In IMi acuta cu volum mare regurgitat se va supraincarca un AS mic, necompliant si un VS nepregatit,

nedandu-le timp sa se dilate si provocand astfel o suprasarcina de presiune transmisa retrograd

circulatiei pulmonare, cu EPA.

Insuficienta mitrala cronica da timp AS sa se dilate si sa “accepte” volumul in plus (volumul

regurgitat), de marimea acestuia depinzand amploarea dilatatiei cavitatilor stangi, a remodelarii cu
hipertrofie ventriculara stanga si repercusiunile asupra circulatiei pulmonare si debitului cardiac.

supraîncarcare de volum  disfunctia miocardica progresiva, ireversibila; mult timp cu absenta

simptomelor.

Aparitia tulburarilor de ritm supraventriculare (Fia) poate precipita tabloul clinic.

Aria valvei mitrale normale este 4 - 6 cm2, o reducere pana la 1/2 a acestei arii poate sa mentina un
debit prin orificiul mitralei nemodificat.

Degenerativă - calcificarea severa a inelului mitral

• Obstructia progresiva la umplerea VS  volum TD normal sau   DC scazut

progresiv.

• Cresterea presiunii in amonte de stenoza:

AS: dilatare → Fia, tromboze, embolii

venele pulmonare: dilatarea compensatorie a limfaticelor si venelor bronsice  hipertensiunea

venoasa pulmonara.

In timp  hipertensiunea arteriala pulmonara.

VD: hipertrofie si dilatatie  I Tri  dilatare AD si AP.

• Obstructia progresiva la umplerea VS  volum TD normal sau   DC scazut

progresiv.

• Cresterea presiunii in amonte de stenoza:

AS: dilatare → Fia, tromboze, embolii

venele pulmonare: dilatarea compensatorie a limfaticelor si venelor bronsice  hipertensiunea

venoasa pulmonara.

In timp  hipertensiunea arteriala pulmonara.

VD: hipertrofie si dilatatie  I Tri  dilatare AD si AP.

Presiunea crescuta in AS => ingrosarea peretilor alveolari, fibroza interstitiala si obliterarea patului
vascular pulmonar (arteriole si artere) => hipertensiune pulmonara.

Plamani: hemosideroza.

Hipertensiunea arteriala pulmonara poate "proteja" fata de edemul pulmonar (scazand afluxul de
sange spre capilarul pulmonar) dar duce la marirea, hipertrofia, si in final insuficienta VD.
Efortul, sarcina, tahicardia de orice cauza sau Fia recent instalata pot precipita EPA determinand
ridicarea brusca a presiunii din amonte de SMi.

boala mai frecventa la femei

Dg. - ocazional, - cand apar fen. subiective sau complicatiile

Hemoptiziile se pot datora: Ruperii venelor bronsice dilatate→hemoptizii mari, instalate brusc; se
raresc si dispar odata cu ingrosarea peretilor venosi

Crizelor de dispnee paroxisticã nocturnã => sputa hemoptoica (sputa cu striuri sanghinolente)

EPA => sputa spumoasa rozata, produsa de ruptura capilarelor alveolare.

Infarctului pulmonar sau tromboembolismului pulmonar

Bronsitei cronice de staza => sputa hemoptoica.

facies mitral (pometii, buzele, nasul colorat in rosu sau cianotic, pe un fond pal).

Zg I accentuat - diminua cand stenoza se agraveaza.

clacmentul de deschidere a mitralei - tonalitate inalta, ascultat pe toata aria precordiala (da impresia
de dedublare a zg. II) la distanta de zg. II in functie de severitatea stenozei (raport invers
proportional).

Uruitura diastolica: tonalitate joasa ("rostogolire“), incepe dupa clacmentul de deschidere al mitralei
și ocupa cu atat mai mult din diastola cu cat stenoza este mai severa; se asculta pe o arie limitata in
apropierea apexului, in decubit lateral stg, dupa un mic efort; (se mai numeste rulment diastolic).

Suflul presistolic - intarirea presistolica a UD determinata de sistola atriala; este prezent in SMi
largi/medii fara restul uruiturii; dispare in Fia (prin disparitia contractiei atriale).

alte elemente auscultatorii se pot adauga in functie de asocierea altor leziuni valvulare

Ecocardiografia in modul M

- valve mitrale ingrosate,

- panta E-F a valvei mitrale redusa,

- miscare anterioara a valvei mitrale posterioare,

- unda A scazuta a valvei mitrale anterioare.

- reducerea excursiei diastolice a valvei mitrale,

- miscare septala anormala (plata sau paradoxala) datorita supraincarcarii de volum

sau/si de presiune a ventriculului drept

- marirea atriului stang

Studiul Doppler color :

releva jetul turbulent mitral spre ventriculul stg in diastola

scurteaza examinarea relevand regurgitarile si alte leziuni asociate

• Ecocardiografia Doppler pulsat si continuu

determinarea gradientelor de presiune transvalvulare

determinarea AVM prin metoda timpului de 1/2 a gradientului (PHT) sau metoda ecuatiei de
continuitate

determinarea presiunii in artera pulmonara

determinarea si aprecierea severitatii regurgitarilor valvulare si evaluarea altor leziuni valvulare

asociate.

Astenie prin scaderea DC

Zg.I poate fi diminuat sau “inglobat” in suflul sistolic.

Se poate percepe Zg.III

suflu sistolic apexian:

este mai intens cand volumul regurgitat este mai mare (relatia nu este stricta)

iradiaza - in axila (in RAA sau dilatatia de inel)

- posterior (in PVM sau ruptura de cordaje ale valvei

mitrale anterioare).

- la baza cordului (in PVM sau ruptura de cordaje a VMP)

nu variaza cu respiratia

se reduce prin ridicarea brusca in picioare, inhalarea de nitrit de amil, in faza de “incarcare” a
manevrei Valsalva

normal sau semne de marire a AS, semne de marire a VS, calcif. ale inelului mitral

In insuficienta mitrala circulatia pulmonara este incarcata de tip venos, dar nu este niciodata atat de
evidenta ca in SM.

marirea AS, VS;

modificari ale valvelor mitrale (ruptura de cordaje, vegetatii, prolaps, calcificari de inel)

cuantificarea extensiei, regurgitarii in AS prin Echo Doppler

calcularea fractiei regurgitate