Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul Economie, Marketing şi Turism

Studiu de caz privind consumul de „Apă”

La disciplina Cercetări de Marketing

A efectuat: Poleanschi Valeria, gr. MK1701

Au verificat: Grumeza T., asis. univ., Călugăreanu I., dr. conf

Chişinău 2019
Cuprins:
1. Introducere ---------------------------------------------------------------------------------3
2. Cap.1 Apa – sursa vieţii -----------------------------------------------------------------4
1) Proprietăţile apei -----------------------------------------------------------------------4
2) Apele de pe piaţa R. Moldova --------------------------------------------------------8
3) Liderul pieţei apelor minerale din R. Moldova - „Gura Căinarului” -------------9
4) Curiozităţi despre apă -------------------------------------------------------------------12
3. Cap. 2 Chestionarul -------------------------------------------------------------------------13
4. Concluzii şi recomandări ------------------------------------------------------------------15

2
 1. Introducere
“Apa este mai mult decât o condiţie a vieţii, ea este izvorul vieţii, este sângele albastru al
Pământului. Apa este o bogăţie fără seamăn pe Pământ; cea mai curată, cea mai pură, sufletul
Pământului.” (Antoine de Saint-Exupéry, “Terre des hommes”)
Despre calităţile miraculoase ale apei ştiau încă strămoşii noştri cei mai îndepărtaţi. Nu în zadar
în multe legende şi mituri populare se spune că „APA ESTE IZVORUL VIEŢII”. Întradevăr, fără
gust, fără miros, fără culoare – nu se poate spune că este un element necesar pentru viaţă – APA
ESTE VIAŢA ÎNSĂŞI.
Apa pe care o consumăm noi zilnic, fără să ne dăm seama, ne dă putere, viaţă. Fără apă nu am
putea exista, asta deoarece organismul uman este constituit 70 la sută din apă. Creierul este
constituit din 75% de apă, sîngele – 83%, muşchii – 75%, oasele – 22%.
Apa bogată în minerale, consumată cu precauţie, completează organismul omului cu elemente
esenţiale pentru viaţă. Însă nu ar trebui să considerăm că dacă vom consuma cantitatea de apă
necesară organismului pentru o zi (1,5-2 l), organismul nu mai are nevoie de alte produse bogate şi
ele în minerale. Cercetările au demonstrat că organismul absoarbe din ape, cel mult, 6,7% de
elemente minerale necesare omului.
De exemplu, calciul. Doza zilnică recomandată este de 800 mg. Un litru de apă îmbuteliată
conţine în medie 100 mg de calciu. Deci, pentru a acumula cantitatea necesară organismului a
acestui element, este nevoie să bem pe parcursul unei zile 8,0 l de apă, ce este ireal. Putem găsi
cantitatea necesară de calciu în alte produse ca 12 g de caşcaval tare (1005 mg de calciu), 49 g de
brînză (550 mg), 75 g de pătrunjel (245 mg), 667 g de smochine (160 mg). La fel putem spune şi
despre celelalte minerale.
Mulţi oameni însă nu-şi pot permite să procure apă îmbuteliată, consumînd apa de la robinete,
care conţine o cantitate considerabilă de impurităţi.
Apa îşi va îndeplini funcţiile curative, dacă noi, oamenii, vom şti cum să o consumăm, cînd să o
consumăm şi cît timp să facem acest lucru. Nu ar trebui niciodată să ne asumăm rolul medicului,
considerînd că putem decide lucruri care în realitate pot dăuna organismului. Să-i lăsăm pe cei care
deja şi-au dedicat viaţa acestei profesii să ne înveţe care este rolul apei în viaţa noastră.

