SÂNGELE

Formă specializată de ţesut conjunctiv, cu substanţă fundamentală fluidă

Funcţii generale
• Transportă:
 substanţe nutritive şi oxigen
 cataboliţi şi dioxid de carbon
 hormoni şi vitamine
 anticorpi şi celule implicate în apărarea organismului
• Sistem tampon: menţine echilibrul acido-bazic
• Reglează temperatura

Componentele sângelui
• Plasma: substanţa fundamentală fluidă, bogată în proteine
• Elemente anucleate
 Eritrocite (hematii, globule roşii): leagă şi transportă gazele respiratorii
 Trombocitele (plachetele sanguine): homeostazia coagulării
• Elemente nucleate – leucocitele (globulele albe), tranzitorii în sângele circulant, pe care îl părăsesc la
nivelul capilarelor şi venulelor postcapilare; devin celule conjunctive mobile

Metode de studiu
• Frotiul de sânge periferic
• Strat subţire, uscare la temperatura camerei
• Colorare
 Metoda de elecţie: May Grünwald Giemsa
 Alternative: Wright, Romanowsky
 Metode citochimice: peroxidaza, fosfatazele, PAS
 Metode imunocitochimice: markeri leucocitari de membrană
• Examinare
 Ob. 40 sau imersie
 Aspect general al frotiului
 Morfologia eritrocitelor
 Formula leucocitară

Plasma sanguină
• Reprezintă 5% din greutatea corpului (în medie 3.500 ml)
• Componente: apă 90%, proteine, hormoni, vitamine, lipoproteine, carbohidraţi, metaboliţi, cataboliţi şi
electroliţi
• Proteinele: reglează volumul sanguin, menţin vâscozitatea, leagă hormonii
• Proteinele majore: fibrinogen, albumine, globuline
• Secţiuni histologice: masă amorfă, omogen acidofilă localizată în lumenul vascular

Eritocitele
• Cele mai numeroase elemente figurate
• Valori normale
 Bărbat: 5 mil/mm3
 Femeie: 4.5 mil/mm3
 Nou-născut: 6-7 mil/mm3
• Peste valori normale: poliglobulie
 Sportivi
 Persoane care trăiesc la altitudine
• Scădere sub valori normale: anemie 42
 • Morfologia eritrocitelor
 Diametru: 7-8μ
 Formă pe frotiu: rotund sau uşor ovalar
 May Grünwald-Giemsa: roşu-cărămiziu, centru palid, periferia intens colorată
 Formă reală: disc biconcav, menţinut de filamente de spectrină
 Deformare reversibilă la trecerea prin vasele capilare
 Mediu plasmatic hipoton: balonizare; persistenţa mediului hipoton: hemoliză cu apariţia de
fantome eritrocitare (resturi membranare)
• Forme particulare de eritrocite
 Sferocite: formă sferică, uniform colorate (mediu hipoton)
 Echinocite: concentraţie scăzută de ATP
 Stomatocite: pH scăzut (depresiune pe contur)
 Eliptocite: eritrocite ovale (eritrocitoza ereditară)
 Acantocite: deficit membranar de lecitină (prelungiri rare şi inegale)
 Drepanocite: talasemie, siclemie
 Leptocite: eritrocite plane cu centru cromofob (talasemie, carenţă de fier)
 Poikilocitoză
 Eritrocite de diferite forme
 Hematii abortive
 Fragmentări ale eritrocitelor preexistente
• Citoplasma
 Microtubuli şi microfilamente ancorate la membrană
 Pot persista resturi nucleare
 Corpi Jolly
 Inele Cabot
 Componente: hemoglobină, protein-enzime (LDH, peroxidază, catalază, anhidrază carbonică),
vitamine B, acid folic
 Hemoglobina (sinteza globinei, sinteza porfirinei, cuplarea cu fierul)
 A1: cantităţi mari la adult
 A2: cantităţi mici
 F: fetală
• Membrana eritrocitului
 Model trilaminat lipoproteic (proteine integrale şi periferice)
 Lipidele: colesterol, lipide neutre, fosfolipide, glicolipide
 Enzime: fosfolipaza A şi lipofosfolipaza
 Raportul colesterol-fosfolipide: menţinerea fluidităţii membranare, relaţie cu durata de viaţă a
eritrocitului (medie:120 zile)
 Antigenii de grup sanguin
 Degradarea eritrocitelor: în splină, reutilizarea hemului şi fierului
• Precursorii eritorcitelor:
 reticulocite (în citoplasmăpersistă organite nespecifice, identificare cu albastru de crezil.
Valoare normală în sânge periferic: 1.5%
• Funcţiile eritrocitelor
 Transportul gazelor respiratorii
 Legarea gazelor respiratorii la hemoglobină: catalizată de anhidraza carbonică şi
methemoglobin reductază
 Hb+O2 – oxihemoglobină
 Hb+CO2 – carboxihemoglobină
 Hb+CO – carbohemoglobină, ireversibilă (intoxicaţii)

Plachetele sanguine (trombocitele)

