Ingrijirea Pacientului Cu Litiaz Renala PDF

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALA
Ministerul Educaţiei,Cercetării,Tineretului si Sportului

Şcoala Postliceală Sanitară CHRISTIANA
Timişoara, Timiş
PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII POSTLICEALE
Calificarea profesională: asistent medical generalist
Coordonator:
Asistent MIHAELA DAVID
Absolvent:
TOTH VIOLETA MARIANA
August 2012
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU LITIAZĂ RENALA
Motto: Învinge greutăţile profesiunii tale,

Stăpâneşte supărarea şi nerăbdarea ta
Gândeşte-te că cel suferind este:
dezarmat, fără putere şi are nevoie de ajutorul şi îngrijirea ta

CUPRINS
MOTTO
ARGUMENT
CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN NURSING-----------------------------------------------------5
1. Teoretizarea noţiunilor de nursing-----------------------------------------------------------------------5
 Definiţia nursingului şi a conceptului elaborat de Virginia Henderson----------------------------5
 Codul pentru asistente medicale------------------------------------------------------------------------7
 Rolul si funcţiile asistentei medicale dupa Virginia Henderson------------------------------------7
2. Nevoile fundamentale ale fiinţei umane----------------------------------------------------------------8
CAPITOLUL II. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RENAL---------------------9
 Noţiuni de anatomie---------------------------------------------------------------------------------------9
 Funcţiile rinichiului--------------------------------------------------------------------------------------11
 Căile urinare----------------------------------------------------------------------------------------------12
CAPITOLUL III. LITIAZA RENALĂ -DESCRIEREA AFECŢIUNII-------------------------13
 Definiţie---------------------------------------------------------------------------------------------------13
 Cauze------------------------------------------------------------------------------------------------------13
 Simptomatologie. Diagnostic clinic-------------------------------------------------------------------16
 Examinări paraclinice-----------------------------------------------------------------------------------18
 Diagnostic diferenţial-----------------------------------------------------------------------------------19
 Tratament-------------------------------------------------------------------------------------------------20
 Evoluţie şi complicaţii----------------------------------------------------------------------------------23
 Profilaxie Prognostic------------------------------------------------------------------------------------25
CAPITOLUL IV. EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE---------------------------------------------26
 Rolul asistentului medical in efectuarea actelor medicale.-----------------------------------------27
 Rolul asistentului medical în efectuarea actelor medicale de investigaţie si de tratament-----27
 Pregătirea preoperatorie---------------------------------------------------------------------------------31
 Îngrijirile postoperatorii---------------------------------------------------------------------------------35
CAPITOLUL V. ELABORAREA PLANULUI DE ÎNGRIJIRE---------------------------------38
CAZUL I -----------------------------------------------------------------------------------------------------39
 1.Culegerea datelor--------------------------------------------------------------------------------------40
 2.Identificarea problemelor-----------------------------------------------------------------------------44
 3.Planificarea îngrijirilor--------------------------------------------------------------------------------47
 4.Aplicarea în practică----------------------------------------------------------------------------------49
 5.Evaluarea finală----------------------------------------------------------------------------------------63
CAZUL II-----------------------------------------------------------------------------------------------------64
 5.Evaluarea finală----------------------------------------------------------------------------------------86
CAZUL III----------------------------------------------------------------------------------------------------87
 5.Evaluarea finală--------------------------------------------------------------------------------------107
CONCLUZII -----------------------------------------------------------------------------------------------108
BIBLIOGRAFIE
MOTIVATIA
Litiaza urinara, cunoscuta mai frecvent sub numele de “pietre la rinichi” este o
afectiune
cunoscuta inca din antichitate.Riches raportand existenta unui calcul vezical la o
mumie egipteana din anul 4800.i.e.n, Tratamentul litiazei urinare constituind o
preocupare continua a urologilor””acelor timpuri mergand de la tratamente
naturiste(GALENUS)pana la tratament chirurgical(HIPOCRATE practicand probabil
prima interventie chirurgicala urologica de tip litiazic)
Explicatia pentru care acest tip de patologie a fost descoperita si tratata atat de
rapid este simpl durerea care insoteste litiaza renala (colica renala) este intr-atat de
mare incat un tratament care sa o indeparteze era absolut necesara
Chiar daca medicina a evoluat considerabil pana in zilele noastre, litiaza urinara a
ramas in continuare una dintre cele mai frecvente boli, chiar mai mult, incidenta sa
este in crestere in Europa, America de Nord si Japonia, frecventa care poate fi pusa
cel mai probabil pe seama alimentatiei si a duritatii apei.
Promovarea si mentinerea sanatatii cat si prevenirea imbolnavirilor sunt obiective
importante in actualul sistem de sanatate.
Medicina zilelor noastre are un caracter profund profilactic, iar de la dreptul de
sanatate s-a ajuns la datoria de a pastra sanatatea.
Dar existenta omului nu poate fi conceputa fara boli, de aceea preocuparea pentru
ingrijirea pacientului a fost si ramane unul dintre telurile umanitare ale medicinei.
Dintre bolile frecvent intalnite se inscrie si LITIAZA RENALA.
Am ales ca tema Ingrijirea pacientului cu Litiaza Renala, datorita faptului ca si eu
am suferit de aceasta boala, pe care am tratat-o medicamentos.
Aparand la toate varstele, are de regula un diagnostic cu atat mai sever cu cat se
instaleaza la o varsta mai timpurie.
Consecintele si rapiditatea instalarii complicatiilor, precum si tendinta la recidive
m-a ajutat sa inteleg mai bie aceasta boala, fapt pentru care Litiaza Renala m-i s-a
parut potrivita ca subiect al acestei lucrari.
Folosind o bogata bibliografie de specialitate si insusindu-mi notiuni de nursing din
acdrul orelor la care am participat la scoala, voi incerca sa subliniez importanta
acestei afectiuni.
.
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE IN NURSING
1. TEORETIZAREA NOŢIUNILOR DE NURSING
DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE

VIRGINIA HENDERSON
 Cine este Virginia Henderson?

V. Henderson este o infirmieră americană, profesor universitar. Ea a lucrat timp de 5 ani cu
renumitul profesor Leoninos, renumit sociolog si antropolog. În anul 1955, prin înfiinţarea
unor societăţi americane de infirmiere bazate pe cotizaţii, se lansează o teorie de ajutor
infirmier de tendinţă existenţială, prilej cu care teoriile Virginiei Henderson devin
cunoscute în America.
 Ce este nursingul?
“Sa ajuti individul,fie acesta bolnav sau sanatos,sa-si afle calea spre sanatate sau
recuperare,sa ajuti individul,fie bolnav sau sanatos,sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a
promova sanatatea sau recuperarea,cu conditia ca acesta sa aibe taria,vointa sau
cunoasterea,necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de
grija singur cat mai curand posibil”
 Concepţia sa intelectuală este:

Individul este unic, conştient de persoana sa şi caută în mod continuu o semnificaţie a vieţii
sale.
 Concepţia sa despre om:

Existenţa omului are nevoi fundamentale, universale şi individuale variabile, care îl satisfac
pe el, dacă el se poate mişca singur. Atunci el este independent.
 Concepţia sa despre sănătate:

Sănătatea este o stare in care necesitatiile sunt satisfacute in mod autonom,nu se limiteaza
la absenta bolii.
 Conceptia sa despre boala:

Boala este ruperea echilibrului,armoniei,un semnal de alarma tradus prin suferinta
fizica,psihica,o dificultate sau o inadaptare la o situatie noua,provizorie sau definitiva
 Concepţia sa despre îngrijirea “infirmieră”:

Îngrijirea “infirmieră” duce până la capăt sau are drept scop ajutorarea individului
bolnav sau sănătos, pentru a se strădui să se desăvârşească pe sine, dacă el are forţa
necesară, voinţa, dacă are cunoştinţele necesare îndeplinirii acestei funcţii, pentru a-l ajuta
să recunoască independenţa sa în cel mai scurt timp posibil, şi aceasta bineânţeles cu
asentimentul pacientului.
În rezumat, se poate spune că V. Henderson concepe îngrijirile infirmiere ca
răspuns la o nevoie exprimată sau neexprimată de pacient. Prin nevoie se înţelege un
sentiment de lipsă, de insatisfacţie, legat de o necesitate fiziologică necontrolată. O nevoie
are întotdeauna o dimensiune biologică, fiziologică, psohologică şi socială.
 Conceptul V. Henderson
Asistenta generalistă este conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, este vederea pentru cel
orbit de curând, este braţul pentru cel căruia i-a fost amputat, este dragostea de viaţă pentru
cel ce a încercat să se sinucidă, conştiinţa şi înţelegerea, încrederea pentru tânăra mamă.
Asistenta medicală a fost denumită “mama profesională”. Ea este o mamă ce
acţionează conform nevoilor copilului şi trebuie adeseori să îndeplinească sarcini cât mai
diverse şi cât mai insolite.
Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă
să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.
Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât bolnavul să-şi
recâştige independenţa cât mai repede posibil.
Deci nursingul presupune: a trata, a ingriji si a gestiona distribuirea ingrijirilor
acordate bolnavului.
 Scopul şi evaluarea aplicării conceptului V. Henderson
Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale îngrijirii
bolnavului, pe baza cărora asitenta medicală generalistă realizează un plan de îngrijire,
bazat pe o bună cunoaştere metodologică a pacientului şi a familiei; pacientul este
recunoscut ca participant activ în aceasta intervenţie, ceea ce îl încurajează şi-i motivează
dorinţa de autonomie.
Planul de a-l ajuta pe pacient este influenţat de vârstă, temperament, statutul social şi
cultural, capacitatea fízică şi intelectuală, de stări patologice şi sindroame ca: şocul, febra,
infecţia, deshidratarea şi depresia.
Crearea unui plan scris de către asistentă, asigură unitatea în continuarea îngrijirilor;
în orice caz este vorba de modificarea în funcţie de nevoile pacientului pe minute, zile sau
săptămâni.
Evaluarea nevoilor bolnavului solicită, între alte calităţi, sensibilitatea, sentimente

profunde şi o judecată corectă din partea asistentei care acordă îngrijiri bolnavilor, pentru a
asculta, observa, cunoaşte; asistenta trebuie să evalueze nevoile sale şi să stabilească
relaţiile interumane esenţiale pentru a acorda îngrijiri eficiente.
Aplicarea corectă în practică a unui plan de îngrijiri, duce la restabilirea
independenţei pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaugă şi a
patra dimensiune, cea morală şi spirituală.
“Omul trebuie sa aibă un ideal pentru care şi prin care să trăiască, să caute un sens
în viaţă, un rol superior sau numai simpla supravieţuire sau existenţă”.
Aceasta nouă dimensiune a sănătăţii sale este considerată actualmente de o
importanţă centrală în desăvârşirea personalităţii umane şi a sănătăţii, deoarece a concepe
sănătatea fizică fără componenta etică, presupune dezumanizarea omului
CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE

 Promovarea sanatatii
 Prevenirea imbolnaviriilor
 Restabilirea sanatatii
 Inlaturarea suferintei
ROLUL ŞI FUNCŢIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA

HENDERSON
Rolul asistentei medicale constă în ;

 A ajuta persoana sanatoasa sau bolnava,sa-si mentina sau recastige sanatatea(sau sa-l
asiste in ultimele sale clipe)prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi indeplinit
singur,daca ar fi avut forta,vointa sau cunostintele necesare
Funcţiile asistentei medicale:

 funcţia de natura independentă
 funcţia de natura dependentă
 funcţia de natura interdependentă
 funcţia profesională
 funcţia educativă
 funcţia economică
 funcţia de cercetare
2.NEVOILE
Cele 14 nevoiFUNDAMENTALE
fundamentale statuate înALE FIINŢEI UMANE
acest concept sunt următoarele:
1 A respira si a avea o buna rculatie
2 A bea si a manca
3 A elimina
4 A se misca si a avea o buna postura
5 A dormi si a se odihni
6 Ase imbraca si a se dezbraca
7.A-si mentine temperatura corpului in

limite normale
8.A-şi îngriji şi proteja tegumentele
9.A evita pericolele
10.A comunica
11.A-şi practica religia
12. A fi preocupat in vederea realizarii

profesionale
13.A se recreea
14.A învăţa cum sa-si pastreze

sanatatea
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR
NOŢIUNI DE ANATOMIE
. *Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din căile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra.
*Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt situati
de o parte si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celulo-
adipos si invelit cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala.
*Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul superior
si altul inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena
renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala.
*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang..
*Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si
dedesuptul lor de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale.
*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi
resimtite lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa
abdominala si de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca
simptomatologie toracica
Unitatea anatomica si fiziologică a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din

GLOMERUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar)
Nr nefronilor din cei doi rinichi se evalueaza la 2 milioane.
Glomerurul este primul element al nefronului si este aclatuit dintr-un ghem de
capilare care rezulta din ramificatiile unei arteriole aferente,provenita din artera
renala.Capilarele se reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din
nou in jurul primei portiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal
lung de 50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman,tubul contort
proximal,ansa Henle,tubul contort distal si tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit din
doua foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de
corpuscul Malpighi.
Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in
papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet.
Legatura bazinetelor cu vezica urinara –organ dotat cu o musculature puternica si
situate in pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere.
Traiectul abdomino-pelvian al ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de
catre fibroame,chisturi ovariene sau canceroase recto-sigmoidiene
Uretera –canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox
5cm,spre deosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde
posibilitatea compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet
asupra intregului arbore urinar.
NOŢIUNI DE FIZIOLOGIE
Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia
principală constă în formarea urinei..
FUNCŢIILE RINICHIULUI
:1 Funcţia de formare a urinei:
Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se
datoreaza unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si
secretie la nivelul tubilor
Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva150l urina primitive in
24h,din filtrarea a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara
proteine,lipide si elemente figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti
electrolitii sangelui.
In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerural,se formeaza urina definitive
La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante
utile si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt
eliminate prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele
fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor in
urina facandu-se imediat ce apar in sange.
Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in intregime,sarurile si clorura de
sodium in proportie veriabila de 98%.
Substantele toxice nu sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica:uree33%,75%acid
uric
2 Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic
El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in
echilibrul acido-bazic
Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim:]eritropoieziei medulare;
3 Funcţia de epuraţie sanguină
Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.
CĂILE URINARE
Ureterul
Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând
retroperitoneal de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25
cm. Ajung în pelvis de unde se varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre
longitudinale, la exterior şi circulare la interior, graţie cărora execută mişcări ondulatorii
caracteristice (peristaltice) care fac ca urina să se întoarcă în vezică. Pe faţa inferioară
uretrele au o mucoasă, şi pe cea externă un înveliş conjuctiv.
Vezica urinară
Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu mari
posibilităţi de destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată dintr-un strat
longitudinal extern şi actul longitudinal intern.
Uretra
Este un canal musculo- membranos care diferă în raport cu sexul.
La bărbat există un canal comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar. Are patru
porţiuni intraparietală, prostatică (3 cm), membranoasă (prin diafragma urogenitală) şi
spongioasă sau pelviană.
La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi posterior de
el, are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente. Are
două porţiuni: intrapelviană şi perineală, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.
CAPITOLUL II
LITIAZA RENALĂ -DESCRIEREA AFECŢIUNII
DEFINIŢIE
Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale,

organice şi de cele mai multe ori mixte) ,în bazinet şi de-a lungul căilor urinare
(începând cu tubul urinifer si terminând cu uretra),în urma precipitarii substanţelor
care în mod normal,se găsesc dizolvate în urină.
CAUZE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si alte
substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata determina
tipul de calcul care se formeaza. Cei mai multi calculi renali sunt formati din calciu si apar
atunci cand nivelul acestuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC
Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru

aparitia calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala:
*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa),

duce la diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.
*Unele medicamente – diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a

calculilor renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil.
Prin urmare, persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte
de luarea medicamentelor.
*Consumul insuficient de fructe si legume – consumul de fructe si legume este
asociat cu un risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un
inhibitor al cristalizarii sarurilor in caile urinare.
*Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor
deoarece determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si
diminuarea nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de
origine animala sunt cel mai frecvent incriminate.
*Acitivitate limitata sau sedentarism – duce la pierderea treptata a masei osoase,
deci la eliberarea calciului din oase.
*Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente.
*Alimentatie bogata in oxalati – determina cresterea nivelului de oxalati din urina.
Aceasta substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par sa
creasca in mod semnificativ nivelul din urina – spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata,
taratele de grau, migdalele, arahidele si capsunele.
*Luarea suplimentelor de vitamina D –este indicata consultarea medicului inainte
de a lua suplimente de vitamina D.
*Factori anatomici: congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei;
*Factori bacteriologici: există unii germeni care secretă urează generatoare de
amoniac,
favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.
*Factori metabolici: guta, avitaminoze
CLASIFICARE CALCULILOR RENALI
a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup

caliceeal(superior,mijlociu,inferior)
Cauzele impsibilitatii eliminarii acestor calculi pot fi:
-megacalicoza
-stenoza tijei caliceale de cauza *intrinseca(infectii specifice sau nespecifice
* extrinseca(vas aberrant ce incruciseaza tija calicială)
b) Calculi bazinetali(pielici) care apar secundar urmatoarelor leziuni:
-megabazinet cu alterarea fluxului urinar
-hidronefroza congenitala de natura intrinseca sau extrinseca
-hidronefroze dobandite prin obstacole intrinseci sau extrinseci,la nivelul
ureterului,jonctiunii pielo-ureterale sau bazinetului.
-reflux vezico-uretero-renal
c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije

caliceale(clasificarea afost descrisa anterior),calculi colariformi evolueaza asymptomatic si
sunt descoperiti intamplator.In general sunt calculi de struvita incadrati in asamblul
litiazelor infectate.
COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI

Calculii contin frecvent fosfat, carbonat, oxalat de calciu si uneori fosfat
amoniaco-magnezian, cum e cazul calculilor coraliformi ce apar in legatura cu o infectie
urinara. Uneori contin acid uric, cistina (rar) sau o alta substanta medicamentoasa.
* Calculii pe baza de calciu – Acest prim grup, care reprezinta 75% – 85% din
cazurile de calculi renali, inglobeaza calculii de oxalat de calciu (cei mai frecventi), fosfat
de calciu sau dintr-un amestec al acestor doua saruri. Mai multi factori contribuie la
cresterea concentratiei de calciu in urina. Printre acestia se numara deshidratarea, aportul
excesiv de vitamina D, unele medicamente (hormonii tiroidieni, diureticele) si unele boli
(cancer, boli renale, hiperparatiroidism). Cresterea concentratiei de oxalati in urina se
datoreaza unei alimentatii bogate in aceasta substanta sau unor factori genetici.
*Calculii de struvita – aceasta categorie reprezinta 10% -15% din cazurile de calculi
renali. Sunt compusi din magneziu si din amoniac si sunt asociati cu infectiile bacteriene
cronice ale cailor urinare. Bacteriile produc enzime ce cresc cantitatea de amoniac din
urina, un factor favorabil formarii cristalelor de struvita. Spre deosebire de celelalte tipuri
de calculi renali, acesti sunt mai frecventi la femei decat la barbati. Deseori, se dezvolta la
persoane care utilizeaza catetere urinare o perioada indelungata de timp.
* Calculii de acid uric – reprezinta 5 - 8% din cazurile de calculi renali. Asa cum
indica numele lor, ei se formeaza datorita unei concentratii anormal de crescute de acid uric
din urina. Acidul uric este un produs al metabolismulu proteinelor. O dieta bogata in
proteine poate antrena un exces de acid uric in urina. Pacientii cu guta sau cei care
efectueaza chimioterapie sunt predispusi la aparitia acestui tip de calculi renali.
*Calculii de cistina – aceasta forma rara afecteaza mai putin de 1% din pacienti.
Calculii sunt compusi din cistina, un aminoacid. In toate cazurile, formarea lor se datoreaza
cistinuriei (excretia unei cantitati excesive de cistina prin rinichi)
SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC
Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor

. Un calcul care se dezvolta în întregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi
bine tolerat si da doar;
 dureri lombare difuze, intermitente,
 infectie urinara cronica asociata cu dureri sau arsuri in timpul
urinarii(disiurie),cresterea nr mictiunii
 uneori hematurie.
Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate uneori chiar
dramatica, al colicii renale .
Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de multe ori dupa eforturi, trepidatii,
alergari.
Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala.
 urina tulbure, urat mirositoare
 greturi si varsaturi
 Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea
urinara, litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza) si deci infectia
urinara, care poate sa duca în timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronica), cu
rinichi scleroatrofic si perinefrita sclerolipomatoasa
Simptomatologie clinica
Litiaza renală se poate manifesta clinic urmatoarele forme:
a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnavii
de gută, infecţiei urinare, imobilităţi la pat, paraplegici.
Anamneza furnizează informaţii despre anumite obiceiuri alimentare, abuz de alimente
bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă roşie, ciocolată) despre mediul de
viaţă al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în antecedente sau eventuale eliminări
anterioare de calculi.
b) durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie

(durere nudă, uneori doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestare
a litiazei renale.
*Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra
obstacolului şi spasmul supraadăugat.
*Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă ca
durere vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi
parte cu iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.
*Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive
(greţuri, vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii, tahicardie).
*Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cu
eliminarea calculilor.
c) infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului
urinar, germenii pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hemetogenă
generând infecţii de diferite tipuri. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale
litiazei şi, de multe ori, reprezintă singura formă de manifestare a acestuia.
DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE
1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente

 varsta-sex
 antecedente heredo-colaterale
 rezidenta geografica
 ocupatia
 volumul zilnic al ingestiei de lichide
 regimul alimentar
 tratamentul medicamentos
 prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente
 structura cristalografica a calculilor analizati ulterior
 prezenta infectiei urinare asociate

2 Examenul clinic obiectiv consta:
a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala(sindrom
Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc de formare
a litiazei vezicale
b)Semne locale:
 -sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale
 -prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil
 -sensibilitatea punctelor ureterale
 -prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei
Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general sunt
diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii
urinare cronice.
EXAMINARI PARACLINICE
 Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi

localizarea lor.
 Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in
special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea diagnosticarea
litiazei renale şi a impactului său asupra rinichiului.
 Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea
calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta.
Examenul consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de
contrast, realizata prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de
tomografia computerizata (CT), dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni
urinare.
 Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru
evaluarea calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu
necesita utilizarea unui produs de contrast. .
 Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii
radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol, impactul
asupra parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice
 Scintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar
ea nu este indispensabilă diagnosticului.
 Sumarul de urină. Se cercetează prezenţa:
*albumine cu apreciere cantitativă;
*glucoză;
*mobilinogen;
*pigmenţi biliari.
*Sedimentul urinei:
*leucocite;
*hematii;
*diferite săruri.
Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4,6-8,8 în funcţie de dietă.
 Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric:
mai puţin de 1500 ml/zi – oligurie mai mult de 1500 ml /zi – poliurie
 Culoarea urinei poate deveni hipercromă, portocalie în ingestie redusă de lichide,
pierderi lichidiene excesive, febră etc.
 Mirosul urinei:
fetid: semnifică infecţii urinare severe;
amoniacal: fetid în infecţii urinare
 Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe
minut, recoltare ce se repetă la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min
 Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea
infecţiei urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă toaletă locală
(genitală), din mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri).
Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi citirea se face după intubare la
termostat 24 h.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu :
 litiaza colecistica
 colecistita acuta
 pancreatita
 discopatia lombara
 spondiloza lombara
 anexita si metroanexita
 chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar
 apendicita
 sindrom ocluziv
b)Din punct de vedere al hematuriei cu:
 traumatisme ale aparatului urinar
 tumori renale
 litiaza vezicala
 infarct renal
 glomerulonefrita
Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descrise
TRATAMENT
În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcţie de:

 vârsta pacientului
 tarele organice asociate
 dimensiunile calculului
 compoziţia chimică a calculului
 gradul de afectare a funţiei renale
 stare rinichiului controlateral
 asocierea complicaţiilor(durere,infecţie urinară,insuficientă renală)
Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in

special daca pacientul consuma lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea
durerilor (acetaminofen), pana la eliminarea calculului.
Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau hemoragii trebuie
pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical.
Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
 Litotripsia(litotritia) extracorporala – interventie ce utilizeaza unde de soc produse

pe piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot fi
eliminate de catre sistemul urinar.
 Nefrolitotomie percutanata – tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare sau
pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaza
prin introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui instrument numit
nefroscop in rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Daca acesta este
prea mare, el poate fi pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice.
 Ureteroscopia – operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere.
Consta in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi
pana la uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate
afecta ureterele.
Tratamentul conservator al litiazei renale implică:

1 Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze
2 Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura lor
chimică
Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica ureterală.
În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându-se
elimina spontan. De asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc de
colica acută, se va aplica mai întâi un tratament medicamentos.
* În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în
primul rând medicaţia antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă.
analgetice: Algocalmin, Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete în
forme mai uşoare: Scobutil, Lizadon; în formele mai grave Fortral intramuscular;
antispastice: papaverina fiole intravenos sau intramuscular foarte lent de obicei în asociere
cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1 mg. Intravenos sau intramuscular.
*Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi.
*Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile
sunt extrem de intense, deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.
* Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece
creşte presiunea intrapielitică care are rol important în producerea durerii.
* Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin
administrarea per oral sau supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine o
dilatare şi o diminuare a perstalticii căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor care
declanşează durerea.
*În această perioadă este indicată cura de diureză care favorizează
migrarea calcului.
Volumul urinar va trebui să depăşească 1,5 l/24h. Pot fi recomandate şi ceaiurile de plante
cu acţiune diuretică, asociate cu indicaţia care reglează dinamica ureterală.
*Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi
aşa zisa ,,scuturare” a pietrei.
* În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria, se va aplica
terapia antibiotică.
*Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică
febrilă prelungită sau complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţii
suplimentare şi tratament adecvat.
* În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi
spasmofilitice uzuale se mai asociază: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dacă nici aşa
durerea nu cedează, se administrează MIALGIN, ATROPINĂ.
*În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile
complicate cu insuficienţă renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.
Tratament profilactic
Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.

Litiaza renală fiind o boală cronică a întregului organism, necesită un tratament de
lungă durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în profilaxia recidivelor, acestea diminuând
de la 40% la 10%.
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei
urmăreşte:
 scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;
 diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;
 creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;
 modificarea pH-ului urinar;
 lupta contra infecţiei.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale, el va
fi continuat întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.
EVOLUTIE SI COMPLICATII
*Evolutia este în general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa
elimine calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de
formare a calculului continua, chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operatii
repetate.
*Unii bolnavi internati în spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungând frecvent
la blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (în acest moment înceteaza
durerea, fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este înselatoare, pentru ca daca persista
circa doua luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).
*Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o
urgenta de prim ordin de diagnostic si tratament.
. * Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare
depinde de eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor.
*Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei,
dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie a
căilor urinare, prezenţa sau absenţa infecţiei şi riscul de recidivă.
*Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin
dureroasă, iar tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
* Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul că
recidivează şi se infectează.
* În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute
şansele de eliminare spontană.
* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă şansele de eliminare sunt
minime.
Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:

 complicaţiile mecanice
 complicaţiile infectioase
 complicaţiile renale.
Complicaţiile mecanice
Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare, care
reprezintă un obstacol incomplet sau complet privind excreţia urinii.
Este posibil ca, uneori, să se instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare
pielocaliceală de volum variabil.
Excluderea funcţională a rinichiului (rinichi mut) are loc în cazul când calculul
produce o obstrucţie totală.
Anurie reprezintă o complicaţie gravă datorită fie unui mecanism reflex, fie unor
leziuni de pielonefrită litiazică pe rinichiul colateral, fie mai rar unei obstrucţii bilaterale.
Complicaţiile infecţioase
Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita
acută sau cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.
Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează:
 pionefroza,
 flegmonul perinefritic
 septicemia.
Complicaţiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială
cronică.
PROFILAXIE
Profilaxia litiazei este foarte simpla:
 regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza,
deci ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) în cantitate de peste 1500 ml/zi,
putându-se ajunge constant la 2 -3 litri/zi
 se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu împiedicarea concentrarii
si deci precipitarii sarurilor.
Regimul alimentar are o mare importanta, în functie de tipul litiazei
Pentru litiaza oxalica
 se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe,
mazarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile
alcoolice;
Pentru litiaza urica
 se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicându-se carnea de purcel,
miel, vitel, vânatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul,
PROGNOSTIC
Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durata

obstrucţiei are o mare importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi sediul
este sus situat, va duce la o distrugere nefrotică ireversibilă.
CAPITOLUL IV
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE
Educaţia pentru sănătate vizează educaţia bolnavului cu litiaza renala, în vederea

profilaxiei recurenţelor şi a complicaţiilor bolilor renale.
Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo şi exogeni de
risc şi “inactivarea lor”.
Asociat cu recurenţa litiazei renale s-au raportat:

 alimentatia:subnutritia si excesul de proteine
 hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata
 temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea
 apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi
calcici
 stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza deshidratrea
,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute
 factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul
mineralelor,hiperparatiroidismul
 factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala
 antecedente personale in litiaza renala
Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata durata vietii sale.
El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte:

 alimentare corecta
 evitarea inhibarii reflexului de mictiune(produce distensia vezicii urinare ,staza urinara
care favorizeaza aparitia calculilor)
 asigurarea unui aport corespunzator de lichide
 evitarea consumului de medicamente cu efect diuretic sau nefrotoxice,fara prescriptie
medicala
 toaleta regiunii perianale pentru a evita patrunderea microorganismelor in tractul urinar
 evitarea aportului excesiv de saruri minerale(alimente,apa minerala)
 cunoasterea factorilor favorizanti in aparitia si evolutia afectiunilor
renale(oboseala,frig,umiditate...)
 evitarea excesului de proteine si sare care suprasolicita functional rinichiul
Boala şi infirmitatea pot fi congenitale, dar cel mai adesea sunt rezultatul unui
regim de viaţă nesănătos care se poate datora unor cauze individuale, economice sau altor
cauze.
Educarea sau pregătirea fac parte din îngrijirile de bază, ce trebuie acordate marii
majorităţi a persoanelor care se prezintă pentru tratament.
Unele persoane, deşi sunt de acord cu îngrijirile, iau o poziţie defensivă atunci
când li se prezintă propria responsabilitate în ceea ce priveşte sănătatea, informarea şi
educarea lor.
Se pare că obiecţiile au la bază prezumţia că asistenta medicală intervine în
programul de educare a bolnavului, ceea ce este domeniul medicului. Ori, este clar stabilit
că rolul asistentei medicale de a educa bolnavul referitor la căile de promovare a sănătăţii şi
la vindecarea bolnavului, este o continuare a planului terapeutic stabilit de medic.
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR

MEDICALE DE INVESTIGATIE
*Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

sănătoasă să-şi menţină sau să-şi recâştige sănătatea, prin îndeplinirea sarcinilor pe care
le-ar fi îndeplinit singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.
Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe
acesta din urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea
unui climat favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor
regiunilor organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind
pentru scurtarea timpului de consult al bolnavului
ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI

Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
 -pregatirea psihica a bolnavului
 -adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
 -dezbracarea si imbracarea bolnavului
 -aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
 -asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
 -deservirea medicului cu instrumente
 -ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
 -asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului
SE VA MONOTORIZA
-pulsul, tensiunea arterială, temperatura,diureze
 -se va urmări dacă bolnavul respiră normal
 -se va urmări dacă pacientul mănâncă şi bea normal
 -se va urmări dacă pacientul elimină pe toate căile de eliminare
 -se va urmări dacă pacientul se mişcă şi îşi menţine o postură bună (în mers, aşezat,
întins şi când îşi schimbă postura de la o poziţie la alta)
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA

Sange pentru:
 -hemoleucograma completa
 -biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree
serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si a
rezervei alcaline,glicemie,sideremie
Analize de urina pentru:
 calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si
creatinina urinara
Examen sumar de urina
 -volum de urina pe 24h,pH –ul urinar,densitatea
urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie
Urocultura
 -cu antibiograma
Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras
PENTRU EXAMENE IMAGISTICE
Scintigrafie renală
 Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă, după care, cu
ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor radioactive în
parenchiul renal
Pielografia
 Pielografia – radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast
administrată prin cateterism ureteral sub control citoscopic.
Radiografie renală cu substanta de contrast
Materialele necesare
-substanţă de contrast Odiston – 30% sau iodură de sodiu – 10%;
-medicamente antihistaminice;
-medicamente pentru urgenţă.
1. Pregătirea materialelor necesare:
• se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
2. Pregătirea bolnavului:
• se efectuează, pregătirea bolnavului ca şi pentru radiografie
renală,simplăpsihică,alimentară,
medicamentoasă].
3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
· se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu
Odiston 30% sau iodură de sodiu 10%.
·Dacă bolnavulprezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea
substanţei de contrast şi se administrează antihistaminiee,anunţându-se imediat medicul.
Dacă toleranţaorganismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie, unde va
fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare.
4. Administrarea substanţelor de contrast:
 spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
 sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter;
 se introduce substanţa de contrast uşor încălzită, 5-10 ml în fiecare parte presiune mică;
 bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie.
5. Ingrijirea bolnavului după tehnică:

După terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă, substanţa de
contrast.
Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fî condus în salon şi instalat comod în pat;
se notează examenul efectuat în F.O. a bolnavului.
 Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă.
 Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale
bazinetului.
 Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se, produce rupturi
ale bazinetului sau reflux pielorenal
Radiografia renala simpla
Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor şi

prezenţa unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare
:cărbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregătirea materialelor necesare:
·se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului:
·se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
3. Pregătirea alimentară a bolnavului:
 cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care
conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine]
şi ape gazoase;
 în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită;
 înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
 ·după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit
4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:

 ·cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi triferment câte 2
tablete de 3 ori pe zi;
 ·în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin.
 ·in dimineaţa zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu

apă caldă. Aerul din tubul irigator trebuie să fie completevacuat pentru a nu ti introdus
în colon.
 înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i se va efectua
un sondaj vezical.
5. Pregătirea pentru examinare:
 bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
 bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă;
6. Îngrijirea bolnavului după tehnică:

 după efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat să se îmbrace şi să se întoarcă în salon
PREGATIREA PREOPERATORIE
Scop
 Pregătirea pacientului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de
prevenire a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia
postoperatorie.
 Neutralizarea surselor de suprainfecţie care au originea: la nivelul pielii (incizie): la
distanţă (naso-faringian şi vezică urinară)
 Reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin utilizarea de antiseptice
 Depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau urinare recente ori
vindecate paraziţi externi, posibilităţi de alergie
Pregătirea fizică şi psihică a pacientului

*Pacienţilor ajunţi la secţia de chirurgie trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic.
Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de
diagnosticul imprevizibil , de anestezie, de durere, de moarte.
*Asistenta medicală are obligaţia ca prin atitudinea şi comportamentul ei să înlăture starea
de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie :
 să –l ajute să-şi exprime gândurile, grijile , teama;
 să îi insufle încredere în echipa operatorie;
 să îi explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de operaţie, în
preanestezie, cum va fi aşezat la masa de operaţie, când va părăsi patul, când va primi vizite;
 să –l asigure că va fi însoţit şi ajutat .
* Asistenta medicală trebuie să răspundă cu amabilitate, profesionalism, siguranţă şi

promptitudine la solicitările tuturor pacienţilor, încât aceştia să capete încredere în
serviciul în care a fost internat.
*Prin atitudinea ei, nici distantă, dar nici familiară, nici dură dar nici cu slăbiciune,
binevoitoare, dar şi autoritară, va reuşi, cu siguranţă, să inspire pacienţilor încredere.
Dacă:
 ea nu va dovedi răbdare, pricepere, în conducerea unei discuţii de început, menită
să încurajeze bolnavul
PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE

Rolul pregătirii preoperatorii a pacientului deţine un loc important în prevenirea_ infecţiilor

nosocomiale.
Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a pacientului
A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT

IN ZIUA PRECEDENTA
REPAUS ;
 regimul alimentar să fie uşor digerabil şi cu consum de lichide pentru menţinerea tensiunii
arteriale, dezintoxicarea şi mărirea diurezei, diminuarea setei şi acidozei postoperatorii.
Alte pregătiri pentru intervenţie:
 antibioterapice când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii, spălături vaginale
repetate cu antiseptice pentru infecţii ginecologice.
 spălătura gastrică în intervenţii laborioase pe stomac
IN SEARA ZILEI PRECEDENTE
Pregătirea pielii
 se face baia generală, la duş (după clisma evacuatoare) :
 spălatul părului, toaleta buco-dentară, toaleta nasului ;
 se verifică regiunea inghinală, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fără lac de unhii), picioarele,
spaţiile interdigitale.
 Cu un aparat de ras propriu se rade părul cât mai larg în funcţie de zonă, cât mai aproape de
momentul intervenţiei pentru a evita proliferarea germenilor la nivelul escoriaţiilor cutanate şi se
badijonează cu un antiseptic regiunea rasă , aplicând apoi pansament antiseptic uscat. (în unele
cazuri se pot folosi creme depilatoare).
Pregătirea tubului digestiv :
 clismă evacuatoare (cu excepţia intervenţiilor pe colon),
 nu se dau purgative se face duş după clismă;
 alimentaţie lejeră : supă de legume, băuturi dulci sau alcaline.
IN ZIUA INTERVENŢIEI
 bolnavul nu mai bea,

 se face eventual o clismă cu 4 ore înaintea intervenţiei,
 se îndepărtează bijuteriile,
 se îndepărtează proteza dentară care se păstrează în cana cu apă,
 se rebadijonează cu un antiseptic colorat regiunea rasă.
 se îmbracă pacientul cu lenjerie curată, în funcţie de intervenţie;
 se pregătesc documentele : foaia de observaţie, analize, radiografii, care vor însoţi
pacientul.
Transportul bolnavului în sala de operaţie

*Se face numai însoţit de asistenta medicală, care are obligaţia să predea pacientul
asistentei de anestezie, împreună cu toată documentaţia şi alte observaţii survenite ulterior şi foarte
importante pentru intervenţia chirurgicală.
*Transportul se face cu un brancard, pat rulant, cărucior în funcţie de boală şi bolnav.
*Bolnavul trebuie aşezat confortabil şi acoperit .
În sala de preanestezie
 se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii (eczeme, intertrigo etc.);

 se verifică starea de curăţenie : regiunea inghinală, ombilicul, axilele, spaţiile interdigitale,
unghiile;
 se verifică dacă s-a îndepărtat proteza dentară;
 se pregătesc zonele pentru perfuzie prin badijonarea cu antiseptice colorate;
 instalarea sondei urinare " a Demeure" (sau, după caz, se goleşte vezica urinară) de către
asistenta de sală, după spălatul chirurgical al mâinilor, îmbrăcatul cu echipament steril, câmp
steril în zona genito – urinară.
În sala de operaţie
 se execută ultima parte a pregătirii pacientului :

 se instalează şi se fixează pacientul pe masa de operaţie, monitorizarea funcţiilor vitale,
obţinerea unui abord venos (branulă, cateter) în funcţie de intervenţie şi de pacient,
 pregătirea câmpului operator,
 badijonarea cu alcool şi curăţirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctură de iod
(sau alt antiseptic colorat) se face începând cu linia de incizie, de la centru către periferie şi se
termină cu zonele septice.
 ajută la instalarea câmpului steril textil (" acesta este rolul medicului, dar poate fi şi rol
delegat pentru asistenta medicală).
B. TIMP SUFICIENT, PAC IENT DEPENDENT
 este obligatorie efectuarea a două toalete generale la pat, în 24 de ore (dacă este posibil, cu
săpun antiseptic)
 în rest, pregătirea este aceeaşi ca pentru pacientul independent
C. PREGĂTIREA PACIENTULUI ÎN URGENŢE CHIRURGICALE
Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie, pregătirea pacientului se face în acelaşi timp
cu pregătirea sălii şi a chirurgilor
pregătirea constă în:
 spălarea cu apă caldă şi săpun, numai a zonelor cu risc
 raderea, cu atenţie, pentru a nu provoca escoriaţii
 badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
 evantualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent
 golirea conţinutului gastric, prin spălătură gastrică (dacă este cazul)
ROLUL MORAL AL ASISTENTEI MEDICALE
* În general, pentru pacient nu există intervenţie chirurgicală „minoră", o operaţie

fiind o experienţă nouă, pe care o trăieşte bolnavul.
*Teama îi face pe unii pacienţi să refuze operaţia, sub pretextul că ar dori să mai încerce
cu tratament medicamentos, sau că doresc o amânare pentru rezolvarea unei probleme
personale.
*În acest sens, rolul asistentei este de a-l linişti pe pacient şi de a-i da încredere.
Aceasta se realizează prin:
 modul de a vorbi cu pacientul
 asigurarea că anestezia şi intervenţia sunt benigne
 exemple de reuşită a unui operat cu aceeaşi intervenţie
 menţinerea calmului, antrenând şi vecinii de salon
INGRIJIRI POSTOPERATORII
SUPRAVEGHEREA OPERA TULUI
 Este sarcina fundamentală a asistentei medicale.

 Supravegherea este permanentă, în vederea depistării precoce a incidentelor şi
complicaţiilor postoperatorii.
 Prezenţa permanentă lângă pacient permite asistentei medicale ca, pe lângă
elementele de supraveghere indicate de chirurg şi anestezist, să sesizeze orice alte mici
modificări şi acuze subiective (durerea) şi să administreze, la timp, tratamentul prescris,
evitând iniţiativele personale, fără a ţine cont de responsabilităţile celorlalţi membri ai
echipei.
Instalarea bolnavului
 se face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil, care va fi curată, bine aerisită, liniştită,
în semiobscuritate , cu temperatura de 18-20°C (căldura excesivă deshidratează şi favorizează
hipotermia), prevăzută cu instalaţii do oxigen montate în perete, cu prize în stare de
funcţionare şi cu aparatură pentru aspiraţie.
 Patul va fi prevăzut cu muşama şi aleză bine întinsă, fără pernă şi, dacă este cazul,
salteaua va fi antiescară.
Elemente de supravegheat
Supravegherea operatului se bazează pe date clinice şi pe rezultatele examenelor
complementare.
Date clinice:
Aspectul general al operatului
 culoarea pielii sesizând paloarea şi cianoza
 coloraţia unghiilor , urmărind apariţia cianozei
 starea extremităţilor, paloarea sau răcirea nasului, urechilor, mâinilor şi picioarelor

 starea mucoaselor-limba uscată sau umedă, saburală sau curată-indică starea de
hidratare a operatului
 starea de calm sau agitaţie, ştiind că toropeala sau agitaţia extremă exprimă o
complicaţie chirurgicală (hemoragie internă, peritonită postoperatorie etc.)

Diferiţi parametri fiziologici

 Tensiunea arterială se măsoară ori de câte ori este nevoie în primele două ore după operaţie
din 15 în 15 minute, din 30 în 30 de minute în următoarele şase ore şi din oră în oră pentru
următoarele 16 ore notând datele în foaia de reanimare.
 Pulsul se măsoară la 10-15 minute urmărind frecvenţa, ritmicitatea, amplitudinea care se
notează. În cazul în care apar modificări ale pulsului, bradicardie sau tahicardie, se va sesiza
medicul reanimator.
 Respiraţia : se notează frecvenţa, amplitudinea, ritmicitatea şi se sesizează, deasemenea,

medicul în caz de tuse sau expectoraţie. Astăzi datorita PIPEI MAYO, lăsate până la apariţia
reflexelor şi pe care operata o elimină când se trezeşte, înghiţirea limbii este imposibilă
(asist.med. nu tb.să fie tentată să o repună pentru că deranjează bolnavul). Cea mai
mică modificare a respiraţiei va fi semnalată anestezistului, care, în funcţie de caz , va
indica o aspiraţie pentru a îndepărta mucozităţile din faringe sau va recomanda
administrarea de oxigen.
 Temperatura se măsoară dimineaţa şi seara şi se noteaza în F.O.
. Pierderile lichidiene sau sanguine
 Urina va fi captata prin drenuri,sonde,in urinare transparente de sticla sau material plastic.Cele
mai multe operatii urologice se termina prin introducerea drenurilor si sondelor destinate
evacuarii urinei.
Urinarele se vor aseza la un nivel inferior fistulei,vor fi inchise etans cu un dop care prezinta un
orificiu cu diametru identic cu al tubului care se racordeaza la dren sau sonda.
Urinare si tuburile vor fi dezinfectate,inainte de intrebuintare,ptr a preveni infectia urinara
ascendenta.In urinare se introduce o solutie antiseptica care sa aibe si efect deodorant.
 Tuburile si sondele permanente vor fi introduse in urinar fara cuduri,cu lumenul neobstruat de
peretii sau fundul urinarului si nesuspendate deasupra lichidului urinar.
Se va controla permanent ptr a descoperii la timp intreruperea scurgerii de lichid prin sonda de
drenaj.
Obstruarea tubului de dren poate compromite total o interventie urologica si mai ales plastica
 Scaunul : se reia în următoarele 2-3 zile şi este precedat de eliminare de gaze; în cazul în care
nu apar gazele , se foloseşte tubul de gaze , iar în cazul în care scaunul nu este spontan, se
face o clismă evacuatoare.
 Transpiraţia : se notează dacă apare, deoarece în cazul în care este abundentă, poate
antrena pierderi de apă importante.
 Vomismentele: se va nota cantitatea, aspectul şi caracterul (bilioasă, alimentară,

sanguinolentă)
 Pierderile prin drenaj : se notează aspectul şi cantitatea pentru fiecare dren în parte.
Efectuarea pansamentului in jurul drenurilor
 Se protejeaza pielea cu un strat de vaselina(in caz de excretie abundenta)

 Pansamentul va fi aplicat de jos in sus si apoi o compresa de tifon de sus in jos,astfel
incat drenul sa ramana in centrul pansamentului
 Fixarea se va face cu o bucata de tifon cu un orificiu prin care sa treca drenul,lipita de
jur-imprejur cu leucoplast
Urmarirea excretiei urinare

 Se supravegheaza culoarea si aspectul excretiei(ptr a depista aparitia de sange sau
puroi)

 Se inregistreaza atata cantitatea de lichid care se scurge prin drenuri cat si cantitatea
care excretata pe cale naturala
Mobilizarea bolnavului
 Pentru prevenirea unor complicatii postoperatorii se recomanda o mobilizare cat mai
precoce a bolnavului,dar numai dupa ce s-au fixat bine drenurile
Aplicare masurilor igienice

 Se va efectua toaleta bolnavilor la pat,tegumentele si mucoasele vor fi intretinute in
stare de igiena perfecte(se vor face bai partiale)
 Se va aerisi permanent saloanele
Prevenirea complicatiilor
 Dupa operatiile urologice poate aparea :”febra urinara”.o complicatie specifica,care se
manifesta prin febra ridicata si frisoane,timp de 3-4 zile,cedeaza dupa administarera
antibiotice.
 Bolnavilor cu drenaj pe aparatul urinar li se vor efectua uroculturi si antibiograme
pentru aplicarea tratamentului.
 In cazul supuratiilor se vor efectua periodic recoltari de secretie de la nivelul drenurilor
pentru culturi si antibiograme
CAZURI
PROCESUL DE INGRIJIRE
1 CULEGEREA DATELOR
 -prin interviu direct de la pacient sau apartinator
 -date culese din fise medicale
 -observare(medical,psihologic)
 -stabilirea obiectelor de viata pe cele 14 nevoi
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
 -manifestari de dependenta(semne si simptome)
 -sursa de dificultate(cauza—boala)
 -probleme
3 STABILIREA OBIECTIVELOR
 -probleme
 -obiective
 -diagnostic de nursing Probleme
Etiologie
Simptome
4 APLICAREA IN PRACTICA
 -problema
 -obiective
 -interventii-autonome
-delegate
 -evaluare zilnica
5 EVALUARE
• finala
CAPITOLUL V
MATERIAL ŞI METODE FOLOSITE PENTRU ÎNTOCMIREA

