Raport de Evaluare Sia Diaconu

S.C. VASTEX S.A.
VASLUI
UNIVERSITATEA "DUNĂREA DE JOS" GALAŢI
FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA
AFACERILOR
RAPORT DE EVALUARE
Student,
- 2012 –
1
S.C. VASTEX S.A. VASLUI
CUPRINS
CUPRINS...............................................................................................................
CAP. I. INTRODUCERE........................................................................................
1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI...................................................................
1.2.OBIECTUL, SCOPUL ŞI UTILIZAREA EVALUĂRII................................
1.3.DATA ESTIMĂRII VALORII........................................................................
1.4. INSTRUCŢIUNILE EVALUĂRII................................................................
1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE.......................................................................
1.6. IPOTEZE ŞI CONDIŢII LIMITATIVE........................................................
1.6. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE.....................
1.7. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE........................................................
CAP .II. DIAGOSTICAREA SOCIETĂŢII..........................................................

2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC.........................................................................
2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL................................................................
2.3. DIAGNOSTICUL MANAGEMENT, ORGANIZARE ŞI RESURSE
UMANE...............................................................................................................
2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE – DEZVOLTARE.....
2.5. DIAGNOSTICUL OPERAŢIONAL............................................................
2.6. DIAGNOSTICUL ECONOMICO – FINANCIAR.....................................
1. INDICATORII DE ECHILIBRU..................................................................
2. INDICATORI DE EVOLUŢIE.....................................................................
3. INDICATORII DE STRUCTURĂ................................................................
4. INDICATORI PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE............
5. INDICATORI DE FINANŢARE..................................................................
6. INDICATORI DE GESTIUNE......................................................................
7. INDICATORI DE ACTIVITATE..................................................................
8. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI.............................................
9. INDICATORI DE BONITATE...................................................................
2.7. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI. ANALIZA SWOT.........................
CAP. III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII........................................................

3.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL (ANC)......................................
3.2. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL CORECTAT (ANCC)..............
3.3. METODA DISCOUNT CASH-FLOW.........................................................
CAP. IV. CONCLUZII............................................................................................
ANEXE
2
CAPITOLUL I: Prezentarea societăţii
1.1.PREZENTAREA CLIENTULUI
Sediul societăţii VASTEX S.A.: Strada Stefan cel Mare, numarul 273, cod postal 730006,
Vaslui, Romania.
Telefon : 0235/313420 – centrala
Fax : 0235/361469
E-mail : vastex@binet.ro
Web : www.vastex.binet.ro
Cod unic de inregistrare fiscala : RO 826569
Numar de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului : J37/12/04.02.1991.
Obiectul principal de activitate al societatii consta in :

- producerea si comercializarea de tesaturi pentru lenjerii, rochii, camasi, imbracaminte
exterioara, echipament de protectie;
- producerea si comercializarea de confectii textile;
- operatiuni de import – export.
Societatea Comerciala “VASTEX” S.A. a fost infiintata prin H.G. 1296/13.12.1990,
fiind organizata potrivit Legii 31/1990 ca societate comerciala pe actiuni, functionand pe baza
Actului constitutiv, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
Productia de tesaturi este destinata in proportie de 89% pentru vanzare metraj si restul
de 11% pentru consumul propriu in sectia de confectii. Indicele de integrare al societatii este
apreciat la valoarea de 90% .
Capitalul social: 2.639.092,50 lei

Capitalul social este împărţit în 1.055.637 acţiuni nominative egale cu o valoare
nominală de 2,5 lei fiecare.
Structura acţionariatului şi a capitalului social se prezintă după cum urmează:
Capital social
Nr.crt. Acţionari Nr. acţiuni %
(în RON)
S.C. CASTRUM
CORPORATION S.R.L., loc.
1 1.901.660 760.664 72,0573
NEGRESTI OAS, jud. SATU-
MARE
2 Alti actionari 369.670 147.868 14,0075
SIF MOLDOVA, loc. BACAU,

3 367.762,5 147.105 13,9352
jud. BACAU
4 TOTAL 2.639.092,5 1.055.637 100%
Comentarii: Sursa informatiei - DEPOZITARUL CENTRAL, data: 31.12.2011
1.2. OBIECTUL, SCOPUL ŞI UTILIZAREA EVALUĂRII
3
Evaluarea S.C. VASTEX S.A. VASLUI are ca obiect evaluarea societăţii în vederea
obţinerii unei valori de piaţă cât mai aproape de realitate. Rezultatul evaluării se va utiliza
numai de către conducerea societăţii, reprezentată de domnul Director General (începând cu 1
decembrie 2009), pentru a avea o imagine reală a ceea ce reprezintă şi valorează societatea
în ansamblul ei în vederea continuării activităţii.
1.3.DATA ESTIMĂRII VALORII

Data evaluării este: 31.04.2012, este data la care se aplică opinia evaluatorului în ceea
ce priveste valoarea estimată;
Data raportului este: 15.05.2012, este data la care se face raportul de evaluare.
1.4. INSTRUCŢIUNILE EVALUĂRII
 Numele clientului şi a părţii care a dat tematica: conducerea S.C. VASTEX S.A. VASLUI;
 Scopul evaluării: estimarea valorii de piata a societăţii S.C. VASTEX S.A. VASLUI în
vederea continuării activităţii;
1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE.