3
 2. Capitolul 1. Apa – sursa vieţii
1) Proprietăţile apei
Apa este un lichid inodor, insipid și incolor, de cele mai multe ori, sau ușor albăstrui sau chiar
verzui în straturi groase. Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma
acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și
al oxigenului, având formula chimică brută H2O. Apa este una din substanțele cele mai răspândite
pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera. Pe Pământ, apa există în multe
forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată există în oceane și mări. Sub formă de apă
dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare, ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca
precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce lichidă, apa se găsește în ape curgătoare,
stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau subterane. În atmosferă, apa se găsește sub
formă gazoasă alcătuind norii sau fiind difuzată în aer determinând umiditatea acestuia. Considerând
întreaga planetă, apa se găsește continuu în mișcare și transformare, evaporarea și condensarea,
respectiv solidificarea și topirea alternând mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul
apei și constituie obiectul de studiu al meteorologiei și al hidrologiei.
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform standardului din
România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul nu trebuie să depășească 1ml/m³.[necesită citare] Pe
măsura creșterii populației umane de-a lungul timpului și a folosirii intensive și extensive a
resurselor de apă susceptibile de a furniza apă potabilă, problema apei utilizabile a devenit o
problemă vitală a omenirii. Apa acoperă 71% din suprafața Pământului.
Apa se găsește sub diverse forme în natură: vapori de apă și nori în atmosfera, valuri și
aisberguri în oceane, ghețari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau
lacuri. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o forma într-alta,
prin evaporare, precipitații și scurgeri de suprafață.
Datorită importanței pe care o are (în agricultură, dar și pentru omenire în general), apei i s-au
dat diverse nume în funcție de formele pe care le ia. Ploaia e cunoscută în majoritatea țărilor, pe
când alte forme sunt mai puțin întâlnite, și pot fi surprinzătoare când sunt văzute prima dată.
Exemple sunt: grindina, zăpada, ceața, roua sau chiciura. Un fenomen conex este curcubeul, întâlnit
atunci când lumina se refractă prin particulele de apă din atmosferă.
Apa de la suprafața globului joacă roluri importante în evoluția umană; râurile și irigațiile
asigură aportul de apă pentru agricultură, sunt suport pentru transportul maritim sau fluvial, fie

4
comercial sau de agrement. O apă cu insuficienți nutrienți se numește oligotrofă. Scurgerea apei pe
suprafața terestră este mecanismul prin care eroziunea sculptează mediul natural, duce la crearea
văilor și deltelor cu suprafețe fertile favorabile dezvoltării de centre umane. De asemenea, apa se
infiltrează în sol, ajungând în pânza de apă freatică. Această apă freatică ajunge din nou la suprafață
sub forma izvoarelor, sau a izvoarelor termale și gheizerilor. Apa freatică este de asemenea extrasă
artificial prin puțuri și fântâni. Deoarece apa poate conține numeroase substanțe diferite, poate avea
gusturi sau mirosuri foarte diferite. De fapt, oamenii și alte animale și-au format simțurile pentru a
putea evalua calitatea apei: de obicei, animalele evită apa cu gust sărat (apă de mare) sau putred de
mlaștină preferând apa unui izvor montan sau apa freatică.
Din punct de vedere biologic, apa are numeroase proprietăți indispensabile proliferării vieții,
care o deosebesc de celelalte substanțe. Apa își îndeplinește acest rol, permițând compușilor organici
să reacționeze în moduri care să permită în cele din urmă replicarea. Este un bun solvent și are o
tensiune superficială ridicată, permițând astfel mișcarea compușilor organici și a organismelor vii.
Apa proaspătă are densitatea maximă la 4 °C, această densitate scăzând pe măsură ce apa se răcește,
se încălzește sau îngheață. Fiind o moleculă polară stabilă dominantă în atmosferă, joacă un rol
important în absorbția radiației infraroșii, crucială în cadrul efectului de seră, fără de care
temperatura medie la suprafața Terrei ar fi de -18° Celsius. Apa are de asemenea o căldură specifică
neobișnuit de mare (4181,3 J/(kg·°C) la presiunea de 1 bar și temperatura de 25 °C), care joacă mai
multe roluri în reglarea climatului global și regional, precum Curentul Golfului, permițând existența
vieții. Deoarece absoarbe foarte mult infraroșiile, are o foarte ușoară nuanță albastră, datorită
eliminării unei mici cantități de lumină roșie care o traversează. Culoarea albastră poate fi observată
numai când apa este în cantitate mare, de exemplu în lacuri, mări sau oceane. În plus, apa are o
căldură latentă de vaporizare mare, de 2262 kJ/kg la presiunea de 1 bar și temperatura de 98 °C (dar
de 2442 kJ/kg la presiunea de 0,0317 bar, presiunea de saturație la temperatura de 25 °C), care are o
influență mare asupra climatului și a transferului de căldură între ocean și atmosferă.
Apa este un foarte bun solvent, similar din punct de vedere chimic cu amoniacul, și dizolvă
multe tipuri de substanțe, precum diferite săruri și zahărul, și facilitează reacțiile chimice ale
acestora, lucru care permite un metabolism complex. Unele substanțe însă nu se amestecă cu apa,
cum e de exemplu petrolul, și alte substanțe hidrofobe. Membranele celulare, compuse din lipide și
proteine, profită de această proprietate, controlând interacțiunea dintre ele și mediul extern. Acest
lucru este ușurat de tensiunea superficială a apei. Picăturile de apă sunt stabile datorită tensiunii