• Fragmente citoplasmatice anucleate
• Origine: măduva hematogenă – megacariocit 43
 • Durată de viaţă: 8-12 zile în sânge periferic
• Denaturare: splină (trombocitoliză)
• Valoare normală: 150.000-400.000/mm3
• Diametru: 3-5μ, formă elipsoidală, disc biconvex, lenticular, poligonal
• Frotiu: elemente anucleate dispuse în grupuri mici
• Componente
 Centrală, intens colorată: granulomer
 Periferică, palid colorată:hialomer
• Megacariocitul, celula care formează trombocite
• Ultrastructură
 Granulomer
 Granule fine şi vacuole
 Mitocondrii, lizozomi, vezicule golgiene, peroxizomi
 Granule electronodense: serotonină, calciu, epinefrină
 Canaliculi care se deschid la suprafaţă
 Hialomer
 Microtubuli, microfilamente, factori implicaţi în coagulare (trombostenina)
 Factor de creştere derivat din plachete (PDGF)
 Membrană
 Prelungiri scurte şi ramificate
 Lipoproteine care absorb fibrinogenul şi FVIII
 Aderenţa la perete vascular lezat
• Funcţiile trombocitelor
 Implicaţii majore în coagulare
 Nu aderă la celulele endoteliale normale
 Celulele endoteliale: sinteză de FVIII, PG, fibronectine, activator al plasminogenului,
trombostenină
 Lezarea peretelui vascular: agregarea trombocitelor (ATP, PGE, tromboxan, trombină,
colagen, calciu, magneziu
 Aderarea: rapidă şi ireversibilă – formarea trombului
 Metamorfoza vâscoasă
 Vindecarea plăgilor: eliberarea factorilor de creştere

Leucocitele
• 4.000-8.000/mm3
• Peste 8.000: leucocitoză
• Sub 4.000: leucopenie
• Criteriu de clasificare: prezenţa şi tipul granulaţiilor specifice
• Tipuri
 Granulocite – au granulaţii specifice (neutrofile, eozinofile, bazofile)
 Agranulocite – nu au granulaţii specifice (limfocit, plasmocit, monocit)
• Formula leucocitară
 Raportarea procentuală a leucocitelor
 Numărarea a minimum 300 elemente nucleate consecutive
 Valori mai mari pentru limfocite la copii (până la 45%)
 Variaţii dependente de vârstă, sex, moment diurn, stress, efort fizic
 Formula:
 granulocite neutrofile
 segmentate: 50-65%
 granulocite neutrofile
 nesegmentate: 1-3%
 granulocite eozinofile: 2-4%
 granulocite bazofile: 0-1% 44
  limfocite: 25-35%
 monocite: 5-8%
• Granulocitul neutrofil segmentat
 50-65% în F.L.
 Neutrofilie, neutropenie
 Origine: măduva hematogenă
 Sânge circulant: 6-8 ore
 Ţesuturi: 10-12 zile
 Formă rotundă, dimensiuni medii
 Nucleu segmentat: 2-5 lobi, punţi fine de cromatină
 “Drumstick”
 Citoplasmă acidofilă, cu granulaţii neutrofile, organite nespecifice puţine
 Funcţii
 Fagocitoză mediată de receptori, anticorpi şi complement
 Prima celulă care intervine în infecţii bacteriene
 Migrează în ţesuturi prin diapedeză
 Chemotaxia: proprietatea de a recunoaşte şi răspunde la stimuli
 Chemokinezia: viteza de locomoţie
 Degradează particulele endocitate prin lizozomi
 Poate stoca (fără degradare) unele bacterii: bacil Koch, Legionella pneumophila
• Granulocitul eozinofil
 2-4% în F.L.
 Eozinofilie, eozinopenie
 Origine: măduva hematogenă
 Sânge periferic: circulă 6-10 ore
 Trece în ţesutul conjunctiv prin diapedeză
 Formă rotundă, dimensiuni medii
 Nucleu: segmentat, frecvent bilobat
 Citoplasmă acidofilă cu granule acidofile mari, rotunde, egale
 Granula eozinofilă
 1μ diametru, roşie-portocalie la metoda MGG
 Delimitată de membrană
 Granulele mature: cristaloid în zona centrală (electronodens), rezistent la stimuli
mecanici şi liză osmotică (“internum”)
 Conţine proteina bazică majoră, fosfolipide, acizi graşi nesaturaţi şi neurotoxina
derivată din eozinofil
 Matricea din jurul cristaloidului: “externum”, bogată în fosfatază acidă, histaminază,
arilsulfatază
 Funcţii
 Antihistaminic (număr crescut în boli alergice şi parazitare)
 Prin eliberarea de histaminază şi arilsulfatază blochează mediatorii eliberaţi în exces de
alte celule
 Microfag, capacitate redusă de fagocitoză
 Reacţii de apărare de tip imun
 Intervin în coagulare prin profibrinolizină
 Influenţe hormonale: corticosteroizii determină eozinopenie
 Efect chemotactic - ECF-A
• Granulocitul bazofil
 0-1% în F.L.
 Origine: măduva hematogenă dintr-un precursor comun cu mastocitul (CD34 pozitiv)
 Durată de viaţă în sânge circulant: 10-11 zile
 Formă rotundă, dimensiuni medii
 Nucleu neregulat, nesegmentat 45
  Citoplasmă acidofilă cu granulaţii bazofile
 Similitudini morfologice şi biochimice cu mastocitul
 Intervine în afecţiuni inflamatorii şi alergice
• Limfocitul
 25-35% în F.L.
 Origine: organe limfopoetice
 Dimensiuni: mici, mijlocii, mari
 Formă: rotundă, ovalară
 Nucleu: rotund, ovalar, indentat, intens colorat
 Citoplasmă: redusă, bazofilă, fără granulaţii specifice, puţine organite nespecifice
 Membrană: receptori
 Celule “cheie” în realizarea răspunsului imun
 Mobilitate mare intratisulară
 Peripolesis: dispoziţia în rozetă în jurul macrofagelor, celulelor epiteliale normale şi tumorale
 Emperipolesis: în citoplasma unor celule
 Clasificarea limfocitelor
 Bazată pe criterii funcţionale imunologice
 Limfocit B (timoindependent)
 De memorie
 Transformare în plasmocit sub influenţa limfocitului T helper
 Imunitatea umorală
 Markeri: CD20, CD79
 Limfocit T (timodependent)
 Helper, supresor, citotoxic
 Imunitatea celulară, secretă limfokine, factori de creştere, interferoni şi
interleukine
 Markeri: CD3, CD4, CD8
 Limfocit non-B timoindependent
 NK (natural killer), K (killer)
• Plasmocitul
 Valoare în F.L. normală: 0%
 Origine: limfocite B
 Dimensiuni medii
 Formă ovalară
 Nucleu excentric, cromatină în blocuri mari, fără nucleol
 Citoplasmă intens bazofilă (paranuclear cromofobă, complex Glogi)
 Vacuole cromofobe care conţin imunoglobuline
 Specializat în sinteza de anticorpi
 Tipuri de plasmocite
 secretor
 cu granule
 dense
 cu cristaloide
 acicular
• Monocitul
o 5-8% în F.L.
o Origine: măduvă hematogenă, ganglioni limfatici, splină
o Durată de viaţă în sângele circulant: 60-72 ore
o Dimensiuni: medii-mari
o Formă: ovalară, neregulată
o Nucleu: ovalar, reniform, trapezoidal, dispus excentric, cu nucleol
o Citoplasmă palid bazofilă
46
o Granulaţii: nespecifice (azurofile), în concavitatea nucleului
o Prelungiri membranare
o Precursor al sistemului macrofagic şi celulelor prezentatoare de antigen

