Urina

Examenul sumar de urina

Examenul sumar de urina, examenul curent de urina se efectuaza din urina de dimineata (urina primei mictiuni)
deoarece care este mai concentrata. Urina se recolteaza in vasa curate si se examineaza imediat.

Examenul macroscopic
Volumul urinii. Cantitatea de urina eliminata in 24 ore se numeste diureza. Normal: 1-1,5 l. Variaza direct
proportionala cu cantitate de lichide ingerat si invers proportional cu pierderile de apa prin celealalte cai de eliminare
(transpiratie, respiratie, materii fecale). Patologic poate fi anuria – absente urinii, oliguria – diureza scazuta (300-800 ml/zi)
sau poliurie – diureza crescuta, ca in diabetul zaharat, diabetul insipid, insuficienta cardiaca.
Aspectul urinii. Urina normala este limpida, transparenta. Patologic, urina tulbura poate fi din cauza sarurilor
precipitate, proteinelor, puroiului, prezenta sangelui in urina sau a limfei, a lipidelor.
Culoarea urinii. Este galben-deschisa si variaza invers cu diureza, in oligurie urina este inchisa si de culoare mai
deschisa in polfurii. Culoarea rosie intensa sau rosie bruna poate fi datorita prezentei hemoglobinei (hemoglobinurie),
mioglobinei (mioglobinurie), a hematiilor (hematurie) sau porfirinelor (porfinurie). Culoarea galbena intensa este intalnita in
icterul hamolitic si hepatic datorita eliminarii usor cantitati crescute de pigmenti biliari.
Mirosul urinii. Este caracteristic aromatic, datorita acizilor volatili si substantelor numite „urinoide”. In diabetul
zaharat decompensat si infecti grave urina are miros de „mere fermentate” datorita corpilor cetonice ce fi contine. In
pielonefritele colibacilare si infectiile grave ale vezicii urinare, urina are un miros fetid, iar in tumoriile vesicale un miros
putrid.

Evidentierea componentelor patologice in urina

a. Proteinele
Urina normala nu contine decat „urma” de proteine, nodocolabile cu metode uzuale. Aparitia patologica a proteinelor
in urina se numeste proteinurie. Se pune in evidenta prin metoda calitative – metode cu acid sulfosalicilic – si se dozeasa prin
metoda cantitative – metoda Esbach.
Proba cu acid sulfosalicilic. In 2 epubrete se pune 5 ml de trina filtrata sau centrifugata si se adauga 10-15 picaturi de
acid sulfosalicilic 20% intr-una din epubreta. Se compara aspectul cu cel din epubreta martor. Interpretare: urina ramane
limpida: - proteine absente prezinta o usoara opalascenta – cantitati foarte mici de albumina; urina devine tulbure fara
precipitat – cantitati mici de proteine: precipitat abundent – proteinuria dosabila.

b. Glucoza
Glucosio lipseste normal din urina, prezenta sa patologica se numeste „glicozuri”. Se foloseste pentru evidentiere
reactiile raducatoare. Glicozuria apare patologic daca concentratia glucozei in sange este peste 180 mg% (de ex. Diabetul
zaharat), cand cantitattea de glucosa filtrata depaseste capacitatea de reabsorbitia tubulara glicozuria apare si la o glicemie
normala (diabetul renal).

c. Corpii catonici
Sunt reprezentat de acidul acetil –acetic, acidul beta oxibutiric si acetona, care normal se gasesc in urina in cantitati
foarte mici (20-30 mg/zi). Crestere lor se numeste catonurie. Cetonurie apare in diabetul zaharat decompensat si in inanitiile
prelungite, datorita lipsei intracelulara a glucidelor, care determina oxidarea defectuata a lipidelor („lipidele ard la focul
glucidelor”).

d. Bilirubina
Urina contine cantitati mici de bilirubina directa sau conjugata, care se evidentiaza prin reactile de oxidare cu agenti
oxidanti in biliverdina. Bilirubina creste in urina in leziunile perenchimului hepatic si in icterele mecanice si nu creste in icterul
hemolitic (cand in sange creste bilirubina indirecta).

e. Urobilinogenul
Prin urina se elimina cantitati mici (5,10 mg/zi) care se evidentiaza prin: - reactia Ehrlich: intr-o epubreta de 2-3 ml
urina se adauga cateva picaturi de reactiv Ehrlich si se agita. Daca urina se inroseste chiar la rece inseamna ca contine o
cantitate crescuta de urobilinogen. Daca urina se inroseste numa dupa ca incalrin la flacaru, urobilinogenul se gaseste in
urina in cantitate partiala. Daca nu se inroseste nici la cald urobilinogenul lipseste, pecologio din urina.
Urobilinogenul crescut arata o suferinta hepatica sau un ioter hemolitic, iar urobilinogenul lipseste in icterul mecanic.

f. Sarurile biliare
Se pun in evidenta prin proba Hay: se presara floare de sulf asuprafata urinii de cercetat. In mod normal, floarea de
sulf pluteste la suprafata urinii, doarece urina nu contine saruri biliare. Patologic, sarurile biliare prezente in urina vor scadea
tensiunea supeficiala si granulala de sulf vor cadea la fundul epubrete. Sarurile biliare apar in urina in special in icterul
mecanic.