5
superficiale mari datorată puternicelor forțe intermoleculare numite forțe de coeziune. Acest lucru
este evident atunci când mici cantități de apă ajung pe o suprafață insolubilă, precum polietena: apa
rămâne sub formă de picături. Totuși, pe sticlă extrem de curată apa formează o peliculă subțire
deoarece forțele dintre moleculele de apă și de sticlă (forțele de adeziune) sunt mai mari decât
forțele de coeziune. Acest lucru este foarte important în cadrul transpirației plantelor. În celulele și
organismele biologice, apa se află în contact cu suprafețele membranoase proteice care sunt
hidrofile, adică prezintă o puternică atracție pentru apă. Langmuir a observat o puternică forță de
respingere între suprafețele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafețele hidrofile este necesar un efort
deosebit pentru învingerea acestor forțe, numite forțe de hidratare. Aceste forțe sunt foarte puternice,
dar valoarea lor scade rapid pe distanțe mai mici de un nanometru. Importanța lor în biologie a fost
studiată de Adrian Parsegian. Prezintă importanță în special atunci când celulele sunt deshidratate
prin expunerea la atmosferă uscată sau la îngheț extracelular.
O proprietate simplă, dar unică și extrem de importantă pentru mediu, este că în forma sa solidă,
de gheață, plutește pe lichid. Forma solidă a apei are o densitate mai mică decât a apei lichide,
datorită geometriei punților de hidrogen care se formează doar la temperaturi mai joase. Pentru
aproape toate substanțele și pentru toate celelalte 11 stări neobișnuite ale apei, cu excepția gheții-XI,
starea solidă este mai densă decât cea lichidă. Apa proaspătă este cea mai densă la 4 °C, și se va
scufunda prin convecție pe măsură ce se răcește la acea temperatură, iar dacă se răcește în
continuare se va ridica. Datorită aceste proprietăți, apa de adâncime va fi mai caldă decât apa
înghețată, de suprafață, astfel încât gheața se va forma începând de la suprafață și se va extinde în
jos, iar cea mai mare parte a apei de dedesubt va rămâne constantă la 4 °C. Astfel, fundul unui lac,
mare sau ocean este practic izolat de frig, permițând supraviețuirea speciilor de animale. Aproape
toate celelalte substanțe chimice sunt mai dense în stare solidă și îngheață de la fund spre suprafață.
Viața pe Pământ a evoluat și s-a adaptat acestor proprietăți ale apei. Existența formelor solidă,
lichidă și gazoasă ale apei pe Pământ a reprezentat un factor important pentru colonizarea diferitelor
medii ale planetei de către forme de viață adaptate variatelor, și adesea extremelor, condiții de viață.
În istorie, civilizațiile s-au dezvoltat cu precădere pe malurile râurilor sau mărilor: Mesopotamia,
așa-numitul leagăn al civilizației este situată între două râuri, Egiptul antic a înflorit pe malurile
Nilului, iar marile metropole, precum Londra, Paris, New York și Tokio își datorează succesul în
parte accesibilității oferite de situarea lângă o apă, și înflorirea comercială rezultată. Insulele cu
porturi sigure, precum Singapore și Hong Kong, s-au dezvoltat tocmai din acest motiv. În locuri