PLANULUI DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVIILOR CU LITIAZA RENALĂ.
*Pentru întocmirea prezentei lucrări am luat în studiu 3 cazuri de pacienţi cu

diagnosticului medical de Litiază Renală care au fost internaţi în secţia de Urologie a
Spitalului Judeţean Timisoara.
Aceştia sunt:
- nume L.G., vârsta 35 ani, sex M
- nume V.L., vârsta 45 ani, sex M
- nume B.M., vârsta 66 ani, sex M
* Acestor pacienţi le-am acordat îngrijiri autonome şi delegate pe toată
perioada spitalizării în concordanţă cu nevoile noi alterate.
*Am participat la tratamentul impus de această afecţiune, reuşind să-mi
însuşesc în bună parte conduita şi terapeutica corespunzătoare.
*Am folosit ca materiale de documentare Foaia de Observaţie clinică a
pacienţilor amintiţi, cărţi de specialitate şi Nursing.
* La început am cules datele de la pacient (prin interviu), de la aparţinătorii
acestuia, echipa de sănătate, din Foia de observaţie
*Acestea le-am analizat, interpretat grupându-le pe cele 14 nevoi fundamentale.
*Am stabilit diagnosticul de Nursing pentru nevoile afectate precum şi
obiectivele, intervenţiile autonome şi delegate pentru fiecare obiectiv de comun acord cu
pacientul.
*Privind delimitarea în timp a lucrării studiul meu a fost efectuat în perioada
15.12.2010-29.02.2011
*În această perioadă am observat şi îngrijirile pe care le-au acordat ceilalţi
membri ai echipei de sănătate, din secţie: medici, asistente, infirmiere şi alţi profesionişti
CAZUL I
L.G. in varsta de 35 de ani ,din Timisoara se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara

,sectia Urgente,in data de 17.12 2010,acuzând: durere lombara unilaterala,durere in
hipocondru drept cu iradiere in fosa iliaca dreapta si organele genitale externe in faţa
internă a coapsei drepte,,greaţa,vărsături,transpiraţii abundente.paloare si uşoara
tahicardie.
Este examinat de medicul de Garda şi repartizat la secţia de Urologie a Spitalului
Judetean Timişoara ,etajul V
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoaştere mai bună a pacientului pentru a dovedi nevoile lui
de dependenţă şi interdependenţa.
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: L.G
DATA NAŞTERII: 10.04.1976
VÂRSTA: 35 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,nu are copii
DATA INTERNARII : 17.02 2010
SECTIA: UROLOGIE –sal-502
MEDICUL CURANT.: MEDIC SPECIALIST OLARU MIRCEA
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: LITIAZĂ RENALĂ
ADRESA: Timişoara
OCUPAŢIA: SOFER
CULTURA-12 clase
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
mama: decedată prin blocaj renal
tata: paralizat pe baza AVC
ANTECEDENTE PERSONALE:
- fractura antebrat drept+interventie chirurgicala
-Hepatita B remisa
-Suspect hernie de disc
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: bune
OBICEIURI DE VIAŢĂ:
-consumator de alcool ocazional, tutun, cafea
-depune efort fizic moderat
-alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc, pasăre, produse lactate, dulciuri, fructe, în
special merele
ALERGII:
-nu cunoaste
TRATAMENTE ANTERIOARE:antispastice,diuretice si antiinflamatoare-administrate
ocazional
GREUTATE: 70 kg
INĂLŢIME:1,68m
RELATII SOCIALE– Reţeaua de susţinere: familia (sotia) rudele şi prieteni.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,
nu este alergicLitiază renală dreaptă cu hidronefroză gradul II. Infecţie urinară
2. DATE VARIABILE
a) Date fizice (în momentul internării)
-Temperatura: 38,20C
-T.A. : 140-80 mm Hg
-Puls: 100 pulsaţii/minut
-Respiraţie: 17 respiraţii/minut
-Diureza: 1100 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
-Î =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: scăzut
-somn agitat, întrerupt din cauza durerii
-poziţia bolnavului este antalgica, ghemuită
-faţa exprimă durere, tristeţe, ochi încercănaţi
-dureri colicative renale la micţiune, datorită eliminărilor de calculi renali
-capacitatea de comunicare păstrată
-pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial
-oboseala este pregnantă
-are o uşoară stare depresivă, anxioasă
ISTORICUL BOLII:Circumstanţe de apariţie: boala datează de aproximativ doi ani. Criza

actuală debutând brusc cu dureri colicative insuportabile care n-au cedat la antispasticele şi
antialgicile obişnuite (Scobutil, Papaverină, Algocalmin),disurie si de hematurie
CUNOASTEREA PACIENTULUI-OBICEIURI DE VIATA
1 NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE

a)RESPIRATIA
-frecventa-17r/min
-amplitudinea-normala
-ritm-respiratie ritmica
-zgomote respiratorii-normale
-respiratie de tip costal inferior
b)CIRCULATIA
-puls –frecventa de 100b/min
-zgomote cardiace bine batute
-TA cu frecventa de 140/80mmHg
2 NEVOIA DE A BEA ŞI A MĂNCA

-dentiţie bună
-reflex de deglutiţie prezent
-greturi si varsaturi
-inapetenta
3 NEVOIA DE A ELIMINA
a) URINA
diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati
-micţiuni dese si dureroase
b)SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic
orar:1zi
culoare:in fct de alimentatie
fara dificultate in eliminarea intestinala
c)VARSATURI
-greţuri şi vărsături
4 NEVOIA DE SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNA POSTURĂ

- tonus muscular păstrat
-are nevoie de ajutor parţial când are dureri
5 NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI

- ore de somn insuficiente
- treziri frecvente
- somn agitat
- slăbiciune, oboseală
6 NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA SI DEZBRĂCA

-nu prezinta probleme,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se
imbrace si sa se dezbrace singur
-mobilitate articulară
-tonus muscular normal
-veşminte alese după gust, adecvat climatului
7 NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN

LIMITE NORMALE
-febra moderara-38,2°C
8 NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA

TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE
- păr curat
- fose nazale libere
- dentiţie completă
- mucoasa bucală umedă
- unghii, piele curată
- o baie pe zi
9 NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-este preocupat,îngrijorat de evoluţie nefavorabilă a bolii
10 NEVOIA DE A COMUNICA
- îşi exprimă uşor nevoile, dorinţele, emoţiile
- limbaj clar, precis
-relaţie armonioasă în familie
11 NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR

CONVINGERI ŞI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
-este ortodox,si are mare incredere in Dumnezeu
-se roaga in fiecare seara
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT ÎN VEDEREA REALIZĂRII

-este muncitor,dar când este spitalizat are un sentiment de neputinţă
13 NEVOIA DE A SE RECREEA
- plimbări
- exerciţii fizice uşoare
14 NEVOIA DE A ÎNVAŢA CUM ŞA-ŢI PASTREZI ŞĂNĂTATEA

-cunoştinţe insuficiente despre cum trebuie şa-şi pastreze sănătatea
2 IDENTIFICAREA PROBLEMELOR DE ÎNGRIJIRE
1 NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNA CIRCULAŢIE

Manifestari de dependenţă
-puls usor tahicardic
Sursa de dificultate
-sursa de ordin fizic-creşterea temperaturii peste valoarea normala
Problema
-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata
2 NEVOIA DE A BEA ŞI A MĂNCA

Manifestari de dependenta
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere,dezechilibre metaboloce
Problema
-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-polakiurie
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare
-durere la mictiune
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,polakiurie
-greata-salivatie
-sursa de ordin fizic- greaţa
Problema
-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi
-potential de alterare a nutritiei prin deficit-legat de greata si varsaturi
4 NEVOIA DE SE MIŞCA ŞI DE A AVEA O BUNĂ POSTURĂ

-dificultate de a merge-pozitie antalgica
-sursa de ordin fizic-dezechilibre-durere
Problema
-alterarea confortului
5 NEVOIA DE A DORMI ŞI DE A SE ODIHNI

- dificultate de a dormi
- ore de somn insuficiente
- treziri frecvente
- somn agitat
Sursa de ordin fizic- micţiuni frecvente
-dureri la micţiune
Sursa de ordin psihic-anxietatea
Problema
-incapacitate de a-se odihni
6 NEVOIA DE A SE ÎMBRACA ŞI A SE DEZBRĂCA

Problema-Nu sunt probleme
7 NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN

LIMITE NORMALE
Manifestari de dependente
-frisoane
Sursa de ordin fizic--litiaza renală cu posibilă infecţie urinară
Problema
-febra moderara-38,2°C
8 NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT,DE A PROTEJA

TEGUMENTELE ŞI MUCOASELE
Problema Nu sunt probleme

- agitaţie,stres
- durere în loja renala dreaptă,
Sursa de ordin psihic- nelinişte faţă de diagnostic
Sursa de ordin fizic- modificarea integrităţii căilor urinare
-proces inflamator şi infecţios
Problema
- durere- anxietate
11 NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR

CONVINGERI ŞI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZĂRII

14 NEVOIA DE A ÎNVĂTA CUM SĂ-ŢI PĂSTREZI SĂNĂTATEA

-cunoştinţe insuficiente despre boala, despre prevenirea ei
-necunoaşterea tratamentului preventiv al bolii şi al regimului alimentar
Sursa de ordin psihic -lipsa de informaţie
- nelinişte faţă de diagnostic şi tratament
- neînţelegerea informaţiei
-inaccesibilitatea informaţiei
Problema
-deficit de cunostinte
3 PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Se urmareste stabilirea diagnosticului de ingrijire ,a manifestarilor de dependenta si a

surselor de dificultate
1 NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Problema-tahicardie tranzitorie in legatura cu febra moderata
Obiectiv-in decurs de 24h sa se atenueze tahicardia
Diagnostic de nursing-tahicardie tranzitorie legata de hipertermie caracterizata prin batai
accelerate ale cordului
2 NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

Problema-alimentatie si hidratare inadecvata prin deficit
Obiective- pacientul să aibe trei mese /zi
-să bea 2000 ml lichide în 24h
-pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic şi acido bazic în decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz
alimentar
Problema-greata si varsaturi
Obiective-pacientul sa nu mai prezinte greata si varsaturi in decurs de 24h
-pacientul sa beneficieze de o dieta corespunzatoare in 48h
Diagnostic de nursing-greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi
si varsaturi
Problema-alterare confortului legata de durere vie la urinare;disurie,polakiurie
Obiective-pacientului să i se uşureze durerea in cel mult 72h
-sa se atenueze nevoia imperioasa de a urina,disuria in maxim 48h
-prevenirea complicatiilor
Diagnostic de nursing-alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali
caracterizata prin dureri la mictiune
Problema-potential de deficit de volum lichidian-legat de varsaturi si transpiratii
Obiective-corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice
-sa nu mai prezinte varsaturi in decurs de 24h
Diagnostic de nursing-alterarea starii de nutritie datorata greturilor caracterizata prin refuz
alimentar
4 NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA

Problema-alterarea confortului din cauza durerii lombare
Obiective-in decurs de 24h pacientul sa nu mai aibe dureri
Diagnostic de nursing-diminuarea mobilitatii fizice datorata pozitiei antalgice provocata
de durere
5 NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI

Problema-incapacitate de a-se odihni
Obiective- pacientul să beneficieze de somn atât calitativ, cât şi cantitativ, să doarmă 6-8h
fără întrerupere în aproximativ 3-4 zile
- pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din primele 3 zile
de la internare.
Diagnostic de nursing-alterarea modului de somn provocat de durere si mictiunii frecvente
6 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN

LIMITE NORMALE
Problema-febra moderara-38,2*C
Obiective-pacientul sa revina la o temperatura normala de 36-37*C in decurs de 72h
-prevenirea complicatiilor pe toata durata spitalizarii si dupa aceea
Diagnostic de nursing-alterarea potentiala a temperaturii corpului(a termolegrarii) datorata
posibilei infectii urinare manifestata prin cresterea temperaturii peste limite normale

Problea- anxietatea
Obiective-Pacientul să beneficieze de siguranţă fără accidente.
-Pacientul să beneficieze de siguranţă psihică pentru înlăturarea stării de
anxietate pe toată perioada spitalizarii
Diagnostic de nursing-durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere
8 NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Problema-deficit de cunostinte
Obiective- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe, pe tot parcursul spitalizării
-pacientul să dobândească atitudini, obiceiuri şi deprinderi noi
Diagnostic de nursing-insuficienta cunoasteri a modului sanatos de viata caracterizat prin
remisia litiazei
4 APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
PROBLEM
A OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE
recoltarea sangelui
pentru:hemoleucograma,vsh,si
Crearea unor conditii de probe biochimice Pacientul este multumit
confort optime pentru ASAT,ALAT,uree de salon,s-a adaptat
Internarea şi diminuarea stresului -se prezintă colegii de salon serica,creatinina serica,potasiu statutului de pacient
instalarea suferit la internare si -se aduce la cunostinta seric,glicemie,colesterol,,calciu destul de repede.
pacientului în adaptarea pacientului in regulamentul de ordine interioara seric,fosfatemie,rezerva Pacientul este pregatit
salon si mediul spitalicesc -se explică ce are de facut in alcalina. pentru recoltarea
pregătirea vederea recoltarii produselor de -recoltarea urinei pentru: probelor de laborator
pentru laborator si pregatirea pentru Calciurie,fosfaturie,uricozurie,
recoltare investigatii oxalurie,cistinurie,citraturie,ma
Efectuarea corecta a gneziurie,natriurie,uree si
recoltarii creatinina urinara
-examen sumar de urina:volum
de urina pe 24/h,pH-
urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,cristalur
ie
-urocultura-cu antibiograma
-incurajez pacientul sa stea in Tahicardia s-a

In decurs de 24h sa se repaus la pat pana la clarificarea ameliorat,pacinetul
atenueze urinei,normalizarea pulsului -se supravegheaza functiile prezinta un puls de
1 Tahicardie tahicardia,pacientul sa -aerisesc salonul vitale si 90pulsatii/minut
tranzitorie aibe o stare de bine. -asigur un climat linistit vegetative,puls,tensiune,temper Stare pacientului e
-se pune la dispozitie ,din bagajul atura stabila si el prezinta o
propriu pijama lejera,care sa nu stare de bine
stanjeneasca circulatia TA=140/80mmHg
-masor pulsul la artera radiala,la Puls=90pulsatii/min
interval de 1h,dupa ce asigur
repausul fizic si psihic al
pacientului 15 minute
Pacientul sa revina la o
temperatura normala de -asigur un climat de 18*-20*C in -administrez Dupa administarea
36-37*C in decurs de salon antipiretic„Algolalmin”1 fiola medicatiei pacientul
72h -asigur imbracaminte lejera de 2 ml i.v diluata cu NaCl prezinta o usoara
2 -sterg fruntea pacientului de 0.9% 8ml ameliorare,temperatura
Febra Prevenirea complicatiilor transpiratie, -administrez antibiotice pentru fiind in usoara scadere
moderara- pe toata durata -aplic comprese cu apa la infectia urinara iar la sfarsitul primei
38,2*C- spitalizarii si dupa aceea temperatura camerei pe brate si pe „Ciprofloxacin” 1 fiola 500mg zile este de 38*C
picioare la 12h iv
-explic pacientului importanta -Asigur alimentare Pacintul nu prezinta o

alimentatiei pe cale orala’ parenterala,perfuzabil cu 2 stare de hidratare fizica
3 Pacientul sa se poata -Asigur un climat optim flacoane de 500mg,Glucoza de satisfacatoare
Alimentatie si alimenta si hidrata singur -Rog pacientul pe lângă ceaiul de 10% si 2 flacoane de 500 mg El refuza in continuare
hidratare fara dificultate in decurs dimineaţă pe parcursul zilei să de NaCl de 0,9% alimentarea orala fiind
inadecvata de 48h consume încă 2000-2500 ml lichide Ritmul de administrare este de necesara continuarea
prin deficit în special ceai din cozi de cireşe 60 picaturi/minut alimentatiei parenterale
Pacientul accepta sa
consume un pahar cu
ceai.
4 Pacientul sa nu mai -Asez pacientul in pozitie sezand la Dupa administrarea