47
 HEMATOPOEZA
Caractere generale
• Elementele figurate sanguine: durată limitată de viaţă
• Raportul formare – degenerare: constant
• Studiul hematopoezei: frotiuri de măduvă hematogenă
• Definiţie: procesul de formare al elementelor figurate sanguine pe toată durata vieţii
• În fiecare secundă se formează:
 3-4 milioane eritrocite
 120.000 leucocite
 3 milioane trombocite
• Teoria unicistă: toate celulele precursoare se formează dintr-o celulă stem multipotentă

Celula stem
• Localizare: măduva hematopoetică
• Incidenţă: 0.2% din populaţia celulară
• Dimensiune: celulă mică
• Nucleu rotund-ovalar, eucromatic, nucleoli multipli
• Citoplasmă slab bazofilă
• Mare capacitate de diviziune, formează precursorii diferenţiaţi (unităţi formatoare de colonii)

Etapele majore ale hematopoezei

• Multiplicarea
 Prin diviziune mitotică
 Amitoză: celulele din seria megacariocitară
 Diviziuni homotipice (homoplastice): celule identice cu celula de origine
 Diviziuni heterotipice (heteroplastice): celule diferite de celula de origine
 Rata de diviziune: mai mare la celulele iniţiale din fiecare serie
• Maturarea: achiziţia de caractere specifice
 Apariţia Hb în celulele seriei roşii
 Apariţia granulelor specifice în seriile granulocitare
• Citodiabaza: elementele mature trec în circulaţie (diapedeză – leucocitele, şi liză enzimatică – eritrocitele,
trombocitele)

Studiul hematopoezei
• Puncţie-aspiraţie creasta iliacă, stern, sacrală
• Frotiuri medulare
• Coloraţii : MGG, Wright, Romanovski, Perls
• Parametrii:tipuri celulare, morfologie, procent

Stadiile hematopoezei prenatale

• Stadiul poartă denumirea organului dominant:
– Mezenchimal, hepatic, timic, ganglionar, splenic, medular
• Mezenchimal:
– 14-18-a zi în mezenchimul extra-, apoi intraembrionar (insulele Wolff-Pander)
– celulele din zona centrală a insulelor formează hemocitoblaste care prin proliferare şi diferenţiere
formează linia megaloblastică şi populează primordiile de organe
– maturarea megaloblastelor nu ajunge în stadiul de celulă anucleată (megalocite).
• Hepatic
– Dominant între lunile 2 şi 5
– Megalocite, eritrocite, granulocite şi tronbocite
– Focarele hematopoetice involuează după luna a 5-a, dar reversibil