6
precum Africa de Nord și Orientul Mijlociu, unde apa nu se găsește în abundență, accesul la apă
potabilă a fost și este o mare problemă în dezvoltarea comunităților umane. O greșeală des întâlnită
este aceea că apa este un bun conductor de electricitate. Toate proprietățile electrice ale apei se
datorează ionilor sărurilor minerale dizolvate în ea și dioxidului de carbon dizolvat în ea. Apa
prezintă auto-ionizare (două molecule de apă se transformă într-un anion de hidroxid și un cation de
hidroniu) însă doar la un nivel aproape imperceptibil.
Toate formele de viață cunoscute depind de apă. Apa este o parte vitală în multe din procesele
metabolismului din interiorul organismului. Cantități semnificative de apă sunt utilizate de organism
în digestia hranei. (Notă: unele bacterii și semințe de plante pot intra într-o stare criptobiotică pentru
o perioadă nedeterminată, atunci când sunt deshidratate, ca apoi să revină la viață când reajung într-
un mediu umed.)
Aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi este apă. Pentru o bună funcționare, corpul
necesită între doi și șapte litri de apă pe zi pentru a evita deshidratarea, cantitatea exactă depinzând
de nivelul de activitate, temperatură, umiditate și alți factori. Nu este cunoscută cu exactitate
cantitatea de apă necesară a fi consumată de o persoană sănătoasă. Oricum, pentru cei care au
probleme de rinichi este dificil să bea prea multă apă, dar periculos să bea prea puțină, mai ales într-
un ambient cald și umed sau în timpul exercițiilor fizice. Se întâmplă totuși ca oamenii să consume
mult mai multă apă în timpul exercițiilor fizice decât este necesar, expunându-se astfel riscului de
intoxicație cu apă, care de cele mai multe ori este fatală. "Obligativitatea" consumării a opt pahare
de apă pe zi de o persoană, nu este argumentată științific. Dieteticienii și nutriționiștii spun că
aceasta este cantitatea de apă recomandată a fi consumată pe zi - în engleză RDI (Recommended
Daily Intake).. Ultimele rapoarte referitoare la regimul alimentar ale Consiliului Național de
Cercetare National Research Council recomandă un consum pentru femei de 2,7 litri de apă în total
(incluzând și sursele de apă din alimente) și, respectiv, 3,7 litri pentru bărbați. Apa se pierde din
organism prin urină și fecale, prin transpirație și prin respirație (expirație de vapori). Corpul uman
are nevoie de apă care nu conține prea multă sare sau alte impurități. Printre impuritățile frecvent
întâlnite se numără chimicalele și/sau bacterii periculoase, cum ar fi crypto sporidium. Unele
substanțe sunt însă acceptabile și chiar necesare ca și prezență în apă pentru intensificarea gustului și
pentru asigurarea necesarului de electroliți.
Apa potabilă este de obicei colectată la izvoare sau este extrasă din puțuri artificiale. Construirea
mai multor asemenea puțuri ar fi o metodă pentru a produce mai multă apă, presupunând că pânza

7
de apă freatică poate să asigure un debit adecvat. Alte surse de apă sunt ploile și apa din râuri și
lacuri. Apa de suprafață trebuie însă purificată înaintea consumului de către om. Purificarea implică
îndepărtarea substanțelor nedizolvate sau dizolvate, precum și a bacteriilor periculoase. Cele mai
folosite metode sunt filtrarea cu nisip, pentru îndepărtarea materiilor nedizolvate, și tratarea cu clor
și fierberea pentru uciderea bacteriilor periculoase. Distilarea îndeplinește toate cele trei sarcini.
Există și tehnici mai avansate, precum osmoza inversă. Desalinizarea apei sărate din mări și oceane
este o soluție mai scumpă utilizată în climatele aride de coastă.
Distribuția apei potabile are loc fie printr-un sistem de distribuție, fie îmbuteliată. În multe țări
există programe de distribuire gratuită a apei în caz de necesitate.
Reducerea risipirii apei, adică utilizarea apei potabile doar pentru consumul uman, ar fi o altă
soluție. În unele orașe, precum Hong Kong, apa de mare este folosită pe scară largă, de exemplu la
toalete, în scopul conservării resurselor de apă potabilă. Poluarea apei ar putea fi cel mai mare
consumator inutil de apă, risipind această resursă, indiferent de beneficiile aduse poluatorului.
Medicamentele consumate de oameni ajung deseori în canalizare și au efecte negative asupra vieții
acvatice dacă se acumulează și nu sunt biodegradabile.

