RADIO - IMAGISTICA CARDIACA SI VASCULARA

CATEDRA DE RADIOLOGIE

SDR. VASCULAR :

Sindromul vascular -caracteristici – artere si vene.Desenul pulmonar este dat de

artere.Rfie pt circulatia pulmonara.

1.Caracteristici ale vaselor arteriale pulmonare:

- la radiografie standard arterele pulmonare se vad, iar artera femurala se

vede numai daca are calcefieri.

- au origine din opacitatea mediastinala arcuri costale post VII, VIII

* calibru < spre periferie →mantaua Felix

* contur net, bine delimitat ;

* ramificarea in unghi ascutit ;

* acompaniaza ramificatiile bronsice pana la periferie fiind dispuse in centrul lobulului;

* traiect mai ales vertical ;

* in incidenta de profil, Art. Pulm. In plan mai posterior fata de VP ;

2.Caracteristici ale venelor pulmonare

-venele pulm. patrund in AS la nivelul arcurilor costale posterioare VII, IX si X;

* calibrul mai mic ;

* contur mai imprecis delimitat ;

* diametrul lor creste brusc cand primesc ramificatiile ;

* venele (spre deosebire de artere) se afla in afara lobulului, in septele interlobulare

* traiect mai ales orizontal;

* in profil, convergenta vaselor pulmonare se afla pe un plan mai anterior decat arterele pulm.

3.Modificari la nivelul circulatiei pulmonare

oligemie = scaderea debitului circulator pulmonar ;

hiperemie = cresterea debitului circulator pulmonar ;

hipertensiune pulmonara = cresterea rezinstentelor vasculare in mica circulatie,

hipertensiune pulmonara venoasa(HTVP) - postcapilara

hipertensiune pulmonara arteriala(HTAP) - precapilara

hipertensiune globala (mixta)

a) Hipertensiunea pulmonara arteriala(HTAP):

- afectarea versantului precapilar,

-cresterea rezistentelor vasculare la nivel arteriolar,

- gradient de presiune crescut intre sectorul arterial si cel capilar al circulatiei pulmonare.

Clasificare HTAP:

1.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr.I- egalizarea vascularizatiei pulmonare

2.Hipertensiunea venoasa pulmonara gr. II - aspect de inversare a vascularizatiei

3. HTPV gr. III- edem pulmonar interstitial si aparitia benzilor Kerley de tip A, la nivel
parahilar, de tip B bazal, de tip C infrahilar si D in zonele pulmonare anterioare.
Edem pulmonar acut=Hipertensiunea pulmonara globala Radiologic = suprapunerea
semnelor de hipertensiune pulmonara arteriala cu cele de hipertensiune pulmonara venoasa.

Metode de investigatie ale aparatului cardio-vascular:

I.Metode conventionale:

- radiografia PA, TS, OAS, OAD

- radioscopia

II.Metode imagistice :

- ecocardiografia, (ETE, ecografia)

- cateterismul cardiac

- angiografia, coronarografia

- CT multislice

- IRM

- scintigrafia cardiaca;

- SPECT, PET*

III.Metode rar folosite sau abandonate :

- manevra Valsalva

- manevra Müller

- esofagul baritat

- kimografia
Metode – iradiante

Metode – iradiante / neiradiante

Metode – neiradiante -ecografia

Metode / Imagistica- CT

Metode/ Imagistica sectionala

Metode / coronarografie

Metode /

Scintigrafia cardiaca – perfuzie miocardica

IV.Anatomie radio-imagistica cardio-vasculara

a)Imaginea radiologica toracica normala PA,TS,OAS,OAD

Citirea se face Dr, Stg si de Sus in jos si avem MARGINILE CORDULUI :

1. DREAPTA-SUS IN JOS- avem imaginea superioara a marginii drepte, care este data
de vena cava superioara(VCS).
2. ARTERA INFERIOARA este data de atriu drept(AD)
3. STANGA avem -butonul aortic la 1,5-2cmcm de clavicula

-golful inimii cu trunchiul arterei pulmonare

stangi

- urechiusa atriului stang(AS) cu aspect

concav, scobit.

4. ARTERA INFERIOARA STANGA este data de ventricolul stang(VS)

5. Aorta- dilatata se vede butonul aortic.
6. AP
7. AS pe radiografie normala se vede numai urechiusa.
8. VS
9. Triunghiul aortei- AS este in contact cu bronsia stg.

10.Fereastra pulmonarei
Pe imagine radiologica PA- cordul apare ca un sabot=varful inimii este ridicat de diafragm.

PATOLOGIA DILATARII CORDULUI→Indicele cardio-toracic(ICT) are

dimensiuni maxime pt ca creste T 1si T2.

b)INDICELE CARDIO-TORACIC(ICT)se calculeaza in functie de:

T1+T2 = diametrul transvers cardiac

DT = diametrul transvers thoracic

ICT=DTC/DT

VALOARE NORMALA=0.48

POSIBILE INTREBARI:

1.De cine este dat indicele toracic?

