul muzeu din ţară de acest
au bucurat în unanimitate de o viaţă. Apoi a avut loc o discuţie gen, admirând uniforme
săptămână „altfel”, care le-a oferit interactivă şi realizarea unui grănicereşti din ultimii 200 de ani.
prilejul de a-şi cunoaşte mai bine ciorchine structurat despre mediile Au aflat că instituţia apărării
colegii şi dascălul, de a de viaţă, cu ajutorul unor jetoane. frontierelor a existat din cele mai
interacţiona, de a coopera, Acestea au fost numerotate de la 1 vechi timpuri, că a cunoscut
cultivând astfel respectul faţă de la 30. Pe spate se aflau scrise transformări şi perfecţionări
sine şi faţă de ceilalţi. numele unor animale din diverse continue, până s-a ajuns la actuala
medii. Elevii întorceau jetoanele structură organizatorică.
TIPURI DE ACTIVITĂŢI după anumite criterii (cel mai mare 2) Elevii au vizionat în Parcul Alei
DESFĂŞURATE: număr care are cifra zecilor 2, tehnica din dotarea poliţiei de
 activităţi culturale; vecinul mare al lui....., cel mai frontieră, aflând utilitatea maşinilor
 activităţi sportive; mare număr mai mic decât....., expuse, activităţile desfăşurate în
 activităţi de promovare a numărul mai mare decât.... şi mai punctele de trecere a frontierei şi
tradiţiilor populare; mic decât... etc), citeau cuvântul şi principalele atribuţii ale poliţiştilor
 activităţi de educaţie pentru spuneau cărui mediu de viaţă de frontieră.
sănătate şi stil de viaţă sănătos; aparţine animalul. În ultima oră au Rezultatele activităţii: Copiii au
 activităţi de educaţie realizat un colaj intitulat Lumea participat la o lecţie de istorie
ecologică şi de protecţie a mărilor. despre vitejie, glorie şi patriotism.
mediului; Miercuri: E vremea
 activităţi de educaţie poveştilor/Relaxare prin mişcare
religioasă. 1) Elevii au vizionat filmuleţul
Pinocchio, de Carlo Collodi. Au
Aceste activităţi au fost organizate jucat diverse jocuri didactice pe
sub diferite forme, ca de exemplu: baza filmuleţului vizionat.
 vizionarea unui spectacol de 2) Elevii au fost organizaţi în două
teatru; grupe, întrecându-se în
 competiţii sportive organizate Rezultatele activităţii: parcurgerea unor trasee aplicative.
între şcoli; 1) Vizionarea unui spectacol de Rezultatele activităţii:
 ateliere de creaţie; teatru nu este doar o activitate 1) Copiii au fost atenţi, implicaţi,
 dezbateri; distractivă, ci şi una extrem de entuziaşti şi au rezolvat cu
 vizite de documentare; educativă. Astfel, se dezvoltă atât siguranţă toate sarcinile didactice.
limbajul, gândirea critică, simţul 2) Copiii au înţeles că activitatea
 parteneriate educaţionale şi
estetic al copiilor, dar şi fizică este plăcută prin faptul că se
tematice la nivel de instituţii.
comportamentul social prin faptul pot relaxa practicând un joc
că ei învaţă în mod direct să sportiv, dar şi benefică deoarece
păstreze liniştea, să fie civilizaţi, să reduce riscul unor boli
ÎNVĂŢĂMÂNT „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
PRIMAR
ŞCOLAR FĂRĂ GHIOZDAN
Obiectivele atinse prin activităţile facilitează acumularea de
Prof. înv. primar Ionela ŢONE
sus-numite au fost următoarele: cunoştinţe. Activităţile
Urmare din pagina 11 - formarea atitudinii de extracurriculare sunt apreciate de
responsabilitate şi respect faţă de către copii în măsura în care:
cardiovasculare, diabet zaharat şi carte; - valorifică şi dezvoltă
multe altele, şi are un rol important - dezvoltarea interesului interese şi aptitudini;
în menţinerea unei greutăţi pentru tradiţiile româneşti; - timpul este organizat într-
corporale normale. - antrenarea creativităţii în o manieră plăcută şi
Joi: Povestea din farfuria realizarea unor lucrări plastice şi relaxantă;
mea/Atelier de încondeiat ouă practice; - activităţile sunt
1) Elevii au pregătit împreună cu - formarea unei atitudini caracterizate de optimism
mamele un mic dejun haios şi ecologice; şi umor, creează un
apetisant, ţesând şi o poveste în - formarea şi cultivarea sentiment de siguranţă şi
jurul propriilor creaţii. interesului pentru problematica şi încredere tuturor
2) Elevii au realizat un iepuraş din menţinerea sănătăţii; participanţilor;
hârtie şi au încondeiat ouă. - dezvoltarea spiritului de - formele de organizare
Rezultatele activităţii: competiţie şi echipă. sunt din cele mai
1) Copiii au aflat despre importanţa ingenioase, cu caracter
micului dejun în alimentaţie, recreativ ;
despre consecinţele grave ale - copiii au teren liber pentru
neconsumării acestuia, precum şi a-şi manifesta în voie
despre obiceiuri alimentare spiritul de iniţiativă;
nesănătoase ale unor colegi, - au un efect pozitiv pentru
divulgate de părinţi. munca desfăşurată în
2) Copiii au aflat povestea grup;
iepuraşului care aduce daruri de - urmăresc lărgirea şi
Paşte precum şi tradiţia CONCLUZII: adâncirea influenţelor
încondeierii ouălor de Paşte. În concluzie,putem spune că exercitate în procesul de
Vineri: Taina Sfintei Împărtăşanii/ programul „Să ştii mai multe, să fii învăţământ;
Semnificaţii şi simboluri pascale mai bun!” este o componentă - contribuie la dezvoltarea
1) Elevii s-au împărtăşit. educaţională valoroasă şi eficientă armonioasă a copiilor.
2) Elevii au ascultat prezentarea căreia orice cadru didactic trebuie
făcută de părintele paroh Tudor să îi acorde o atenţie sporită,
Georgian despre semnificaţia adoptând o atitudine creatoare
sărbătorii Paştelui şi despre tradiţii atât în modul de realizare a
legate de această sărbătoare. activităţilor, cât şi în relaţiile cu
Rezultatele activităţii: elevii, asigurând astfel o
Familia, şcoala şi biserica atmosferă relaxantă care să
conlucrează eficient la formarea permită stimularea creativă a
spirituală şi intelectuală a tinerei acestora.
generaţii. Activităţile extraşcolare sunt
atractive la orice vârstă. Ele
stârnesc interes, produc bucurie,