2) Apele de pe piaţa R. Moldova

Am efectuat un studiu al cîtorva ape de pe piaţa R. Moldova, fiecare producător de apă
străduindu-se să ofere ce e mai bun consumatorilor. Majoritatea apelor provin de la o adîncime de
sute de metri, unde deşeurile menajere şi substanţele chimice de la suprafaţă nu pot intra în contact
cu apele subterane.
Apa minerală naturală „Resan” provine de la o adîncime de 120 m, are o mineralizare de circa
1g/l şi, potrivit producătorilor acestei ape, ea poate fi consumată pentru profilactica unor afecţiuni
ale organului digestiv şi a vezicii urinare. Iar conţinutul de magneziu este bine venit pentru circulaţia
sîngelui în organism.
Apa minerală curativă de masă „Gura Căinarului” este extrasă de la adîncimea de 120 m,
are o mineralizare de 2,21 g/l şi face parte din grupa apelor sulfată-sodică-potasico-magnezică. Ea
poate fi consumată pentru profilactica gastritelor cronice, afecţiunilor ulceroase ale stomacului şi
duodenului, colitelor cronice şi interocolitelor, bolilor cronice de ficat şi ale căilor biliare,
hepatitelor, colicistitelor, pancreatitelor cronice, diabetului zaharat. Potrivit Ninei Baciu, doctor
fizioterapeut, astfel de tipuri de ape ca „Gura Căinarului” pot fi consumate doar o perioadă scurtă de

8
timp, cel mult o lună. „Ar fi bine ca, consumul acesteia să fie efectuat după prescripţia medicului,
pentru a evita acumularea unor cantităţi nedorite de săruri în organism”, a comunicat ea.
Apa potabilă iodată „Aqua Uniqa”, provine de la o adîncime de 116 m şi are o mineralizare
de 0,7-0,9 g/l. Această apă conţine o cantitate anumită de iod (80-125 µg/l, doza zilnică
recomandată-150µg/l), care poate completa cît de puţin doza zilnică recomandată pentru organismul
uman.
Apa minerală naturală „Izvorul Minunilor” provine de la o altitudine de 1 100 m, din zona
renumitei staţiuni Stâna de Vale, regiune protejată de acţiunea factorilor poluanţi. Această apă, în
varianta sa plată, este indicată atît consumatorilor adulţi, cît şi copiilor mici, putînd fi folosită şi la
prepararea hranei sugarilor.
Apa potabilă „Cogîlnic” este dobîndită de la o adîncime de 324 m şi este considerată o apă
moale, bine venită consumului zinic.
Apa potabilă „Soroca” poate fi folosită în consumul zilnic, compensînd deficienţa de minerale
şi săruri în organism.
Apa potabilă „Apă Bună” este dobîndită de la o adîncime de 120 m. Acest produs corespunde
totalmente cerinţelor moderne de calitate, fiind consumată de către oamenii de vază din R. Moldova.

3) Liderul pieţei apelor minerale din R. Moldova - „Gura Căinarului”

Potrivit datelor statistice, în ultimele 6 luni, 85,7% din populaţia R. Moldova (consumatoare de apă
minerală) au consumat apa „Gura Căinarului”, 51,3% - „Real”, 40,5% - „Argint”, 27,1% - „Dorna”.
Conform aceloraşi date, liderul pieţei – R. Moldova este compania „Rusnac”, cu apa minerală
„Gura Căinarului”. Compania deţine 64 la sută din piaţă. Apa minerală naturală „Dorna” deţine 7%
din piaţa republicii, „Izvorul Minunilor” – 3%.
Pe piaţa din Chişinău „Gura Căinarului” deţine 62 %, „Dorna” – 5%, „Izvorul Minunilor” – sub 5%.
După distribuţia numerică a apelor, în magazinele alimentare pentru toată republica „Gura
Căinarului” deţine 90%, „Dorna” – 46%, „Izvorul Minunilor” – 14%, iar în Chişinău – „Gura
Căinarului” – 80%, „Dorna” – 55%, „Izvorul Minunilor” – 38%.
Preşedintele Asociaţiei Băuturilor Nealcoolice din R. Moldova a comunicat că compania „Rusnac”
deţine cea mai mare parte din piaţa locală deoarece preţurile apei produse de ea sînt mai mici decît
ale celorlalte ape.
Anatol DEMCENCO: Pe primul loc după volumul de producţie este compania „Rusnac” cu apa