48
 • Timic
– Hemocitoblastele mezenchimale formează limfocite
– Limfocitele timice populează primordiile ganglionare şi splenice (ganglionii şi splina devin organe
limfoide)
• Splenic
– Hemoclazie intensă, dispariţia megaloblastelor - megalocitelor
– Eritropoeză – granulocitopoeză (L.3), apoi limfopoeză
– Postnatal: organ limfopoetic, trombolitic şi eritroclazic
• Ganglionar
– Iniţial formează eritrocite şi granulocite
– După activare timică: limfocite, monocite şi plasmocite
• Medular
– Din L.3, devine matură funcţional după L.7
– Postnatal, formează toate elementele figurate sanguine
Hematopoeza postnatală
• Eritropoeză
 Sursă: măduva hematogenă
 Filiaţie:
 stem – CFU-eritrocitare – proeritroblast – eritroblast bazofil – eritroblast policromatofil –
eritroblast acidofil – reticulocit - eritrocit
 Prima celulă identificată morfologic: proeritroblast
 Caractere generale
 Talia scade de la proeritroblast la eritrocit
 Nucleul scade în diametru, devine picnotic, expulzat la eritroblastul acidofil
 N/C iniţial supraunitar, devine subunitar
 Citoplasma: devine acidofilă odată cu acumularea Hb
 Nici un element al seriei nu conţine granulaţii
 Proeritroblastul
 Prima celulă din serie care se recunoaşte morfologic
 cea mai mare
 nucleu eucromatic cu nucleoli
 Citoplasma intens bazofilă, cu multe organite
 Vacuole periferice cu feritină
 Începe sinteza globinei
 Diviziune
 homotipică: rezultă două proeritroblaste
 heterotipică: rezultă două eritroblaste bazofile
 Eritroblastele
 Bazofil
 Dimensiuni medii, N/C>1
 Cromatină condensată, nucleoli
 Citoplasmă bazofilă
 Continuă sinteza Hb
 Policromatofil
 Ultima care se divide
 Acumulează Hb
 Se atenuează bazofilia citoplasmei şi apar zone de acidofilie
 Se reduc organitele
 Acidofil
 Dimensiuni mici, nucleu picnotic
 Citoplasmă acidofilă ocupată de Hb
 Expulzarea sau liza nucleului
 Nu se mai divide, transfomare directă în reticulocit
49
  Reticulocitele
 0,5-2%
 Anucleate
 Structuri filamentoase sau granulare citoplasmatice
 Pseudopode
 Diametru 8-9μ, anucleat
 Citoplasmă: resturi de organite, centrioli, complex Golgi, mitocondrii, ribozomi
 Durata de maturare în eritrocit: 1-2 zile, prin expulzarea organitelor
 Persistă granule ribonucleoproteice
 Formează pseudopode, trece în circulaţie prin peretele capilar
 Identificare: coloraţie postvitală cu albastru de crezil
 Reglarea şi cinetica
 Eritropoetina: origine renală (90%), hepatică (10%); stimulează formarea proeritroblastelor
 Stimulante ale eritropoezei: ACTH, corticosteroizi, tiroxina, androgenii
 Obligatorii pentru eritropoeză: Fe, acid folic, vitamine B, E, C
 Inhibitor al eritropoezei: chalonele
 Timp de maturare: de la proeritroblast la eritrocit 10-11 zile
 Eritrocitele mature trec imediat în circulaţie
 Durată de viaţă a eritrocitului: 120 zile
 Degradare: splină
• Trombocitopoeză
 Filiaţie:
 stem, CFU-T
 megakarioblast;
 promegakariocit;
 megakariocit;
 trombocit;
 Caractere generale:
 talia celulelor: creşte;
 nucleul: iniţial rotund, mare, devine reniform şi heterocromatic, gigant, înmugurit;
 citoplasma iniţial bazofilă devine acidofilă cu granulaţii azurofile.
 Caractere morfologice
 megakarioblast (15-25 µm)
 cea mai mică celulă din serie, nucleu mare, ovalar
 diviziuni prin amitoză, citoplasmă bazofilă
 nucleul mare, polilobat, citoplasmă bazofilă, fără granulaţii sau cu granule
azurofile perinucleare
 promegakariocit (45 µm):
 nucleu crescut în dimensiuni;
 citoplasmă mai abundentă;
 megakariocit (50-70 µm):
 citoplasmă acidofilă, numeroase granulaţii azurofile periferic
 nucleu mare, lobulat, cromatină densă, fără nucleol