ÎNVĂŢĂMÂNT PARTENERIATUL LITERAR:
GIMNAZIAL
DIMITRIE ANGHEL ŞI ŞT. O. IOSIF
Prof. drd. Cosmina Andreea ROŞU, se pot întrezări caracteristicile înregistrează singur o traducere
Şcoala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu stilului propriu celor doi poeţi- din Oscar Wilde, „Pescarul şi
Continuare în pagina 14 prozatori. Conform lui Ş. sufletul său”. Dimitrie Anghel a
Cioculescu „prin temperament şi tradus singur începând cu 1900 din
În contextul simbolismului fizionomie literară, poeţii se Moschus (greacă), în 1901
românesc se remarcă Dimitrie deosebesc până la contrast”3, lui „Populare spaniole”.
Anghel, printr-o abordare aparte a Şt. O. Iosif i se atribuie un suflet Colaborarea cu Şt. O. Iosif nu
universului floral. Considerând duios de factură tradiţionalistă, „pe se rezumă doar la traduceri, ci
grădina cu flori alese un spaţiu de linia lui Coşbuc”, având „inspiraţie scriu împreună câteva poezii
refugiu în idealitate, acesta se hetonică”. D. Anghel este receptat originale care au fost tipărite
identifică adesea cu elementul ca având îndrăzneala de a se postum de către C. D. Anghel (în
floral pe care îl transformă într-un inspira din lumea florilor. ediţia de „Opere complete, Poezii”,
avatar – interpretat exclusiv ca Cei doi îşi încep colaborarea Cartea Românească), dar şi teatru
metamorfoză, lipsit de orice la Dumbrăveni, în 1902, după ce poetic: „Legenda funigeilor”poem
conotaţie negativă. Imaginarul lui primul se întoarce în ţară. Traduc dramatic în trei acte (1907),
D. Anghel este reprezentat împreună poeziile lui Verlaine pe „Cometa”comedie în trei acte în
simbolic, în mod convenţional, care le publică într-o culegere de versuri (1908) şi proză: „Cireşul lui
analog, prin transfigurarea realităţii 20 de poezii, în vara anului 1903 – Lucullus”proză şi „Portrete”(1910),
în urma terorii poetului în faţa ceea ce dovedeşte gustul lor „Carmen saeculare”poem istoric în
realului constrângător, a similar. În prefaţa acestei culegeri două părţi (1909), „Caleidoscopul
concretului banal. Evadarea se se poate recunoşte un element lui A. Mirea”I (1908), II (1910),
realizează prin intermediul comun stilurilor celor doi poeţi: unele sub pseudonimul A. Mirea.
miresmei florilor uzând de memoria duioşia pioasă. Traduc apoi din De asemenea, în colaborare cu
afectivă a poetului care îşi explică Rimbaud de la care D. Anghel se Victor Eftimiu publică în 1913
predilecţia pentru lumea florilor inspiră în alcătuirea metaforelor; „Războiul”prolog în versuri.
într-o pagină de proză, în din Ibsen – „Poesii”de Henric De fiecare dată când
„Povestea celor necăjiţi”, după cum Ibsen, traduceri de Şt. O. Iosif şi D. colaborează cu Şt. O. Iosif la
observa şi Iulian Boldea1: „Eu mi- Anghel, Bucureşti, Minerva, 1906. scrierea unor texte originale,
alesesem lumea florilor, căci în De acestă dată contribuţia lui aportul lui Dimitrie Anghel pare să
lumea lor mi-am petrecut Anghel pare a fi mai mică se întrevadă în versurile mai
copilăria”.2 deoarece el stăpâneşte mai bine expresive, mai îndrăzneţe. Acesta
Dimitrie Anghel şi Şt.O.Iosif limba franceză, iar Iosif limba utilizează termeni din domenii
leagă o strânsă prietenie care s-a germană şi îşi pune amprenta în neexplorate până atunci de lirică;
concretizat în câteva creaţii literare tonul textelor. Versurile se remarcă prin ineditul
reprezentative pentru cei doi. considerate a fi traduse exclusiv de comparaţiilor („ca o hârtie albă”,
Colaborarea acestora constituie Anghel se remarcă prin fluenţa „ca nişte sdrenţe roze”, „cozile
încă o apropiere nedesluşită pe versului şi frecvenţa neologismelor. sburlite ca nişte mături”). Iosif pare
deplin pentru critica literară, spre După o atentă examinare a să fi contribuit cu epitetul
deosebire de separarea lor din traducerilor din Verlaine şi Ibsen se neexpresiv („În goana ei nebună”)
motive de natură intimă. S-au pare că cei doi nu au mai colaborat sau versuri de factură
cunoscut în 1900, iar în 1907 s-au la fel de intens şi în aceeaşi tradiţionalistă, timbrul egal şi
contopit într-un sinonim literar – A. măsură la traducerea textelor placid. Tot sub pecetea lui D.
Mirea – cu care au semnat mai poetului german aşa cum făcuseră Anghel se află şi utilizarea unor
multe opere, de la poeme în cazul celui francez. teme şi motive specifice
dramatice, la bucăţi de proză. Nu Anghel traduce şi din Charles simbolismului francez precum
se ştie însă în ce proporţie se Guerin, H. Bataille, V. Hugo şi misterul existenţei umane,
înregistrează aportul fiecăruia, dar Henri Regnier (în volum în 1935) îndemnul de a explora
împreună cu Ion Minulescu în necunoscutul (care se dovedesc,
1
1907. Apoi revine la colaborarea în cele din urmă, un mod de viaţă
I. Boldea, De la modernism la cu Şt. O. Iosif şi în 1910 traduc pentru poet). Edificatoare pentru
postmodernism, Ed. Universităţii „Petru piesa „Gringoire”(comedie într-un acesta este poezia „Înainte!”de
Maior”, Târgu-Mureş, 2011, p. 19 act) de Th. De Banville, iar în 1911 natură aforistică şi cu încărcătură
2
D. Anghel, Povestea celor necăjiţi, în etică. Dimitrie Anghel îşi
Versuri şi proză, Ed. Albatros, Bucureşti,
3 conturează un stil alert, cu vervă şi
1989, p. 97 Ş. Cioculescu, Op. cit., ed. cit., p. 77
ÎNVĂŢĂMÂNT PARTENERIATUL LITERAR:
GIMNAZIAL
DIMITRIE ANGHEL ŞI ŞT. O. IOSIF
strălucire uşor recognoscibil în distinge prin limbajul abundent în compus figura unui alt poet”4,
epitete duble şi tonul mai sensibil. justificându-se astfel pseudonimul
Prof. drd. Cosmina Andreea ROŞU,
Şcoala Gimnazială Nr. 5 Giurgiu Fantezia se remarcă în literar adoptat de cei doi.
Urmare din pagina 13 contrastul dintre viaţa urbană şi
cea rurală surprinse în „Sonete Bibliografie
texte precum: „Un poet rusticane”, în care efectul umoristic Anghel, D., Versuri şi proză, Ed.
necunoscut”, „Centifolia”, este redat prin asocierea Albatros, Bucureşti, 1989;
Necunoscutul”, „Cometa”. surprinzătoare a unui material Anghel, D., Poezii şi proză, Ed.
Ambii au dorinţa de a exprima verbal împestriţat cu neologisme. Andreas Print, Bucureşti, 2010;
în limba maternă frumosul pe care- Simbolurile dragi lui Anghel se Anghel, D., Iosif, Şt. O., Cometa,
l simt în scrierile universale, de a le remarcă în „Paingul”, „Amorul orb”, Ed. Librăriei SOCEC, Bucureşti,
da o formă. Ei au început prin a „Nunta la ţară”, „Omul de zăpadă”, 1908;
traduce. Conexiunea dintre cei doi „Glasul lui Memnon”, „Hornarul”, Boldea, I., De la modernism la
care şi-au cultivat sensibilitatea se iar spiritul umoristic, satira fină, postmodernism, Ed. Universităţii
realizează în urma unei gândiri lirismul fantastic şi feeric, „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2011;
asemănătoare care îi face să se varietatea temelor şi a motivelor Bote Marino, L., Simbolismul
exprime „la fel”sub o „fatalitate (tratate cu indulgenţă) conferă românesc, Ed. pentru Literatură,
bizară a formelor”– mărturiseşte D. valoarea „Caleidoscopului”. Bucureşti, 1966;
Anghel într-un text din februarie Cu ocazia comemorării Călinescu, G., Istoria literaturii
1910 – atât oral, cât şi în vers. semicentenarului Unirii, oficialităţile române, Ed. Semne, Bucureşti,
Poeţii împărtăşesc idei şi concepţii vin cu iniţiativa compunerii unui 2003;
comune privitoare la statutul poem. Ia naştere „Carmen Cioculescu, Ş., Dimitrie Anghel,
ţăranului român în momentul critic saeculare”în care Anghel se Ed. Publicom, Bucureşti, 1945;
1907. Astfel, A. Mirea, cu influenţe evidenţiază în introducere cu Dorcescu, E., Poetica non-
sămănătoriste, cântă soarta decoruri fantasmagorice, apoi prin imanenţei, Semănătorul Ed. on-
ţăranului în versuri în hexametru frazarea amplă a versului, stilul line, Bucureşti, 2008;
dactilic. oratoric şi procedeele retorice din Golopenţia-Eretescu, S., Mancaş,
Meritul de a propune o specie versul dramatic. M., Studii de istoria limbii române
nouă în literatura română, cronica „Cireşul lui Lucullus”revendică literare, Ed. pentru Literatură,
rimată în care spiritul umoristic paternitatea exclusivă a lui D. Bucureşti, 1969;
este comparabil cu lirismul, o are Anghel prin varietatea de teme şi Iosif, Şt. O., Anghel, D., Legenda
„Caleidoscopul”. Maliţiozitatea lui ton, prin bogăţia plastică. Însă, în funigeilor, Ed. Librăriei
Anghel se manifestă prin aspecte „Portrete”, contribuţia lui Iosif este UNIVERSALA Alcalay & Co.,
satirice într-un exerciţiu al minimă, deoarece materialul Bucureşti, 1920;
inteligenţei şi al fantaziei, amintirilor îi aparţine lui Anghel, Micu, D., Literatura română în
eclipsându-l pe Iosif. Această majoritatea celor portretizaţi fiind secolul al XX-lea, Ed. Fundaţiei
scriere reprezintă un pot-pourri prieteni din perioada sa ieşeană: Culturale Române, Bucureşti,
literar în care întâlnim o gamă Neculai Beldiceanu, Gheorghe din 2000;
variată a umorului, niciodată Moldova, Eduard Gruber, Păun- Sasu, A., Dicţionarul biografic al
jignitor, care are o sursă nesecată Pincio, Vasile Cosmovici, Artur literaturii române, vol. I, Ed.
de inspiraţie şi subiecte de la cele Stavri, A. D. Holban, Maestrul Paralela 45, Piteşti, 2006;
mai simple până la simbolul liric, Kiriac, Rakovski. Streinu, V., Versificaţia modernă,
fantezia decorativă şi feericul, După moartea lui Iosif, unii Ed. pentru Literatură, Bucureşti,
alături de termeni tehnici şi contemporani au minimalizat 1966;
neologisme, jocuri de cuvinte cu valoarea aportului şi operei lui Vianu, T., Arta prozatorilor români,
rime funambuleşti. Primul volum se Anghel, aducând în prim-plan Ed. 100+1 Gramar, Bucureşti,
deschide cu „Crezul meu”în care opera celui dispărut, însă, nu au 2002;
euforia râsului, actualitatea reuşit decât pentru o perioadă Zamfirescu, M., Poemul românesc
subiectului şi afişarea conştiinţei scurtă să abată atenţia cititorilor. În în proză, Ed. Minerva, Bucureşti,
de sine par amprenta lui D. „Versificaţia modernă”Vladimir 1984.
Anghel, ca şi iubirea pentru florile Streinu preciza că, „dacă Iosif şi
identificate olfactiv, pentru locurile Anghel au colaborat atât de
care recheamă fantomele îndelung şi de armonios (... ) e
amintirilor sale. Însă, în „Nunta la semn că niciunul nu anula şi nici 4
V. Streinu, Versificaţia modernă, Ed.
ţară”, amprenta lui Şt. O. Iosif se nu potenţa pe prieten (... ) ei au
pentru Literatură, Bucureşti, 1966, p. 184
ÎNVĂŢĂMÂNT PROIECTUL EDUCAŢIONAL
GIMNAZIAL
„FILE DIN LITERATURA ROMÂNĂ”
Proiectul a pornit de la ideea că  la „Concursul de afişe –
Bibliotecar Mariea PETCU
Şc. Gim. „Acad. M. Voiculescu”, Giurgiu
literatura este cea mai mare avere incursiune în opera lui Ion
Continuare în pagina 16 pe care o poate avea un popor şi Creangă”, activitatea s-a
de la aceea că „biblioteca este desfăşurat în luna martie şi au
Schimbul de bune practici şi ţinerea de minte a omenirii”sau participat un număr de 15 cadre
parteneriate între instituţiile de aceea că „la o biblioteca vii ca la o didactice şi 390 de elevi. La
învăţământ şi structurile info- fântână să-ţi potoleşti setea sfârşitul lunii martie afişele
documentare şi culturale din minţii”– aşa cum frumos definea realizate au fost jurizate şi
judeţul Giurgiu, a fost realizat cu giurgiuveanul Emanoil Bucuţa, premiate. Conducerea şcolii
succes în anul şcolar 2015-2016, biblioteca, în revista „Boabe de împreună cu Biblioteca au hotărât
în cadrul proiectului judeţean grâu”. să acordate 109 diplome, ce au
intitulat „File din literatura română”. Proiectul educaţional „File din reprezentat Premiul I, II, III,
Acest proiect a fost iniţiat de literatura română”, derulat de Premiul Special şi Premiul de
Casa Corpului Didactic Giurgiu şi Biblioteca - CDI-ul Şcolii „Acad. Participare. Au fost organizate
Inspectoratul Şcolar Judeţean Marin Voiculescu” şi-a propus să expoziţii cu lucrările elevilor pe
Giurgiu. Parteneri au fost colegiile, realizeze o serie de activităţi care holul de la parterul şcolii şi pe cel
liceele şi şcolile gimnaziale din să pună în valoare colecţiile de la etajul II.
judeţul Giurgiu, în care bibliotecii prin căutarea
funcţionează o bibliotecă şcolară materialelor, selectarea şi
sau un CDI. Coordonatorul evaluarea informaţiilor cu privire la
proiectului la nivelul fiecărei şcoli a temele propuse, să atragă un
fost bibliotecarul sau profesorul număr cât mai mare de elevi ca
documentarist, după caz. primi beneficiari ai procesului
instructiv-educativ aflat într-o
continuă interdependenţă cu un
liant comun: parteneriatul
educaţional.
Misiunea echipei de implementare
a proiectului la nivelul şcolii
noastre a fost aceea de dezvoltare  „Poezia, un tărâm uitat”–
a tuturor resurselor şcolii, bibliotecii concurs „Cine e poetul?”,
- CDI-ului în vederea asigurării desfăşurat în luna aprilie, la care
accesului la educaţie pentru toţi au participat un număr de 320 de
elevii, indiferent de vârstă sau elevi de la clasele a III-a A, B, C,
statut social, capabili să-şi dezvolte D, E şi a IV-a A, B, C, D, E, F,
Acest proiect a fost realizat coordonaţi de 11 cadre didactice.
o bogată cultură generală, dinamici
pentru a evidenţia cunoştinţele de Activitatea s-a desfăşurat în
şi deschişi, înzestraţi cu putere de
literatură română ale elevilor şi a săptămâna „Şcoala altfel”în data
discernământ, capabili de decizii şi
eficientiza activitatea CDI-urilor şi de 20 aprilie pentru clasele a III-a
de acţiuni, care să îi ajute să facă
bibliotecilor şcolare. Proiectul „File şi 21 aprilie pentru clasele a IV-a.
faţă provocărilor viitoare.
din literatura română”, se Elevii au avut de pregătit o listă cu
Obiectivele propuse în cadrul
adresează în egală măsură atât lecturi suplimentare din operele
proiectului au avut în vedere
elevilor, cât şi coordonatorilor de studiate, iar cadrele didactice au
stimularea învăţării, a dezvoltării
proiect care sunt nevoiţi să adopte evaluat competenţele şi au selectat
cunoştinţelor, favorizând schimbul
anumite strategii didactice pentru un număr de cinci elevi, care să
de idei şi de experienţe, asigurând
realizarea activităţilor programate. reprezinte clasa în cadrul
o participare activă, promovând
Fiecare instituţie parteneră a avut concursului. La finalul activităţii,
interacţiunea, metode ce au
posibilitatea să îşi aleagă tehnici şi elevii au primit diplome şi felicitări
condus la o învăţare activă cu
metode interactive de realizare a pentru modul în care
rezultate evidente.
activităţilor astfel încât elevii, fie din s-au pregătit, iar cadrele didactice
În cadrul acestui proiect,
clasele primare, fie gimnaziale, fie mulţumiri şi diplome pentru
desfăşurat la nivelul şcolii,
liceenii, să îşi poată dezvolta implicarea în desfăşurarea
activităţile au fost selectate în aşa
competenţele de învăţare, să se activităţilor.
fel încât să poată fi implicat un
implice activ în activităţile
număr cât mai mare de cadre
extracurriculare, în scopul
didactice şi elevi astfel:
îmbunătăţirii procesului educativ.
ÎNVĂŢĂMÂNT PROIECTUL EDUCAŢIONAL
GIMNAZIAL
„FILE DIN LITERATURA ROMÂNĂ”
proiectului, şi anume: cultivarea deprinderilor, dezvoltarea
Bibliotecar Mariea PETCU interesului pentru lectură şi a aptitudinilor, opiniilor, convingerilor,
Şc. Gim. „Acad. M. Voiculescu”, Giurgiu
Urmare din pagina 15
plăcerii de a citi, cât şi formarea sentimentelor şi calităţilor morale.
elevilor cu o cultură La sfârşitul proiectului „File din
 la activitatea desfăşurată în comunicaţională capabili să-şi literatura română”, ediţia I, 2016 în
luna mai „Campionat de memorat”, utilizeze în mod eficient şi creativ urma analizării rezultatelor s-a
au fost implicaţi elevii capacităţile proprii. constatat că, urmare a mediatizării
de la ciclul gimnazial, coordonaţi şi popularizării acestuia în rândul
de cele patru doamne profesor de elevilor, a avut loc o mai mare
Limba şi literatura română. Elevii implicare a acestora în derularea
au avut de studiat operele lui Marin activităţilor. Comparativ cu lunile
Sorescu şi Nichita Stănescu, iar în martie-mai 2015, în anul 2016, în
urma selecţiei fiecare clasa a aceeaşi perioadă, s-a observat o
desemnat un număr de 3 elevi ce creştere considerabilă (de la 27 la
au făcut parte din echipajul care a 73) a numărului de utilizatori
reprezentat clasa în concurs. La înscrişi la bibliotecă din rândul
sfârşitul concursului fiecare echipaj elevilor.
a primit diplomă, iar cadrele De asemenea, organizatorii
didactice şi elevii, felicitări pentru proiectului, respectiv Casa
modul în care s-au pregătit şi Corpului Didactic Giurgiu şi
implicat. Inspectoratul Şcolar Judeţean
Giurgiu, au atribuit diplome tuturor
Prin metodele de care dispune, cadrelor didactice implicate în
coordonatorul proiectului la nivelul derularea activităţilor.
fiecărei şcoli a organizat şi dirijat
procesul de instruire, în vederea Datorita popularizării şi
atingerii obiectivelor propuse. O valorificării unor strategii inovative
metodă bine aleasă poate stârni şi pentru îndrumarea şi optimizarea
menţine interesul elevului, lecturii în rândul elevilor, biblioteca
curiozitatea, dorinţa de cunoaştere -CDI-ului şcolii, este un punct de
şi acţiune. Activităţile formativ- atracţie pentru beneficiarii săi, elevi
În procesul instructiv-educativ, educative, pot fi instrumente de şi cadre didactice deopotrivă.
au fost alese metode şi tehnici exersare şi dezvoltare a proceselor
didactice prin care s-a urmărit să psihice şi motorii, simultan cu
fie îndeplinite obiectivele însuşirea cunoştinţelor, formarea
CUM FACEM DIFERENŢA ÎNTRE UN COPIL

ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
HIPERACTIV, CU DEFICIT ATENŢIONAL, ŞI UN COPIL
ACTIV CU DEZVOLTARE NORMALĂ?
– subsolicitare şcolară; – manifestări de hiperactivitate
Prof. consilier şcolar: – manifestări de hiperactivitate în cazul tulburărilor psihiatrice
Ingrid REITMEIER induse de medicamente; grave;
Continuare în paginile 17 și 18
– manifestări comportamentale – un criteriu deosebit de
de tip opozant; important: manifestările de
– nelinişte şi probleme de hiperactivitate, deficit de atenţie şi
Aspecte comportamentale concentrare la copii cu anxietate; impulsivitate trebuie să se
tranzitorii specifice vârstei, care pot – nelinişte şi probleme de manifeste pe o perioada de cel
apare la copiii activi: concentrare la copii cu dispoziţie puţin 6 luni pentru a putea fi luat in
– tulburări psihice si probleme depresivă şi cu tulburări considerare diagnosticul de ADHD.
de învăţare; emoţionale;
– suprasolicitare şcolară;
ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
Prof. consilier şcolar:
• O comunicare buna cu  Datorită dificultăţilor care se
Ingrid REITMEIER părinţii sau tutorii copiilor cu ADHD asociază tulburării ADHD,
Continuare din pagina 16 este esenţială. Nici o alta persoana reactivitate emoţională crescută,
Continuare în pagina 18 nu ştie mai multe despre copil, toleranţă scăzută la frustrare,
decât părintele sau persoana care- dificultate de concentrare pe
Studiile de psihiatrie şi l îngrijeşte. Părinţii, din numeroase sarcinile care solicită efort susţinut,
psihologie clinica a copilului şi motive, sunt pentru adeseori se întâmplă ca numele
adolescentului indică că cea mai dumneavoastră cea mai copilului cu ADHD sa fie asociat cu
eficace modalitate de intervenţie în importantă resursă şi parteneri in situaţii problematice diverse care
ADHD este abordarea educaţia copiilor lor. apar la nivelul clasei (numeroase
multidisciplinară: medicală, probleme de disciplină,
psihologică şi educaţională. Rolul nerespectarea regulilor care
părinţilor şi profesorilor este asigură o bună desfăşurare a
esenţial în aplicarea intervenţiilor orelor, conflictele cu colegii).
asupra copilului cu ADHD. Aceste aspecte care definesc un
Principii de intervenţie profil atipic de dezvoltare pot
• Separarea problemei de conduce cu uşurinţă la etichetarea
persoană. Cea mai frecventă copilului cu ADHD: etichete de tipul
greşeală este asocierea identităţii • Când le spunem părinţilor: – e nebun, trebuie dus la psihiatru,
copilului cu problema pe care „Încă nu-şi aduce aminte să mă nu are ce căuta in şcoala normală,
acesta o are, fără să conştientizăm întrebe dacă are voie să îi strică pe ceilalţi, e prost crescut –
şi alte resurse, abilităţi, părăsească banca”, părintele ceea ce constituie calea sigură
competenţe pe care copilul le are poate gândi: „Am impresia că către excludere şi marginalizare.
separate de problemă. Ex: învăţătoarea crede că nu am auzit-  La această stare contribuie
“George este obraznic, impulsiv şi o data trecută când mi-a spus de fapt nu doar proprii lui colegi cât
neastâmpărat”în loc de “George acelaşi lucru”. Este mai indicat să şi părinţii acestora şi comunitatea
are dificultăţi de susţinere a formulaţi îngrijorarea la persoana I lărgită în general.
atenţiei” cu o uşoară tentă empatică : „Mă  Eliminarea etichetelor
• Reformularea este etapa în impacientez atunci când Dani iese („Andrei are o problemă de
care îi oferim părintelui şi copilului din bancă fără permisiune”. Oricum atenţie/concentrare”şi nu „Andrei
o explicaţie ştiinţifică şi coerentă ştiu ca nu o face intenţionat. Ce este bolnav”) şi scoaterea în
asupra cauzelor problemei sale: strategii folosiţi dumneavoastră evidenţă a aspectelor problematice
Ex: copilul meu este dezordonat acasă? În acest mod cadrul cu care se confruntă copilul are
pentru că este leneş si didactic prezintă părintelui avantajul de a facilita procesul de
neascultător. Dacă părintele îngrijorarea sa, dar în acelaşi timp înţelegere şi acceptare a
înţelege că un comportament al îi dă de înţeles că înţelege diferenţelor dintre oameni.
copilului se datorează lipsei unei comportamentul lui Dani care uită  Pentru copii este foarte
incapacităţi de organizare şi să ceară permisiunea datorită sănătos să înţeleagă că nu există
planificare şi nu a unei – trăsături deficitului de atenţie. În acelaşi persoană perfectă, că fiecare
personale – care nu poate fi timp cadrul didactic cere sugestii dintre noi avem lucruri pe care le
schimbată, atunci aderenţa lui la părintelui. Prin prezentarea facem mai bine sau mai puţin bine,
prescripţiile comportamentale va fi empatică a situaţiei, învăţătoarea că fiecare are darul lui special, iar
mult mai mare. va avea un feedback pozitiv din diferenţele dintre noi nu înseamnă
• Redenumirea este etapa partea părintelui şi cooperarea neapărat “mai rău”
finală în care copilul şi părintele au acestuia. Un părinte care se simte
informaţii prin care pot să schimbe înţeles va dori sa asculte şi să
„eticheta” comportamentului. Ex: ajute mai mult.
„George nu şi-a făcut ghiozdanul Critica este metoda cea mai
pentru că este leneş” cu o puţin eficientă pentru schimbare –
explicaţie coerentă „George are o iar în acest caz părintele poate
tulburare de atenţie şi avea o atitudine defensivă ce
concentrare”. poate bloca accesul la sugestiile
Cum putem transmite părinţilor un cadrului didactic privind metodele  Dacă se reuşeşte modelarea
mesaj corect de lucru eficiente de lucru cu copii percepţiilor copiilor în clasă despre
cu ADHD copii cu ADHD, cu siguranţă se va
ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
momente când se comportă Cei ce nu vor câştiga vor rămâne
Prof. consilier şcolar:
Ingrid REITMEIER
neadecvat şi asta nu înseamnă că în clasă să lucreze.
ei sunt răi. Elevii: Cum vom putea câştiga?
Strategie de intervenţie in clasă Învăţătoarea: Veţi primi o fişă de
• Gruparea sarcinilor de lucru lucru. Timp de 20 de minute
reuşi implicit integrarea firească în este o metodă de management fiecare trebuie să lucreze în linişte,
colectivul clasei a acestor elevi comportamental: să stea în bancă şi să ridice o
„problemă” acest lucru ajutând la o - alegerea unei sarcini plăcute şi mână dacă are nevoie de ajutor.
evoluţie cât mai normală a realizarea ei imediat după ce Acest cronometru mă anunţă când
acestora pe toate planurile realizăm o sarcină mai puţin au trecut 2 min; la fiecare 2 min.
(educaţionale, psihologice şi plăcută. cine respectă regulile primeşte un
sociale) Învăţătoarea: Astăzi ne vom juca punct. Cine primeşte 8 sau mai
 Este nevoie de tact şi un joc care ne va ajuta sa ne multe puncte este câştigător.
disponibilitate din partea concentrăm atenţia. Feedback-ul pe parcursul sarcinilor
persoanelor care se confruntă cu Elevii: Cum ne vom juca? ghidează execuţia acestora iar în
acest gen de copii care au nevoie Învăţătoarea: Mai întâi să va spun cazul copiilor cu ADHD trebuie să
de înţelegere, încurajare şi remarci ce puteţi câştiga. La sfârşitul zilei vină imediat după ce a realizat
pozitive pentru a-şi modifica cei care au câştigat vor merge în comportamentul dorit.
percepţia despre propria persoană. pauză mai devreme cu 15 minute.
În plus, este important ca ei sa
vadă că toţii copiii au uneori
ÎNVĂŢĂMÂNT „ALEGE ŞCOALA”- PROIECT DE PREVENIRE A

GIMNAZIAL ABANDONULUI ŞCOLAR
educaţia copiilor proveniţi din medii Proiectul are în vedere
Coordonator proiect, defavorizate, din familii desfăşurarea unor activităţi care să
Prof. Liliana LEPĂDATU monoparentale, oferindu-le astfel corespundă dorinţelor părinţilor şi
Şcoala Gimnazială Parava, Jud. Bacău
un climat afectiv şi reducând să fie în beneficiul copiilor şi al
posibilitatea ca elevii să ajungă pe şcolii.
Elevii proveniţi din familii străzi, în medii ce-i pot influenţa Având în vedere că beneficiarii
defavorizate, în pericol de abandon negativ. vin la „Alege şcoala” după
şcolar şi fără posibilităţi materiale În spaţiile destinate petrecerii terminarea orelor de scoală şi sunt
de a fi îndrumaţi şi supravegheaţi timpului, după finalizarea orelor de deja obosiţi, le sunt propuse
la lecţii, au o nouă şansă prin curs, copiii primesc o masă caldă, activităţi specifice nivelului de
ajutorul acordat de Parohia Parava după care sunt îndrumaţi de dezvoltare al copiilor, care să-i
în colaborare cu Şcoala cadrele didactice participante la solicite într-un mod plăcut,
Gimnazială Parava, Fundaţia proiect să-şi pregătească temele, recreativ, distractiv. Forma
Episcop Melchisedec şi Mitropolia să practice diverse alte activităţi în predominantă a activităţilor vor fi
Moldovei şi Bucovinei. funcţie de aptitudinile fiecăruia (ore deci ludice şi chiar activităţile
de desen, muzică, etc) şi să noastre cu scop educativ vor lua
socializeze într-un cadru adecvat. forme uşoare de joc şi distracţie.
Absenteismul este frecvent şi Activităţi educative
nu de puţine ori este încurajat chiar Activităţile educative realizate
de părinţi, care lasă fraţii mai mici de cadrele didactice voluntare
în grija fraţilor de vârstă şcolară, constau în :
sau le încredinţează sarcini • ajutor la efectuarea temelor
domestice pe care trebuie să le pentru a doua zi şi a celor
îndeplinească în timpul suplimentare;
programului şcolar, în detrimentul • integrarea copilului în programul
Cadrele didactice şi preoţii parohiei efectuării temelor. zilnic;
Parava urmăresc îndeaproape
ÎNVĂŢĂMÂNT „ALEGE ŞCOALA”- PROIECT DE PREVENIRE A
GIMNAZIAL ABANDONULUI ŞCOLAR
• susţinerea performantelor şcolare • dezvoltarea capacităţii de
Coordonator proiect, pentru dezvoltarea individuală a comunicare, constituirea şi
Prof. Liliana LEPĂDATU personalităţii copiilor; dezvoltarea limbajului activ;
Şcoala Gimnazială Parava, Jud. Bacău
Urmare din pagina 18 • stimularea creativităţii, • formarea şi lărgirea orizontului de
aptitudinilor şi talentelor copiilor, cunoaştere, formarea şi
• facilitarea relaţiilor interpersonale însuşirea unor abilităţi în domeniu dezvoltarea conduitei de explorare
dintre copii; utilizării computerului, limbii a mediului înconjurător.
• dirijarea jocului individual si engleze, muzicii, precum şi a
colectiv în atmosfera de jocurilor logice, distractive;
comunicare stimulativă;
ÎNVĂŢĂMÂNT METODE DE PREDARE CARE

GIMNAZIAL
FOLOSESC SURSE ISTORICE
Vlad Dracul a afirmat ca ** este dă în fiecare an, adică zece mii de
Prof. Veronica EFTIMIU
Şcoala Gimnazială nr. 1 Izvoarele,
cea mai puternică cetate care se galbeni de aur însă voievodul i -a
jud. Giurgiu află la Dunăre și care, ar putea să răspuns însă galbenii îi are să-i
Continuare în paginile 20 și 21 facă cel mai rău creştinătăţii de pe dea, băieţii nu poate :cât despre
aici dacă în continuare, ar rămâne sine să vină însuşi la închinăciune
Doresc sa prezint câteva în mâinile turcilor”. şi aceasta e mai cu putinţă”.
metode de predare folosite în (cronicarul burgund Walerand de (cronicarul bizantin Ducas)
activitatea didactică. Sursele Wavrin participant la cruciada din Cerinţa:Precizaţi dorinţa sultanului
istorice au fost alese pentru a 1445) către domnul Ţării Româneşti
prezenta şi istoria locală din spaţiul Cerinţa : Precizaţi părerea lui Vlad Grupa IV
vlăşcean. Dracul despre cetate d. „Hamza- bei a fost ultimul sol
1. Acest document este folosit Grupa II trimis de sultan la Vlad Tepes. El
pentru „metoda ciorchinelui” la b. „Atuncea iarna aceea, când trebuia să încerce să transforme
orele de istorie. împăratului i s-a dat de ştire, ca ţara în pasalâc şi sa îl prindă pe
„Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad acesta Vlad Ţepeş umbla cu Ţepeş, să preia guvernământul, cu
voievod şi domn a toată ţara gânduri vrăjmaşe de răzvrătire şi acordul domnului, pe timpul cât era
Ungrovalahiei, fiul marelui Vlad că, îndreptându-se către plecat la Istambul. (Asîk Paşa
voievod, a zidit şi a desăvârşit poeni(unguri), face cu ei învoieli şi Zade)Cei doi dregători, paşa şi
această biserică, iunie24, în anul alianţa, a socoti că e lucru grozav”. grecul au murit ca nişte martiri, la
6969[1461 indictionul 9** ( pisania Hamza paşa trimis de împărat sa Giurgiu”.
bisericii ** Sfântul Nicolae din guverneze patina ţara de la Istru ( cronicarul Enveri)
Târguşor construită în acelaşi an, împreună cu grecul Catavolions Cerinţa: Descrieţi dorinţa paşei faţă
cu mănăstirea Comana”. să-i întindă o cursă de mai înainte, de domnitor
Individual, fiecare elev începe « chiar în această ţară a lui si aşa să Grupa V
ciorchinele »pe tema anunţată, pe îl prindă”. e. Turcii nu au vaduri de trecere
caiet/o foaie volantă : « Scrie tot ce (Cronicarul bizantin Laonic de pe Dunăre, cu excepţia vadului
ştii despre... » (se utilizează Chalcocondil) de la Vidin, le-am ars, le-am
brainstorming-ul) timp de 5 minute. „Ţepeş s-a prefăcut turc şi a intrat distrus şi pustiit, deoarece pot face
2. Metoda interactivă pe echipe în cetatea Giurgiului şi nimicit cu decât pagube minime.
„Turul galeriei” desăvărşire pe locuitori şi caselor Trecând prin vadul de la Vidin iar
FIŞE DE LURU le- a dat foc, arzând totul pe unde ei intenţionează şi vor aduce
Grupa I mergea”.( acelaşi cronicar bizantin) pontoane şi vase din
a. „În insula Giurgiului era o Cerinţa :Precizaţi acţiunea militară Constantinopol, pe mare, spre
cetate foarte puternică, pătrată, cu a lui Vlad Ţepeş de la Giurgiu Dunăre. (scrisoarea lui Vlad Ţepeş
patru laturi lungi de zid şi in colţul Grupa III către regele Matei Corvin, din
fiecărei laturi era câte un turn c. „Solul turcilor i-ar fi transmis februarie 1462)
foarte mare, cu totul pătrat (... )”. sa vină la închinăciune si să aducă
cu sine 500 de băieţi şi tributul ce-l