9
minerală „Gura Căinarului”, apoi urmează „Gilibert” cu apa „Roua Argintie”, pe al treilea loc -
„Beer Master” şi pe locul patru - „Resan”. Cu cîţiva ani în urmă erau mai mult de o sută de
producători pe piaţa Moldovei, iar în prezent, cred că s-a micşorat numărul de două ori. După
ultimele date, şi-au înregistrat marca comercială 48 de companii. Mulţi şi-au sistat afacerea, deoarce
nu era rentabilă. Potrivit producătorilor de apă, piaţa apelor minerale este în continuă dezvoltare.
Fiecare producător tinde spre a-şi mări cantitatea producţiei sale.
Vasile Bejenari, directorul Companiei „Gilibert”, producătorul apei minerale „Roua Argintie” şi
„Aqua Uniqa”, a comunicat pentru „Profit” că în anul 2007, piaţa apelor minerale din Moldova a
crescut cu 25 la sută faţă de anul 2006.
Vasile BEJENARI: În ultimii trei ani, piaţa apelor minerale din ţară se află în continuă creştere. În
prezent, tindem să ne majorăm volumul vînzărilor cu 15 la sută. Noi avem o echipă de profesionişti,
ei sînt viitorul nostru. Populaţia singură va alege care apă de pe piaţa republicii este mai bună. Am
încercat să producem şi ape pentru export şi ne-am extins mai mult pe piaţa României. Din volumul
total de vînzări, exportul constituie 15%. Apa pe care o producem este consumată de către toate
categoriile sociale din toată ţara, îndeosebi de cei care au grijă de sănătate.
Traian Isai, directorul executiv al companiei „European Drinks” în Moldova, a declarat că piaţa
apelor minerale va creşte în funcţie de venituri. Odată cu creşterea populaţiei, va creşte şi cererea
apelor minerale.
„Din păcate, însă foarte multă lume pleacă peste hotare, iar noi nu credem că, în viitorul
apropiat, vom avea un număr constant de consumatori”, a menţionat el.
Anatol Demcenco consideră că pe o perioadă scurtă vînzările apelor minerale se vor stopa din
cauza timpului nefavorabil.
„În timpul apropiat, aşteptăm vînzări foarte slabe, deoarece, practic, peste o zi, plouă, iar
populaţia nu consumă apa ca în perioada marilor călduri. Cu cît temperatura este mai înaltă, cu atît
depozitele noastre sînt mai pustii. Dar nu cred că va fi la fel şi în cazul acestei veri”, a spus
preşedintele asociaţiei. O parte din piaţa R. Moldova este ocupată şi de apele de import, cum ar fi
„Dorna”, „Izvorul Minunilor”, „Borsec”, „Borjomi” ş.a. Potrivit unor analize, apele de import
constituie 20% din piaţă, iar celelalte 80% sînt ocupate de producătorii locali.
Directorul executiv al companiei „European Drinks” în R. Moldova, Traian Isai, a comunicat că la
început, în anul 1996, a fost mult mai uşor de penetrat piaţa R. Moldova.

