Piaţa Ucrainei pentru struguri

de masă
Studiu de conf irmare a pieţei ţintă

Martie 2009

Opiniile autorului acestei publicaţii nu reflectă în mod obligatoriu poziţia Agenţiei SUA
pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) sau cea a Guvernului SUA.
CUPRINS

Observaţii şi recomandări principale _______________________________________ 3

Context mondial ________________________________________________________ 4
Producţia strugurilor de masă __________________________________________________ 4
Consumul strugurilor de masă __________________________________________________ 5
Comerţul internaţional cu struguri de masă ________________________________________ 6
Accesul pe piaţă ____________________________________________________________ 8
Rezultatele interviurilor aprofundate _______________________________________ 9
Date despre companiile intervievate _____________________________________________ 9
Supermarket-urile ___________________________________________________________ 9
Comercianţi angro/importatori __________________________________________________ 9
Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului _____________________________________ 10
Clienţi majori şi pieţe ________________________________________________________ 10
Cerinţele şi preferinţele faţă de produs __________________________________________ 10
Ambalajul_________________________________________________________________ 11
Culoarea _________________________________________________________________ 12
Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi _______________________________________ 12
Concurenţii majori __________________________________________________________ 12
Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti______________________ 13
Anexa 1. Lista materialelor de referinţă ____________________________________ 14

Pagina 2 / 14
OBSERVAŢII ŞI RECOMANDĂRI PRINCIPALE
Multiplele schimbări în modul de viaţă al populaţiei ucrainene în anii recenţi, odată cu schimbările în
economia ţării, au produs şi au sporit cererea pentru o mare varietate de legume şi fructe proaspete,
inclusiv strugurii de masă.
În Ucraina producerea strugurilor de masă este concentrată în regiunile Odesa, Nicolaev, Herson şi
Crimeea. Volumul mediu de producere în ultimii ani este de circa 100 mii tone.
Sporirea veniturilor populaţiei şi incapacitatea fermierilor locali de a satisface cererea sporită a dus la
creşterea semnificativă a importurilor în anii 2005-2006. Astfel, în 2008 importurile au atins 59 mii tone
(40% din consumul intern) în valoare de 45 milioane USD. În anul 2008 a avut loc o creştere a preţurilor
medii de import. Totuşi ele sunt încă semnificativ sub preţul mediu de pe piaţa internaţională. Turcia
este principalul furnizor, deţinând o cotă de 45%. Ea este urmată de furnizorii din UE – Italia (22%) şi
Grecia (10%). Cele mai mari volume se importă în lunile august-octombrie, în sezonul de producere a
furnizorilor principali (Italia şi Turcia). În lunile ianuarie-iunie, principala sursă de aprovizionare devine
Olanda (struguri din Emisfera de Sud).
Exportul de struguri moldoveneşti spre piaţa Ucrainei este avantajat de scutirea de plata taxelor de
import conform Acordului de Comerţ Liber, ceilalţi concurenţi (Turcia, Italia) fiind supuşi regimului de
taxare. Însă pe parcursul ultimilor 4 ani, aceste avantaje au fost erodate de reducerea de către Ucraina
a nivelului taxelor de import.
Până în august 2005, Ucraina impunea o taxă de import de 0,3 euro pentru 1 kg de struguri importaţi,
ceea ce creştea preţul produselor importate cu 50-75%. După reforma sistemului de taxare a
importurilor de produse alimentare, Ucraina a introdus o taxă de import ad valorem de 10%, ceea ce
echivalează cu cel mult 0.05 euro/kg. Aceasta a dus la reducerea semnificativă a importurilor ilegale.
Strugurii de masă din Moldova şi Ucraina sunt vânduţi pe piaţa ucraineană, dar reieşind din datele
obţinute de la respondenţi, strugurii de masă din ambele ţări sunt poziţionaţi pe segmentele de piaţă cu
preţuri reduse. Deşi strugurii de masă din Moldova sunt consideraţi gustoşi, aceştia nu sunt sortaţi şi
sunt ambalaţi nepotrivit, iar drept rezultat, cantităţi mari de struguri de masă ajung în ţara de destinaţie
alteraţi / în stare proastă, provocându-le importatorilor şi supermarket-urilor pierderi financiare,
cumpărătorii nedorind să plătească preţuri mai mari.
Deşi conform datelor oferite de vama Moldovei, aceasta livrează în Ucraina cantităţi considerabile de
struguri de masă (3-4 mii tone anual), foarte puţini respondenţi au relatat că au lucrat cu furnizori
moldoveni. Pentru a-şi mări prezenţa pe piaţa ucraineană, precum şi pentru a-şi mări profiturile,
exportatorii de struguri de masă din Moldova trebuie să se concentreze pe câteva aspecte de bază:
 Utilizarea soiurilor moderne, sortarea şi clasificarea lor – spre exemplu, sortarea strugurilor după
soi, după tipuri aperene sau după tipuri cu seminţe, şi clasificarea lor după dimensiunea boabelor.
 Livrarea cantităţii specificate de struguri;
 Îmbunătăţirea calităţii ambalării;
 Vânzarea la preţuri atractive, cu o calitate înaltă;
 Constituirea unei reprezentanţe în Ucraina ar fi avantajoasă.

