Sunteți pe pagina 1din 3

Noţiunea de

foloase necuvenite
Tip speta Sentinţă penală
Numar speta 52
Data speta 07.03.2016
Domeniu asociat
Continut speta Prin rechizitoriul nr. 21/P/2014 din 13 decembrie 2014 al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţionale
Anticorupţie a fost trimisă în judecată, printre alţii, inculpata S.C
pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 291 alin. 1 C.p. cu aplic.
art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 alin. 1 C.p., art. 289 alin. 1
C.p. cu aplic. art. 7 lit. b din Legea nr. 78/2000; art. 47 C.p. rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 47 C.p.
rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, art. 32 alin. 1 C.p. rap. la
art. 297 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 132, art. 15 din Legea nr. 78/2000
şi art. 5 alin. 1 C.p.
În fapt, s-a reţinut că la data de 11.03.2014, la ora 13.48, în mun.
O., F.L.-I., şeful Formaţiunii rutiere din cadrul Poliţiei Mun. Orşova, la
instigarea inculpatei S.C., a accesat baza de date pentru evidenţa
persoanelor, cu privire la V.M.-L. La ora 13.57, în aceeaşi zi de
11.03.2014, F.I. a verificat aceeaşi persoană şi în baza de date de
evidenţă auto, constatând astfel că deţinea permis de conducere şi că
nu avea autoturism înregistrat pe numele ei. Informaţiile pe care F.I.
le-a obţinut, fără legătură cu legala îndeplinire a atribuţiilor de
serviciu, le-a furnizat în aceeaşi zi doamnei S.C., săvârşind
infracţiunea de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.
Infracţiunea a fost comisă în legătură cu interesul doamnei S.S.-C.,
fiica inculpatei, de aflare informaţii nedestinate publicului despre
concubina din acea perioadă a domnului C. P.-S. Dialogurile dintre
S.C. şi fiica sa, S.S.-C., au relevat că aceasta din urmă a derulat
relaţii de concubinaj cu domnul C.P.–S., fiica inculpatei fiind
preocupată de procurarea unor date despre rivala sa.
Cu ajutorul subofiţerului de poliţie F.L.-I., inculpata S.C. a obţinut
informaţii complete cu privire la concubina din acea perioadă a
domnului C.P.-S., în interesul înştiinţării fiicei sale despre iubita de
atunci a fostului ei concubin şi pentru analizarea comparativă a
calităţilor fizice, vârstei, profesiei şi locuinţei acesteia cu cele ale fiicei
sale, precum şi pentru stabilirea dacă aceeaşi persoană deţine permis
de conducere şi are în proprietate autoturism. Scopul obţinerii acestor
informaţii a fost personal, fără legătură cu menirea accesării bazelor
de date puse la dispoziţia organelor cu atribuţii în prevenirea şi
combaterea infracţiunilor. Urmare aflării, prin accesarea nelegală a
bazei de date de către F.I., a datelor complete despre prietena de
atunci a fostului concubin al doamnei S.S.-C., aceasta şi mama ei au
obţinut foloase nepatrimoniale necuvenite ce au constat în
beneficierea de informaţii nedestinate publicităţii, strict în scopuri
personale cadrate de foste sau actuale relaţii de concubinaj, pentru
efectuarea unor comparaţii şi însuşirea sentimentului de superioritate
a fiicei inculpatei faţă de persoana la care s-au referit aceste date.
Faţă de acestea, s-a reţinut comiterea infracţiunii de folosire de
informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, prev. de art. 12 lit. b din
Legea nr. 78/2000, comisă de F.L.-I., la data de 11.03.2014, la
instigarea inculpatei S.C. În sarcina inculpatei S.C., referitor la
această formă de ilicit penal, s-a reţinut instigare la infracţiunea de
folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, prev. de art. 47
C.p. rap. la art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000.
Instanţa a reţinut că pentru a fi în prezenţa infracţiunii prevăzute de
art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 este necesar, din punct de vedere
obiectiv, să existe: o acţiune de folosire (transmitere, predare,
comunicarea altei persoane) a unor informaţii; informaţiile folosite să
nu fie destinate publicităţii; acţiunea de folosire a informaţiilor
nedestinate publicităţii să aibă ca scop obţinerea pentru sine sau
pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Din punct de