 prelungiri citoplasmatice: situs de eliberare pentru trombocite
 canaliculi de demarcaţie
• Granulocitopoeză
 Filiaţie
 Stem
 CFU-granulocitară
 Mieloblast
 Promielocit
 Mielocit: neutrofil, eozinofil, bazofil
 Metamielocit: neutrofil, eozinofil
 Nesegmentat: neutrofil, eozinofil 50
  Granulocit matur: neutrofil, eozinofil, bazofil
 Caractere generale
 Talia: iniţial creşte, apoi scade
 Nucleu eucromatic nucleolat la celule tinere, heterocromatic fără nucleol din stadiu de
metamielocit, din rotund devine reniform, apoi lobulat
 Citoplasma: iniţial bazofilă, devine acidofilă la metamielocit
 Granule azurofile la mieloblast şi promielocit
 Granule specifice de la mielocit la granulocit matur
 Mielocitul: ultima celulă din serie care se mai divide, prima care are granule specifice
 Compartimentele celulare
 Proliferativ: celulele stem şi precursorii orientaţi granulocitar
 Mitotic şi de diferenţiere: mieloblaste, promielocite, mielocite
 De maturare non-mitotic: metamielocite, granulocite nesegmentate şi granulocite mature
 De rezervă medulară: granulocite mature
 Durata diferenţierii: 10-11 zile
 Mielocitele, metamielocitele şi granulocitele nesegmentate
 Mielocitele:
 Neutrofil, eozinofil, bazofil, mai mici decât promielocitele
 Nucleu ovoidal, cromatină în blocuri, N/C 2/1
 Citoplasmă abundentă, bazofilă cu granulaţii specifice
 Prin diviziune mitotică formează metamielocite
 Metamielocitele
 Dimensiuni medii, mai mici decât mielocitele
 Nucleu reniform, indentat, heterocromatic, N/C subunitar
 Citoplasmă acidofilă, cu granulaţii neutrofile şi eozinofile
 Granulocitele nesegmentate
 Nucleu “în potcoavă” sau “S”, tendinţă la segmentare
 Citoplasmă acidofilă cu granulaţii specifice neutrofile, eozinofile sau bazofile
 Cinetica seriei granulocitare
 Diviziunile celulare se opresc în stadiul de mielocit tardiv
 Durata formării granulocitelor în măduva hematogenă: 8-14 zile
 Eliberarea în sângele circulant: factorul de eliberare al granulocitelor şi granulopoetină
 Stimularea granulocitopoezei: corticosteroizi
 Inhibitori ai granulocitopoezei: prostaglandine, unele lipoporteine
• Limfocitopoeză
 Procesul de formare a limfocitelor
 Celule stem limfopoetice: timus şi măduva hematogenă
 Linia celulară:
 Stem
 Precursor orientat limfocitar
 Limfoblast
 Prolimfocit
 Limfocit
 Caractere generale
 Talia celulelor: se reduce de la limfoblast (15-20μ), până la 6-10μ (limfocitul mic matur)
 Citoplasma: bazofilă la toate elementele seriei
 Nucleu: rotund, eucromatic la limfoblast, heterocromatic la prolimfocit şi limfocit
 Raport N/C: supraunitar la toate elementele seriei
• Plasmocitopoeză
 Se formează din limfocitul B sub influenţa limfocitului T helper
 Filiaţie
 Limfocit B
 Plasmoblast
 Nucleul are cromatină reticulară şi nucleoli 51
  Tendinţa nucleului de a deveni excentric
 Citoplasmă bazofilă
 Se transformă fără diviziune în plasmocit
 Plasmocit
• Monocitopoeză
 Origine: celulă progenitoare medulară, comună cu cea pentru linia granulocitară
 Filiaţie: stem – GM-CFU – monoblast – promonocit – monocit
 Caractere generale: talia în creştere, N/C iniţial supraunitar devine subunitar, nucleu eucromatic
devine palid heterocromatic, toate celulele au nuceol şi citoplasmă palid bazofilă cu câteva granule
azurofile
 Monoblast: dificil de diferenţiat de prolimfocit (cromatină reticulată, nucleoli, citoplasmă bazofilă)
 Promonocit: dimensiuni medii, nucleu palid colorat, citoplasma bazofilă, N/C > 1, se divide de 3-4
ori şi formează monocite
 Cinetica seriei: diferenţierea monocitelor are durata de 3-4 zile