Pagina 3 / 14
CONTEXT MONDIAL
Acest capitol prezintă producţia şi consumul de struguri de masă pe plan mondial. De asemenea, este
analizat comerţul de struguri de masă, fiind identificaţi principalii jucători, precum şi specificul
comerţului cu acest produs.

Producţia strugurilor de masă

Strugurii sunt crescuţi pe toate continentele, în special pentru producerea vinului şi consumul în stare
proaspătă. Alte utilizări, precum ar fi deshidratarea şi producerea sucurilor în majoritatea zonelor de
producere au o pondere foarte mică. Datorită posibilităţii utilizărilor multiple a aceluiaşi soi de struguri
(de exemplu, Thompson Seedless se consumă atât în stare proaspătă, cât şi la producerea stafidelor),
majoritatea surselor de statistică agricolă prezintă datele cumulate privind producerea strugurilor, fiind
clar delimitate volumele produse pentru consum în stare proaspătă.
În anul 2007 producţia globală de struguri a constituit 66,3 mln. tone (Tabelul 1), ceea ce e cu 2,3% mai
mult faţă de anul 2000. Fluctuaţiile producţiei mondiale de struguri sunt nesemnificative. Din anul 2001
până în 2004 cantitatea mondială a producţiei de struguri a fost în continuă creştere, cu toate acestea,
din 2004 până în 2007 se relevă o uşoară tendinţă de descreştere a acestui indicator, în special
datorită reducerii suprafeţelor alocate producerii de struguri tehnici în Uniunea Europeană. Cei mai mari
producători de struguri pe plan mondial în 2007 au fost: Italia (8,5 mln. tone), Franţa (6,5 mln. tone) şi
China (6,3 mln. tone). Ucraina s-a clasat în 2007 pe locul 22 cu o producţie totală de struguri de 400 mii
tone.
Tabelul 1: Producţia mondială de struguri, după ţară, 2000-2007, mln tone
Nr Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
1 Italia 8.9 9.0 7.4 7.5 8.7 8.6 8.3 8.5
2 Franţa 7.8 7.2 6.9 6.3 7.6 6.8 6.7 6.5
3 China 3.4 3.8 4.6 5.3 5.8 5.9 6.1 6.3
4 USA 7.0 6.0 6.7 5.9 5.7 7.1 5.8 6.1
5 Spania 6.5 5.3 5.9 7.3 7.1 6.1 6.4 6.0
6 Turcia 3.6 3.3 3.5 3.6 3.5 3.9 4.0 3.9
7 Iran 2.5 2.5 2.7 2.8 2.8 3.0 3.0 3.0
8 Argentina 2.5 2.5 2.3 2.3 2.7 2.8 2.9 2.9
9 Chile 1.9 1.8 1.8 2.0 1.9 2.3 2.3 2.4
10 India 1.1 1.1 1.2 1.2 1.5 1.5 1.6 1.7
11 Africa de Sud 1.5 1.3 1.5 1.7 1.8 1.7 1.6 1.6
12 Australia 1.3 1.5 1.8 1.5 2.0 2.0 2.0 1.5
13 Brazilia 1.0 1.1 1.1 1.1 1.3 1.2 1.3 1.3
14 Germania 1.4 1.2 1.4 1.4 1.2 1.4 1.3 1.3
15 Egipt 1.1 1.1 1.1 1.2 1.3 1.3 1.3 1.3
16 Portugalia 1.0 0.9 1.0 0.9 1.0 1.0 1.0 1.1
17 Grecia 1.3 1.3 1.1 1.2 1.3 1.3 1.0 1.0
18 România 1.3 1.1 1.1 1.1 1.2 0.5 0.9 0.8
19 Moldova 0.7 0.5 0.6 0.7 0.7 0.5 0.5 0.6
20 Uzbekistan 0.6 0.6 0.5 0.4 0.6 0.6 0.8 0.6
21 Ungaria 0.7 0.8 0.5 0.6 0.8 0.5 0.5 0.5
22 Ucraina 0.5 0.3 0.4 0.5 0.4 0.4 0.3 0.4
23 Bulgaria 0.5 0.4 0.4 0.4 0.4 0.3 0.3 0.4
24 Serbia 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.4 0.4
25 Afganistan 0.3 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4 0.4
Alte ţări 6.0 5.9 5.6 5.9 5.7 5.7 5.7 5.3
Producţia Mondială 64.8 61.4 61.9 63.7 67.6 67.2 66.7 66.3
Creşterea faţă de anul precedent -5.3% 0.9% 2.9% 6.1% -0.5% -0.7% -0.7%
Sursa: FAOSTAT