Potential de prezinte greata si marginea patului si ii ofer si sustin Administrez medicatiei pacientul
alterare a varsaturi in decurs de tavita renala „Metroclopramid” 1 fiola i.m prezinta o stare de
nutritiei prin 24h -Ofer pacientului un pahar cu apa greata usor
deficit-legat pentru cladirea gurii ameliorata,iar volumul
de greata si Pacientul sa beneficieze -Incep rehidratarea orala incet cu lichidian eliminat prin
varsaturi de o dieta lichide reci in cantitati mici varsaturi s-a ameliorat
corespunzatoare in 48h usoar.
Spre seara el prezinta o
stare de voma
permanenta,fiind
necesara chemarea
doctorului de garda
5 Rog pacientul să-şi golească

Alterarea Pacientul să beneficieze vezica urinară înaintea culcării; Somnul pacientului este
confortului de somn atât calitativ, -Identific prin discuţii cu pacientul in continuare perturbat
cât şi cantitativ, să care este cauza insomniei şi îmi din cauza durerilor si a
doarmă 6-8h fără spune că nu doarme din pricina mictiunilor frecvente.
întrerupere în durerii, nu se poate acomoda cu In decurs de 24 h a
aproximativ 3-4 zile somnul în spital; reusit sa adoarma 4h
-Invăţ pacientul tehnici de fara intrerupere,dar
Incapacitate relaxare; Administrez „Diazepan” somul era agitat
de a-se odihni Pacientul să beneficieze - asigur odihna şi liniştea; înainte de culcare cu 30 minute
de confort fizic şi psihic -Creez condiţii optime de somn,
pentru a se odihni bine prin schimbarea lenjeriei patului şi
din primele 3 zile de la întinderea ei, aerisirea salonuluI
internare
7 In decurs de 24h -Asigur pacientul ca durerile se vor -Administrez antispastice Pacientul prezinta o
Alterarea pacientul sa nu mai aibe diminua „Nurofen”400mg usoara ameliorare a
confortului dureri -sfatuiesc sa-si gaseasca o pozitie durerii,dar trecatoare,ea
din cauza antalgica revenind in intensitate la
durerii sfarsitul zilei
lombare
8 Pacientul să beneficieze -Calmez pacientul si il asigur de

Anxietate- de siguranţă fără evolutia favorabila a bolii sale Pacientul este
stres in accidente. - explic ca durerea este trecatoare neincrezator asupra
legatura cu Pacientul să beneficieze si odata cu eliminarea calculilor nu -se supravegheaza functiile evolutiei bolii,el isi
necunoasterea de siguranţă psihică o va mai avea. vitale si vegetative pune toate sperantele in
evolutiei bolii pentru înlăturarea stării - aduc la cunostinta regimul hidric personalul medical,dar
de anxietate pe toată care trebuie sa il respecte dupa este speriat din cauza
perioada spitalizarii externare pentru o evolutie durerilor care nu
favorabila a bolii si prevenirea cedeaza
recidivelor
-Explorez nivelul de cunoştinţe al
Pacientul să acumuleze pacientului privind boala
noi cunoştinţe, pe tot - modul de manifestare, măsurile Din respect fata de
parcursul spitalizării preventive şi curative, modul de personalul
9 participare la intervenţii şi procesul medical,asculta ce i se
Deficit de de recuperare; spune,dar se observa ca
cunostinte Pacientul să -Verific dacă a înţeles mesajul nu este receptiv fiind
dobândească atitudini, corect şi dacă şi-a însuşit noile intrerupt de episoadele
obiceiuri şi deprinderi cunoştinţe; de durere si voma
noi -Să aibă un mod de viaţă raţional;
- să-şi mărească rezistenţa organi-
smului prin consum de fucte,
legume şi activitate în aer liber
10 Pacientul să aibă - Explic pacientului că trebuie să La indicaţia medicului Pacientul prezinta in
Eliminare micţiuni spontane în 48 existe o relaţie între nevoia de a administrez diuretice continuare urinari dese
urinară h. bea, a mânca, elimina, pentru a-şi (Furosemid) 1 fiola in cantitati mici,culoarea
insuficientă în putea stabili propriul orar de adminiatrate i.v mictiunilor fiind foarte
calitate şi ingestie şi eliminare; transpatenta si densiate
cantitate - Invăţ pacientul poziţia corectă scazuta
pentru uşurarea micţiunii şi golirea
completă a vezicii urinare
-stimulez evacuarea globului

vezical (introduc sub pacient un
bazinet cald, pun comprese calde
pe regiunea pubiană
PREDAREA SERVICIULUI
-are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
-notez in condicaca de predare si preluare a serviciului,nr sal,nr pat si numele bolnavului
-notez medicatia administarta si starea bolnavului
ZIUA II
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE
-asigur un climat de 18*-20*C in

salon -administrez Dupa 24 de h pacientul
Pacientul sa revina la o -asigur imbracaminte lejera antipiretic,Algocalmin 1 fiola nu mai prezinta
1 Febra temperatura normala de -aerisesc salonul de cate ori este de 2 ml iv la 12h dizolva in 8 hipertermie,temperatura
moderata 36-37°C in decurs de 48h necesar ml Na Cl de 0,9%, corpului revenind in
38°C Prevenirea complicatiilor -masor si notes in F.O functiile -administrez in continuare limite normale de 37°C
vitale;,Temperatura=37,5°C,TA=1 Ciprofloxacin de 500mg la
30,88mmHg 12h/iv
Puls=70pulsatii/min,respiratia-17
respiratii/min
- Stabilesc regimul dietetic

Pacientul să aibe trei corespunzător produse lactate,
2 Alimentatie mese /zi fructe, legume, proteine în cantităţi Pacientul incerca sa
si hidratare -să bea 2000 ml lichide limitate; respecte prescriptiile
inadecvata în 24h -Interzic să consume carne de medicale ,dar nu
prin deficit Pacientul să fie miel, conserve de carne, brânzeturi reuseste sa consume
echilibrat hidroelectro nefermentate; mai mult de 1 masa pe
-litic şi acido bazic în -Face zilnic bilanţul hidric zi.
decurs de 24h măsurând cu conştinciozitate Cantitatea de lichide
ingestia şi excreţia; ingerate fiind de
-Corectez dezechilibrul acido- aproximativ 100ml
bazic în funcţie de rezerva alcalină;
-Asez pacientul in pozitie sezand la

3 marginea patului si ii ofer si sustin Pacientul nu mai
Potential de Pacientul sa nu mai tavita renala prezinta
alterare a prezinte greata si -Ofer pacientului un pahar cu apa -Administrez supozitoare de varsaturi.senzatia de
nutritiei prin varsaturi in decurs de pentru cladirea gurii Emetiral de 0,025mg din 6in 6h greata apare uneori,dar
deficit-legat 24h -Incep rehidratarea orala incet cu dispare dupa efectuarea
de greata si lichide reci in cantitati mici unor exercitii de inspir-
varsaturi expir
Pacientul să beneficieze -asigur un climat cald si linistit Pacientul reuseste sa

4 Alterarea de somn atât calitativ, cât -discut cu pacinetul despre -Administrez Diazepan cp adoarma dupa
confortului si şi cantitativ, să doarmă problemele sale inainte de culcare cu medicatie ,somnul este
incapacitatea 6-8h fără întrerupere în -aerisec salonul aproximatin 30minute linistit ,dar este interupt
de a se odihni aproximativ 2-3 zile -schimb lenjeria de pat de durerile legate de
mictiune
-Incalzesc perineul cu perna -

5 electrica 30minute apoi fac o pauza Administrez calmant „Scobutil Pacientul prezinta in
Alterare Pacientului sa i se de 30 de minute si reiau procedura. compus” 1 fiola de 5ml continuare dureri la
confortului amelioreze durerea in cel -Il incurajez sa bea cantitati mari injectata foarte lent i.v mictiune,ceea ce
legata de mult 48h de lichide pentru a favoriza concretizeaza facptul ca
durere vie la Sa se atenueze nevoia circulatia sanguina renala si pentru calculii nu au reusit sa
urinare imperioasa de a antrenarea bacteriilor afara din se elimine
:disurie, urina,disuria in maxim caile urinare.
polakiurie 36h
-Asigur repaus la pat . -Administarea de „Scobutil

6Alterarea In decurs de 24h -Incerc sa linistesc pacientul compus”pentru durerile la
confortului pacientul sa prezinte o asigurandu-l de ameliorarea mictiune este suficienta si Durerea lombara s-a
din cauza stare de bine fara dureri imediata a durerilor dupa pentru ameliorarea durerilor ameliorat,fiind usor
durerii lombare administrarea medicatiei lombare accentuata la miscari
lombare bruste.
7 -Calmez pacientul si il asigur de Se-verifica functiile vitale si

Anxietate- Pacientul sa beneficieze evolutia favorabila a bolii sale vegetative
stres in de acumularea de -Ii explic ca durerea este trecatoare Pacientul este linistit
legatura cu cunostinte descpre si odata cu eliminarea calculilor nu psihic,a acumulat
necunoasterea evolutia favorabila a o va mai avea. cunostinte despre boala
evolutiei bolii bolii sale pana la -Ii aduc la cunostinta regimul sa si asteapta cu
externare hidric care trebuie sa il respecte nerabdare externarea
dupa externare pentru o evolutie
favorabila a bolii si prevenirea
recidivelor.
ZIUA III

-Pregatesc masa pacientului -Continui alimentarea Pacientul consuma 2
Pacientul să aibe trei -Prepar 1000ml ceai din cozi de parenterala cu 500ml Glucoza mese pe zi,compuse din
1Alimentatie mese /zi cirese usor indulcit si ii asigur de 10% si 1000ml de NaCl de alimente usor
si hidratare -să bea 2000 ml lichide 1000ml apa plata la temperatura 0,9% digerabile.,
inadecvata în 24h camerei. Ca si consum hidric bea
prin deficit Pacientul să fie -Il servesc cu mancare si cu ceai aproximativ 1000ml de
echilibrat hidroelectro lichid compus din ceai
-litic şi acido bazic în si apa plata
decurs de 24h
-Asez pacientul in pozitie sezand la -Administrez

2 Potential de Pacientul sa nu mai marginea patului si ii ofer si sustin antivomitive:”Emetiral”supozit
alterare a prezinte greata si tavita renala oare de 0,025g la interval de 6h Pacientul nu mai
nutritiei prin varsaturi in decurs de 24h -Ofer pacientului un pahar cu apa prezinta varsaturi,iar
deficit-legat pentru cladirea gurii senzatia de greata a
de greata si -Incep rehidratarea orala incet cu disparut
varsaturi lichide reci in cantitati mici
Pacientul să beneficieze -Asigur un climat optim si relaxant -Administrez Diazepan drajeu Pacintul adoarme dupa
de somn atât calitativ, cât -Aerisesc salonul cu aproximativ 30minute medicatie si reuseste sa
3 Alterarea şi cantitativ, să doarmă 6- Stau de vorba cu pacientul si il inainte de culcare doarma neintrerupt
confortului si 8h fără întrerupere în linistesc psihic aproximativ 6h
incapacitatea aproximativ 2-3 zile
de a se odihni
Pacientului sa i se -Asigur repaus la pat -Administrez Scobutil compus Pacintul prezinta o

4 Alterare amelioreze durerea in cel -Fac aplicatii locale de caldura,pe 1 filola a 5 ml i,v injectata usoara ameliorare a
confortului mult 48h zona maxima de durere foarte lent durerilor legate de
legata de Sa se atenueze nevoia (hipogastru) mictiune.la sfarsitul
durere vie la imperioasa de a zilei a reusit sa elimine
urinare:- urina,disuria in maxim un calcul ureteral,care a
disurie, 36h fost trimis la laborator.
polakiurie Prezinta in continuare
tulburari legate de
mictiune ca:disurie si
polakiurie
ZIUA IV
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI INTERVENTII DELEGATE EVALUARE
Stare generala Masurarea si notarea Masor si notez in Foaia de Functiile vitale sunt
a bolnavului functiilor vitale si Observatie:puls,temperatura,tensi stabile
vegetative une,respiratie
-Calculez raţia alimentară -se supravegheaza functiile
echilibrată în funcţie de numărul vitale si
de calorii şi regim alimentar; vegetative;PULS,TENSIUNE
1 - Stabilesc regimul dietetic ,TEMPERATURA,DIUREZ Pacientul consuma 3
Alimentatie si Pacientul sa consume 3 corespunzător produse lactate, A mese pe zi cu valoare
hidratare mese pe zi si sa fructe, legume, proteine în energetica marita
inadecvata prin consume 2000ml de cantităţi limitate; Pana la sfarsitul zilei
deficit lichid -Interzic să consume carne de reuseste sa consume
miel, conserve de carne, 1500ml de lichide
brânzeturi nefermentate; compuse din apa si ceai
-Face zilnic bilanţul hidric usor indulitc
măsurând cu conştinciozitate
ingestia şi excreţia;
-Cântăresc zilnic pacientul
corectez dezechilibrul hidric, prin
hidratare
-Corectez dezechilibrul acido-
bazic în funcţie de rezerva
alcalină;
Pacientului sa i se Pacientul prezinta o

2Alterare amelioreze durerea in usoara jena la mictiune,
confortului cel mult 24 -Aplic caldura uscata la nivelul Administrez Scobutil compus Tulburarile de emisie
legata de Sa se atenueze nevoia hipogastrului, 1 filola a 5 ml i,v injectata urinara s-au
durere vie la imperioasa de a -Linistesc pacientul foarte lent ameliorat,pacientul
urinare:disurie, urina,disuria in maxim reusind sa urineze o
polakiurie 24h data la 2-3 ore
Pacientul sa fie informat -explic pacintului ce regim -informez pacientul despre Pacientul este
ca a acumulat destule trebuie sa tina in continuare. medicatia antalgica la nerabdator sa afle mai
cunostinte in legatura cu + explic, ca dupa rezultatul de domiciliu multe despre regimul
3 Deficit de boala sa pentru a preveni laborator al calcului ureteral ii voi alimentar impus si este
cunostinte recidivele spune ce alimente are voie sa hotarat sa urmeze
consume si ce nu sfaturile medicale
pentru prevenirea
recidivelor
ZIUA V