GIMNAZIAL
Prof. Veronica EFTIMIU
5. Demonstraţia pe baza stemei 6. Modelarea este o metoda
Şcoala Gimnazială nr. 1 Izvoarele, Ţării Româneşti tradiţională care se poate aplica la
jud. Giurgiu Heraldica [lat. heraldus, fr. héraut - ora de istorie. Macheta istorică
Urmare din pagina 19 crainic] este ştiinţa specială a este un mijloc de învăţământ
Continuare în pagina 21 istoriei care are drept scop eficient în înţelegerea conceptelor,
stabilirea principiilor teoretice, faptelor istorice şi a termenilor de
Cerinţa: Precizaţi poziţia cercetarea, interpretarea şi specialitate.
domnului faţă de evenimentele de evoluţia stemelor unui stat, oraş, Elevii au realizat machetele unor
la Dunăre. familie, corporaţie etc. monumente istorice (cetatea
GRUPA I - Părerea lui Vlad Pornind de la textele de mai sus Giurgiu, Gara Giurgiu, Turnul
Dracul despre cetate răspundeţi la următoarele cerinţe: Ceasornicului) şi religioase.
GRUPA II - Acţiunea de la A. Udrişte Năsturel tipăreşte la
Giurgiu împotriva paşei Govora`` Pravila mica ``şi scrie la În timpul orelor de istorie sunt
GRUPA III - Dorinţa sultanului începutul cărţii 12 versuri dedicate prezentate poezii şi romane din
GRUPA IV - Dorinţa paşei stemei Ţării Româneşti şi literatura română.
GRUPA V - Poziţia lui Vlad străvechii familii domnitoare a Elevii primesc fragmente din
Ţepeş faţă de evenimente Basarabilor. Matei Basarab a fost romanul "Doamna Chiajna"
căsătorit cu Elena Năsturel
3. Dezbateri sau tribunale (prenume ortografiat şi Elina), a
implică o prezentare a patra fiică a marelui logofăt Radu
argumentelor pro şi contra asupra Năsturel din Fierăşti (Hierăşti) şi
unei probleme. sora lui Udrişte Năsturel.
Toţi elevii trebuie să fie implicaţi în Stihurile de început elogiindu-i pe
pregătirea dovezilor care vor fi înaintaşi: "Faţa aceasta drept
luate în considerare de către stema pasăre corb poartă/ Pe
echipa ce va dezbate. Întregul deasupra al cărui zbor, coroana
colectiv trebuie să participe ca acum atârnă/ El arată pe al unei
persoane care votează sau ca case prealuminate şi prea antice/
membri ai juriului. Problema „Câteva zile după nunţile
Pe al casei neamului Basarab prea
prezentată în timpul lecţiei Domniţelor lui Mircea Vodă,
vitezul/ (... )
„Monumente istorice din oraşul Stamatie Paleologul purcese în
B. Corbul ţiindu crucea-n gură grabă la Ţarigrad cu soţia sa; iar
Giurgiu” s-a referit la restaurarea si totu omulu să crează, / Că buna
conservarea acestora. Sursele noul lui cumnat, Andronic
credinţa Ţării Rumâneşti
istorice care pot fi folosite tablouri, Cantacuzenul, fu silit să mai
însemnează. / Însemnează şi
litografii de epocă, afişe, pliante, zăbovească, căci chiar din seara
putearea ce are de păzeaşte / Pre
etc. cununiilor, tânăra sa mireasă încă
Constandinu Basarabă care
nu-şi venise în simţiri; dar
acumu domneaşte Copaciulu
presupunând că vremea va potoli
înrădăcinatu pre care corbulu necunoscuta ei patimă mai bine
şade, / Îlu arată spre cei supuşi cu
decât leacurile vracilor, grecul,
milă cumu să cade.
bănuitor şi întărâtat, smulse pe
Iară soarele şi luna strălucindu cu biata Ancuţa din zadarnicele
mari rază, / Bunele Măriei-sale
îngrijiri ale jupaniţelor curtence şi,
fapte adeverează. cu tot alaiul, cu toată zestrea ei,
Conacul de la Herăşti Aşijderea buzduganulu înpreună şi
purtată în zece care, el trecu la
spata, / Îlu arată vrăjmaşiloru cu
Rusciuc. Domniţa este răpită de
răsplătire gata. / Păzască-lu dară
4. Tabelul T-este un suport de Radu (…)”
Dumnezeu ani mulţi ca să
lucru cu elemente grafice de Radu puse în grabă mâna pe
comparare a aspectelor unui domnească / Şi-n ceriu cu Sfîntul vâsle şi, spărgând cu putere sila
Constandin parte să
concept, eveniment istoric, talazurilor, el se luptă voiniceşte
personalităţi, ideologie, etc. dobîndească”./
pân-ce mica sa luntre, ocolind
a) Găsiţi elementele heraldice din
Pro Contra prăpăstiile, săltând uşurel pe d-
strofele prezentate.
asupra valurilor, scăpând ca prin
b) Enumeraţi elementele heraldice minune din mii de nevoi, izbuti să
care se regăsesc în stema actuală.
iasă din primejdioasa strâmtoare.
Atunci ea începu iarăşi să
GIMNAZIAL
capitalei la Dunăre - vechea şi a) Cum arăta oraşul Giurgiu în
Prof. Veronica EFTIMIU zbuciumata cetate, stăpânită când timpul stăpânirii turceşti ?
Şcoala Gimnazială nr. 1 Izvoarele, de români, când de turci, bătută şi b) Ce dovezi istorice avem în oraş
jud. Giurgiu pusă-n flăcări când de unii, când care atestă prezenţa turcilor ?
Continuare din paginile 19 și 20
de alţii, neştiind până pe la Un alt exemplu este poezia lui
plutească mai lin pe albia stângă a începutul acestui veac cărui Dimitrie Bolintineanu „Mihai
Dunării. De acolo se zăreau, în Dumnezeu să se închine, şi cui, şi- revenind la Dunăre”.
susul apei, zidurile cetăţei Săn- n ce limbă să-şi spuie durerile. În Elevii citesc strofele şi identifică
Giorgiu, care, din ostrovul său cinci sute de ani şi-a văzut de termenii istorici precum :domn,
înălţat, apăra oraşul Giurgiului; iar paisprezece ori bisericile prefăcute turc, oştire, ieniceri, scutieri, eroi şi
înainte, pe limanul şăţ al Smârdei, în geamii: creştinii trebuiau să s- soldaţi.
licura un foc de paie. ascundă prin beciuri ca să se Jocul de rol
Elevii pot continua povestea poată închina în legea lor”. De Ziua Naţională a României
domniţei Ancuţa, fiica domnitorului (Alexandru Vlahuţă, România elevii au prezentat câţiva dintre
Mircea Ciobanul. pitorească ) unioniştii din anul 1918 şi membri
Exerciţiu ai familiei regale. Sursele istorice
Citiţi cu atenţie textul de mai jos: au fost valorificate de la actele
„Un şes neted, verde, răsare în Unirii, volume de memorii,
mijlocul apei. E ostrovul San- fotografii de epocă. articole de
Giorgio, pe care-a stat odinioară presă până la discursurile din
un falnic castel, zidit de genovezi Parlamentul de atunci.
— stăpânitorii mărilor de-acum o Metodele de predare sunt
mie de ani. În dreptul acestei multe, dar am preferat sa aleg
insule se-ntinde, pe câmpia din câteva.
stânga, Giurgiul - sentinela
ÎNVĂŢĂMÂNT ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL – DINCOLO DE