Pagina 4 / 14
Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV, http://www.oiv.int), aproximativ 30% din totalul
de struguri produşi au fost struguri de masă, restul fiind destinaţi producţiei de stafide şi vin.
Către anul 2008 producţia mondială de struguri de masă a constituit 20.9 mln. tone (Tabelul 2). Se
observă o creştere de 20% faţă de anul 2000. China este unul dintre cei mai mari producători de
struguri de masă, înregistrând în 2008 o producţie de 7 mln. tone de struguri, ceea ce semnifică mai
mult decât triplul cantităţii produse de către Turcia, care s-a clasat pe a doua poziţie la acest capitol cu
1,9 mln. tone. Italia se poziţionează pe locul trei, cu o producţie totală de struguri de masă de 1,6 mln.
tone.
Tabelul 2: Producţia mondială de struguri de masă, 2000-2008, mii tone
Tara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
China 3 600 4 479 5 176 5 675 5 675 5 794 6 271 6 700 7 000
Turcia 1 650 1 650 1 750 1 750 1 750 2 000 2 060 1 913 1 945
Italia 1 628 1 308 1 308 1 553 1 465 1 602 1 506 1 477 1 550
Chile 955 1 002 1 065 1 075 1 105 1 190 1 163 1 185 1 205
SUA 823 784 891 731 801 903 724 835 857
Spania 351 342 327 321 302 312 318 305 320
Africa de Sud 346 338 387 329 378 435 264 270 272
Grecia 328 340 308 322 301 310 300 238 268
Mexic 188 176 197 154 233 233 149 220 256
Argentina 88 95 101 109 115 120 140 150 155
Japonia 225 232 221 206 220 217 215 225 215
Alte ţări 7 310 6 434 5 604 5 607 6 572 6 381 6 579 6 011 6 847
Total 17 493 17 180 17 335 17 831 18 917 19 499 19 688 19 882 20 890
Sursa: OIV şi FAS USDA

În Ucraina producerea strugurilor de masă este concentrată în regiunile Odesa, Nicolaev, Herson şi
Crimeea. Conform datelor Ministerului Politicilor Agrare a Republicii Autonome Crimeea (http://www-
ki.rada.crimea.ua/nomera/2007/094/kurs.html), circa 20% din suprafaţa viilor este alocată soiurilor de
masă. Dacă aplicăm aceiaşi cotă întregului sector viticol din Ucraina, putem estima volumul producerii
strugurilor de masă la 100 mii tone.

Consumul strugurilor de masă

Principalii producători de struguri de masă sunt şi cei mai mari consumatori. China şi Turcia îşi
păstrează şi la capitolul consum locurile unu şi respectiv doi, în cazul Chinei aproximativ toată cantitate
de struguri de masă produsă fiind consumată în interiorul ţării. Locul trei printre cei mai însemnaţi
consumatori de struguri de masă din lume, este deţinut de către SUA (1,1 mln. tone), care devansează
Italia (1 mln. tone) şi Chile (0,4 mln. tone).

Pagina 5 / 14
Locurile 6-8 sunt ocupate de ţări unde producerea de struguri de masă nu este dezvoltată din cauza
climei nepotrivite, iar consumul este acoperit în special din import: Rusia, Germania şi Marea Britanie
(fiecare în jur de 350 mii tone).