Pacientul sa beneficieze -Pregatesc masa cu alimente Administrez ser fiziologic Pacientul se
1Alimentatie si de o alimentare si permise(lapte,carne de pasare 1500ml alimenteaza adecvat
hidratare hidratare adecvata ,orez) Consuma 2000ml
inadecvata prin -Pregatesc ceai 100ml si apa lichid pe zi cu o
deficit plata 1000ml diureze de 2000ml/zi
-Insotesc pacientul in sala de
mese si ii tin companie pe toata
durata mesei
2Alterare Pacientul sa nu mai -Aplic caldura umeda prin -Administrez Scobutil Pacientul nu mai
confortului prezinte dureri la compresii calde la nivel compus 1 filoa de 5ml foarte prezinta durere la
legata de mictiune hipogastric lent i.v’ mictiune,el urinand
durere vie la normal la intervale de
urinare:disurie, 2-3 ore,irina este clara
polakiurie si inodora
Pacientul dovedeste ca
Pacientul sa acumuleze -Ii aduc pacinetului rezultatul de a acumulat cunostinte
3 Deficit de cunostinte despre natura la laborator al calcului are este un despre boala sa si este
cunostinte bolii sale calcul de origine calcica,el fiind hotarat sa uremeze cu
indrumat sa consume un regim strictete regimul pentru
sarac in calciu a preveni recidivele.
5.EVALUARE FINALĂ CAZ I
În urma intervenţiilor efectuate de-a lungul celor cinci zile, am observat următoarele:
 Pacientul este echilibrat hidro-electrolitic
 vărsăturile nu mai persistă;
 în urma discuţiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaste complicatiile si riscurile
care pot surveni in urma nerespectarii regimului alimentar impus de natura calculuilui
ureteral
Se externează în stare VINDECATA, reuşind să aibe micţiuni spontane, să-şi golească

complet vezica, să nu mai fie anxios, având un vocabular de cunoştinţe bogat despre boala
sa, cu metode profilactice şi curative, pe care le va aplica în practică.
Educatia pentru sanatate la externare:

regim alimentar echilibrat;
consum de lichide: 15-2litri/zi
evitarea efortului fizic, frigului şi umezelii;
menţinerea unui pH urinar: 6-6,5;
tratament cu: Rowatinex, Nefrix, Papaverină, Scobutil compus la nevoie;
control în policlinică.
REGIMUL PENTRU LITIAZA CALCICA CONSTA IN :

ALIMENTE PERMISE-
-carne de vaca,vitel,pui,gaina,porc,peste,ficat,unt,margarina,uleiuri vegetale,faina,paste
fainoase,orez,gris,paine,biscuiti.fasole si mazare boabe,sparanghel,tarte cu fructe,creme
gelatinoase,jeleuri,cafea,ceaiuri,bauturi gazoase
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-lapte(un pahar pe zi),oua(un ou pe zi),cartofi,fasole
verde,morcovi,ciuperci,ardei,dovlecei,ridichi,piersici,cirese,pepene,portocale,mandarine,str
uguri,dulceturi
ALIMENTE INTERZISE
-maruntaie(ficat,creier,rinichi,inima),vanat,sardele,heringi,icre,legume uscate,fructe
uscate,piersici,nuci,cereale,branzeturi tari,smantana,deserturi facute cu
lapte,ciocolata,cacaua,alcooluri tari,piper,ardei,mustar
DIUREZA
-se va mentine o diureze de peste 1500ml/24h
TRATAMENT IN STATIUNILE
-Olanesti-izvorul nr 24
-Piscul Cainelui
-Raducaneni
CAZUL II
Pacientul V.L cu repetate colici renale în antecedente s-a prezentat in Policlinica la

Camera Urologie in data de 23.02 2011 fiind programat pentru internare si interventie
chirurgicala.
Este purtator de dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină,
dezinfectante urinare.,dar durerile în regiunea lombară au persistat.
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si de independenta ale acestuia.
;
1. Date stabile generale si individuale
NUME V
PRENUME L
VÂRSTA: 45 ani
RELIGIE-ortodoxa
STARE CIVILA-casatorit,1 copil
ADRESA: Timişoara
OCUPAŢIA: COMERCIANT
CULTURA-12 clase
mama: nu cunoaste
tatăl: ciroza hepatica
-litiaza renala
-purtator de dublu JJ de 8mm
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative în
regiunea lombară, cu iradieri spre organele genitale şi faţa internă a coapsei, disurie,
astenie, adinamie, retentie de urina
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad
II
MEDICUL CARE TRATEAZA-Medic Primar HORATIU SORIN
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: bune
-alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc şi de pasăre
- consumă o cafea pe zi
- fumează 10 ţigări pe zi,
-consumă alcool ocazional.
ALERGII:
-nu cunoaste
ocazional
GREUTATE: 75 kg
INĂLŢIME:1,98m
RELATII SOCIALE– Reţeaua de susţinere:. soţie şi un copil, locuieşte într-o casă
corespunzătoare.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: A II, Rh pozitiv, nu are proteze,

nu este alergic,poarta ochelari
2. Date variabile
Temperatura: 360C
T.A. : 125-80 mm Hg
Puls: 80 pulsaţii/minut
Respiraţie: 16 respiraţii/minut
Diureza: 600 ml/24h
Scaun: 1 scaun/zi
G = 75 kg
Î =1,98 m
b. Date psiho-sociale
apetit: scăzut
somn agitat, întrerupt din cauza durerii
poziţia bolnavului este ghemuit
faţa exprimă durere, agitaţie, ochi încercănaţi, privire anxioasă
dureri renale puternice cu iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei;
capacitatea de mişcare bună
pacientul este conştient, orientat temporo-spaţial
oboseală, anxietate
ISTORICUL BOLII: - pacientul cu repetate colici renale în antecedente,este purtator de

dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină, dezinfectante urinare.Au
persistat durerile în regiunea lombară şi a fost trimis la spital pentru internare
In urma investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul
rinichiului drept,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3
zile„NEFROLITOTOMIE PERCUTANATA” de la internare

a) RESPIRATIA
-frecventa-16r/min
-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica
b)CIRCULATIA
-puls –frecventa de 80 pulsatii/minut
-TA cu frecventa de 125/80 mmHg

-dentiţie bună
a) URINA
b)SCAUNUL
orar:1zi

-- tonus muscular păstrat

-terziri dese
-somn necorespunzator calitativ si cantitativ
6 NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

- activitate fizică corespunzătoare
- mobilitate articulară
-veşminte alese după gust, adecvat climatului statutului socio-cultural
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE

NORMALE
- T=36 0C
- piele de culoare roz
- transpiraţii minime
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
- păr curat
- fose nazale libere
- dentiţie completă
- mucoasa bucală umedă
- unghii, piele curată
- o baie pe zi

-agitatie,confuzie
- acuitate vizuală-auditivă
- sensibilitate tactilă
- limbaj clar, precis
-privire semnificativă
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
-religie ortodoxa
12 NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII

- este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent
-citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitalizarii este impiedicat sa faca
aceste lucruri

-cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre boala sa

Problema-NU PREZINTA PROBLEME

-inapetenta
-scadere in greutate
-consum de lichide interzise
-nerespectarea regimului alimentare impus(fara carne,lactate,bauturi acidulate)
-sursa de ordin fizic-durere,inapetenta,dezgust alimentar,oboseala,slabiciune
-sursa de ordin psihic-lipsa de cunoastere a alimentelor permise
Problema
-perturbarea alimentatiei
Manifestari de dependentaa
-disurie,
-hidronefroza(retentie de urina in bazinet si in calicele renal,produs de un obstacol)
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare produsa de un obstacol
-durere la mictiune
-diminuarea debitului urinar
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie,

Problema

- nelinişte
- somn agitat întrerupt de treziri repetate din cauza durerii lombare
- stare permanentă de somn
- treziri frecvente
Sursa de ordin psihic- anxietatea
- dificultate în a stăpâni stresul
- schimbarea modului de viaţă
- nelinişte faţă de diagnostic si teama de interventia chirurgicala
Problema
-perturbarea somnului

Problema NU PREZINTA PROBLEME

NORMALE

MUCOASELE

- durere
- agitaţie
- facies crispat
- insomnie
- nelinişte
- frică
- gemete
Sursa de ordin psihic- nelinişte faţă de diagnostic, tratament procedurile de diagnosticare
- insuficienta cunoaştere a mijloacelor de rezolvare a problemelor
-dificultate în asumarea rolului de pacient
Sursa de ordin fizic-durere

Problema
- durere
- anxietate

Este accentuata in perioada acuta a bolii.Acepta ajutorul si informatiile primite de la echipa
de ingrijire,Accepta tratamentul

-descurajare,depresie
-sursa de ordin psihic-teama de nereusita a operatiei si afectarea posibila a rinichiului
Problema
-stare sufleteasa de tristete,asociata cu nemultumire,accentuaua la durere
-inactivitatea
-sursa de ordin fizic-dezechilibru(durere)
-sursa de ordun psihologic-anxietate,stres
Problema
-dificultatea de a indeplinai activitati recreative
-cunoştinţe insuficiente despre boala, despre prevenirea ei
-necunoaşterea tratamentului preventiv al bolii şi al regimului alimentar
-sursa de ordin psihic-anxietatea(sentiment de disconfort si de tensiune pe care le simte in
fata problemelor sale)
Problema
-ignoranta
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR
Pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta,se pot

defini problemele pacientului si se poate pune Diagnosticul de nursing

Problema--perturbarea alimentatiei
Obiectiv-pana la externare pacientul sa-si redobandeasca pofta de mancare
Diagnostic de nursing-dificultatea pacientulul de a se alimenta corespunzator regimului
impus de boala
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si hidronefroza
Obiectiv-pana la externare pacientul sa beneficieze de o eliminare adecvata cantitaiv si
calitativ
Diagnostic de nursing- alterarea functiei de eliminare a urinii datorata calculilor uretrali
caracterizata prin dureri la mictiune si hidronefroza de grad 2 a rinichiului drept
3 NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

Problema -alterarea confortului
Obiectiv-in decurs de 4-6h pacintul sa se poata misca liber sa nu mai prezinte durere
Diagnostic de nursing-alterarea confortului datoratata durerii calcului renal manifestata
prin greutate in deplasare
4 NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

Problema -perturbarea somnului
Obiectiv-In 24-48h pacientul sa beneficieze de un somn calitativ si cantitativ
Diagnostic de nursing-perturbarea calitatii somnului,datorata durerii hipogastrice
manifestata prin treziri frecvente

Problema - durere
- anxietate
Obiectiv-Pacientul sa prezinte o stare ameliorata ,sa nu mai aibe durere in 2-4h
Diagnostic de nursing-alterarea echilibrului sanatatii,datorat durerii manifestat prin
anxietate si teama

Problema -ignoranta
Obiectiv-- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa cu care să poată da
informatii pe tot parcursul spitalizarii cat si dupa aceea
Diagnostic de nursing –ingnoranta fata de respectarea regimului medical,manifestat prin
evolutie nefavorabila a litiazei renale.
V.2.4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
Recoltarerecoltarea sangelui Pacientul este
-prezint colegii de salon pentru:hemoleucograma,vsh,si probe multumit de salon,s-
Crearea unor -aduc la cunostinta biochimice ASAT,ALAT,uree a adaptat statutului
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
conditii de CU LITIAZĂ RENALA
regulamentul de ordine serica,calcemie,magneziu de pacient destul de
confort optime interioara seric,potasiu seric, repede.
Internarea si instalarea pentru -explic ce are de facut in -TGO,TGP Pacientul este
pacientului in salon diminuarea vederea recoltarii produselor de -glicemie,grup, pregatit pentru
stresului suferit la laborator si pregatirea pentru -colesterol recoltarea probelor
internare si investigatii -sumar de urina de laborator
adaptarea -urocultura cu antibiograma
pacientului in -pregatesc pacientul pentru EEG S-au recoltat probele
mediul spitalicesc -pregatesc pacientul pentru pentru laborator
examenul ecografic -se asteapta
Efectuarea -pregatirea pacientului pentru C.Ta rezultatul analizelor
corecta a produselor biologice -s-a efectuat EEG
recoltarilor -s-a efectuat
ecografia renala
simpala
-s-a efectuat C.T
Starea generala a Masurarea si -se masoara P=80pulsatii/min

bolnavului notarea functilor puls,temperatura,tensine,respir TA=125/80mmHg
vitale si atie si se noteaza in Foaia de Respiratii=16/respira
vegetative Observatie tii/min
-masor functiile vitale si Diureza=1200/600ml
vegetative dimineata si seara =24h
Temperatura=36°C
Pana la externare -servesc pacientul cu ceai Pacientul accepta sa
1 pacientul sa-si caldut usor indulcit consume lichide,dar
Perturbarea alimentatiei redobandeasca -insotesc pacientul in sala de nu are pofta de
pofta de mancare mese si ii tin companie mancare
-il asigur de calitatea
alimentelor si de importanta
consumarii lor
Pana la externare -rog pacientul sa stea in repaus -administrez antispastice Pacientul nu mai
2 pacientul sa la pat pe toata durata durerilor ca;Rowalinex capsule din 4/24h prezinta dureri la
Alterare confortului beneficieze de o -aplic comprese umede calde -medicatie diuretica:Furosemid urinare,dar cantitatea
legata de durere eliminare pe zona maxima de 1fiola de 2ml la 6h i.v de urina eliminata nu
vie,disurie si adecvata cantitaiv durere(hipogastru) -medicatie analgezica este corespunzatoare
hidronefroza si calitativ -asigur suportul psihic al -Algocalmin 2ml dizolvat in 0,8ml
pacientului sol de Na Cl de 0,9% ,1 fiola la 6h
-incerc sa-l linistesc
asigurandu-l ca durerile sunt
-notez medicatia administarta si starea bolnavulu
CT RENAL
ZIUA II
PREZIUA INTERVENTIEI CHIRURGICALE
Starea Masurarea si -observarea pacientului -masor functiile vitale si P=80pulsatii/min
generala a notarea vegetative dimineata si seara TA=125/80mmHg
bolnavului functiIlor Respiratii=16/respiratii/m
vitale si Diureza=1200/800ml=24h
vegetative Temperatura=36°C
1 Pacientul sa -asigur repausul fizic si intelectual -seara administrez un drajeu de Pacientul da dovada de
Anxietate fie echilibrat -explic pacientului necesitatea Diazepan incredere in personalul
psihic efectuarii intreventiei,asigurandu-l de medical,si este increzator
reusita ei in reusita interventiei
-explic ,ca fara interventie risca sa-si
piarda un rinichi
-prezint si alti pacienti care au fost
supusi Nefrolitotomiei si care au o
evolutie buna
Pacientul sa Pacientul este pregatit

2 beneficieze -inainte cu 18h de interventia gastro-intestinal pentru
Alimentatia de o pregatire chirurgicala se interzice ingestia operatie
solida si gastro- oricarui tip de aliment
hidrica intestinala -inainte cu 8h de interventia
corespunzato chirurgicala se interzice consumul de
are lichide
4 Pregatirea -se efectueaza o clisma in seara -dimineata administrez un Intestinul a fost evacuat
Evacuarea corespunzato dinaintea operatiei purgativ Frontrans
intestinului are pentru
operatie
5 Prevenirea -se efectueaza baie generala seara Pacientul este pregatit
Asigurarea infectiilor pre -se curata pielea,sapunind regiunea ce pentru operatie fiind
igienei si post va fi expusa interventiei,si se insista necesar dimineata in ziua
corporale operator asupra pliurilor si ombilicului interventiei reluarea
-se rade regiunea ce urmeaza sa fie dezinfectarii regiunii ce va
examinata de pilozitati fi supusa operatiei
-se degreseaza pielea cu comprese
sterile imbibate cu eter
-se dezinfecteaza pielea cu
antiseptic(alcool-70%)
ZIUA III
PREGATIREA DIN DIMINEATA INTERVENTIEI si DUPA INTERVENTIE
PROBLEME OBIECTIVE INERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

Starea Masurarea si -se masoara P=80pulsatii/min
generala a notarea puls,temperatura,tensine,respiratie si TA=125/80mmHg
bolnavului functiIlor vitale se noteaza in Foaia de Observatie Respiratii=16/respiratii/min
si vegetative Diureza=1200/800ml=24h
Temperatura=36°C
1 Prevenirea - Pacientul este pregatit pentru
Asigurarea infectiilor post se spala si se degreseaza pielea cu interventia chirurgicala
igenei si preoperator alcool
corporale -se acopera cu camp steril regiunea
ce urmeaza a fi examinata
2 Pregatirea Pacientul este imbracat si
Imbracarea pentru imbrac bolnavul cu pijama si in pregatit pentru transport
bolnavului transportul in picioare ii pun sosete
sala de operatie
3 Asigurarea unei -rog pacientul sa se aseze in decubit Pacientul este tranportat la
Transportul continuitati a dorsal pe targa de transport sala de operatie
bolnavului la pregatirii -il invelesc
sala de postoperator
operatie
4 Continuarea - Pacientul este adus de la sala

Transportul ingrijirilor pacientul va fi asezat pe targa in de operatie in salon si este
bolnavului de postoperatorii decubit dorsal cu capul intr-o parte instalat in pat.
la sala de -se acopera bolnavul ca sa nu
operatie in raceasca
salon
-se supravegheaza pulsul,eventual
aparitia cianozei,a varsaturilor
-se supravegheaza perfuzia si
drenurile
5 -aerisesc salonul Pacientul este asezat in pat.

