Cu bra�ele de marmur, cu p�rul lung, b�lai � �i fa�a str�vezie ca fa�a albei ceri Sl�bit� e de umbra duioaselor dureri! Cu z�mbetul t�u dulce tu m�ng�i ochii mei, Femeie �ntre stele �i stea �ntre femei �i �ntorc�ndu-�i fa�a spre um�rul t�u st�ng, �n ochii fericirii m� uit pierdut �i pl�ng. Cum oare din noianul de neguri s� te rump, S� te ridic la pieptu-mi, iubite �nger scump, �i fa�a mea �n lacrimi pe fa�a ta s-o plec, Cu s�rut�ri aprinse suflarea s� �i-o-nec �i m�na friguroas� s-o �nc�lzesc la s�n, Aproape, mai aproape pe inima-mi s-o �in.
Dar vai, un chip aievea nu e�ti, astfel de treci
�i umbra ta se pierde �n negurile reci, De m� g�sesc iar singur cu bra�ele �n jos �n trista amintire a visului frumos� Zadarnic dup� umbra ta dulce le �ntind: Din valurile vremii nu pot s� te cuprind.