Comerţul internaţional cu struguri de masă

Exporturile de struguri la nivel mondial au constituit circa 3,6 mln tone în anul 2007 crescând cu 21%
faţă de 2003. Printre principalii exportatori de struguri de masă se numără Chile, Italia, SUA, Africa de
Sud, Mexic şi Turcia.
Deşi nu este un producător important de struguri, Olanda apare în lista exportatorilor datorită rolului său
de distribuitor pe piaţa Uniunii Europene a strugurilor de masă produşi în America de Sud, Africa şi
India. În acelaşi timp, trebuie de remarcat ritmul rapid de creştere a exporturilor din Brazilia, China,
India şi Egipt – aceste ţări au reuşit pe parcursul ultimilor cinci ani să-şi tripleze volumul exporturilor.
Tabelul 3: Exportul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone
Rata
Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 medie de
creştere
1 Chile 789 693 738 823 828 3%
2 Italia 521 458 504 456 447 -3%
3 SUA 366 391 446 372 387 1%
4 Africa de Sud 198 237 230 285 287 10%
5 Mexic 167 120 190 112 177 1%
6 Olanda 123 136 172 165 166 10%
7 Turcia 99 159 156 146 167 8%
8 Spania 126 104 114 126 111 -1%
9 Uzbekistan 31 90 109 142 111 9%
10 Brazilia 37 28 51 62 79 25%
11 India 26 35 53 85 75 35%
12 Grecia 68 65 90 88 69 3%
13 Argentina 39 47 51 72 58 13%
14 China 13 17 21 34 55 42%
15 Egipt 7 15 24 27 53 58%
16 Macedonia 16 22 38 31 46 27%
Alte ţări 308 368 422 430 445 9%
Total Lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5%
Sursa: UN Comtrade

Cu toate că SUA se află printre cei mai mari exportatori de struguri de masă, totuşi această ţară deţine
întâietate şi printre importatorii acestui produs.
În anul 2007 Federaţia Rusă a devansat Germania în topul principalilor importatori de struguri de masă,
ocupând locul doi cu 381 mii tone. În ultimii 5 ani, importurile au crescut în mediu cu 22% anual.
Trebuie de remarcat că din lista principalilor importatori doar alte două ţări îşi sporesc importurile cu
ritmuri mari, Ucraina şi Polonia, şi ele fiind localizate în Europa de Est.
Tabelul 4: Importul mondial de struguri de masă, 2003-2007, mii tone
Rata
Nr. Ţara 2003 2004 2005 2006 2007 medie de
creştere
1 SUA 561 531 611 603 589 2%
2 Federaţia Rusa 154 258 291 321 381 22%
3 Germania 323 336 393 352 307 -1%
4 Olanda 162 154 235 260 306 20%
5 Marea Britanie 202 225 245 273 254 7%
6 Canada 167 170 185 175 186 2%
7 Franţa 153 150 154 141 144 -2%
8 Polonia 71 84 95 75 114 8%
9 Mexic 84 69 83 77 83 1%
10 Belgia 96 95 94 94 83 -3%
11 Ucraina n/a n/a 22 55 48 20%
Alte ţări 705 782 880 899 868 6%
Total lume 2 932 2 975 3 388 3 433 3 509 5%
Sursa: UN Comtrade

Pagina 6 / 14
În concluzie, putem identifica următoarele fluxuri importante în comerţul internaţional cu struguri:
 Exportul din Chile în SUA (430 mii tone);
 Exportul din SUA în Canada (180 mii tone);
 Exportul din Chile, Brazilia şi Argentina în UE (170, 50 şi respectiv 40 mii tone);
 Exportul din Africa de Sud şi Egipt în UE (180 şi respectiv 40 mii tone);
 Exportul din Turcia în Rusia şi UE (85 şi respectiv 40 mii tone);
 Exportul din Uzbekistan în Rusia (110 mii tone).
Volumul importurilor de struguri de masă în Ucraina a crescut semnificativ în anii 2005-2006, datorită
creşterii veniturilor populaţiei şi reducerii taxelor de import aplicate produselor agricole. Astfel, în 2008
importurile au atins 59 mii tone (40% din consumul intern) în valoare de 45 milioane USD. În anul 2008
a avut loc o creştere a preţurilor medii de import. Totuşi ele sunt încă semnificativ sub preţul mediu de
pe piaţa internaţională.
Tabelul 5: Evoluţia importurilor de struguri de masă în Ucraina
Indicator 2004 2005 2006 2007 2008
Volumul importurilor (tone) 331 21 571 55 166 48 333 58 913
Valoarea importurilor (mii USD) 104 6 678 17 593 16 046 44 796
Preţul mediu de import (USD/tonă) $315 $310 $319 $332 $760
Sursa: UN Comtrade