GIMNAZIAL MENTALITĂŢILE SOCIETĂŢII
Prof. Dănuţ MARIN
Şcoala Gim. „Marin Ghe. Popescu” universitar ce este perceput ca dorinţa de a fi sigur pe construirea
Gogoşari, jud. Giurgiu oferind beneficii sociale şi unui viitor realist, eficient atât la
Continuare în paginile 22 și 23 materiale superioare. nivel personal, cât şi pentru
Pentru schimbări de atitudine societate.
Când absolventul clasei a VIII- este nevoie de un timp mai lung în Nu este o noutate că
a ajunge la şcoala profesională, sensul că şcoala profesională să învăţământ profesional se va
seamănă cu ceva care ţine de o însemne căutare, nu întâmplare. organiza numai în măsura în care
pedeapsă, de inferioritate. La Numărul celor care parcurg vor exista contracte între şcoli şi
“profesională”se spune că nu cursurile de pregătire ale întreprinderi. Şcoala profesională
mergi, acolo ajungi – pentru că nu învăţământului profesional este nu se mai prezintă ca ultimă
ai învăţat în generală. Se adaugă sub nivelul cererii pieţei. instanţă, bună pentru îndeplinirea
purtarea indisciplinată, chiulul de la Majoritatea tinerilor se feresc să obligaţiei de a urma zece clase.
ore, neînţelegerile cu părinţii. urmeze învăţământul profesional Condiţiile sunt create astfel
Acestea au devenit o pedeapsă din cauza unei idei preconcepute încât şcoala profesională să nu
pentru acei absolvenţi ai ciclului conform căreia acest nu este de mai stea la coada liceului, aparent
gimnazial care nu au învăţat calitate şi este urmat doar de cei aşteptând să vadă ce-i rămâne de
suficient de mult pentru a fi admişi care nu au capacitatea de a urma recuperat din ce nu-i corespunde
la un liceu teoretic şi de a urma, un liceu teoretic. acestuia, dar în realitate cu
ulterior, cursurile unei facultăţi, A alege să urmezi un învăţământ strângere de inimă la gândul că va
tendinţa majorităţii fiind de a se profesional este o decizie ce are în trebui să accepte ceva ce, după ce
orienta către învăţământul centrul său valorizarea meseriei şi că nu e bun în altă parte,
Mondial şi în perioada 1950-1960, structuri metalice, etc. ), dar şi
Prof. Dănuţ MARIN
Şcoala Gim. „Marin Ghe. Popescu” contribuind în mod esenţial la instruirea practică, în timp ce elevii
Gogoşari, jud. Giurgiu dezvoltarea economică, pe diferite de la filierele teoretice aveau doar
Urmare din pagina 21 ramuri, a unor zone din ţară. În anii o treime din aceste sarcini,
Continuare în pagina 23 ”70 şcoala profesională a decăzut, respectiv curricula teoretică
însă a funcţionat normal, eficient generală.
nimereşte şi la profesională fără înainte de 1990 şi câţiva ani după, Pentru uşurarea programei a
voie. până în 2009 a dispărut total prin fost sacrificată, în primul rând,
„Dezvoltarea şi bunăstarea eliminarea cifrelor de şcolarizare pregătirea practică, de la 2-3 zile
unei ţări, adică a cetăţenilor săi, pentru Şcoala de Arte şi Meserii pe săptămână ajungându-se la 2-3
depinde de calitatea educaţiei şi (aşa cum se numea în ultimii ani ore pe săptămână, fapt favorizat
formării profesionale deoarece de existenţă). de lipsa bazei materiale pentru
numai prin intermediul unor Dacă înainte de 1990 şcoala aceasta în condiţiile în care nu mai
profesionişti bine pregătiţi în profesională funcţiona în strânsă existau contractele de şcolarizare
domeniile lor de activitate care să legătură cu agentul economic şi cu agenţii economici, iar atelierele
susţină şi să contribuie la creşterea necesităţile acestuia, pe bază de instituţiilor de învăţământ şi
atractivităţii economice”. contracte de şcolarizare între şcoli utilajele aferente erau foarte uzate.
Ani de-a rândul învăţământul şi unităţi economice şi între În aceste condiţii, Şcoala de Arte şi
profesional sub forma şcolilor acestea şi elevi, elevilor Meserii a devenit varianta mai
profesionale a fost dat uitării. asigurându-se locuri de muncă un lungă a liceului, elevii având
Învăţământul profesional îşi număr de ani după terminarea posibilitatea să susţină examenul
are bazele moderne în legea din şcolii şi o bursă de şcolarizare, de bacalaureat, iar apoi să urmeze
1864 unde, în structura acestuia modificările profunde suferite de o facultate.
erau prevăzute şcoli de meserii, mediul economic şi piaţa forţei de Pentru folosirea eficientă a
şcoli agricole, şcoli de menaj muncă după 1990 au avut drept capacităţii şcolare, in prezent este
pentru fete şi şcoli comerciale. consecinţă şi declinul necesară orientarea sistemului de
Învăţământul secundar şi cel învăţământului profesional. Multe învăţământ în mai mare măsură
profesional au cunoscut, în plan unităţi economice s-au privatizat, către pregătirea profesională şi
legislativ, ample restructurări şi au fost disponibilizaţi foarte mulţi către serviciile educaţionale
optimizări conţinute prin legile date muncitori, contractele de prestate către agenţi economici.
de Spiru Haret, în 1899, pentru şcolarizare au dispărut, un alt De exemplu, conform unui sondaj
învăţământul profesional. dezavantaj fiind acela că elevii de de opinie realizat de Institutul
Un pas important în istoria la şcoala profesională nu aveau Român pentru Evaluare şi
învăţământului profesional îl acces la examenul de bacalaureat Strategie (IRES), 8 din 10 români
constituie Reforma din 1948, şi astfel li se bloca şansa de a sunt de acord cu afirmaţia
pentru prima dată inversându-se ajunge la facultate. "Învăţământul românesc este
raportul între şcolile teoretice şi Având drept argument centrat prea mult pe informaţie şi
cele tehnice. Astfel, în noiembrie principal faptul că la vârsta de 14 prea puţin pe formarea de
1948 era organizat învăţământul ani, adică după finalizarea studiilor competenţe", iar 95% consideră că
profesional, care avea ca scop gimnaziale, meserii grele precum "Reînfiinţarea educaţiei
pregătirea lucrătorilor calificaţi şi mecanic, zidar, fierar betonist, etc. profesionale sau a şcolilor de
au fost înfiinţate şcoli profesionale nu puteau fi însuşite meserii ar fi o idee bună".
de doi, trei sau patru ani, în funcţie corespunzător, în 2003 se decide În condiţiile în care, conform
de ramura industrială pentru care înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii Institutului Naţional de Statistică, în
se pregăteau cursanţii. 70% dintre cu durata de cinci ani, adică ruta anul 2010 doar 26, 2% dintre elevii
locurile la acest tip de şcoli erau progresiva a liceului, clasele IX- Şcolilor de Arte şi Meserii au reuşit
destinate copiilor de muncitori şi XIII. Pe aceasta ruta ajungeau să-şi finalizeze studiile, cauzele
ţărani săraci, cu condiţia să fi elevii cu mediile cele mai mici, însă fiind lipsa dotărilor, lipsa
absolvit cel puţin patru clase sarcini de învăţare erau întreite parteneriatelor şcolilor cu agenţii
elementare şi să aibă vârsta deoarece trebuiau să-şi economici, pregătirea practică nu
cuprinsă între 14-16 ani. însuşească curricula teoretică este făcută temeinic şi dezinteresul
Şcolile profesionale au generală (matematica, fizica, elevilor, aceste şcoli pregătesc de
cunoscut o importanţă deosebită în istorie, etc.), cultura tehnică 4 ori mai puţină forţă calificată de
perioada industrializării, adică teoretică (rezistenţa materialelor, muncă decât cere piaţa muncii.
înaintea celui de-al Doilea Război aparate de măsură şi control,
Prof. Dănuţ MARIN
comitetele locale de dezvoltare a formare iniţială, cât şi partenerii de
Şcoala Gim. „Marin Ghe. Popescu” parteneriatului social, să fie instruire au o importanţă egală în
Gogoşari, jud. Giurgiu aprobate de inspectoratele şcolare. formarea unor buni meseriaşi, în
Urmare din pagina 22 Implicarea agentului economic condiţiile în care pregătirea
în viaţa educaţională va putea fi profesională trebuie făcută aplicat,
Legea Educaţiei Naţionale din extinsă până la testarea iniţială pe pe domenii.
2011 reintroduce şcoala care o vor da elevii care vor Nu in ultimul rând trebuie
profesională pe principiile de beneficia de acest program, în avută in vedere schimbarea
dinainte de 1990, prevede cazul în care cererea va fi mai percepţiei societăţii despre şcolile
învăţământul profesional „cu mare decât numărul de locuri. Mai profesionale. O mai mare
durată între 6 luni şi 2 ani", mult, acesta poate fi implicat şi în promovare a calificării pe meserii
organizat „în şcoli profesionale examenul final pentru obţinerea trebuie să fie alegerea părinţilor şi
care pot fi unităţi independente sau atestatului de competenţă elevilor deopotrivă, pentru urmarea
afiliate liceelor tehnologice, de stat profesională a tânărului, pentru unei astfel de şcoli care poate
sau particulare". Formarea este care se intenţionează să se aducă forma persoane responsabile şi
concepută a se realiza „pe baza evaluatori din afară, nu din şcoala competente in meseria aleasă.
standardelor de pregătire unde învaţă elevul.
profesională aprobate de Ministerul Avantajele sunt atât de partea Bibliografie:
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi elevului, care are posibilitatea de 1. Botnariuc, P., „Utilizarea
Sportului, în urma consultării a-şi continua studiile dacă doreşte tehnologiilor informatice şi de
partenerilor sociali, iar standardele acest lucru şi va avea şi un loc de comunicare în orientarea şcolară şi
de pregătire profesională se muncă şi, implicit, un venit, cât şi profesională”, în „Orientarea
realizează pe baza standardelor de partea agentului economic care şcolară şi profesională a tinerilor
ocupaţionale validate de comitetele ştie că poate conta pe meseriaşi rezidenţi în zone defavorizate
sectoriale", atestarea formării bine pregătiţi, acesta devenind din socio-economic şi cultural”,
făcându-se prin certificat de partener de practică, angajatorul Bucureşti, ISE, 2001;
calificare profesională. celor pe care i-a format. 2. Rădulescu Dan Constantin,
In vederea susţinerii Putem concluziona prin a „Învăţământul public din România
învăţământului profesional agenţii afirma că, pentru o societate în secolul al XIX-lea – evoluţie şi
economici trebuie implicaţi direct in prosperă, bazată pe o economie consecinţe sociale”, în Revista
pregătirea profesională a elevilor, solidă, şcoala trebuie să formeze Calitatea Vieţii nr. 3/2003;
acesta urmând să răspundă direct buni cunoscători ai lucrului practic, 3. Popescu Teiuşan Ilie,
cerinţelor de piaţa forţei de muncă. într-o diversitate de domenii, în „Contribuţii la studiul legislaţiei
De asemenea trebuie spus că funcţie de cerinţele pieţei forţei de şcolare româneşti, Legea
statul asigură in prezent burse muncă şi prin asigurarea unei Instrucţiunii Publice din 1864”,
profesionale cu valoare de 200 lei concordanţe între oferta de locuri Bucureşti, 1963;
lunar, agenţii economici putând să pentru calificare şi cererea la 4. Mihai Mihaiţă, “Formarea
acorde burse la rândul lor. nivelul fiecărui judeţ sau în profesionala de calitate şi inovarea
Pentru atragerea elevilor către ansamblul economic al regiunii de - repere ale drumului spre
şcolile profesionale, agenţii dezvoltare respective. Prin faptul performanţă”, în Revista “Univers
economici au posibilitatea să-şi deja dovedit că succesul într-o Ingineresc”nr. 5/2012;
prezinte ofertele pentru anul viitor, meserie este determinată de 7. http://www. scoalaedu. ro.
fixându-se un calendar al axarea pe instruirea practică, dar şi
activităţilor în cursul anului, ofertele de calitatea partenerilor de
agenţilor economici fiind avizate de practică, atât şcoala ca furnizor de

ÎNVĂŢĂMÂNT ROLUL PROFESORULUI CONSILIER ŞCOLAR
GIMNAZIAL ÎN CADRUL CABINETULUI DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ
încât şcoala să nu fie percepută ca Exersăm răbdarea şi atenţia

Andrada VASILE
Prof. consilier şcolar CJAP Giurgiu o corvoadă ci ca un mediu suport Realizată de un elev de clasă
Profesorul consilier şcolar este care îl susţine în reuşita şcolară. pregătitoare diagnosticat cu ADHD
„omul”care oferă suport emoţional, Consilierul şcolar realizează acţiuni
ascultă şi îndrumă „elevul”, în a-şi de prevenţie a violenţei, a unor
găsi propriile resurse pentru a-şi adicţii şi comportamente
oferi răspunsuri la întrebări despre indezirabile, promovează un stil de
sine şi în a lua propriile decizii. viaţă sănătos.
Oferă servicii de consiliere
individuală şi de grup pentru elevi
pe teme precum: optimizarea
învăţării, stimă şi imagine de sine, Am lucrat în echipă şi am
emoţii, prietenie, familie, alegerea învăţat despre grup, am dezvoltat
carierei.... abilităţi de socializare.
Cel mai important consilierul
şcolar oferă timp, ascultă, nu
Consilierea şcolară utilizează etichetează, nu judecă şi păstrază
concepte cheie precum: dezvoltare principiul confidenţialităţii.
personală, strategii de învăţare,
orientare şcolară şi profesională.
Consilierul şcolar vine în
Consilierul şcolar susţine elevii
sprijinul elevilor şi părinţilor în
în a-şi păstra echilibrul emoţional,
momente „cheie”cum ar fi: debutul
în a depăşi anumite situaţii de criză
şcolarităţii, trecerea de la primar la
şi cel mai important în a se
gimnazial, alegerea profilului liceal,
descoperi pe sine. BIBLIOGRAFIE:
neînţelegeri „copil”- părinte, etc.
1. MECTS (7 octombrie
2011). ORDIN Nr. 5555,
MONITORUL OFICIAL NR. 759
din 27 octombrie 2011
2. Băban, A., (2001).
Consiliere educaţională, Ed.
Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
Profesorul consilier şcolar
reprezintă liantul în triada: şcoală, WEBOGRAFIE:
Realizat de un elev de 8 ani
elev, părinte; acesta comunică şi 1. www.youtube.com/watch?v=aN
←Marin este un personaj care 0Q-R6Ruw8
colaborează cu toate cele trei
învaţă despre reguli
segmente în beneficiul menţinerii
stării de bine a şcolarului în aşa fel

ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
PROIECTUL DIDACTIC
Prof. Gheorghe MATEI
Şcoala Gimnazială nr. 2 Tîntava,
Com. Grădinari, jud. Giurgiu
Continuare în paginile 26, 27, 28
Nivel educaţional: GIMNAZIU

Unitatea de învăţământ SCOALA GIMNAZIALA NR 2 TÎNTAVA,
COM. GRĂDINARI, JUDET GIURGIU
Profesor MATEI GHEORGHE
Clasa: a VIII-a
Disciplina de studiu: MATEMATICA
Subiect/Tema: Poziţiile relative a doua drepte in spaţiu si ale unei drepte fata de un plan
Tip de activitate: Recapitulare si sistematizare/Lecţie Ael
Timpul alocat: 50 min
Competenţe specifice: 1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi ale unor figuri geometrice plane în
configuraţii date în spaţiu sau pe desfăşurări ale acestora
2. Folosirea instrumentelor geometrice adecvate pentru reprezentarea prin desen,
în plan, a corpurilor geometrice;
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte şi unghiuri în spaţiu pentru
analizarea poziţiilor relative al acestora;
Competenţe derivate: 1. Identificarea poziţiilor relative a două drepte în spaţiu.
2. Recunoaşterea poziţiilor relative a două drepte în spaţiu pe corpuri geometrice
cunoscute.
3. Identificarea poziţiilor relative ale unei drepte faţă de un plan
4 Manifestarea interesului pentru folosirea tehnologiilor informaţiei în studiul
matematicii.
Rezumat: Aceasta lecţie se desfăşoară în laboratorul de informatică. Cei 14 elevi ai clasei
sunt aranjaţi la calculatoare individual, astfel ca fiecare sa poată lucra în ritm
propriu. După momentul organizatoric ( 5 min) profesorul realizează cu elevii o
scurta recapitulare a principalelor noţiuni legate de tema,prin conversaţie euristica
(5 min). In continuare activitatea propriu-zisa se va desfăşura interactiv, folosindu-
se platforma AEL. Fiecare elev va fi solicitat sa rezolve aplicaţiile şi în caiet, apoi
se vor autoevalua folosind aplicaţiile de pe platformă, feed–back-ul se va realiza
prin accesarea a 2 jocuri didactice. (38 min). Concluziile activităţii ( 2 min).
Prerechizite (achiziţii Elevii poseda cunoştinţe despre
anterior dobândite - drepte
necesare): - plane
- paralelism
- concurenta
- determinarea planului
- corpuri geometrice
- accesarea si lucrul pe platforma AEL
Conţinut curricular Poziţiile relative a două drepte în spaţiu
(structura modulului) Poziţiile relative ale dreptei faţă de un plan
Mod de lucru
- se accesează aplicaţiile interactive Ael legate de :
1) Poziţiile relative a doua drepte în spaţiu(drepte coplanare (identice,
concurente, paralele) si drepte necoplanare) ( 13 min dintre care : 6 min – drepte
concurente, cele 3 exemple; 2 min- drepte paralele, exemplul 1; 5 min – drepte
necoplanare

ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
PROIECTUL DIDACTIC
Continuare în pagina 26, 27, 28
, exemplul 2).

ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
PROIECTUL DIDACTIC
Continuare în paginile 27, 28
2) Poziţiile relative ale unei drepte fata de un plan ( 20 min – dintre care : 6 min –
poziţiile relative ale unei drepte fata de un plan, exemplele 1, 2 si 3 ; 6 min –
aplicaţia 1, exerciţiile 1 si 2; 2 min – dreapta paralela cu un plan ; 6 min –aplicaţia
2, exerciţiile 1 si 2)
Elevii sunt solicitaţi să rezolve cerinţele aplicaţiilor propuse şi să verifice

rezultatele cu ajutorul aplicaţiei
Profesorul va supraveghea şi îndruma activitatea fiecărui elev, daca este necesar
aceştia vor relua noţiunile teoretice accesând butonul i din dreapta ecranului si vor
rezolva sarcinile in ritm propriu.
Când toţi elevii au parcurs integral paşii vor fi solicitaţi să prezinte pe scurt
concluziile experimentelor virtuale realizate si sa confrunte ideile cu colegii lor.
În continuare profesorul solicita elevii sa-si testeze cunoştinţele accesând 2 jocuri
didactice despre drepte paralele si drepte necoplanare. ( 5 min din care : 3 min –
drepte paralele exemplul 2; 2 min – drepte necoplanare, exemplul 1)

ÎNVĂŢĂMÂNT
GIMNAZIAL
PROIECTUL DIDACTIC
Continuare din paginile 27
Elevii rezolvă cerinţele jocurilor didactice, eventual le repetă, dacă e cazul.

La sfârşitul orei elevii vor face aprecieri asupra modului de desfăşurare a lecţiei
iar profesorul va prezenta scurte observaţii privitoare la implicarea elevilor în
activităţile propuse şi gradul de corectitudine al răspunsurilor.
La final elevii se vor deconecta de la platforma Ael şi părăsesc laboratorul în
ordine.
Bibliografie: manuale alternative de Matematică, cls. a VIII-a, Platforma AEL

ÎNVĂŢĂMÂNT HOUR OF CODE
GIMNAZIAL
( ORA DE PROGRAMARE )
proiectează şi programează Elevul Brabete Marius Stelian, din
Prof. Lavinia Marinela ILIE software-ul care însufleţeşte clasa a VII-a C, a participat în
Şcoala Gimnazială “Acad. Marin maşinile, iar elevii de azi fac parte cadrul evenimentului Hour of Code
Voiculescu” Giurgiu
din acest viitor. Programarea şi la secţiunea "Minecraft", unde a
introduce copii şi tinerii în lumea creat un mic joc, în care scopul
Proiectul internaţional Hour of digitală într-un mod nou, care le este să supravieţuieşti un timp cât
Code ( Ora de Programare ) are ca stimulează imaginaţia, le dezvoltă mai îndelungat. Pentru activitatea
scop atragerea elevilor către şi le deschide mintea spre a crea şi desfăşurată, elevii participanţi au
domeniul „Programare şi inova. Îi învaţă sa privească primit diplome din partea
Tehnologia Computerelor”. Hour of dincolo de amuzamentul jocurilor, organizatorilor.
Code este un mare eveniment de în interiorul calculatoarelor şi al
educaţie, care îşi propune să facă aplicaţiilor; îi învaţă să viseze şi să
din programare un limbaj accesibil aplice teoria predată la scoală.
oricui, punând la dispoziţie gratuit
resursele necesare pentru oricine
îşi doreşte să-şi descopere
pasiunea pentru tehnologie sau să
înveţe bazele programării.
Obiectivul campaniei Hour of
Code este de a atrage elevii din Fiecare elev ar trebui să aibă
România şi profesorii lor, să posibilitatea de a învăţa tehnologia
participe la un eveniment de o oră, computerelor. Aceasta ajută la
în care să se evidenţieze faptul că dezvoltarea abilităţilor de rezolvare
programarea nu este complicată, a problemelor, la dezvoltarea
este socială şi distractivă. logicii şi creativităţii. Începând
Cunoscând interesul elevilor din devreme, elevii vor avea o
clasa a VII-a C, a căror dirigintă bază pentru succes în orice carieră
sunt, pentru activităţi desfăşurate din secolul XXI. Tehnologiile
folosind tehnologia modernă, am digitale trebuie să fie integrate
înscris clasa pe site-ul hourofcode. deplin în procesul de predare -
com/ro#join, în vederea participării învăţare-evaluare, la toate
la evenimentul Hour of Code. nivelurile sistemului şcolar. Actorii
educaţionali trebuie să fie formaţi
Evenimentul s-a desfăşurat în pentru a face faţă schimbării şi
perioada 5-11 decembrie 2016, în inovării. Introducerea în şcoală a
cadrul Săptămânii Tehnologiei internetului şi a tehnologiilor
Computerului şi Programării. moderne duce la schimbări
Job-urile cele mai căutate sunt în importante în procesul de
industria IT, un domeniu aflat în învăţământ. Astfel actul învăţării nu
plină dezvoltare în România. mai este considerat a fi efectul
Aşadar, tehnologia trebuie să facă demersurilor şi muncii profesorului,
parte din educaţia secolului 21, iar ci rodul interacţiunii elevilor cu
Hour of Code oferă elevilor În data de 8 decembrie 2016, calculatorul şi al colaborării cu
oportunitatea de a învăţa bazele elevii au parcurs tutorialul interactiv profesorul.
programării şi aduce tehnologia Solar System, de pe https://ro.
mai aproape de tânăra generaţie. code. org/learn, tutorial care le-a Bibliografie:
Tehnologia este peste tot în jurul oferit posibilitatea să programeze  hourofcode.com/ro#join
nostru, de la internet la telefoane un model interactiv al sistemului  https://ro.code.org/learn
mobile, ceasuri inteligente până la nostru solar. Elevii au manifestat
controlul zborurilor şi roboţi interes şi s-au implicat activ în
industriali. Treptat, roboţii vor desfăşurarea orei de programare;
prelua din ce în ce mai multe ei au fost ghidaţi pas cu pas,
sarcini executate în prezent de pentru crearea unei simulări cu
oameni. Viitorul este al celor care planete pe orbită în jurul Soarelui.

ÎNVĂŢĂMÂNT ZILE DE NEUITAT - ACTIVITĂŢI DIN
GIMNAZIAL
SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL
Profesor Petruţa SIMION un deal din apropiere de unde au întreceri sportive în sala de sport
Şcoala Gimnazială nr. 1 Singureni
putut admira şi fotografia sau la bazinul de înot. „ Eu aici, ai
panorama oraşului. mei departe”, este un proiect iniţiat
Deşi au fost voci care au spus că Agenda întâlnirii a fost una de Şcoala Gimnaziala Zaharia
Săptămâna Şcoala Altfel„ Să ştii încărcată dar plină de evenimente Boiu, aflat la ediţia a III-a unde au
mai multe, să fii mai bun” ar fi o plăcute. Prima zi a debutat cu fost dezbătute probleme vizând
pierdere de timp, pentru elevii vizitarea expoziţiei din cadrul copiii ai căror părinţi sunt plecaţi la
Şcolii Gimnaziale nr. 1 Singureni proiectului în care au fost selectate muncă în străinătate. Au participat
săptămâna din aprilie 2016 a fost creaţii literare ( Suflet de copil, reprezentanţi ai CJRAE şi Salvaţi
plină de noutăţi, veselie şi dorinţe Scrisori către părinţii plecaţi în Copiii Mureş, Poliţia de
împlinite. După luni de zile în care străinătate) şi plastice ( Primăvara, proximitate, membrii Asociaţiei
s-au purtat discuţii şi au fost Desenul familiei) aparţinând literare Creneluri Sighişorene,
întocmite şi luate aprobările elevilor din Singureni, din centrul psihopedagogi, părinţi sau
necesare a venit şi ziua mult Creştem Împreuna Sighişoara aparţinători ai elevilor. Deşi la noi
aşteptată. În aprilie 2016, 10 elevi precum şi din alte centre Salvaţi în şcoală sunt puţini copii cu părinţi
însoţiţi de doamnele profesoare Copiii din ţara( Hunedoara, Neamţ, plecaţi la muncă în străinătate,
Simion Petruţa şi Pascu Elena Reşiţa, Suceava, Târgu Mureş, sunt mulţi elevi ai căror părinţi
Gabriela au pornit spre Sighişoara Centrul Creştin). Cele mai lucrează la câmp zi lumină şi
pentru a participa la activităţi în frumoase creaţii au fost răsplătite practic îndatorirea de părinte cade
cadrul unui parteneriat încheiat cu cu premii şi diplome. tot în sarcina şcolii. Au fost
Şcoala Gimnazială “Zaharia Boiu” prezentate acţiunile întreprinse în
ce are ca obiectiv colaborarea cadrul proiectului, exemple de
dintre parteneri în vederea bune practică iar membrii
organizării de activităţi şcolare, Asociaţiei literare au recitat
extracurriculare şi extraşcolare poezii(exemplu „Inima mamei”) sau
precum şi stimularea elevilor au încântat auditoriul cu cântece la
pentru voluntariat. chitară.
După masa de prânz elevii, însoţiţi
de cadrele didactice şi toboşarul
cetăţii au făcut un tur al cetăţii
A urmat o activitate în cadrul medievale Sighişoara. Fondat în
Campaniei Antidrog cu tema „ Fii secolul al XII-lea de către saşii
vigilent, nu dependent”, susţinută aduşi în zonă de regii maghiari,
de un grup de elevi ai Liceului Sighişoara este astăzi unul dintre
Tehnologic nr. 1 Sighişoara. Au cele mai bine conservate oraşe
fost distribuite pliante şi medievale ale Europei. Am vizitat
Elevii, însoţiţi de părinţi, s-au chestionare celor prezenţi. Turnul cu ceas ( construit în partea
adunat pe peronul Gării de Nord Proiectul a avut ca obiectiv: de est a platoului inferior al cetăţii
din Bucureşti pentru a începe prevenirea şi combaterea în scopuri militare, pentru paza
marea aventură printr-o călătorie fenomenului de violenţă în rândul porţii localităţii, el adăposteşte din
cu trenul. Era un lucru inedit elevilor din şcoală; adoptarea unui 1899 muzeul de istorie al oraşului),
deoarece niciun elev din grup nu comportament adecvat în vederea Sala Armelor (prezintă cronologic
mai călătorise vreodată cu acest reducerii actelor de violenţa în evoluţia armelor de la cele albe
mijloc de transport. Elevii s-au rândul copiilor, a abuzului în pana la cele de foc), Scara
adaptat uşor, timpul parcă a zburat şcoală, familie, comunitate; acoperită (construită la 1654 de
(au admirat peisajul-câmpie, reducerea numărului elevilor către primarul Johann Both pentru
dealuri, munţi, oraşe şi sate, au predispuşi la acte de violenţă. a uşura accesul către Şcoala din
jucat cărţi şi mima) şi au ajuns la Cadrele didactice au participat Deal, scara acoperită avea iniţial
destinaţie unde au fost întâmpinaţi apoi la o masă rotundă cu tema 300 de trepte.
de doamna director Tămaş „Psihopedagogia integrării,
Mariana şi doamna psiholog şcolar monitorizării şi activizării elevului
Balint Eva. Împreună au urcat pe fără prezenţă parentală”iar elevii la

ÎNVĂŢĂMÂNT ZILE DE NEUITAT - ACTIVITĂŢI DIN
GIMNAZIAL
SĂPTĂMÂNA ŞCOALA ALTFEL
Vlad Dracul, Vlad, viitorul Ţepeş), (aparţinători ai copiilor, cadre
Profesor Petruţa SIMION Biserica Mănăstirii Dominicane, didactice şi elevi din şcoală, etc,)
Şcoala Gimnazială nr. 1 Singureni Expoziţia din Turnul Fierarilor au creat în tehnica quilling felicitări,
Urmare din pagina 30 (construit în 1631) cu lucrări coşuleţe sau colaje. Voia bună,
plastice ale elevilor din şcolile muzica şi dansul au întregit
sighişorene şi altele. Toboşarul această zi minunată. S-au legat
cetăţii a răspuns întrebărilor prietenii, s-au schimbat adrese şi
elevilor dând multe amănunte în s-a făcut promisiunea ca în vara
legătură cu obiectivele vizitate. anului 2017 elevii şcolii “Zaharia
În ziua a doua elevii noştri au fost Boiu” să vină la Singureni.
oaspeţii copiilor din centrul „
Creştem Împreună”( copii ai căror
părinţi sunt plecaţi la muncă în
străinătate). După ce s-au
Astăzi s-au păstrat numai 175 cunoscut şi au făcut schimb de
întrerupte de platforme late), Casa impresii referitor la programul
lui Vlad Dracul (după toate şcolar, la particularităţile din fiecare
probabilităţile aici s-a născut fiul şcoală, la tradiţii şi obiceiuri, copiii,
mijlociu al voievodului muntean împreună cu voluntari din centru
ÎNVĂŢĂMÂNT CE ESTE LIMBAJUL