2. Care sunt marginile cordului?

Anatomie radiologica TS

Aprecierea maririi( dilatarii) cavitatilor cardiace

• Gradul I - usor marit

• Gradul II -marit

• Gradul III -mult marit

a)Gradele de marire ale atrilor:

a1)ATRIU stang / conturul drept inferior PA.AS pe radiografie normala se vede numai
urechiusa.

AS este in contact cu bronsia stg. care in dilatare

→cresterea unghiului de bifurcatie a traheei( are aspect liniar).
a. Gradul I – dublu contur concentric

b. Gradul II – dublu contur excentric

c. Gradul III – arc inferior, AS nu ajunge la diafragm

Marirea AS- Radiografie PosteroAnterioara:

– conturul inferior drept al inimii

– urechiusa stanga

– diametrul transvers

– orizontalizarea bronhiei stg.

– unghiul bifurcatiei traheei > 75 0

– Incarcarea vascularizatiei pulm.

Marirea AS -Radiografie PA→ AS gradul I

→ AS Gradul II

→AS Gradul III

a2) ATRIU DREPT:

a. PA - bombarea arcului inferior drept, cu contur inferior drept

b. OAS - bombarea arcului antero-superior marirea VS – PA

b) DILATAREA(MARIREA) VENTRICULILOR:
b1)Marirea VS- in PA→arc inferior stang bombat > ½ diafragm

A. predominanta dilatatiei B. predominanta hipertrofiei

Marirea VS in PA- Dg. pozitiv (calitativ) :

– PA

– TS

– OAS
Dg. de severitate (cantitativ) :

– TS (mariri incipiente, mici)

– OAS

b2)marirea VD

PA – ridica apexul, “coeur en sabot”, bombarea TAP

LL - ocuparea spatiului retrosternal pana la disparitia lui

OAS – reducerea spatiului retrosternal

OAD – conul pulmonarei si VD bombeaza anterior

c) Aorta-Masurarea arterei pulmonare in PA – arcul II 2/3 sup

Valori normale ale indicelui Arterio-bronsic (Woytowicz):

= <16 mm

= <15 mm
Valvulopatii

–Metode:

Radiografia

Radioscopia/ fluoroscopia

Ecografia transtoracica

ETE

Cateterism cardiac

IRM

CT

1.Stenoza mitrala= micsorarea orificiului mitral(ingustarea lumenului).

- etiologie : boala reumatica, cauze obstructive AV ( tromb, tumora, mixom)

- M:F = 1:8

- patogeneza: dilatare AS+Modificari radio-imagistice corelate

hipertensiune venoasa pulmonara

hipertensiune pulmonara mixta

hipertrofie VD

insuficienta tricuspidiana

insufucienta cardiaca dreapta

- marire AS + urechiusa - incarcarea circulatiei pulmonare

2. Insuficienta mitrala= incontinenta valvei mitrale
- organica – leziuni – reumatice, degenerative, infectioase, ischemice, congenitale,
traumatice

- functionala – secundar dilatarii VS

3. Insuficienta aortica= inchidere incompleta a valvulelor sigmoide aortice in

diastola

- patogeneza : hipertrofiere si dilatare a VS

- marirea VS ( PA si OAS) Ecocord: + regurgitare

- largirea AO, buton Ao proeminent

- arc mijlociu concav

4.Stenoza aortica = micsorarea orificiului aortic

- patogeneza : cantitate mica de sange in sistola in aorta incipient → hipertrofie Vs,apoi

dilatare V cresterea presiunii jetului VS- Ao dilatatie.
Aspectul cordului in afectiunile miocardice poststenotica.

= afectare a miocardului de origine ischemica, dismetabolica

- marire globala a cordului, toate cavitatile

- modificarea formei cordului- “ culcat pe diafragm”

- imobilitatea formei cordului in manevre speciale

- pulsatii cardiace prezente, dar mici

- semne ale afectiunii de baza ; HTA, ATS +/- semne de insuficienta cardiaca

CORDUL IN PERICARDITE:= afectare a pericardului : colectie→ ingrosare

fibroasa→ingrosare calcara→ingrosare tumorala.

- modificarea dimensiunilor cordului - mare ( colectie - tumora)

- mica (peric . constrictiva)

- modificarea formei cordului – disparitia arcurilor cardiace

- imobilitatea formei cordului in manevre speciale

- pulsatii cardiace absente / reduse

- semne ale afectiunii de baza

- +/- semne de insuficienta cardiaca miocardice

Pericardite exudative- cu lichid →cordul este rotund ca o minge, cu opacitate omogena,

unghiurile frenice sunt ascutite, circulatia pulmonara este redusa.→ECOCORD

Pericardita Miocardita
Pericardita cronica-Constrictiva = Cordul Panter imagine radiografica- cord globulos cu
contur opac.

- simfiza foitelor pericardice cu calcifieri si fibroza determina pulsatii cu amplitudine mica ,

impiedica diastola,determina staza anterograda.

Calcifieri pericardice- Ca+fibrina

ALTE INVESTIGATII:

ECOGRAFIE- se evidentiaza CA.