Turcia este principalul furnizor, deţinând o cotă de 45%. Ea este urmată de furnizorii din UE – Italia
(22%) şi Grecia (10%).
Tabelul 6: Exportatorii majori de struguri de masă către Ucraina (2008)
Ţara 2004 2005 2006 2007 2008
Turcia 25 8,906 26,251 26,536 26,925
Italia 80 6,954 11,703 5,589 13,271
Grecia 3,022 4,325 2,417 5,065
Moldova 19 485 4,633 3,916 2,928
Chile 2 444 1,757 1,837 2,900
Alte ţări 206 1,759 6,497 8,038 11 879
TOTAL lume 331 21 571 55 166 48 333 58 913
Sursa: UN Comtrade

Cele mai mari volume se importă în lunile august-octombrie, în sezonul de producere a furnizorilor
principali (Italia şi Turcia). În lunile ianuarie-iunie, principala sursă de aprovizionare devine Olanda
(struguri din Emisfera de Sud).
Figura 1: Sezonalitatea importurilor de struguri în Ucraina

Sursa: Fruit-Inform, Обзор внешней торговли овощами и фруктами в Украине в 2008 году

Pagina 7 / 14
Accesul pe piaţă
Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de struguri de masă din Republica Moldova în
Ucraina ţin de următoarele domenii:
 Controlul sanitar al produselor de origine non-animală;
 Controlul fito-sanitar;
 Marcarea produselor;
 Conformitatea cu Standardul GOST 25896-83.
Exportul de struguri moldoveneşti spre piaţa Ucrainei este avantajat de scutirea de plata taxelor de
import conform Acordului de Comerţ Liber, ceilalţi concurenţi (Turcia, Italia) fiind supuşi regimului de
taxare. Însă pe parcursul ultimilor 4 ani, aceste avantaje au fost erodate de reducerea de către Ucraina
a nivelului taxelor de import.
Până în august 2005, Ucraina impunea o taxă de import de 0,3 euro pentru 1 kg de struguri importaţi,
ceea ce creştea preţul produselor importate cu 50-75%. După reforma sistemului de taxare a
importurilor de produse alimentare, Ucraina a introdus o taxă de import ad valorem de 10%, ceea ce
echivalează cu cel mult 0.05 euro/kg. Aceasta a dus la reducerea semnificativă a importurilor ilegale
(vezi dinamica importurilor în Tabelul 5).

Pagina 8 / 14
REZULTATELE INTERVIURILOR APROFUNDATE

Date despre companiile intervievate

De câţiva ani, piaţa ucraineană de vînzare cu amănuntul înregistrează o dezvoltare continuă, ajutată de
creşterea economică stabilă şi de veniturile mai mari. Se dezvoltă intens formaturile moderne de
comercializare cu amănuntul. Astefel, se aşteaptă ca hyper şi supermarket-urile vor înregistra în viitorul
apropiat rata de 40% din vânzările cu amănuntul a produselor alimentare; magazinele de noapte / cu
preţuri reduse, rata de 10-15%, pieţele în aer liber - 30%, magazinele tradiţionale (alimentarele,
magazinele de vânzări directe) - 10-15%, şi alţi agenţi comerciali - 10%1.

Supermarket-urile
1. Megamagazinul “Karavan” este cel mai mare mall din Ucraina.
2. Primul supermarket Bila, de origine austriacă, a apărut în Kiev - capitala
Ucrainei – în anul 2000 şi este unul dintre primele supermarket-uri europene
cu amănuntul ajuns în Ucraina. În prezent, în Ucraina sunt opt supermarket-
uri Billa, trei dintre care sunt în Kiev.
3. Supermarket-urile Fourchette variază ca suprafaţă de la 1.200 la 5.000
metri pătraţi. Cea mai recentă apariţie este Furshet (Gourmet-Furshet) -
supermarket şi restaurant. Supermarketul se specializează pe vânzarea
exclusivă de delicatese, produse în Ucraina şi peste hotare.
4. Sunt 40 de supermarket-uri “Silpo” în diferite oraşe din toată Ucraina,
Silpo fiind lider recunoscut pe piaţa ucraineană. Reţeaua a luat naştere
în 2001, când un grup de origine ucraineană – FOZZY – a deschis
primul supermarket Silpo în Kiev. Compania planifică să deţină în anul
2007 circa 100 magazine Silpo, cu suprafaţa medie de circa 1.200 metri
pătraţi.
5. METRO CASH&CARRY lucrează direct cu furnizorii pentru a asigura
cel mai avantajos preţ pentru clienţi. Hypermarketurile Metro cash&carry
pot fi găsite oriunde în lume. În Ucraina acestea sun amplasate în: Kiev
(Teremki), Harikov Dnepropetrovsk, Kiev (Pozniaki), Odessa , Lvov,
Kiev (Petrivka), Doneţsk, Lugansk şi Krivoi Rog.
6. Reţeaua de supermarket-uri “Mega Market” include 4
supermarket-uri, 3 din care sunt amplasate în Kiev şi unul în
Brovari. Mai există şi un “Megamarket” supermarket on-line.
Lanţul oferă un larg asortiment de produse nealimentare şi
alimentare.
7. “Velika Kishennya” (Kviza Trade) Reţeaua de supermarket-uri “Velika
Kishennya” include 29 de unităţi (25 supermarket-uri şi 4 hypermarketuri).