GIMNAZIAL
MIMICO-GESTUAL (LMG)?
Limbajul mimico-gestual, mari distanţe, să fie mai mult rezultatele şi s-a
Prof. logoped constatat
Carmen RÎUREANU că,
prescurtat LMG, este un puternic legate între ele decât altele. Astfel, Prof. deficienţi
copiii psihopedagogdeCarmen
auz NEACŞU
parcurg
Şcoala Gim. Specială Nr. 1 Giurgiu
simbol al identităţii pentru deşi limba engleză este limba aceleaşi etape în achiziţia
persoanele deficiente de auz. Ca şi vorbită în Anglia şi Statele Unite, limbajului gestual ca şi copiii
alte mijloace de comunicare, limbajele gestuale din aceste ţări auzitori care asimilează limbajul
limbajul gestual este un mijloc de (American Sign Language – ASL şi verbal.
interacţiune socială, care permite o British Sign Language – BSL) sunt Aşadar, copilul deficient de
comunicare uşoară, firească şi diferite, iar ASL este mai apropiat auz îşi dezvoltă limbajul gestual în
completă între persoanele de limbajul gestual francez. acelaşi mod şi în aceeaşi perioada
deficiente şi integrarea lor mai Limbajul mimico-gestual nu optimă de timp în care copilul
uşoară în comunitate. Majoritatea este identic peste tot pe teritoriul auzitor îşi dezvoltă limbajul verbal.
persoanelor deficiente de auz au o României. Deşi, în cea mai mare Desigur, condiţia esenţială a
motivaţie scăzută pentru vorbirea parte coincide, există semne acestei dezvoltări este ca fiecare
orală, folosesc rar vorbirea diferite nu doar la nivel de regiuni, formă de limbaj să fie stimulată cu
articulată preferând utilizarea dar chiar la nivel de grupuri. Mulţi un instrument adecvat. Cum până
limbajului mimico-gestual pentru dintre cei deficienţi de auz sunt în jurul vârstei de patru ani este
comunicarea de zi cu zi în cadrul creativi în elaborarea unor strategii ineficientă folosirea limbajului
vieţii lor sociale. de comunicare prin folosirea verbal cu copilul deficient de auz,
Limbajul gestual este diferit de mimicii şi gesturilor, de unde şi mijlocul cel mai util este limbajul
la o ţară la alta, el nu este diversitatea semnelor. gestual. Se recomandă, ca părinţii
universal, deşi există destule Etapele de formare ale auzitori să adopte modalitatea de
semne gestuale comune. În ciuda limbajului mimico-gestual comunicare gestuală cu copiii lor
acestor deosebiri între limbajele Pentru a se stabili cum se deficienţi de auz, cel puţin în primii
gestuale din fiecare ţară, există formează limbajul mimico-gestual ani de viaţa, pentru a-i scoate din
unele fenomene istorice la copilul deficient de auz, s-au izolarea comunicativă în care
interesante care fac ca unele filmat copii deficienţi de auz din trăiesc. Refuzând această soluţie,
limbaje gestuale din ţări aflate la familiile de surzi, apoi s-au analizat mai ales din dorinţa de a nu scoate

GIMNAZIAL
în evidenţă ca au un copil deficient ar fi numai pictoriale, mesajele ar Prof. logoped Carmen RÎUREANU
de auz, aceşti părinţi pot să putea fi înţelese fără dificultate şi Prof. psihopedagog Carmen NEACŞU
antreneze la copilul lor carenţe nu ar mai fi nevoie de lecţii pentru Şcoala Gim. Specială Nr. 1 Giurgiu
mult mai grave decât însăşi a le învăţa. Urmare din pagina 31
surditatea. Gesturile de origine pictorială
Literatura ne-a relevat că sau iconică pot fi executate în trei 1) semne (gesturi) naturale
vocabularul unei limbi dezvoltate feluri: (care sunt legate de obiect prin
cuprinde sute de mii de unităţi a) degetele sau toată mâna însăşi aspectul lor); de exemplu
lexicale, iar cel mai dezvoltat limbaj imită conturul formei obiectului ( semnul pentru casă - “are
gestual nu depăşeşte 7000 de perete, casă, drum, obiect curbat, acoperiş”; cocoş - “are creastă”,
unităţi gestuale. Rezultă că tubular, rotund etc). gâscă - se imită mersul legănat al
limbajul gesturilor este de 75-100 b) Se imită apucarea şi gâştei).
de ori mai sărac decât limbajul manevrarea obiectului (cană –„a 2) semne artificiale (pentru
verbal. bea”, sertar –„a deschide un întuneric - trecerea mâinii prin faţa
Ce este un gest şi care sunt sertar”, brichetă –„a aprinde ochilor în semnul de „este opac”,
elementele lui ? bricheta”, automobil –„a conduce „negru”). Acestea implică o
Informaţia transmisă pe cale un autoturism”etc). convenţionalitate mai mare;
vizuală, prin intermediul limbajului c) Mâna însăşi poate constitui 3) dactilemele (semne digitale
gestual, este constituită dintr-o un obiect sau o parte a lui, de ex. care imită mai mult sau mai puţin
combinaţie de mijloace cum ar fi „ibric”- „a turna din ibric”, literele alfabetului).
expresia facială şi corporală, „foarfecă”-„a tăia cu foarfeca”, etc. 4) semne indicatoare
mişcarea, folosirea spaţiului de În mimico-gesticulaţie, (indicarea obiectelor care se află în
gesticulare şi gesturi. Gesturile au aceleaşi semn poate include câmpul vizual al celor care discută
fost comparate cu cuvintele din semnificaţii diferite, în funcţie de în timpul comunicării ).
limbajele verbale, ele având semnele învecinate. Aşa este Multe gesturi seamănă cu
aceleaşi sarcini ca şi cuvintele în cazul semnelor de tip omonim. De ideea pe care o reprezintă, cu
limbajele sonore. Limbajele exemplu, “fel-soră”se redă prin forma sau cu modul lor de
gestuale sunt formate din semnul atingerii longitudinale a acţionare. Ele dau o imagine
gesturi/semne care, atunci când degetelor arătătoare de la ambele vizuală corespunzătoare ideilor,
sunt combinate, formează mâni; obiectelor, mişcărilor sau
propoziţii şi fraze. Unele gesturi sunt produse cu oamenilor pe care îi reprezintă. De
Cu toate că unele gesturi sunt o singura mână (gesturi uni- pildă, obiectele pot fi reprezentate
standardizate, elementele care manuale) iar altele sunt executate prin conturul sau forma lor, prin
poartă informaţia esenţială diferă cu ambele mâini (gesturi bi- modalitatea de manevrare sau
puţin în funcţie de vârsta celor care manuale). mişcarea care se realizează cu
folosesc limbajul gestual (de ex. Există mai mulţi factori care ele. Uneori o combinare între
între copii şi adulţi), între zone uşurează învăţarea limbajului aceste elemente nu este exclusă.
geografice (în zonele meridionale gestual. De pildă, anumite semne Unele gesturi au un grad de
faţă de cele nordice), sau chiar au forme şi mişcări similare şi, în iconicitate mai puţin evident
între persoane din aceeaşi zonă anumite cazuri, pur şi simplu dobândind un grad de
dar care au particularităţi reproduc mişcarea sau imită forma convenţionalitate mai mare, legat
temperamentale diferite ş. a. Între obiectului. de forma de bază a mâinii, de
anumite limite, aceste variaţii sunt La baza schimbării aşezarea gestului, de unele
considerate normale. Aşa cum un conţinutului şi abandonării legături mai abstracte ş. a.
cuvânt poate avea diferite gesturilor stau de obicei motive Unele gesturi sunt foarte uşor
semnificaţii în context, aşa şi un sociale. Multe tradiţii şi obiceiuri de reprodus şi de înţeles, fiind
gest poate fi realizat în mai multe care s-au schimbat au determinat evidente, reprezentând obiectele
variante, pentru a reda sensuri sau modificări de aspect sau de după forma lor. De pildă, degetele
nuanţe diferite. semnificaţie la unele gesturi. curbate sunt folosite, de obicei, să
În limbajul gestual pot exista În comunicarea mimico – reprezinte obiecte curbate (o
grade diferite de apropiere de gestulă persoanele deficiente de minge, un pahar de coniac) sau
obiectul reprezentat, gesturile auz se pot folosi de mai multe suprafeţele curbate ale acestora.
putând fi percepute vizual pe o categorii de semne sau gesturi: Prin convenţionalitatea dobândită,
scară mergând de la pictorial, naturale, artificiale, indicatoare. aceste gesturi se pot referi la orice
iconic spre abstract. Dacă gesturile obiect iar prin unele modificări ale

GIMNAZIAL
gestului se oferă informaţii Un gest bine executat este
Prof. logoped Carmen RÎUREANU
suplimentare despre el. format din patru elemente. Pentru Prof. psihopedagog Carmen NEACŞU
Rolul contextului este deosebit ca gestul să traducă semnificaţia Şcoala Gim. Specială Nr. 1 Giurgiu
de important în distingerea corectă este necesar ca fiecare din Urmare din pagina 32
diferitelor semnificaţii ale unui gest. aceste elemente să fie realizate
Aşa cum cuvintele pot avea diferite exact, altfel semnificaţia lui se în spaţiul neutru sunt acelea care
semnificaţii în funcţie de context, schimbă radical, chiar dacă numai se pot face astfel încât pot fi
aşa şi gesturile diferă după felul unul din elemente este executat plasate în acel spaţiu, în acelaşi
cum sunt executate, după poziţia inexact. loc şi în aceleaşi relaţii unele faţă
plasării, direcţia şi mărimea Aceste elemente sunt: de altele ca şi cum gesticulatorul
mişcării. De pildă, cu ajutorul 1. Mişcarea mâinii în spaţiu : poate să arate mai târziu unde au
gestului”lumină”, se poate Mişcarea unui gest poate fi fost plasate.
reprezenta o lustră (poziţia spre îndreptată: – pe faţa gesticulatorului
tavan), o veioză (schimbarea – către gesticulator sau – pe corpul gesticulatorului
poziţiei spre masă/birou, perete) dinspre el (nivel de adâncime); – pe mâna pasivă, numai în
– în sus sau în jos (nivel cazul gesturilor care se fac cu
vertical); ambele mâini.
– spre stânga sau spre 4. Orientarea palmei (sus-jos,
dreapta (nivel orizontal); stânga-dreapta). Direcţia în care
– într-o singură direcţie sau se mişcă palma şi degetele în
înainte-înapoi. relaţie cu corpul gesticulatorului
2. Configuraţia degetelor: prezintă o importanţă deosebită.
Constituie forma pe care o ia De pildă, două forme ale mâinii pot
palma sau degetele în fi aceleaşi dar direcţiile diferite în
configurarea unui gest. care se mişcă mâinile pot să le dea
3. Aşezarea mâinii în spaţiu semnificaţii aparte sau opuse. În
sau locul de articulare în relaţie cu limbajul gestual există un număr
capul sau pieptul persoanei care limitat de poziţii legate de
face gesturi. Locul de articulare orientarea mâinii.
reprezintă locul unde se face Bibliografie
gestul. Pot fi distinse următoarele Interpret in limbaj mimico-
locuri de articulare: gestual, Ionela Roxana Urea, Ed.
– în spaţiul neutru, de Universală, 2015
Elementele esenţiale în executarea exemplu, un loc în faţa www. logopedics. info
gesturilor gesticulatorului (de ex. o casă, o proedukat. wordpress. com
cameră). Părţile gesturilor produse
CATEDRA Adresa redacţiei : Giurgiu,

Revistă editată de Str. Nicolae Droc Barcian, nr. 8;
Casa Corpului Didactic Giurgiu Tel./Fax. 0246/212638
CCoolleeggiiuull ddee rreeddaaccţţiiee::

pprrooff.. DDuum mitra Balan - director; prof. Gigi Oprriişşaann -- IInnssppeeccttoorr ŞŞccoollaarr GGeenneerraall;;
itr a B a la n - d ire c to r ; p ro f . G ig i O p
pprrooff.. ddrr.. LLuucciiccaa--VViioorriiccaa AAbbaabbeeii;; pprrooff.. MMaarriiaannaa--MMăăddăălliinnaa OOpprriişşaann -- pprrooff.. mmeettooddiisstt;; pprrooff.. DDaanniieellaa M
Maarriinn --
pprrooff.. m e to d is t; F l o ric a -F ăn i c a S im a - b i b lio te c a r ; M
metodist; Florica-Fănica Sima - bibliotecar; Mihai-Marius Dăncescu - informatician i h a i- M a ri u s D ă nc e s c u - info rm a t ic ia n
Întrunirea Colegiului de redacţiei se desfăşoară în ultima zi de

vineri a fiecărei luni, la orele 10.00 Editura: CATEDRA
Condiţiile de publicare a articolelor sunt publicate pe site la
adresa: www.ccgiurgiu.ro/documente
ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEAL
PROIECT DIDACTIC
Unitatea de învăţământ: Liceul proprietăţile fizico - chimice ale Georgeta MATEI

tehnologic Dimitrie Bolintineanu, substanţelor. Liceul Tehnologic „Dimitrie Bolintineanu”,
Bolintin Vale, judeţ Giurgiu Să reprezinte şi să interpreteze Bolintin Vale, jud. Giurgiu
Numele și prenumele profesorului: observaţiile sau datele rezultate Continuare în paginile 35, 36
Matei Georgeta din investigaţii / experimente sub
Disciplina: Chimie formă de tabele, grafice şi Aplicaţia virtuală folosită:
Clasa a X a F ( economic) diagrame. http://escoala.edu.ro/labs/index.php
Unitatea de învăţare: Structura Să formuleze concluzii pe baza
compuşilor organici analizei comportării fizico chimice Strategia didactica: - metode:
Tema: Factorii care influenţează a unor substanţe chimice. experimentul virtual, conversaţia
solubilitatea Să utilizeze terminologia ştiinţifică euristică, descoperirea, harta de
Tipul lecţiei: predare - învăţare în prezentarea sub formă idei, exerciţiul,
Standarde de performanta: scrisă/orală a unui demers de - mijloace de învăţământ : caiet,
Să descrie şi să interpreteze investigare. computere, creioane colorate, coli
fenomene fizico-chimice, A4
Întrebarea Întrebarea unităţii de

Întrebări de conţinut
esenţială învăţare
De ce Exista modalităţi prin care sa 1. Ce este solubilitatea?

apare putem folosi substanţele 2. Cum influenţează natura solvatului si a solventului
materia chimice mai uşor si mai solubilitatea substanţelor?
sub atâtea eficient in viaţa cotidiana? 3. Influenţează temperatura solubilitatea substanţelor? Cum ?
forme? 4. Influenţează presiunea solubilitatea substanţelor? Cum? Pe
care?
Justificarea didactică pentru
Obiective de învăţare
utilizarea experimentării virtuale
1. Să definească noţiunile de dizolvare si de solubilitate
1. Înţelegerea şi explicarea unor fenomene 2. să stabilească legătura dintre natura solvatului şi solventului,
fizico - chimice; temperatura, presiune şi solubilitate
2. Investigaţia ştiinţifică 3. să explice modul cum influenţează factorii externi solubilitatea
experimentală(virtuala) şi teoretică aplicată substanţelor
în chimie; 4. Să simuleze pe calculator experimentele necesare pentru a
3. Comunicarea-folosirea terminologiei stabili influenţa factorilor externi asupra solubilităţii substanţelor
specifice chimiei 5. Să formuleze observaţiile şi concluziile ştiinţifice în urma
experimentelor virtuale;
6. Să aplice cunoştinţele în rezolvarea unor exerciţii şi
probleme.
7. să cunoască aplicaţiile solubilităţii substanţelor în viaţa
cotidiană
Termeni cheie Resurse

Termenii cheie din vocabularul tehnic 1. materiale: calculatoare, conexiune la internet, site-ul www.
pe care elevii îi vor utiliza pe parcursul eşcoala. edu. ro, caiete de notiţe;
lecţiei. . soluţii, dizolvare, solubilitate, 2. umane: clasă omogenă, de nivel mediu, vârsta 15-16 ani, 23
temperatura, presiune, solvat, solvent, elevi
substanţe polare/ nepolare/ionice.

ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEAL
PROIECT DIDACTIC
Georgeta MATEI
Liceul Tehnologic „Dimitrie Bolintineanu”,
Bolintin Vale, jud. Giurgiu
Desfăşurarea activităţii didactice
1. Moment organizatoric:
Se creează condiţii optime pentru buna desfăşurare a lecţiei
Se verifica prezenţa elevilor, se notează absenţele
Se verifică existenţa şi funcţionarea mijloacelor necesare desfăşurării lecţiei
Se grupează elevii cate 2 pentru lucrul la calculator
Elevii se pregătesc pentru lecţie, pun pe masa de lucru caietul, tableta sau laptopul, fisele de lucru, se
aşează la mesele de lucru in ordine.
2. Verificarea cunoştinţelor :
- se propune primelor 4 grupe de elevi să prezinte pe scurt 5-6 idei despre amestecuri de substanţe, soluţii şi
dizolvare
- se propune următoarelor 4 grupe de elevi să prezinte pe scurt 5-6 idei despre dizolvarea substanţelor ionice
- se propune ultimelor 4 grupe de elevi să prezinte pe scurt 5-6 idei despre dizolvarea substanţelor polare
Se solicită elevilor să evalueze răspunsurile date pe baza informaţiilor şi lucrărilor de laborator sugerate de
profesor spre rezolvare, accesând http://escoala.edu.ro/labs/#chimie – lecţiile Dizolvarea unui compus ionic şi
a unuia polar în apa, si Factorii care influenţează dizolvarea.
Profesorul face aprecieri asupra corectitudinii răspunsurilor, asupra modului de lucru şi asupra obiectivităţii
corectării eventualelor greşeli.
Se pune accentul în discuţii pe importanţa cunoaşterii compoziţiei procentuale, a formulei brute şi a formulei
moleculare a unei substanţe organice, dar mai ales pe cunoaşterea structurii substanţelor organice, a tipului
de legături chimice posibile a se stabili între elementele organogene. Se insistă pe legătura dintre structura si
proprietăţile unei substanţe.
3. Captarea atenţiei Se captează atenţia elevilor cu o situaţie cotidiană: digestia. Ce fenomene au loc în
procesul de digestie ? Cum se explică compoziţia sucului gastric : 99% apa, 1% substanţe organice, HCl,
pepsina, mucus si minerale ?
4. Trecerea la noua lecţie Se anunţă tema lecţiei : Solubilitatea. Factorii care influenţează solubilitatea
substanţelor
Se anunţă obiectivele lecţiei.
Elevii sunt îndrumaţi să acceseze http://escoala.edu.ro/labs/#chimie, tema Solubilitatea substanţelor în
solvenţi polari şi nepolari, să citească informaţiile şi să efectueze lucrările de laborator sugerate, apoi să
prezinte concluziile sub forma de tabel :
Nr crt Natura solventului Natura solvatului
1
2
3
Se solicită elevilor să dea exemple de solvenţi utilizaţi în viaţa cotidiană pentru dizolvarea vopselurilor,
zahărului, vitaminelor, cauciucului şi să stabilească o concluzie referitoare la structura acestora pe baza
conceptelor discutate în ora.
În continuare profesorul va solicita elevii să stabilească dacă temperatura şi presiunea ar putea influenţa
solubilitatea substanţelor organice. Activitatea se desfăşoară pe baza conversaţiei euristice şi a descoperirii
dirijate pornind de la cunoştinţele dobândite anterior de elevi.

ÎNVĂŢĂMÂNT
LICEAL
PROIECT DIDACTIC
Georgeta MATEI
Liceul Tehnologic „Dimitrie Bolintineanu”,
Bolintin Vale, jud. Giurgiu
Finalizarea proiectului
Elevul va crea o harta de idei pornind de la conceptul solubilitate.
Evaluarea
Abilităţi şi cunoştinţe Deprinderi tehnice
1. să definească solubilitatea; 1. să acceseze pagina de internet propusă de
2. să stabilească factorii care influenţează solubilitatea; profesor;
3. să formuleze observaţiile şi concluziile ştiinţifice în 2 Să identifice tema pe care o are de efectuat
urma experimentelor virtuale; folosind instrucţiunile din pagina web;
4. să utilizeze informaţiile date de profesor dar şi pe 3. Să simuleze pe calculator experimentele
cele descoperite pe platforma pentru înţelegerea şi necesare înţelegerii fenomenului de solubilitate.
rezolvarea sarcinilor experimentale;
5. să aplice observaţiile efectuate pe baza
experimentului virtual în rezolvarea unor sarcini de
lucru;
6. Sa dea exemple de solvenţi ce pot fi utilizaţi pentru
solubilizarea unor solvaţi;
7. să explice fenomene întâlnite în viaţa cotidiană pe
baza cunostinţelor de chimie despre solubilitate.
Autoreflecţia
1. Lecţia a fost o reuşită datorită aplicaţiilor in laboratorul virtual de chimie unde se lucrează şi cu substanţe
pe care nu le avem in dotarea laboratorului ( ex CCl4, H2SO4).
2. Ar trebui folosit mai mult experimentul virtual dar nu avem mereu acces la laboratorul de informatica
datorita nr mare de elevi din liceul nostru si nr. mic de calculatoare.
3. Elevii au fost mulţumiţi de integrarea mijloacelor informatizate în lecţie, au fost atraşi de softul educaţional
folosit si au dovedit ca au înţeles noţiunile discutate
4. Lecţia poate fi derulata in sem II la clasa a IX a, adaptându-se pt. substanţe anorganice ( capitolul Soluţii).
ÎNVĂŢĂMÂNT CONCURSUL JUDEŢEAN „LA

LICEAL
FRANCOPHONIE DANS LE MONDE”
Proiectul dedicat francofoniei, a Proiectul „LA FRANCOPHONIE Prof. Florentina Nicoleta MINICĂ,
cărei sărbătorire a devenit deja o DANS LE MONDE”(Francofonia în Liceul Teoretic „Tudor Vianu” Giurgiu
tradiţie in liceul nostru, are ca lume) îşi propune realizarea unui
obiectiv central stimularea concurs judeţean de creaţii cu Secţiuni propuse în cadrul
creativităţii artistice a elevilor, acelaşi titlu, organizat pe mai multe concursului:
mediată de limba franceză ca secţiuni. A. LA FRANCOPHONIE DES
vector al comunicării interculturale Tema concursului o constituie LETTRES
şi integrarea valorilor culturale lumea francofonă cu întregul său - forma de prezentare a
francofone în propriul stil de viaţă, evantai al diversităţii şi bogăţiei compoziţiei: eseu/produs
în vederea dezvoltării/împlinirii faptelor de cultură şi civilizaţie din multimedia.
personale. acele colţuri ale lumii în care
franceza joacă un rol privilegiat.

ÎNVĂŢĂMÂNT CONCURSUL JUDEŢEAN „LA
LICEAL
FRANCOPHONIE DANS LE MONDE”
Participanţii au identificat o
Prof. Florentina Nicoleta MINICĂ,
personalitate din lumea literară Liceul Teoretic „Tudor Vianu” Giurgiu
francofonă (poet, prozator, filozof, Urmare din pagina 36
traducător, jurnalist etc) şi au
arătat contribuţia sa la dezvoltarea din clasele V-XII/XIII din instituţiile
domeniului din care face parte, de învăţământ preuniversitar din
precum şi contribuţia sa la Giurgiu.
promovarea limbii franceze şi/sau La ediţiile din 2015 şi 2016 au
a valorilor Francofoniei. participat 125 de elevi din 11 licee
şi şcoli generale din judeţ
coordonaţi de profesorii lor de
C. LA FRANCOPHONIE GÉO- limba franceză.
CULTURELLE Lucrările au fost trimise până la
- forma de prezentare a data de 20 martie când se
compoziţiei eseu/produs sărbătoreşte ”Ziua Internaţională a
multimedia. Francofoniei”iar elevii au fost
Participanţii au identificat un premiaţi în săptămâna „Şcoala
spaţiu geografic francofon (ţară, altfel”.
regiune, oraş etc) de pe
mapamond şi au prezentat câteva
B LA FRANCOPHONIE DES din bogăţiile sale de patrimoniu -
ARTS naturale şi spirituale - care îl
- forma de prezentare a unicizează şi îi conferă propria
compoziţiei: eseu/produs identitate culturală între celelalte
multimedia. teritorii francofone.
Participanţii au ales o
personalitate din sfera lumii
artistice francophone (actor, Concursurile, indiferent de
regizor, pictor, sculptor, muzician, domeniul lor sau premiul oferit
designer etc) şi au arătat în ce stimulează foarte mult imaginaţia şi
măsură activitatea şi realizările gândirea, oferă motivaţia atât de
sale au influenţat dezvoltarea necesară în procesul de învăţare şi
domeniului artistic pe care-l ajută la dezvoltarea talentelor,
reprezintă, precum şi contribuţia sa abilităţilor şi cunoştinţelor urmărind
la promovarea limbii franceze formarea atât din punct de vedere
şi/sau a valorilor Francofoniei. Concursul aflat deja la a III-a profesional cât şi personal.
ediţie este deschis tuturor elevilor
Revista editată de:

Adresa: Str. Nicolae Droc Barcian, Nr. 8,
Giurgiu, RomâniaTel. / fax. 0246212638
Web: www.ccdgiurgiu.ro
E-mail: ccdgr2002@yahoo.com

Revista Inv Primar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Inv Primar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IN S PE C TO R A TU L Ș C OL AR J UD E ȚE AN

PROIECT EDUCATIV: „FLORILE – ZÂMBETELE PĂMÂNTULUI” ÎNVĂŢĂMÂNT

Prof. înv. primar – Viorina PANAIT

Pagina 1 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

 realizarea unor compoziţii cu Prof. înv. primar – Viorina PANAIT

Pagina 2 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 4 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT JOCURI PENTRU ACTIVIZAREA ŞI ÎMBOGĂŢIREA

Pagina 6 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT SERBĂRILE ŞCOLARE - MODALITĂŢI DE OPTIMIZARE

Revista editată de:

Pagina 8 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Într-o zi cu am plecat într-o drumeţie la . Am

trecut printr-o . La marginea pădurii am zărit un .

Ne-am oprit şi la un . De jur împrejurul lui era numai .

Tot mergând ne-a prins . Ne-am adăpostit la o .

După o oră ne-am continuat drumul. Am ajuns pe munte. O

escalada înălţimile. Am privit-o cu atenţie. Am admirat şi .

Transcrieţi povestirea, înlocuind imaginile cu cuvintele potrivite.

Pagina 10 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 12 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

CUM FACEM DIFERENŢA ÎNTRE UN COPIL

ÎNVĂŢĂMÂNT „ALEGE ŞCOALA”- PROIECT DE PREVENIRE A

ÎNVĂŢĂMÂNT METODE DE PREDARE CARE

Pagina 19 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL – DINCOLO DE

Pagina 23 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

încât şcoala să nu fie percepută ca Exersăm răbdarea şi atenţia

Pagina 24 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Nivel educaţional: GIMNAZIU

Tip de activitate: Recapitulare si sistematizare/Lecţie Ael

Timpul alocat: 50 min

Pagina 25 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 26 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Elevii sunt solicitaţi să rezolve cerinţele aplicaţiilor propuse şi să verifice

Pagina 27 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Elevii rezolvă cerinţele jocurilor didactice, eventual le repetă, dacă e cazul.

Pagina 28 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 29 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 30 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT CE ESTE LIMBAJUL

Pagina 31 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Pagina 32 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

CATEDRA Adresa redacţiei : Giurgiu,

CCoolleeggiiuull ddee rreeddaaccţţiiee::

Întrunirea Colegiului de redacţiei se desfăşoară în ultima zi de

Pagina 33 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Unitatea de învăţământ: Liceul proprietăţile fizico - chimice ale Georgeta MATEI

Întrebarea Întrebarea unităţii de

De ce Exista modalităţi prin care sa 1. Ce este solubilitatea?

Termeni cheie Resurse

Pagina 34 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Desfăşurarea activităţii didactice

Pagina 35 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

ÎNVĂŢĂMÂNT CONCURSUL JUDEŢEAN „LA

Pagina 36 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

Revista editată de:

Pagina 37 din 37 Catedra 78 Editura: CATEDRA, ISSN: 1582-3091

S-ar putea să vă placă și