vedere subiectiv infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă, adică
autorul faptei doreşte să obţină banii, bunurile sau foloasele
necuvenite.
Potrivit literaturii şi practicii judiciare, prin „foloase” se înţeleg orice
fel de avantaje patrimoniale (comisioane, împrumuturi, amânarea
plăţii unei datorii, folosinţa gratuită a unei locuinţe, prestaţii de
servicii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu), dar şi
avantaje nepatrimoniale (acordarea unui titlu sau a unui grad
distincţii onorifice). (În acest sens, S. Kahane Infracţiunii de serviciu
sau în legătură cu serviciul, Explicaţii Teoretice şi Practice ale Codului
Penal Român, s.p. nr. 336 din 2 martie 2012 pronunţată de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 3948/1/2008).
Există, însă, în literatura de specialitate şi opinia potrivit căreia
foloasele nu pot fi decât patrimoniale, iar atunci când au caracter
nepatrimonial fac eventual obiectul infracţiunii de abuz în serviciu. (În
acest sens, Avram Filipaş, Drept penal român – Partea specială, Ed.
Universul Juridic, pag. 447-449)
Analizând faptele descrise în cuprinsul actului de sesizare prin prisma
elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. b din
Legea 78/2000 instanţa reţine că în ziua de 11.03.2014, inculpatul
F.I., la cererea inculpatei S.C., a accesat baza de date pentru
evidenţa persoanelor cu privire la V.M.L. şi a efectuat verificări în
baza de date auto constatând că aceasta deţine permis de conducere,
dar nu figurează ca fiind proprietara unui autoturism iar informaţiile
obţinute, incluzând şi fotografia persoanei menţionate, le-a pus la
dispoziţia inculpatei S.C.
Potrivit actului de sesizare a instanţei, inculpata S.C. a obţinut, astfel,
foloase necuvenite, care au constat în posibilitatea analizării
comparative „a calităţilor fizice, vârstei, profesiei şi locuinţei” numitei
V.M.L. cu ale fiicei sale, S.S. şi în „însuşirea sentimentului de
superioritate a fiicei inculpatei faţă de persoana la care s-au referit
aceste date”.
Având în vedere cele expuse mai sus cu privire la noţiunea de
„foloase” instanţa apreciază că, deşi au fost încălcate dispoziţiile Legii
677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal, dispoziţii
care permit folosirea datelor cu caracter personal, fără
consimţământul persoanei titulare, doar în condiţii strict şi limitativ
prevăzute de lege, avantajul de care se susţine că a beneficiat
inculpata S.C. nu constituie nici măcar un folos nepatrimonial şi că,
prin urmare în sarcina celor doi inculpaţi nu poate fi reţinută
infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000, în
calitate de autor, respectiv instigator.
Ar fi absurd să se reţină că cei doi inculpaţi au săvârşit infracţiunea
menţionată în baza unei concluzii şi a unui raţionament care aparţin
procurorului de caz şi care nu se reflectă în probele administrate,
probe din care rezultă, fără echivoc, inclusiv faptul că inculpata S.C. a
fost obiectivă în aprecierea calităţilor fizice ale numitei V.L., afirmând
într-o convorbire cu fiica sa, în ziua de 11.03.2014 că „e frumoasă”.
Nu lipsită de relevanţă sub aspectul vinovăţiei cu care cei doi inculpaţi
au acţionat este şi împrejurarea că inculpata S.C. era deţinătoarea
unui certificat ORNISS care îi permitea accesul la informaţii clasificate,
nivelul „Strict secret” şi cu atât mai mult avea acces la informaţii
privind date cu caracter personal. De altfel, în declaraţia dată în faţa
instanţei de judecată, inculpata a recunoscut că avea acces la
informaţiile solicitate, dar nu ştia să acceseze sistemul respectiv şi de
aceea a apelat la inculpatul F.I.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. 5
C.p.p. şi art. 16 lit. b C.p.p. inculpata S.C. a fost achitată pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 47 C.p. rap. la art. 12 lit. b
din Legea 78/2000, iar inculpatul F.L.I. a fost achitat pentru
săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. b din Legea 78/2000
reţinându-se că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Jurisprudenta 1
id_institutie 54
Institutie Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia penala

S-ar putea să vă placă și