Comercianţi angro/importatori
1. “ARO - METRO” este o companie importatoare: distribuitorul oficial al Metro. Aceasta oferă un
sortiment larg de produse alimentare.
2. “Triada System” – un mare importator de fructe şi legume pe piaţa Ucraineană. Acesta îşi
livrează producţia în special în Kiev şi în regiunea centrală a Ucrainei.

1
Raportul privind Sectorul de Vânzări cu Amănuntul de Produse Alimentare în Ucraina pentru 2006 elaborat
de USDA FAS GAIN
Pagina 9 / 14
Sursele furnizoare şi sezonalitatea importului
Potrivit datelor oferite de respondenţi, cele mai mari ţări furnizoare de struguri de masă în Ucraina sunt
următoarele: Turcia, Italia, Grecia, Ungaria, Spania, Chile, Republica Sud-Africană, Argentina, Ucraina
şi Moldova.
Respondenţii intervievaţi au declarat că majoritatea furnizorilor efectuează livrări de struguri de masă
în Ucraina pe durata întregului an, cu anumite perioade cînd livrările cresc. Aceste perioade de creştere
a livrărilor coincid de obicei cu perioadele de recoltare în ţările furnizoare. În general, perioadele de
creştere a livrărilor sunt :
1. În perioada de toamnă în Ucraina, când strugurii sunt furnizaţi din emisfera nordică inclusiv
Turcia, Italia, Grecia, Ungaria, Spania şi Moldova.
2. În perioada de iarnă în Ucraina, când strugurii sunt furnizaţi din emisfera sudică, cum sunt
Chile, RSA şi Argentina.

Clienţi majori şi pieţe

Cel mai mare volum de struguri de masă este importat de un număr mic de importatori majori, cum
sunt: Compania ucraineană de fructe, Triada System, Avrora, Fruit Import, etc. Cei mai scumpi struguri
sunt de obicei livraţi direct în supermarket-uri. Cele mai ieftine soiuri sunt livrate agenţilor economici
mici, chioşcurilor specializate pe fructe şi legume, şi pieţelor în aer liber. Aceşti importatori au regiuni
preferate cărora au ales să le furnizeze fructe.
Potrivit datelor oferite de respondenţi, majoritatea importatorilor mari folosesc propriile sisteme de
distribuire. Anumite companii colaborează direct cu comercianţii en-detail, iar alţii vând direct
consumatorilor finali, precum şi magazinelor cu amănuntul. Cele mai mari reţele de supermarket-uri din
Ucraina includ: Furshet, Velika Kishennya, METRO Cash&Carry, Silpo, Billa, etc.

Cerinţele şi preferinţele faţă de produs

Potrivit datelor oferite de respondenţi, consumatorii ucraineni preferă în general struguri cu boabe mai
mari. Consumatorii cu venit mai mare nu atrag atenţia la preţ. Aceşti consumatori constituie cea mai
mare parte din clienţii supermarket-urilor. Mult mai important pentru această categorie de consumatori
este exteriorul, culoarea şi gustul strugurilor de masă importaţi. Se consideră că strugurii importaţi sunt
de o calitate mai înaltă.
Pentru alt grup de consumatori, acei cu venituri mici, preţul constituie un factor important în luarea
deciziei de a cumpăra, iar cei mai populari struguri de masă în rândul acestei categorii sunt strugurii de
masă importaţi din Moldova, precum şi cei autohtoni. De obicei, aceştia cumpără struguri de masă din
magazine mai mici şi de la pieţele în aer liber.
Cerinţele minime pentru strugurii de masă sunt prevăzute în Standardul GOST 25896-83: Ciorchinii şi
boabele de struguri de toate soiurile trebuie să corespundă următoarelor cerinţe, fiind admisibile cerinţe
speciale şi abateri caracteristice anumitor soiuri:
 să fie de calitate înaltă;
 produse mucegăite şi alterate nu se admit
 curaţi şi fără substanţe străine vizibile pe exterior
 practic fără insecte
 practic fără daune cauzate de insecte
 cu umiditate exterioară normală
 fără vre-un miros şi / sau gust străin.