-schimb patul cu lenjerie curata Prezinta o stare destul de buna
Reinstalarea Protejarea peste care se aseaza musama si aleza Pusul este usor
pacientului in lenjeriei de pat contra umezirii cu urina bradicardic=60p/min
pat Asigurarea -controlez temperatura camerei sa TA=usor scazuta datorata
pozitiei fie de 18-20°C vasodilatatiei periferice prin
Urmarirea adecvate in -atenuez lumina paralizia nervilor motori-
functiilor raport cu -ajut la instalarea pacientului in pat =100/70mmHg
vitale si anestezia in pozitie orizontala pentru 24h fara Temperatura=36°C
vegetative efectuata perna(pozitia fiind impusa de
rahianestezie)
-masor si notez in Foaia de
Observatie functiile vitale si
vegetative
6 -urinarele se aseza la un nivel Eliminarea urinei se face

inferior fistulei(suspendate la adecvat situatiei,fara
Eliminarea marginea patului) complicatii
inadecvata Asigurarea -controlez permanent sonda de
datorita eliminarii urinei drenaj pentru a descoperi la timp
sondarii intreruperea scurgerii de lichid
-urmaresc culoarea si aspectul urinei
-inregistrez si notez in Foaia de
Observatie cantitatea de urina
evacuata prin amandoua
sonde(nefrostoma si sonda vezicala)
7 -administrez 100ml sol de
Hidratarea Glucoza 0,5% si 100ml de NaCl
organismului Prevenirea 0,9% perfuzabil Pacientul este echilibrat hidro-
deshidratarii -administrez Metroclopramid 1 electrolitic
fiola diluata in ser fiziologic
pentru a preveni greata si
varsaturile
8 -fixez bine sondele -administrez antibiotice Ciprinol Pacinetul nu prezinta

Complicatii -efectuez toaleta la pat pe regiuni drajeuri 1/12h complicatii postoperatoroo
postoperatorii Mobilizarea -aerisesc salonul -recoltez urina din punga atasata
bolnavului sondei pentru urocultura
9 Prevenirea -observ si notez aparitia sensibilitatii Sensibilitate a revenit in

Revenirea complicatiilor membrelor infrioare de la radadina haluce la aproximativ 6h de la
sensibilitatii spre extremitati interventie
motorii -notez reapartia sensibilitatii in
haluce
ZIUA IV
1 Masurarea si -se masoara P=70pulsatii/min
Starea notarea puls,temperatura,tensine,respiratie si TA=115/75mmHg
generala a functiIlor se noteaza in Foaia de Observatie Respiratii=16/respiratii/min
bolnavului vitale si Diureza=2000/1600ml=24h
vegetative Temperatura=36°C
2 Prevenirea -efectuez toaleta pe regiuni ,la pat Pacientul este multumit de
Ingrijiri complicatiilor -ajut pacientul sa-si schimbe pozitia ingriirile acordate,se simte in
igienice siguranta si ajuta cat poate la
efectuarea toalei
3 Combaterea -administerz antalgice Durerea s-a diminuat
Cefalee durerii in -aplic comprese reci pe frunte ca:Alcogalmin 2ml dizolvat in ser
maxim 2 h fiziologig 8ml,iv lent
-continui administarea
antibioticelor
4 Prevenirea -ii explic pacientului tehnica şi -administerz antiantalgice la Plaga este curata,nu exista
Durere la complicatiilor necesitatea schimbării indicatia medicului din 6in 6ore scurgeri pe langa nefrostoma
nivelul plagi si pansarea pansamentului;care se va executa în
plagii condiţii stricte de perfectă asepsie:
-se îndepărtează pansamentul
-se degresează tegumentul din jurul
plăgii cu tinctură de iod sau alcool
iodat
-se dezinfectează şi plaga în sine
dupa care se dezinfectează din nou
tegumentul din jurul plăgii după care
se acoperă plaga cu un pansament
taiat perpendicular pe una din
laturi,care va fi aplicat de jos in
sus(cu taietura in jurul
nefrostomei)steril.
-se urmăreste eliminarea prin
nefrostoma,culoarea si cantitatea
5 Pacientul sa-si -ajut pacientul sa se deplaseze Pacientu este incerzator,s-a

Mobilizarea paoate reia -se arată cum trebuie sa tina sondele adaptat usor situatiei,dar ii
partial ca sa nu il incurce este jena de vizitatori si
activitatile -încurajez la plimbari usoare in salon prefera sa stea in pat pana la
obisnuite scoaterea sondelor
6 Pacientul sa încurajez sa consume Pacientul isi reia treptat
Alimentatia revina cat mai lichide,explicandu-i ca hidratarea alimentatia
curand la o parenterala nu este suficienta fiind
alimentatie stare lui de dinainte de operatie
normala -dupa aparitia gazelor intestinale ii
spun ca paote sa consume pireuri de
legume si fructe
ZIUA V
1Starea Masurarea si -se masoara P=80pulsatii/min
generala a notarea puls,temperatura,tensine,respiratie si TA=115/75mmHg
bolnavului functiIlor vitale se noteaza in Foaia de Observatie Respiratii=16/respiratii/min
si vegetative Diureza=2000/1800ml=24h
Temperatura=36°C
2 Prevenirea -ajut partial pacientul in efectuarea Pacientul este capabil sa-si
Ingrijiri complicatiilor toaletei zilnice efectueza toaleta zilnica,nu
igienice mai are nevoie de ajutor
3 Pansarea plagii -pansez plaga si verific eliminarea Pacientul nu mai prezinta
Durere la si verificarea urinei prin nefrostoma si prin sonda -administerz antiinflamatoare durere la nivelul nefrostomei
nivelul plagii nefrostomei vezicala Ketonal Nefrostoma prezinta drenaj
-administrez antibiotice in normal
continua
4 Reluarea -incurajez pacintul sa efectueze Pacientul nu are nevoie de
Mobilizarea activitatilor plimbari ajutor in deplasare
obisnuita
In urma analizei calcului extras s-a descoperit ca la baza acestuia sta acidul-uric
Pacientului ii este adus la cunostinta regimul care trebuie sa il respecte pentru prevenirea
complicatii
REGIMUL PENTRU LITIAZA URICA

ALIMENTE INTERZISE
-carne de purcel,vitel,vanat,mezeluri,maruntaie,sardele,pastravi,icre,legume
uscate,cafea,ceai rusesc,tuica,rom,coniac,piper,mustar,ardei
ALIMENTE PERMISE IN CANTITATE MICA
-carne de pasare,berbec,vaca,sunca(fiarta)somom,raci,ciuperci,conopida,supe de
carne,cacao,ciocolata,vin diluat,bere
ALIMENTE PERMISE
-branza de vaci,cas,unt,smantana,ulei vegetal,malai,faina alba.macaroane,taietei,gris,oua de
gaina,gelatina,morcovi,ceapa,salata
verde,castraveti,ridichi,rosii,vinete,mere,pere,caise,struguri,capsuni.ceaiuri de
tei,musetel,cozi de cirese,matase de porumb
DIUREZA
-trebuie mentinuta la peste 1500ml/24h
STATIUNI INDICATE
-Cacilata,Borsec,Covasna,Olanesti
SE INDICA
-1-2 lamai pe zi timp de 10-15 zile lunar
5 EVALUARE FINALA CAZ II
Pacientului i se scoate tubul de nefrostoma dupa 4 zile de la interventie

Dupa scoaterea tubului si in urma ecografiilor rezulta ca pacientul nu mai prezinta
Hidronefroza,ambii rinichi functioneaza la parametri normali
În urma intervenţiilor acordate pacientului de-a lungul celor cinci zile, am
observat următoarele:
-în urma discuţiilor cu cadrele medicale, pacientul cunoaşte complicaţiile şi
riscurile în urma nerespectării regimului alimentar
-pacientul este hotarat sa acumuleze cunostinte despre boala sa si sa previne recidivele
Pacientul se externeaza a 10 zi de la internare vindecat si cu urmatoarele recomandari:
-respectare regimului impus de litiaza urica
-evitare efortului fizic
-evitarea umezelii si a frigului
-control in policlinica peste 6 luni
CAZ III
Pacientul B.M in varsta de 66 ani se prezinta la Spitalul Judetean Timisoara,la Sectia

Urgente acuzand: dureri violente în flancul stâng şi fosa iliacă stângă, cu tulburări la
micţiune, greţuri, stare de rău general. Se suspectă o colică renală stângă, motiv pentru
care se internează în spital, pentru precizarea diagnosticului.
1 CULEGEREA DATELOR
Culegerea datelor permite o cunoastere mai buna a pacientului pentru a dovedi nevoile de
dependenta si independenta ale acestuia
1 DATE STABILE
Date stabile generale si individuale
NUME, PRENUME: B.M

DATA NAŞTERII: 13.02.1945
VÂRSTA: 66ani
RELIGIE-catolic
NATIONALITATE-maghiara
STARE CIVILA-casatorit,4 copii
ADRESA: Timişoara
OCUPAŢIA: PENSIONAR
CULTURA-6 clase
mama: cardiaca
tatăl: hipertensiune arteriala
-în copilărie a avut rujeolă,
- în 1955 apendicectomie.
-colici renale in urma cu aproximativ 5 ani
MOTIVUL INTERNARII-tratament de specialitate ,dureri colicative în flancul stâng, cu
iradiere spre organele genitale şi faţa internă a coapsei, greţuri. Balonări.
MEDICUL CARE TRATEAZA-MEDIC PRIMAR-ION FARCAS
DIAGNOSTIC LA INTERNARE- Colică reno-uretrală
-: alimentaţie mixtă; preferă carnea de porc, afumăturile, grăsimile, dulciurile, fructele nu
consumă toxice. Ritm de viaţă: normal.
ALERGII:
-nu cunoaste
ocazional
GREUTATE: 62kg
INĂLŢIME:1,55cm
RELATII SOCIALE– Reţeaua de susţinere: sotia si cei 4 copii.
RELATII FIZICE SI REACTIONALE: grup sanguin: AB IV Rh pozitiv, are proteza
dentara,nu prezinta deficiente senzoriale,nu poarta ochelari
2. DATE VARIABILE
-Temperatura: 36,6°C
-T.A. : 130-70 mm Hg
-Puls: 84pulsaţii/minut
-Respiraţie: 18 respiraţii/minut
-Diureza: 1000 ml/24h
-Scaun: 1 scaun/zi
-G = 70 kg
-Î =1,68 m
b). Date psiho-sociale
-apetit: normal
-omn agitat
-poziţia bolnavului este normală în decubit
-faţa denotă tristeţe
-dureri colicative în flancul stâng, greţuri, balonări ;
-capacitatea de comunicare nealterată
-pacientul este orientat temporo-spaţial
-este neliniştit, obosit
-tegumente uscate, reci
ISTORICUL BOLII:- boala actuală debutează brusc, cu dureri violente în flancul stâng şi
fosa iliacă stângă, cu tulburări la micţiune, greţuri, stare de rău general. Se suspectă o
colică renală stângă, motiv pentru care se internează în spital, pentru precizarea
diagnosticului.

a) RESPIRATIA
-frecventa-18r/min
-amplitudinea-normala
-ritm-respiratie ritmica
-nu prezinta tuse,dispnee
b)CIRCULATIA
-puls –frecventa de 84b/min
-TA cu frecventa de 130/70mmHg

-dentiţie bună
a) URINA
b)SCAUNUL
orar:1zi
forma-cilindrica

-tonus muscular păstrat

-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte

-,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace
singur
-mobilitate articulară
-tonus muscular normal
-vestimentaţie sugerează apartenenţa la un grup social, profesional
veşminte alese după gustul pacientului
7 NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN

LIMITE NORMALE
- T=36,6 0C
- pacientul prezintă tegumente reci, uscate, palide
- transpiraţii minime
8 NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA

TEGUMENTELE SI MUCOASELE
-păr curat
-unghii, piele curată
-o baie pe zi
-urechile sunt curate
-nasul prezintă o mucoasă umedă
-dentiţie bine adaptată la cavitatea bucală umedă

-este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii
-organele de simţ funcţionează adecvat;
- exprimarea clară a gândurilor
- relaţie armonioasă cu familia, pretenii
- debitul verbal este uşor, ritm moderat
11 NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR

CONVINGERI SI VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
- foloseşte obiecte religioase (biblie, lanţ cu cruce)
- se roagă
- citeşte cărţi religioase

- dragoste faţă de muncă, de familie, de nepoţi
- satisfacţie pentru realizările obţinute
- faceplimbări
- în lipsa durerilor citeşte cărţi, biblia

- dorinţa şi interes în acumularea cunoştinţelor, deprinderi privind boala sa.


-regurgitatie
-inapetenta,scadere in greutate
-hidratare insuficienta
-ingestie de alimente ce nu satisfac nevoile organismului
-sursa de ordin fizic-ingestie de alimente grase,picante
-masticatie insuficienta
-mese copioase
-sursa de ordin psihic-insuficienta cunoastere a unei alimentatii adecvate
Problema
a) URINA
- oligurie
- dificit de a urina
- durere la micţiune disurie
-edeme la membrele inferioare(mai albe)
-sursa de ordin fizic-alterarea cailor urinare(eliminare inadecvata)
-durere la mictiune
-intoleranta digestiva
-alimentatie neadecvata
Problema
-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
-greata-salivatie
-sursa de ordin fizic-durere,insotita de greata
Problema

Problema

- dificultate de a dormi-ore insuficiente de somn
- treziri frecvente-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte
-micţiuni frecvente-dureri la micţiune
-anxietatea-nelinişte faţă de diagnostic, tratament
-neacceptarea bolii-nervozitate
Problema
-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni


NORMALE

MUCOASELE

-durere- facies crispat
- nelinişte - insomnie datorată micţiunilor frecvente şi durerilor colicative
-sursa de ordin psihic- stres, nelinişte faţă de diagnostic, tratament procedurile de
diagnosticare
-insuficienta cunoaştere a posibilităţilor de rezolvare a problemelor
Problema
- durere- anxietate


- dragoste faţă de muncă, de familie, de nepoţi
- satisfacţie pentru realizările obţinute
- faceplimbări
- în lipsa durerilor citeşte cărţi, biblia

- dorinţa şi interes în acumularea cunoştinţelor, deprinderi privind boala sa.
- cunoştinţe insuficiente despre boală, a măsurilor de prevenire a ei, a tratamentului
-interpretarea greşită a informaţiei
-anxietate
-nelinişte faţă de diagnostic, tratament
-evenimente ameninţătoare, spitalizare, boală
neînţelegerea informaţiei
Problema
-deficit de cunostinte
3 -PLANIFICAREA INGRIJIRIILOR

Problema- greturi si varsaturi
Obiectiv - pacientul să nu mai prezinte greţuri şi vărsături în 24 h
-pacientul sa reia in greutate minim 1kg pe toata durata spitalizarii
Diagnostic de nursing- greturi si varsaturi datorata litiazei renale caracterizata prin greturi
si varsaturi
Problema-alterare confortului legata de durere vie,disurie si oligurie
Obiectiv –pacientul sa reuseasca sa urineze fara dureri in decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing-alterarea mictiunilor datorata durerilor din cauza calculilor renali
manifestata prin durere la urinare

Problema-alterarea confortului
Obiectiv-pacientul sa-si poate relua activitatea zilnica fara dureri in maxim 3 zile
Diagnostic de nursing-imposibilitatea efectuarii activitatilor zilnice din cauza durerilor
provocate de litiaza renla manifestata prin inactivitate