CT- sunt structuri hiperdense

RMN- zonele de Ca NU AU SEMNAL.

Malformatii congenitale cardiace /copii = tehnici neinvazive !!!+ imagini Canal atrio-
ventricular com IRM si Persistenta de canal arterial –CT

Examinarea radio-imagistica a arterelor si venelor

Metode de investigatie vasculara-Arteriografia

1.Timpi circulatori:

TIMP ARTERIAL- la injectarea substantei

TIMP ARTERIOLAR+TIMP PARENCHIMATOS (CAPILAR) in spalarea substantei

TIMP VENOS (FLEBOGRAFIC)- in parenchim

Timpul arterial-opacifierea trunchiului arterei explorate si ramurilor principale.

- durata (cateva sec.) este variabila, depinde de mai multi factori:

- artera propriu-zisa (sediu, calibru,..)

- cantitatea de produs de contrast injectat

- debitul de injectare

-arterele au : - un traiect variabil, precizat de anatomie

- tonalitate omogena

- margini nete, liniare, aproape paralele

- diminuare brusca de calibru la emisia colaterale

Timpul flebografic-rezulta din drenajul prin vene a sangelui opacifiat.

- deseori greu de evidentiat datorata dilutiei mari

- uneori se confunda sau coexista cu timpul parenchimatos,

datorita fenomenului de retentie a substantei de contrast

metoda ideala de examinare a acestui timp circulator este angiografia cu

substractie digitala

Patologie arteriala

1.Obliterare acuta

ETIOLOGIE :

• embolii arteriale

• tromboza acuta

• disectia peretelui arterial(traumatic sau spontan)

• compresiunea externa

• spasmul arterial (traumatism, iatrogen, droguri)

• modificari hemodinamice

• anevrismul sau plagile ulcerate ale arterelor mari

2.Arteriopatia aterosclerotica= ateroame parietale arteriale, determinand stenoze, obliterari
arteriale;

= clinic: claudicatie intermitenta, durere, paloarea teg., ulceratii, necroze, lipsa pulsului

-frecventa mare in a doua jumatate a vietii

- intereseaza in general toate arterele, cu predominenta aorta, marile vase si arterele

membrelor inferioare

Caracterele radiologice ale vaselor aterosclerotice:

• neregularitati parietale

• frecventa mare a stenozelor

• obstructii vasculare (tromboze)

• circulatie colaterala in general bine dezvoltata

• dilatari poststenotice sau anevrismale (aorta)

• calcifieri in peretele arterial

Ateroscleroza – ecografie+ imagini -Placa aterom- stenoza, Placa aterom- stenoza,Stenoza

doppler +pulsat.

- la placile de aterom nu ajunge substanta de contrast.

Ateroscleroza / CT

Arteriopatii / Trombangeita obliteranta (b.Buerger)

– Mai rara decat ateroscleroza

– Intereseaza barbati, fumatori

 – Apare la varsta tanara

– Intereseaza vasele mici terminale

– Prognostic rau

Caracterele radiologice ale vaselor:

• Artere cu calibru regulat diminuat in diametru

• Aspect spiralat

• Tromboze etajate pe arterele mici

• Circulatie colaterala saraca

Boli arteriale congenitale:

Coarctatia -stenoza a Ao toracice – ingustarea aortei ce a determinat o regiune istmica.

- asociere cu alte malformatii (ex sdr. Turner)

- la adult dezvoltarea circulatiei colaterale

Metode investigatie:

Ecografie

Angiografie

Cateterism

IRM, CT
Afectiunile aortei

1.Anevrismul Ao= Crestera, dilatarea calibrului vascular venos sacciform sau fusiform.

AA ascendenta

AA descendenta

- etiologie: congenital, micotic, ATS, sifilis, necroza chistica a mediei, inflamatii, HTA)

- complicatii > disectia / ruptura- urgenta

- adevarat / pseudoanevrism- urgenta

- M:F = 3:1 (Ao toracica), 5:1 (abdominala)

- varsta > 60 ani

+ imagine -Anevrism de aorta abdominala trombozat

2.Disectia aortei= fisura in peretele aortei.

Clasificare Stanford:

Disectia aortei-tip A, I – urgenta chirurgicala

Disectie aorta - tip B

Tehnici de investigatie:

Ecografia transtoracica si abdominala

Ecografia transesofagiana

CT

IRM

Angiografia

+ imagini

Stenoza- ingustarea lumenului.

Obstructie- inghiderea lumenului.

Dilatari in vase-anevrism.

Disectie- fisura in perete.

Metode de explorare a sistemului venos

Ecografia 2D, Doppler, pulsat

CT

IRM

Flebografia

Patologie venoasa-VARICE,OBSTRUCTII VENOASE, COMPRESIUNI EXTRINSECI

VARICE- dilatari ale venelor care devin mai groase, sinoase

etiologie: - congenitale- dobindite, obstacol in amonte

- se observa in general la membrele inferioare, dar pot exista la toate nivelele.