Mielograma normală
• Raportarea procentuală a elementelor figurate nucleate de pe frotiul medular
• Celule reticulare 0.1-2%, stem 0.1-1%, mieloblaste 0.1-3.5%, promielocite 0.5-5%, mielocite neutrofile 5-
20%, mielocite eozinofile 0.1-3%, mielocite bazofile 0-0.5%, metamielocite 10-30%, granulocite
neutrofile 7-25%, granulocite eozinofile 0.2-3%, granulocite bazofile 0-0.5%, limfocite 5-20%,
promonoblaste 0.5-5%, monocite 0-0.2%, megacariocite şi megacarioblaste 0.1-0.5%, plasmocite 0.1-
3.5%, eritroblaste bazofile şi policromatofile 2-20%, eritroblaste acidofile 2-10%
• Eritrocitele mature părăsesc imediat măduva; elementele anucleate ale seriei roşii de pe frotiul medular
sunt în marea lor majoritate reticulocite

Criterii de recunoaştere a elementelor figurate sanguine şi medulare

• Aspectul nucleului: prezenţa, mărimea, forma, dispoziţia cromatinei, prezenţa şi numărul nucleolilor
• Studiul citoplasmei: dimensiunea, tinctorialitatea, organite specifice, nespecifice, incluziuni, vacuole
• Granulaţiile: prezenţa şi tipul (nespecifice azurofile şi specifice – neutrofile, eozinofile, bazofile)
• Raportul nucleo-citoplasmatic: diferenţierea celulelor din serii diferite sau aceeaşi serie
• Calcularea proporţiei de celule nucleate: formula leucocitară şi mielograma

Tipuri de nuclei
• Reticular: structură laxă, formă ovală, talie mare, cu nucleoli
• Eritroblastic: rotund, cromatină granulată, grunjoasă, hipercrom
• Mielocitar: omogen, fără reţea sau granule de cromatină, contur ondulat, cu nucleoli
• Monocitar: tendinţa de a se dispune lângă plasmalemă

Tipuri de citoplasmă
• Bazofilă: proeritroblast, eritroblast bazofil, mieloblast, promielocit, mielocit, toate celulele din seriile
limfocitară, plasmocitară şi monocitară
• Acidofilă: metamielocite, granulocite segmentate şi nesegmentate, eritroblaste acidofile
• Policromatofilă: numai la eritroblaste policromatofile

Tipuri de granule
• Preazurofile: roz-gălbui, punctiforme, apar numai în celulele iniţiale ale seriilor
• Azurofile: alungite, filamentoase, colorate roşu-închis
• Neutrofile: mici, punctiforme, violacee, omogen repartizate în citoplasmă
• Eozinofile: egale, galben-portocalii, rotunde, ocupă toată citoplasma
• Bazofile: inegale, forme neregulate, colorate violaceu, frecvent acoperă nucleul

52
 ORGANELE HEMATOLIMFOPOIETICE: primare si secundare
Plan general de organizare
• Ţesut de susţinere
– Capsulă: conjunctivă (excepţii: splina – conjunctivo-musculară, amigdale – epitelială)
– Trabeculi: structură similară capsulei, realizează lobulaţia
– Stromă: ţesut reticular (excepţie: timus)
• Parenchim:
– Ţesut mieloid: totalitatea precursorilor de elemente figurate sanguine
– Ţesut limfoid: limfocite organizate în foliculi, cordoane şi infiltrate difuze

Măduva hematogenă - caractere generale

• Singurul organ care produce toate elementele figurate în viaţa postnatală
• Localizare: cavităţile oaselor
• Capsulă: endost, dublat de ţesut osos
• Trabeculi: spiculi osoşi acoperiţi de endost
• Stromă: ţesut reticular
– celulele reticulare:
• sintetizează colageni de tip I, III, laminină, fibronectivă şi hemonectină
• pot fagocita resturi celulare rezultate din diferenţierea elementelor figurate
– fibre de reticulină;
– mai pot fi: macrofage, fibroblaste, mastocite, plasmocite;
• Parenchim: ţesut mieloid
• Criterii de recunoaştere
 organ încapsulat;
 parenchim:
– policrom;
– polimorf;
– megacariocite;
– capilare sinusoide.
• Adipocitele măduvei
 origine: celule reticulare încărcate cu lipide;
 contacte cu capilarele şi precursorii hematopoetici;
 adult: 30-70% pe secţiuni histologice;
 tip: unilocular;
 raport numeric invers proporţional cu precursorii;
 rare fibre colagene şi reticulinice în jur.
• Vascularizaţie şi inervaţie
 Vascularizaţie
 Artere nutritive ale osului
 Capilare cu perete continuu la periferie
 Capilare sinusoide central
 Nu are vase limfatice
 Inervaţie
 Fibre nervoase amielinice cu rol vasomotor
 Terminaţii nervoase cu rol chemoreceptor
• Funcţiile măduvei hematogene
 Hematopoetică
 Hemoclazică: denaturarea şi reciclarea resturilor celulare
 Metabolică: nucleoproteine, fier, cupru, lipide
 Apărare: formează precursorii celulelor implicate în imunitate

53
Ţesutul limfoid
• forme de organizare:
 Folicul
 Cordon
 Infiltrat
• Foliculul limfoid
 Tipuri
 Primar sau inactiv
 Primul care apare în perioada prenatală
 Nu se observă postnatal
 Dimensiuni mici
 Structură omogenă
 Format din limfocite mature cu mitoze rare şi celule stromale
 La 72 ore după stimulare antigenică devine folicul activ
 Secundar sau activ
 Zonă centrală
o Palid colorată
o Centru germinativ
o Blaste limfoide cu multe mitoze, celule stromale, celule dendritice foliculare
 Zonă periferică (“manta”)
o Intens colorată
o Celule limfoide mature cu mitoze rare
o Celule stromale
o Porţiunea periferică a mantalei: zonă marginală
 Localizare
 Ganglioni limfatici, splină, amigdale, ţesut limfoid asociat mucoaselor
 Rar în măduva hematogenă
 Excepţional în timus
 Componente: predominant limfocite B, rare limfocite T, celule prezentatoare de antigen, celule
stromale, macrofage
 Celulele dendritice foliculare
 Corp celular în centrul germinativ
 Prelungiri citoplasmatice lungi, intens ramificate spre periferie
 Adesea binucleată
 Fixează şi prezintă antigenul limfocitelor T
 Identificare: CD1a, vimentină, CD21
• Cordoanele limfoide
 Aglomerări de limfocite dispuse perivascular
 Formate din limfocite mature, predominant T
 Zone de eliberare a limfocitelor mature în circulaţie
 Localizare: medulara ganglionului limfatic, tecile limfoide perivasculare ale splinei
• Infiltratul limfoid difuz
 Aglomerare difuză de limfocite B şi T în proporţii aproximativ egale
 Localizare
 Ganglionul limfatic la limita dintre corticală şi medulară
 Ţesutul limfoid asociat mucoaselor (lamina propria a organelor tubulare digestive şi
respiratorii)

