NR. 811/08.05.

2017
AUTOR: PROF. DR. CONSTANŢA CHELARU
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: COLEGIUL NAȚIONAL ”GHEORGHE
ASACHI” PIATRA NEAMȚ
TITLUL MATERIALULUI: STRUCTURA ORIENTATIVĂ A TIPURILOR
DE LECȚII
NIVEL DE ÎNVĂȚĂMÂNT: LICEAL
CLASA: IX-XII – PRACTICĂ PEDAGOGICĂ; a X-a – TEORIA ȘI
PRACTICA INSTRUIRII ȘI EVALUĂRII

STRUCTURA ORIENTATIVĂ
A PRINCIPALELOR TIPURI DE LECŢII

O lecţie presupune activarea şi realizarea mai multor funcţii pedagogice precum:

asigurarea predării/învăţării unor conţinuturi noi, verificarea cunoştinţelor asimilate de elevi în
lecţii anterioare, formarea unor priceperi şi deprinderi, recapitularea şi sistematizarea unor
conţinuturi deja însuşite, consolidarea (fixarea) acestora, realizarea unor sinteze a cunoştinţelor
pornind de la diferite teme sau probleme.
Tipul unei lecţii se stabileşte prin predominanţa uneia dintre funcţiile enumerate mai sus
şi nu prin exclusivitate. Asta înseamnă că o lecţie va urmări cu precădere realizarea unei funcţii,
dar pe parcursul ei, în plan secund, vor fi vizate şi celelalte. Astfel, într-o lecţie de
predare/învăţare funcţia predominantă va fi de prezentare, clarificare şi însuşire a unor noi
conţinuturi, dar putem întâlni şi momente de consolidare a cunoştinţelor, de formare a
priceperilor şi deprinderilor şi chiar de verificare a cunoştinţelor anterioare (în forma
reactualizării cunoştinţelor).
Pornind de la cele prezentate mai sus, identificăm următoarele tipuri de lecţii:
- lecţia de predare/învăţare
- lecţia mixtă (verificare/predare/învăţare)
- lecţia de consolidare (fixare) a cunoştinţelor
- lecţia de sinteză a cunoştinţelor
- lecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor
- lecţia de formare de priceperi şi deprinderi
- lecţia de educaţie fizică (cu o structură specifică)
Structura acestor tipuri de lecţie prezentată în diferite lucrări de specialitate este orientativă.
Creativitatea, talentul şi priceperea cadrului didactic, precum şi concepţia sa asupra desfăşurării
lecţiei pot imprima acesteia structuri variate, inedite. Oricare ar fi secvenţele unei lecţii şi modul
lor de înlănţuire, important este ca aceasta să-şi îndeplinească funcţia, cadrul didactic să atingă
rezultatele preconizate în obiective şi să se respecte particularităţile de vârstă şi individuale ale
elevilor, precum şi specificul clasei ca grup şcolar.

1. Lecţia de predare/învăţare
- moment organizatoric captarea atenţiei
- introducerea în lecţia nouă prin una dintre variantele discuţii introductive
reactualizarea cunoştinţelor
- anunţarea subiectului lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale
- dirijarea învăţării
- consolidarea (fixarea) cunoştinţelor noi
- tema pentru acasă
- aprecieri şi recomandări

2. Lecţia mixtă (verificare/predare-învăţare)

- moment organizatoric
- verificarea lecţiei anterioare şi (unde este cazul) a temei scrise
captarea atenţiei
- introducerea în lecţia nouă prin una dintre variantele discuţii introductive
reactualizarea cunoştinţelor
- anunţarea subiectului lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale
- dirijarea învăţării
- consolidarea (fixarea) cunoştinţelor noi
- tema pentru acasă
- aprecieri şi recomandări

3. Lecţia de consolidare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor

- moment organizatoric
- verificarea a temei scrise (unde este cazul)
- anunţarea subiectului lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale
- dirijarea consolidării – cu două momente:
◘ reactualizarea elementelor teoretice vizate în consolidare (aprox. 25% din durata
momentului de dirijare a consolidării)
◘ aplicaţii (exerciţii, probleme, răspunsuri la întrebări, planuri de idei etc.) (aprox. 75% din
durata momentului de dirijare a consolidării)
- evaluarea cunoştinţelor (fişe de activitate independentă, conversație etc.) – la latitudinea
cadrului didactic
- aprecieri şi recomandări
- tema pentru acasă

4. Lecţia de recapitulare şi sistematizare a cunoştinţelor

- moment organizatoric
- anunţarea subiectului lecţiei noi şi a obiectivelor operaţionale
- dirijarea recapitulării şi sistematizării cunoştinţelor – cu două momente:
◘ reactualizarea planului de recapitulare
◘ recapitularea şi sistematizarea cunoştinţelor pe baza planului – cadrul didactic poate opta
pentru sistematizarea unităţilor de conţinut urmate imediat de aplicaţii sau pentru
recapitularea şi sistematizarea întregului conţinut vizat şi, în final, realizarea unor aplicaţii (se
va ţine seama că accentul cade pe organizarea şi structurarea cunoştinţelor şi, în plan secund,
realizarea de aplicaţii)
- evaluarea cunoştinţelor (fişe de activitate independentă) – la latitudinea cadrului didactic
- aprecieri şi recomandări
- tema pentru acasă

5. Lecţia de formare de priceperi şi deprinderi

- moment organizatoric captarea atenţiei
- introducerea în lecţia nouă prin una dintre variantele discuţii introductive
reactualizarea cunoştinţelor
- anunţarea subiectului lecţiei noi (în cazul disciplinei Educaţie plastică se anunţă tema
plastică şi subiectul) şi a obiectivelor operaţionale
- intuirea materialelor de lucru
- intuirea modelului
- explicarea şi demonstrarea tehnologiei de lucru
- exerciţii pentru pregătirea mâinilor pentru activitate (recomandate la preşcolari şi şcolarii
din clasele I-II)
- instructaj privind protecţia muncii (când se utilizează instrumente care ar putea duce la
producerea unor accidente – ace, foarfece, cuţite, sticlă etc.)
- realizarea lucrării de către elevi
- analiza şi aprecierea lucrărilor elevilor
- recomandări pentru activitatea viitoare

6. Lecţia de educaţie fizică

- organizarea colectivului (se vor realiza următoarele: aliniere, prezenţă, verificarea
echipamentului şi a stării de sănătate a elevilor, anunţarea temelor)
- pregătirea organismului pentru efort (variante de mers şi alergare)
- influenţarea selectivă a aparatului locomotor (exerciţii în formaţie de gimnastică)
- realizarea temelor
- revenirea organismului după efort
- încheierea organizată a lecţiei
Indiferent de denumirea momentelor lecției prezentate în literatura de specialitate,
importante sunt: sarcina/funcția didactică realizată în cadrul acestora, înlănțuirea lor logică,
în jurul obiectivelor propuse, respectarea particularităților de vârstă și individuale ale
elevilor, exprimarea creativității didactice a profesorului și coerența demersului întreprins.

BIBLIOGRAFIE:
Cucoş, Constantin, 2002, Pedagogie, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Ed. Polirom, Iaşi