Problema-perturbarea somnului si incapacitatea de a se odihni
Obiectiv- pacientul să beneficieze de somn atât calitativ şi cantitativ, să doarmă 6-8h fără
întrerupere în aproximativ 3-4 zile
- pacientul să beneficieze de confort fizic şi psihic pentru a se odihni bine din
primele 3 zile de la internare
Diagnostic de nursing-insomie,datorata durerilor provocate de calculi,manifestata prin
incapacitatea de a se odihni

Problema- durere
- anxietate
Obiectiv Pacientul să-şi exprime diminuarea anxietăţii şi durerii în decurs de 48 h.
Diagnostic de nursing durere-anxietate datorata litiazei renale caracterizata prin durere

Problema -deficit de cunostinte
Obiectiv- pacientul să acumuleze noi cunoştinţe în legătură cu boala sa mijloacele
profilactice şi curative în decurs de 5 zile
Diagnostic de nursing-posibile complicatii ale aparatului renal datorat insuficientei
cunoasteri a masurilor de prevenire a litiazei renale
4.APLICAREA IN PRACTICA
ZIUA 1
1 Crearea unor conditii de -prezint colegii de salon -recoltarea sangelui Pacientul este multumit de
Internarea si confort optime pentru -aduc la cunostinta regulamentul pentru:hemoleucograma,vsh,s salon,s-a adaptat statutului
instalarea diminuarea stresului suferit de ordine interioara i probe biochimice de pacient destul de
pacientului in ÎNGRIJIREA
la internare PACIENTULUI
si adaptarea CU- explic Ă RENALA
LITIAZce are de facut in ASAT,ALT,uree repede.
salon pacientului in mediul vederea recoltarii produselor de serica,creatinina Pacientul este pregatit
spitalicesc laborator si pregatirea pentru serica,potasiu pentru recoltarea probelor
investigatii seric,glicemie,colesterol,,calc de laborator
iu seric,fosfatemie,rezerva
Recoltarea produselor alcalina. S-au recoltat produsele de
biologice -recoltarea urinei pentru: laborator
Calciurie,fosfaturie,uricozuri
Efectuarea corecta a e,oxalurie,cistinurie,citraturie
recoltarilor ,magneziurie,natriurie,uree si
creatinina urinara
-examen sumar de
urina:volum de urina pe
24/h,pH-urinar,densitatea
urinara,prezenta
leucocituriei,hematurie,cristal
urie
-urocultura-cu antibiograma
2 Masurarea si notarea -se masoara -masor functiile vitale si Respiratie=18respiratii/mi
Stare functiIlor vitale si puls,temperatura,tensine,respirati vegetative dimineata - si n
generala a vegetative e si se noteaza in Foaia de seara Puls=84pulsatii/min
bolnavului Observatie Ta=130/70mmHg
Diureza=1000ml la
1500ml ingerati/24h
-administrez Pacientul prezinta in
3 - liniştesc psihic pacientul Metoclopramid, Papaverină continuare
Greturi si Pacientul să nu mai încurajându-l cu vorbe blânde, greturi,varsaturile s-au
varsaturi prezinte greţuri şi vărsături şi-i promit că totul se va termina diminuat
Pe în 24 h cu bine
rturbarea Pacientul sa reia - calculez raţia alimentară
alimentatiei in greutate minim 1kg pe - invit pacientul să respire
toata durata spitalizarii profund
- îi ofer un pahar cu apă să-şi
clătească gura
- ajut pacientul să-şi efectueaze
toaleta cavităţii bucale.
- administrez pacientului ceaiuri
şi sucuri de fructe în limita
toleranţei
- cantitatea de lichide
- are ca si scop continuarea tratamentului bolnavului
ZIUA II
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII EVALUARE
DELEGATE
-se masoara Respiratie=18respiratii/mi
1 Masurarea si notarea functiIlor puls,temperatura,tensine,respirat n
Stare generala a vitale si vegetative ie si se noteaza in Foaia de Puls=84pulsatii/min
bolnavului Observatie Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h
-invit pacientul să respire -administez

profund Metroclopramid
-ofer si sustin tavita renala
2 - ofer un pahar cu apă să-şi
Pacientul sa nu mai prezinte clătească gura Greturile s-au diminuat.
Greturi greturi in maxim 24h sa-si - ajut pacientul să-şi efectueaze Pacientul nu mai prezinta
Perturbarea poata relua alimentatia toaleta cavităţii bucale stare de rau si nu mai are
alimentatiei -prepar pireuri de legume si senzatia de voma
fructe si i le administrez cu
lingurita
- administrez pacientului
ceaiuri şi sucuri de fructe în
limita toleranţei
- cantitatea de lichide
consumate să fie 2000 ml/24h
-
3 aplic caldura uscata la nivelul -administrez Furosemid i,v Pacientul nu a reusit sa
In maxim 2 zile pacientul sa regiunii pubiene -pentru prevenirea elimine calculul vezical,iar
Durere vie,disurie reuseasca sa elimine calculul -il incurajej sa mearga la infectiilor administrez durerile s-au accentuat spre
si oligurie vezical toaleta ori de cate ori simte Augumentin de 1g la 12ore sera fiind necesar
nevoia si sa incerece sa urineze drajeuri administrarea de
fara frica de durere antispastice si calmante
mai putenice
4 Pacientul sa reuseasca sa -asigur un climat cald si -administerz un drajeu de Pacientul reuseste sa
doarma cel putin 5 ore fara relaxant Diazepan cu 30 minute adoarma in perioadele de
Incapacitatea de a interupere -aerisesc salonul inainte de culcare linistire a colicelor,dar este
se odihni -ii ofer un pahar cu lapte si trezit brusc de durere.
miere inainte de culcare Are un somn agitat el fiind
foarte obosit si irascibil
5 Pacientul sa se arate cooperant Pacienul este neincrezator
Deficit de la sfaturile medicale pana la -incerc sa discut cu pacientul in evolutia favorabila a
cunostinte externare despre boala sa si il asigur de calculilor renali,datorata
evolutia favorabila accentuarilor durerilor la
mictine si a incapacitatii
vezicii urinare de a-si goli
continutul
ZIUA III
-se masoara Respiratie=18respiratii/m
1 Masurarea si notarea puls,temperatura,tensine,respiratie in
Stare generala a functiIlor vitale si si se noteaza in Foaia de Puls=84pulsatii/min
bolnavului vegetative Observatie Ta=130/70mmHg
Diureza=1100ml la
2000ml ingerati/24h
-încurajez pacientul la activităţi
care-i fac plăcere pentru a înlătura
starea de nelinişte
2 - evaluez caracteristicile durerii, Durerile s-au mai
Durere Diminuarea durerilor in localizare, intensitate, -administerz Furosemid 1 fiola diminuat.
vie,disurie si maxim 2 zile - observ poziţia de protecţie la 6h Pacientul prezinta o
oligurie adoptată de persoană -continui administrarea usoara hematurie si
-mijloace suplimentare pentru antibioticelor si calmantelor usturimi la mictiune
reducerea durerii, băi calde,
- identific prin discuţii cu

3 pacientul care este cauza insomniei Pacientul reuseste sa
Pacientul sa se poata şi îmi spune că nu doarme din adorma,dar se trezeste din
Incapacitatea de odihni si sa doarma cel cauza durerii şi anxietăţii, nu se cauza mictiunilor
a se odihni putin 8h acumulat ziua si poate acomoda cu somnul din frecvente si dureroase
noaptea spital
- îl încurajez în legătură cu boala
sa să elimine anxietatea
- învăţ pacientul să practice tehnici
de relaxare, exerciţii respiratorii cu
30 min. înainte de culcare.
4 Pacientul sa-si paote goli -efectuez bai calde cu efect -administrez Furosemid Pacientul reuseste cu
Retentie de continutulmvezical fara calmant mare dificultate sa

urina dificultate elimine un calcul
uretral,dar durerile s-au
ameliorat partial
ZIUA IV

1 masor functiile vitale si vegetative Respiratie=18respiratii/min
Masurarea si notarea dimineata si seara Puls=84pulsatii/min
Stare functiIlor vitale si Ta=130/70mmHg
generala a vegetative Diureza=1400ml la 2000ml
bolnavului ingerati/24h
Interventii autonome -administerz Furosemid
- explic pacientului poziţia corectă
2 In maxim 24h pentru uşurarea micţiunii şi golirea Pacientul prezinta doar un
Durere pacientul sa elimine completă a vezicii urinare ; măsor disconfort la urinare.
vie,disurie si calitativ si cantitaiv urina el urineza in functie de lichidele
oligurie normal -verific prezenţa globului vezical, ingerate.
încercând stimularea lui
-aplic compese calde pe regiunea
inghinala
Interventii autonome Pacientul reuseste sa doarma pentru

- asigur odihna şi liniştea; prima oara in 4 zile,somul este
3 Pacientul sa - învăţ pacientul să practice tehnici linistit si neintrerupt
Incapacitatea beneficieze de un de relaxare cu 30 min. înainte de
de a se somn calitativ si culcare
odihni cantitativ - ofer o cană de ceai cald înainte După 2h în urma intervenţilor
de culcare, o baie caldă durerea a cedat. Anxietatea s-a
- creez condiţii optime de somn, diminuat.
prin schimbarea lenjeriei patului şi Pe tot parcursul spitalizării
intinderea ei, aerisirea salonului pacientul a beneficiat de o siguranţă
fizică şi psihică
ZIUA V

1 Masurarea si -masor functiile vitale si Respiratie=18respiratii/min
Stare generala notarea functiIlor vegetative dimineata si seara Puls=84pulsatii/min
a bolnavului vitale si vegetative Ta=130/70mmHg
Diureza=1800ml la 2000ml
ingerati/24h
2 Pacientul să -explorez nivelul de cunoştinţe al Pacientul a acumulat noi cunoştinţe
Insuficientă acumuleze noi pacientului privind boala, modul de în legătură cu boala sa cu
cunoaştere cunoştinţe în manifestare, măsurile de prevenire mijloacele terapeutice, putând da
legătură cu boala sa - stimulez dorinţa de cunoaştere a explicaţii referitoare la acestea.
mijloacele pacientului prin lecturarea de Pacientul înţelege informaţiile
profilactice şi materiale de specialitate în legătură cu primite şi poate da la rândul său
curative boala sa informaţii
- motivez importanţa acumulării de noi - pune în aplicare noile cunoştinţe
cunoştinţe acumulate
- verific dacă pacientul a înţeles
mesajul corect şi dacă şi-a însuşit noile
cunoştinţe;
- învăţ pacientul să consume lichide în
cantităţi mari (ceai diuretic) regim
alimentar care să favorizeze formarea
sărurilor, mai sărac în carne, mai bogat în
vegetale.
.5 EVALUAREA FINALA CAZ III
Pacientul B.M. s-a internat în secţia de interne a spitalului Judeţean TIMISOARA din
cauza unor colici renale însoţite de dureri în regiunea organelor genitale şi partea internă a
coapsei.
După stabilirea diagnosticului de certitudine de litiază renală stângă pacientul a respectat
îndeaproape toate indicaţiile primite, având o conduită în deplină concordanţă cu
obiectivele stabilite în planul de îngrijire.
Drep urmare pacientul se externează în stare ameliorată, dar având suficiente cunoştinţe
legate de afecţiunea sa, de metodele profilactice şi curative fiind încrezător în forţele
proprii şi în capacitatea cadrelor medicale de a-l ajuta să depăşească stadiul de pacient.
La externare i s-a recomandat:
-cura de diureză;
-evitarea eforturilor fizice;
-evitarea frigului şi a umezelii;
-respectarea regimului igieno-dietetic;
-control după 30 zile la policlinică.
CONCLUZII
Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca viitoare
asistentă medicală, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de litiază
renală, pe care i-am luat în studiu.
Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul necesitând internare şi
asistenţă medicală de specialitate.
Asistenta medicală are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienţi:
puls , T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului.
De asemenea şi diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de
lichide care trebuie să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.
În urma analizării celor trei cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul efectuării
stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă, de o
gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şi
nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.
În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna
evoluţie a bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin
asigurarea unui regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul
tratamentului litiazei renale, o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.
În cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie
pregătit psihic şi fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei
medicale.
Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient şi
familia acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate
nevoile pacientului şi să poată interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi.
Pentru a putea favoriza o evoluţie bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentos
asistenta alături de echipa de sănătate, de îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuţiilor
cu pacienţii şi reţeaua lui de susţinere
Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum şi a
dosarului de Nursing în practica curentă trebuie făcută numai după o pregătire
corespunzătoare a tuturor asistentelor;
In activitatea de îngrijire a pacientului asistenta medicală generalistă trebuie să se
bazeze şi pe ajutorul concret al familiei care poate influenţa pozitiv moralul pacientului
grăbindu-i vindecarea;
O atenţie deosebită trebuie să o acordăm educaţiei pentru sănătate a pacientului atât în
timpul internării acestora cât şi după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).
BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed. ALL, Bucureşti 1995
2 Titircă L. - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti 2003
3 Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală, Bucureşti 1998
5 Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata

Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
6 Balta G- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti

1983
7 Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti

1983
8 Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007
9 Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T.

Bucuresti 2008
10 Aurel Ardelean
Calin Istrate Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001
Ionel Rosu
RESURSE INTERNET
http://www.romedic.ro
http://www.ecureme.com

Ingrijirea Pacientului Cu Litiaz Renala PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Litiaz Renala PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZĂ RENALA

Ministerul Educaţiei,Cercetării,Tineretului si Sportului

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Motto: Învinge greutăţile profesiunii tale,

1. TEORETIZAREA NOŢIUNILOR DE NURSING

DEFINITIA NURSINGULUI SI A CONCEPTULUI ELABORAT DE

 Cine este Virginia Henderson?

 Concepţia sa intelectuală este:

 Concepţia sa despre om:

 Concepţia sa despre sănătate:

 Conceptia sa despre boala:

 Concepţia sa despre îngrijirea “infirmieră”:

 Scopul şi evaluarea aplicării conceptului V. Henderson

Evaluarea nevoilor bolnavului solicită, între alte calităţi, sensibilitatea, sentimente

CODUL PENTRU ASISTENTE MEDICALE

ROLUL ŞI FUNCŢIILE ASISTENTEI MEDICALE DUPA VIRGINIA

Rolul asistentei medicale constă în ;

Funcţiile asistentei medicale:

1 A respira si a avea o buna rculatie

4 A se misca si a avea o buna postura

6 Ase imbraca si a se dezbraca

7.A-si mentine temperatura corpului in

8.A-şi îngriji şi proteja tegumentele

9.A evita pericolele

11.A-şi practica religia

12. A fi preocupat in vederea realizarii

14.A învăţa cum sa-si pastreze

ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR

Unitatea anatomica si fiziologică a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din

LITIAZA RENALĂ -DESCRIEREA AFECŢIUNII

Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale,

Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru

*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa),

*Unele medicamente – diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a

CLASIFICARE CALCULILOR RENALI

a) Calculii caliceali pot fi localizati in fiecare grup

c)Calculi coraliformi(pielocaliceali),care ocupa bazinetul si una,doua sau toate cele 3 tije

COMPOZIŢIA CALCULILOR RENALI

SIMPTOMATOLOGIE , DIAGNOSTIC CLINIC

Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor

b) durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie

DIAGNOSTICUL CLINIC INCLUDE

1 Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente

 Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi

Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigaţiilor mai sus descrise

În cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcţie de:

Majoritatea pietrelor sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in

Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:

 Litotripsia(litotritia) extracorporala – interventie ce utilizeaza unde de soc produse

Tratamentul conservator al litiazei renale implică:

Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.

Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:

Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durata

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Educaţia pentru sănătate vizează educaţia bolnavului cu litiaza renala, în vederea

Asociat cu recurenţa litiazei renale s-au raportat:

El trebuie sa dobandeasca urmatoarele cunostiinte:

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA ACTELOR

*Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau

ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI

PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA

PENTRU EXAMENE IMAGISTICE

Radiografie renală cu substanta de contrast