10
 Traian ISAI: În prezent lucrurile s-au mai complicat. Pe piaţă sînt şi mai mulţi producători locali
de ape, iar concurenţa este mai mare. Oamenii au înţeles că este o afacere profitabilă şi au început să
o dezvolte. În plus, situaţia s-a agravat şi atunci cînd au fost prestate serviciile vamale, asta limitînd
importul produselor noastre în Moldova. Nu ştiu cum de mai rezistăm pe piaţă. Sperăm că lucrurile
se vor îmbunătăţi, iar cei care migrează dintr-un statut social în altul, să fie clienţii noştri.
Potrivit importatorilor de ape minerale din România, în comercializarea acesteia în R. Moldova au
apărut greutăţi şi din cauza că accesul ucrainenilor pe teritoriul Moldovei este mult mai liber decît al
românilor. Importatorii din România sînt nevoiţi să deschidă viză pentru a penetra piaţa republicii.
Afacerea cu apele minerale poate aduce mult profit doar dacă ştii cum să o gestionezi. Potrivit
producătorilor de ape, începutul e cel mai greu.
Vasile Bejenari, producătorul apei „Roua Argintie”, a comunicat că pentru a începe o afacere de
acest gen, este nevoie de investiţii foarte mari.
„Un milion de dolari este foarte puţin ca să începi o afacere. Poate ar ajunge doar în cazul în care
compania va corespunde doar standardelor moldoveneşti. Dar, în schimb, după multă muncă
calitativă, poţi avea un succes şi un profit remarcabil”, a spus el.
Producătorul apei „Izvorul Minunilor” a comunicat însă că pentru a începe o afacere de acest
gen, ai nevoie de utilaje, de construcţii, de infrastructură.
„O asemenea afacere te poate duce la suma de $80 mil. Acest lucru depinde şi de pretenţiile
fiecărei persoane în parte. Se pot procura şi linii de îmbuteliere second-hand, care ar costa mult mai
puţin, dar de aparataj depinde calitatea apei”, a comunicat producătorul.
Preşedintele Asociaţiei Băuturilor Nealcoolice şi producătorul apei „Cogîlnic” a adăugat la acest
subiect că cu 15 ani în urmă nu era nevoie de aşa investiţii mari, nu era licenţiere, erau mai puţine
impozite. Iar producătorul apei „Soroca” a declarat că pentru a răscumpăra investiţiile şi a avea
profit din această afacere, este nevoie de foarte mult timp, cel puţin, 10-20 de ani.
De aici putem constata de ce unii producători stabilesc preţuri atât de înalte pentru apa minerală.
Apa propriu-zisă nu ocupă nici 10% din preţul final. Cealaltă parte a preţului o ocupă ambalajul,
munca, marca comercială şi alte cheltuieli.

4. Curiozităţi despre apă:

 În organismul uman există apă în proporție de 70%.
 Apa se găsește în proporție de 75% într-o banană și 95% într-o roșie.

11
 În Finlanda se află cea mai pură apă de pe glob.
 O persoană poate să trăiască aproximativ o lună fără mâncare, însă doar o săptămână fără
apă.
 Un om are nevoie, în medie, de 2.5 litri de apă.
 Două treimi din apa utilizată într-o locuință este consumată la baie.
 La spălarea manuală a vaselor consumăm cu 37% mai puțină apă decât prin folosirea
mașinii de spălat vase.
 Consumul de apă de toaletă poate fi redus cu 15-40% prin plasarea unei cărămizi în vasul de
toaletă.
 Apa caldă îngheață mai repede decât apa rece.
 Cea mai mare parte din apa potabilă a planetei o putem găsi în ghețari.
 Planeta este acoperită de apă în proporție de 71%, din care mai puțin de 1% este apă potabilă
sau dulce și poate fi consumată în starea ei naturală.
 Consumul unui pahar de apă înainte de dus sau baie ajută la menținerea unui ritm cardiac
sănătos.
 Cea mai mare afacere din domeniul alimentar este reprezentată de apa îmbuteliată.
 Apa dizolvă mai multe substanțe decât orice alt lichid.
 Sunetul se propagă mai rapid prin apă decât prin aer.
 Consumul suficient de apă previne apariția cariilor dentare.
 Un copac oferă aproximativ 265 de litri de apă prin evaporare.

12
Capitolul 2. Chestionarul
1. Ce tip de apă consumaţi?
a) apă îmbuteliată;
b) apă din reţele publice;
c) apă provenită din puţuri, fântâni.
2. Care este prima marcă de apă potabilă care vă vine în minte?
3. Care marcă de apă consumaţi cel mai des?
a) Om;
b) Dorna;
c) Izvorul alb;
d) Gura căinarului;
e) Jana;
f) Altă variant.
4. De unde procuraţi apă cel mai des?
a) Market;
b) Supermarket;
c) Gherete;
d) Altă variant.
5. Cum credeţi care este nivelul preţului la apă?
a) Ridicat;
b) Scăzut.
6. Care dintre următoarele atribute vă determină să achizitionaţi apă?
a) Preţ;
b) Ambalaj;
c) Brand.
7. Cîţi litri de apă consumaţi zilnic?
a) Pînă la 1L;
b) 1l-2l;
c) Mai mult de 2l.
8. Sex:
a) Feminin;

