Sunteți pe pagina 1din 3

Universitatea ,,Dunărea de Jos,, din Galați

Facultatea Transfrontalieră de Științe Umanistice, Economice și Inginerești


Specialitatea : Afaceri Internaționale 1601

ESEU:
Societatea civilă moldovenească

Profesor universitar:
Ion Cordoneanu
Studenta:
Bratovan (Chiochiu) Eudochia
Grupa: Aflne 1601

Cahul 2017
Societatea civilă moldovenească
Societatea civilă este formată din cetățeni, asociați sub diferite forme, care au aceleași interese și
care își dedica timpul, cunoștințele și experiență pentru a-și promova și apară aceste drepturi și interese.
La baza societății civile se află „angajamentul civic”, acesta constă în participarea actorilor privați în
sfera publică. Se realizează prin interacțiunea organizațiilor societății civile și a cetățenilor în general,
cu autoritățile publice, diverse instituții și reprezentanți ai businessului, în procesul de luare a deciziilor
care afectează bunăstarea publică. Majoritatea statelor din Europa de Est a înfruntat trei ipostaze ale
tranziției: trecerea de la dictatură la democrație, trecerea de la economia planificată la cea de piață și,
desigur, alte transformări legate de dezintegrarea URSS-ului. Acest proces complex a fost facilitat de
societățile civile, care au jucat un rol major în ceea ce privește constituirea temeliei democratice a
statelor ex-sovietice. O societate democratică reală se construiește din punctul meu de vedere timp
îndelungat, iar pentru o democrație funcțională o reprezintă instituțiile și mecanizmele democratice, iar
societatea civilă-nu este decăt un mecanizm reglator. Republica Moldova se caracterizează prin
existența unei societăți civile cu capacități destul de reduse având în vedere lipsa de capacități
instituționale eficiente și de necesități tehnice vitale pentru activitatea acesteia. În pofida faptului că în
Republica Moldova numărul ONG-urilor atinge cifra de aproximativ 3981, puține dintre acestea sunt
cu adevărat active și funcționale. Timiditatea cu care se dezvoltă societatea civilă în Moldova poate fi
explicată prin faptul că aproximativ 7% din organizațiile existente au elaborate strategii de dezvoltare,
8% dintre acestea sunt eficiente în găsirea și atragerea de surse financiare. Și mai regretabil este faptul
că doar 11% dintre aceste organizații pot să-și asume responsabilități și își desfășoară activitățile într-o
formă transparentă. Societatea civilă dezvoltată, după cum reiese din experiența internațională, este o
sursă și o consecință a activității politice a maselor, formând o bază solidă pentru democrație. Formarea
unei societăți civile mature în Republica Moldova este un proces de decenii. Cu toate acestea, anumite
elemente ale sale, inclusiv și de structură, precum ar fi organizațiile neguvernamentale, sindicale,
mijloacele mass-media, biserica, partidele politice extraparlamentare și alte asociații publice, care
funcționează în țară participă la formarea și consolidarea democrației în măsura posibilităților și
aptitudinilor sale. Relația dintre potențialul inovațional al societății, care este reprezentat de pătura de
mijloc și de dezvoltarea societății civile are un caracter de reciprocitate și bilateralitate. Cu cât mai înalt
este potențialul inovațional al societății, care este reprezentată de către diverse grupuri sociale care
alcătuiesc clasa de mijloc, cu atât mai cu succes se dezvoltă structurile societății civile. Absența în
societatea civilă moldovenească a unei structuri sociale dezvoltate și bogate, care să reflecte
diversitatea intereselor diverselor grupuri și pături ale populației, complică procesul de formare, nu
numai a clasei de mijloc, ci și a societății civile în ansamblu. În cele din urmă, societatea civilă se
dezvoltă odată cu instituțiile de stat, reprezentanții mediului de afaceri, statul per ansamblu. Or,
eficientizarea sectorului asociativ poate genera evoluții în celelalte sectoare și viceversa. Prin urmare,
consolidarea sectorului neguvernamental le va influența pozitiv celelalte două, contribuind la
democratizarea societății moldovenești și apropierea acesteia de realitățile europene.
După părerea mea societatea civilă moldovenească pentru a-și îmbunătăţi starea lucrurilor în
domeniul civil trebuie propuse o serie de soluţii care pot contribui la dezvoltarea și consolidarea
acesteia. Concluzia centrală asupra acestui subiect reflectă faptul că societatea civilă din Republica
Moldova se află într-o situație dificilă din punct de vedere instituțional, financiar, legal și chiar de
imagine. În pofida acestor carențe sectorul neguvernamental continuă să activeze în interesul public,
chiar dacă opinia publică este ignorantă și reticentă față de acesta. De asemenea, în cadrul cercetării s-a
constatat faptul că ONG-urile din Moldova înregistrează diferite niveluri de dezvoltare și de aceea ar
avea nevoie de suportul, experiența și cunoștințele liderilor din domeniu. În conformitate cu datele și
argumentele supuse asupra acestui subiect, poate fi confirmat faptul că legislația în vigoare are nevoie
de amendamente profunde suplimentare pentru a putea corespunde necesităților și cerințelor sectorului
civil. Cred că pentru a îmbunătăți starea lucrurilor în domeniul civil este necesar de a fi propuse o serie
de soluții care pot contribui la dezvoltarea și consolidarea societății civile. În cele din urmă, societatea
civilă se dezvoltă odată cu instituțiile de stat, reprezentanții mediului de afaceri, statul per ansamblu.
Or, eficientizarea sectorului asociativ poate genera evoluții în celelalte sectoare și viceversa. În pofida
acestei perspective, societatea civilă se află într-o stare destul de dificilă. Pe de o parte, aceasta trebuie
să facă față provocărilor inițiate de autorități, iar pe de altă parte, ea însăși este implicată în procese
complexe de consolidare a capacităților sale financiare și funcționale.