Pagina 10 / 14
În plus, boabele trebuie să fie:
 nealterate
 bine coapte
 normal dezvoltate.

Ambalajul
Potrivit datelor oferite de respondenţi, cea mai răspândită ambalare pentru strugurii de masă vânduţi în
Ucraina sunt cutiile din carton şi din lemn. Capacitatea cutiilor este de 4,5 kg sau 8,5 kg. Respondenţii
ucraineni au menţionat că este important ca ciorchinii să fie aranjaţi într-un strat sau cel mult în două,
pentru a preveni alterarea strugurilor în timpul transportării, şi pentru a păstra calitatea înaltă a
produsului până acesta va ajunge la consumatorul final.
Potrivit datelor studiului, cel mai răspândit ambalaj pentru vânzările cu amănuntul este un coş/cutie
transparentă din plastic, sau în anumite cazuri strugurii de masă sunt împachetaţi în pungi de
polietilenă ventilate, care se închid (spre ex. cu închizător), sau înveliţi separat în şerveţele.

Lăzi de plastic Cutii

Saci de plastic Separatoare

Logo/ Marca comercială

Potrivit spuselor respondenţilor, majoritatea consumatorilor ucraineni nu atrag o atenţie mare prezenţei
logo-ului pe ambalaj. Totuşi, pentru consumatorii cu venituri mari, prezenţa logo-ului pe ambalaj este un
factor motivant pentru cumpărare. Potrivit declaraţiilor respondenţilor, reţelele mari de supermarket-uri
şi importatori îşi pun logo-ul pe ambalajul produsului.

Pagina 11 / 14
Culoarea
Potrivit datelor oferite de respondenţi, strugurii de masă vânduţi în supermarket-urile din Ucraina sunt
de trei culori: albi (verzi), roz şi negri. Intervievaţii au menţionat că cei mai populari struguri sunt cei albi,
iar pe al doilea loc sunt strugurii roz. Soiurile de struguri de masă negri sunt cei mai puţin populari.
Potrivit respondenţilor, în majoritatea cazurilor, soiurile de struguri de masă negri sunt furnizaţi de
Ucraina şi Moldova.

Soiurile şi tendinţele pieţei în funcţie de soi

Cele mai populare soiuri de struguri de masă produse în Ucraina sunt: Arkadia, Lora, Keşa şi Moldova.
Potrivit rezultatelor studiului, cele mai populare soiuri de struguri de masă importaţi sunt Victoria, Red
Globe, Italia, Thompson, Crimson. Cele mai populare soiuri fără seminţe sunt Imperial seedless şi Khiş-
miş. Varietatea Khiş-miş este importată în cea mai mare parte din Turcia.
Nici unul din respondenţi nu a putut identifica tendinţele privind preferinţele pentru anumite soiuri de
struguri de masă. Respondenţii au menţionat de asemenea că preferinţele au rămas constante pe piaţă
pentru o perioadă de timp îndelungată, iar agenţii de pe piaţă nu prevăd vreo schimbare în preferinţe pe
termen scurt şi mediu.
Conform rezultatelor acestui studiu, în sezon – lunile august – noiembrie – piaţa este influenţată de
oferta locală de struguri de masă. Un alt aspect, dar mai puţin important, este prezenţa sau lipsa
seminţelor.

Concurenţii majori
Actualmente, importatorul major de fructe în Ucraina este Ukrainian Fruit Company ce furnizează
produse pentru zona centrală şi Kiev. Alt importator în această regiune este Triada System. Compania
World Fruits livrează struguri pentru regiunea Doneţk, pe când Arkadia este furnizorul major pentru
Harkov. Companiile Avrora şi Fruit Import se clasifică printre jucătorii majori din regiunea Odesa şi
Ucraina de sud-vest. Tropic Company este importatorul major în Lvov. Restul pieţei este divizat între
companii mai mici.
Majoritatea importatorilor mari utilizează sistemul de distribuţie. Unii dintre ei colaborează direct cu
comercianţii en-detail şi chiar comercializează direct consumatorilor. Produsele scumpe sunt livrate
supermarketelor, pe când produsele mai ieftine sunt livrate magazinelor, pieţelor deschise şi
chioşcurilor specializate de fructe şi legume.
Cei mai mari comercianţi cu amănuntul din Ucraina includ Fozzy Group, Metro Cash & Carry, ATB-
Market, Fourchette şi Velika Kishenya.