13
 b) Masculin.
9. Vîrsta:
a) 18-25;
b) 25-45;
c) Peste 45.
10. În care dintre următoarele categorii se încadrează venitul dvs.?
a) Sub 2000lei;
b) 2000-4000 lei;
c) 5000-6000 lei;
d) Peste 6000 lei.
11. Ocupaţia:
a) Student;
b) Salariat;
c) Şomer;
d) Pensionar.

Rezultatele cercetării:
 60% dintre persoanele respondente prefer apă îmbuteliată
 55% dintre persoanele respondente consumă apa OM
 72 % dintre persoanele respondente considera ca pretul apei este scăzut
 30 % dintre persoanele respondente consuma mai puţin de 1litru de apă pe zi
 49 % dintre persoanele respondente cumpara apă din supermarket-uri
 35 % dintre persoanele respondente cumpără apă după preţ
 40 % dintre persoanele respondente sunt de sex masculin.

14
 3. Concluzii şi recomandări
Apa este un produs indespensabil vieţii. Este necesar să consumăm apă zilnic în cantităţi benefice
sănătăţii noastre. Cât nu ar părea de necrezut, dar apa reacţionează ca un element viu, este receptivă
la orice gând sau emoţie umană. Influenţele pozitive provoacă o natură pozitivă a apei, iar cele
negative - natura negativă. Pare a fi un miracol, însă să nu uitam, savanţii spun că tot ce astăzi pare a
fi miracol, sau este ars pe rug, mâine devine ştiinţă. Realitatea ultimilor decenii atestă că omenirea a
ajuns la „marginea timpului”, când civilizaţia s-a apropiat deja de etapa de însuşire deplină a
Pământului. Realizăm că resursele naturale nu mai pot fi considerate inepuizabile, iar problema
utilizării raţionale a lor, inclusive a apei, trebuie să ocupe locul primordial în toate proiectele şi
programele de stat naţionale şi internaţionale. Pentru Republica Moldova, considerată drept ţară cu
deficit de ape dulci, aceasta a ajuns un imperativ al zilei. Problema aprovizionării cu apă potabilă,
utilizării şi protecţiei apei este discutată la diferite nivele de stat. Se întreprind măsuri de
îmbunătăţire a surselor de apă, a infrastructurii ce ţine de apă şi canalizare, de epurare a apelor uzate,
precum şi de aspectul de management al apelor. Avem programe de stat, proiecte de cercetări
ştiinţifice, ce vizează soluţionarea problemelor privind calitatea, aprovizionarea, tratarea şi
epurarea apelor, perfecţionarea tehnologiilor de asigurare durabilă cu apă a populaţiei şi sectoarelor
economic importante, îmbunătăţirea tehnologiilor de irigare, inclusiv cu ape uzate. Dar pe lângă
toate eforturile întreprinse, totuşi, ne lipseşte acea legătură directă între mediu şi gândirea ecologică,
care se manifestă prin dezastrul ecologic actual şi degradarea culturii ecologice.
Monitorizarea calităţii apei potabile se asigură de către producător, distribuitor şi de autoritatea de
sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. Producătorii de apă potabilă în
sistem centralizat au obligația de a publica lunar pe site-ul acestora buletinele de analiză a apei
furnizată consumatorilor.
Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametri: Aluminiu, Amoniu, Bacterii
coliforme, Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH), Conductivitate, Clorul rezidual liber,
Clostridium perfringens, Escherichia coli, Fier, Gust, Miros, Nitriţi, Nitrați, Oxidabilitate,
Pseudomonas aeruginosa, Sulfuri şi hidrogen sulfurat, Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate
(22°C şi 37°C) și Duritate totală.
Sursele ce asigură apa potabilă în mediul rural, respectiv fântâni, puţuri de mică adâncime şi captări
de apă, exploatate în sistem local, vor fi controlate, la un interval de 1-3 luni, prin prelevare de probe
de apă şi analize de laborator.

15