Timusul
• criterii de recunoaştere
 Organ parenchimatos încapsulat, lobulat
 Capsula: ţesut conjunctiv dens dezordonat
 Stroma: reţea de celule epiteliale
54
  Parenchimul: ţesut limfoid difuz, fiecare lobul prezentând corticală periferic şi medulară central
(conţine corpusculi Hassall)
• Stroma timusului: epitelială
 Tipuri celulare diferite
 Subcapsulare şi perivasculare
 Corticale: “doică”
 Medulare
 Nediferenţiate
 Corpusculi Hassall
 Suport, barieră, diferenţierea timocitelor
 Caractere comune
 Formează desmozomi
 Conţin tonofilamente
 Exprimă citokeratine
• Parenchimul
 Limfocite de tip T
 Corticală
 Intens colorată
 Situată periferic în lobul
 Conţine limfocite (timocite) şi celule stromale
 Medulară
 Palid colorată
 Situată central
 Conţine mai puţine limfocite, numeroase celule stromale şi corpusculi Hassall
 Tipurile celulare ale medularei
 Limfocite B izolate
 Macrofage
 Celule dendritice interdigitate
 Celule Langerhans
 Granulocite eozinofile (septuri conjunctive, corpusculi Hassall)
 Mastocite (trabeculi)
 Celule neuroendocrine
 Celule mioide
 Corpusculii Hassall
 Caracteristici timusului
 Tinctorialitate acidofilă
 Apar numai în medulară
 Celule epiteliale dispuse concentric
 Celule degenerate central
 Formă de involuţie a celulelor stromale (dilataţie chistică, calcificare, acumulare de
macrofage spumoase)
 Funcţiile corpusculilor Hassall
o Secretă limfopoetina stromală timică (TSLP)
o Activează celulele dendritice interdigitate (S100 +) din medulară
 Celulele S100+: determină diferenţierea celulelor T în celule T reglatoare
CD4+ CD25+
• Vascularizaţie şi inervaţie
 Vascularizaţia sanguină
 Artere timice
 Artere trabeculare
 Artere interlobulare (pătrund în medulară)
 Reţea arteriolară la limita cortico-medulară
 Capilare mici, cu MB groasă
55
  Sistem venos: traiect invers, vena timică
 Vascularizaţie limfatică
 Doar vase eferente
 Capilarele se formează în medulară
 Trunchiuri limfatice
 Drenează în ganglionii mediastinali
 Inervaţie
 Fibre nervoase în capsulă şi trabeculi
 Rol vasomotor
• Funcţii
 Limfopoetică şi limfoclazică
 începe intrauterin, luna a 5-a
 activă până la pubertate
 Endocrină
 Timozină, timopoetină, timulină, factorul umoral timic
 diferenţierea limfocitelor T
 reglarea transmiterii neuro-musculare
 stimulează celulele cartilaginoase şi creşterea organismului în prezenţa STH
 metabolică: reciclarea de nucleoproteine
 diferenţierea organelor limfopoetice
 rol în apărare prin imunitate mediată celular.
• Involuţia timusului
 Începe după pubertate
 Nu este completă nici la vârstnici
 Persistă insule de parenchim timic incluse în ţesut adipos
 Stimularea apoptozei
 Transformarea adipoasă a celulelor stromale
 Patologic: intoxicaţii (plumb, arsen), iradiere, traumatisme, subnutriţie