Tabelul 1: Top 10 a comercianţilor cu amănuntul în Ucraina

Vânzări
Nr. Grupul Reţele nete, mln.
USD
1 ГК Фоззи Сільпо, Фора, Фоззі С&С 1 500
2 ООО Метро кеш енд керри Metro 1 202
3 ООО АТБ-Маркет АТБ-Маркет 1 056
4 ГК Фуршет Фуршет, Фуршет-гурман 871
5 ГК Велика кишеня Велика кишеня, Просто маркет 556
6 ГК Амстор Амстор 555
7 ООО ПКФ ЛИА Лтд Абсолют 294
8 ГК Таврия Таврия-В 286
9 Пакко холдинг Вопак, ПАККО 235
10 ПИИ Билла Украина Billa 221
Sursa: RetailStudio (http://retailstudio.org/ua_retail_english/5326.htm)

Pagina 12 / 14
Percepţiile cumpărătorilor faţă de strugurii de masă moldoveneşti
Potrivit rezultatelor studiului, aproape nici o companie contactată nu lucrează cu furnizori moldoveni.
Unele dintre ele au menţionat că au lucrat în trecut cu furnizori moldoveni, dar condiţiile de livrare şi
calitatea nu erau satisfăcătoare şi au încetat colaborarea.
Respondenţii au indicat următoarele condiţii care trebuie îndeplinite pentru a putea colabora cu
furnizorii moldoveni:
 Livrarea de struguri de masă trebuie să fie organizată pe bază contractuală şi clauzele contractuale
trebuie respectate
 Trebuie să fie livrate volumele stipulate de struguri de masă
 Produsele livrate trebuie să corespundă calităţii stipulate
 Termenele de livrare trebuie să fie respectate
 Unii dintre respondenţi au afirmat că ar fi mult mai dornici de a lucra cu exportatori moldoveni, dacă
ar avea o reprezentanţă în Ucraina.
Potrivit declaraţiilor respondenţilor, un element important în vânzările de fructe este ambalajul atractiv.
După cum au menţionat respondenţii, ei nu lucrează cu furnizori moldoveni deoarece aceştia
ambalează nesatisfăcător fructele.
Este important de menţionat că popularitatea redusă a strugurilor moldoveneşti pe piaţa ucraineană
este cauzată de calitatea redusă şi aspectul vizual, precum şi de perioada redusă de prezenţă. Potrivit
spuselor intervievaţilor, pentru a se bucura de o mai mare popularitate, calitatea produselor
moldoveneşti trebuie să fie îmbunătăţită. În pofida gustului bun, calităţile vizuale necesită îmbunătăţiri.
În concluzie, recomandările pentru potenţialii exportatori de struguri de masă ar fi următoarele:

 Atrageţi o atenţie maximă la calitatea strugurilor şi la aspectul exterior al ambalajului strugurilor

de masă.
 Exportatorii moldoveni trebuie să se concentreze asupra calităţii produselor exportate.
 Este important să respectaţi clauzele contractuale
 Se recomandă să sporiţi capacitatea depozitelor frigorifice, pentru a asigura livrarea / furnizarea
strugurilor de masă în timpul sezonului de iarnă.
 Trebuie să atrageţi o atenţie deosebită la calibrarea/clasificarea strugurilor de masă
 Strugurii de masă trebuie să fie manipulaţi corect după recoltare
 Potrivit spuselor respondenţilor (Silpo, Furshet) o activitate de perspectivă pentru producătorii
moldoveni ar fi plantarea de noi soiuri de struguri de masă, care ar satisface necesităţile pieţei
ucrainene, spre exemplu, soiuri de struguri de masă fără seminţe şi soiuri care se păstrează
proaspete o perioadă mai îndelungată până la comercializare (acest lucru poate fi realizat prin
înbunătăţirea practicilor de post-recoltare (spre ex. păstrarea la rece), şi o mai bună ambalare).

Pagina 13 / 14
ANEXA 1. LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ

1. Fruit-Inform (www.fruit-inform.com)
2. UN Comtrade (comtrade.un.org/db)
3. FAOstat (faostat.fao.org)
4. FreshPlaza (www.freshplaza.com)
5. RetailStudio (ww.retailstudio.org)

Pagina 14 / 14