Ganglionii limfatici
• caractere generale
 Staţii filtrante ale limfei, situate pe traiectul vaselor limfatice
 Localizări preferenţiale: axilar, supraclavicular, laterocervical, inghinal, mezenter, mediastin, în
jurul organelor cavitare
 Se formează din luna a 4-a intrauterină
 Populaţi cu limfocite în timpul stadiului ganglionar
 Componente
 Capsulă şi trabeculi: ţesut conjunctiv dens dezordonat
 Stromă: ţesut reticular cu macrofage şi plasmocite
 Parenchim: ţesut limfoid dispus pe corticală şi medulară
• Corticala
 Situată periferic, subcapsular
 Trabeculii delimitează lobi incompleţi (“loje ganglionare”)
 Fiecare lojă: 2-3 foliculi limfoizi, de obicei activi, dispuşi pe 1-2 rânduri
 Solidarizaţi prin infiltrat limfoid difuz
 Celularitatea foliculilor limfoizi
 limfocite foliculare centrale:
 mari, neclivate: centroblaste (rol proliferativ, mitoze);
 mici, neclivate: limfoblaste;
 mari şi mici clivate: centrocite;
 plasmocite,
 rare limfocite T;
 celule dendritice foliculare;
 Mf cu detritusuri şi corpi apoptotici în citoplasmă. 56
 • Medulara
 Situată central
 Cordoane limfoide ramificate şi anastomozate
 Sinusuri medulare
 Stroma: mai evidentă între cordoane
 Macrofage: pigment lipofuscinic
 Zona cortico-medulară: predomină limfocitele T
• Vascularizaţia limfatică
 vase aferente: pătrund prin capsulă:
 sinusuri limfatice:
 sinus subcapsular: la hil comunică cu vasele eferente;
 sinusuri interfoliculare sau peritrabecular;
 sinusuri medulare: confluează pt a forma vasele eferente;
 lumen delimitat de celule endoteliale şi macrofage;
 Vase eferente:
 părăsesc organul prin hil;
 vasele eferente ale unui gg devin aferente pentru gg următor.
• Funcţii
 Citopoetică: formează limfocite, plasmocite şi macrofage
 Limfocite B în foliculi
 Limfocite T antigen-specifice şi de memorie în paracortex
 Reacţie plasmocitară în medulară
 Limfoclazică: denaturează limfocite
 Apărare: implicaţii directe în imunitatea celulară şi umorală
 Filtru pentru toate particulele străine care vin pe cale limfatică (bacterii, virusuri, celule tumorale)
 Metabolică: prelucrarea de nucleoproteine, lipide şi glucide de către celulele stromale
 Involuţia: reducerea ţesutului limfoid cu hiperplazia stromei; o parte dintre celulele stromale se
transformă în adipocite

Splina
• Caractere generale
 Organ parenchimatos, încapsulat
 Capsulă: conjunctivo-musculară, acoperită de mezoteliul peritoneal
 Trabeculi: nu delimitează lobi şi lobuli; suport pentru vase sanguine
 Stromă: ţesut reticular
 Parenchim: pulpă albă şi pulpă roşie
• Parenchimul – pulpa splenică
 Pulpa albă
 Totalitatea elementelor limfoide
 Foliculi limfoizi cu arteriolă excentrică
 Între folicul şi pulpa roşie: zona marginală, cu ţesut limfoid difuz
 Teci limfoide periarteriolare (predominant limfocite T)
 Pulpa roşie
 Sinusuri splenice
 Capilare splenice
 Cordoane celulare
 Macrofage, monocite
 Eritrocite
 Trombocite
 Limfocite, plasmocite
• Vascularizaţie
 Circulaţia de tip “închis” – în sinusuri
 Circulaţia de tip “deschis” – în cordoane
 Artera splenică
57
  Arterele trabeculare
 Arteriolele centrale
 (teci periarteriolare)
 Arteriolele penicilate
 Elipsoidul
 Sinusurile splenice
• Funcţii
 Citopoetică: produce limfocite şi macrofage
 Citolitică: recunoaşte şi distruge toate elementele figurate imature sau incorect diferenţiate
 Eritroclazică
 Hemoglobina: transformată în bilirubină şi feritină
 Trombolitică
 Apărare: prin conţinutul în macrofage, limfocite B şi T
 La om nu este rezervor de sânge! Stochează numai 30 ml de eritrocite
 Este rezervor pentru trombocite: 30% dintre trombocite sunt reţinute în splină, de unde pot reintra
în circulaţie în condiţii de urgenţă

Amigdalele
• caractere generale
o Ţesut limfoid asociat mucoasei orofaringiene
o Palatine, linguale, faringiene
o Capsulă
• Epitelială, formează criptele amigdaliene
• Epiteliul conţine numeroase limfocite
• Profund: pseudocapsulă conjunctivă densă
o Stromă: ţesut reticular
o Parenchim: ţesut limfoid cu foliculi limfoizi şi infiltrate limfoide difuze
• Particularităţi
o Palatine
 Pereche, 20-25 cripte profunde şi ramificate
 Epiteliu stratificat scuamos
o Linguale
 Multiple
 “V”-ul lingual
o Faringiene
 În mucoasa faringelui
 Epiteliu pseudostratificat ciliat sau stratificat scuamos
 Cripte rare sau absente
 Involuează după 15 ani
 Atrofică la adult
 Epiteliul pseudostratificat
 ciliat este înlocuit de
 epiteliu stratificat scuamos
Ţesutul limfoid asociat mucoaselor
• Ţesut limfoid organizat sub formă de foliculi şi infiltrate difuze
• Localizare: mucoasa organelor tubulare digestive, respiratorii, genitale
• Exemple: ileonul terminal (plăcile Peyer), apendice vermiform, colon, antrul gastric
• Sisteme
– GALT: ţesut limfoid asociat intestinului
– BALT: ţesut limfoid asociaz bronhiilor
• Funcţii
– Toleranţa imună
– Degradarea antigenilor la poarta de intrare
– Funcţionează independent de imunitatea sistemică
58