Tipul valorii estimate: în urma acestui raport de evaluare se estimează valoarea de piaţă
a societăţii S.C. VASTEX S.A. VASLUI la data de 31.04.2012 în vederea continuării normale
a activităţii sale economice.
1.6. IPOTEZE ŞI CONDIŢII LIMITATIVE

1. Prezentul raport este întocmit la cererea clientului şi în scopul precizat. Nu este
permisă folosirea raportului de către o terţă persoană fără obţinerea, în prealabil, a acordului
scris al clientului, autorului evaluării şi evaluatorului verificator, aşa cum se precizează la
punctul 8 de mai jos. Nu se asumă responsabilitatea faţă de nici o altă persoană în afara
clientului, destinatarului evaluări şi celor care au obţinut acordul scris şi nu se acceptă
responsabilitatea pentru nici un fel de pagube suferite de orice astfel de persoană, pagube
rezultate în urma deciziilor sau acţiunilor întreprinse pe baza acestui raport.
2. Raportul de evaluare îşi păstrează valabilitatea numai în situaţia în care condiţiile de
piaţă, reprezentate de factorii economici, sociali şi politici, rămân nemodificate în raport cu
cele existente la data întocmirii raportului de evaluare.
3. Evaluatorul nu este responsabil pentru problemele de natură legală, care afectează fie
proprietatea imobiliară evaluată, fie dreptul de proprietate asupra acesteia şi care nu sunt
cunoscute de către evaluator. În acest sens se precizează că nu au fost făcute cercetări specifice
la arhive, iar evaluatorul presupune că titlul de proprietate este valabil şi se poate tranzacţiona,
că nu există datorii care au legătură cu proprietatea evaluată şi aceasta nu este ipotecată sau
închiriată. În cazul în care există o asemenea situaţie şi este cunoscută, aceasta este menţionată
în raport. Proprietatea imobiliară se evaluează pe baza premisei că aceasta se află în posesie
legală (titlul de proprietate este valabil) şi responsabilă.
4. Dacă nu se arată altfel în raport, se înţelege că evaluatorul nu are cunoştinţă asupra
stării ascunse sau invizibile a proprietăţii (inclusiv, dar fără a se limita doar la acestea, starea şi
4
structura solului, structura fizică, sistemele mecanice şi alte sisteme de funcţionare, fundaţia,
etc.), sau asupra condiţiilor adverse de mediu (de pe proprietatea imobiliară în cauză sau de pe
o proprietate învecinată, inclusiv prezenţa substanţelor periculoase, substanţelor toxice etc.),
care pot majora sau micşora valoarea proprietăţii. Se presupune că nu există astfel de condiţii
dacă ele nu au fost observate, la data inspecţiei, sau nu au devenit vizibile în perioada efectuării
analizei obişnuite, necesară pentru întocmirea raportului de evaluare. Acest raport nu trebuie
elaborat ca un audit de mediu sau ca un raport detaliat al stării proprietăţii, astfel de informaţii
depăşind sfera acestui raport şi/sau calificarea evaluatorului. Evaluatorul nu oferă garanţii
explicite sau implicite în privinţa stării în care se află proprietatea şi nu este responsabil pentru
existenţa unor astfel de situaţii şi a eventualelor lor consecinţe şi nici pentru eventualele
procese tehnice de testare necesare descoperirii lor.
5. Evaluatorul obţine informaţii, estimări şi opinii necesare întocmirii raportului de
evaluare, din surse pe care le consideră a fi credibile şi evaluatorul consideră că acestea sunt
adevărate şi corecte. Evaluatorul nu îşi asumă responsabilitatea în privinţa acurateţei
informaţiilor furnizate de terţe.
6. Conţinutul acestui raport este confidenţial pentru client şi destinatar şi autorul nu îl
va dezvălui unei terţe persoane, cu excepţia situaţiilor prevăzute de Standardele Internationale
de Evaluare şi/sau atunci când proprietatea a intrat în atenţia unui corp judiciar calificat.
7. Evaluatorul a fost de acord să-şi asume realizarea misiunii încredinţate de către
clientul numit în raport, în scopul utilizării precizate de către client şi în scopul precizat în
raport.
8.Consimţământul scris al evaluatorului, trebuie obţinut înainte ca oricare parte a
raportului de evaluare să poată fi utilizată, în orice scop, de către orice persoană, cu excepţia
clientului şi a creditorului, sau a altor destinatari ai evaluării care au fost precizaţi în raport.
Consimţământul scris şi aprobarea trebuie obţinute înainte ca raportul de evaluare (sau oricare
parte a sa) să poată fi modificat sau transmis unei terţe părţi, inclusiv altor creditori ipotecari,
alţii decât clientul sau altor categorii de public, prin prospecte, memorii, publicitate, relaţii
publice, informaţii, vânzare sau alte mijloace.
1.7. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE

Baza de evaluare o constituie:
 Standardele Internetionale de Evaluare;

 Standardele ANEVAR;
 Standardele Internaţionale de Raportare Financiara, etc.
1.8. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE

Ca evaluator, declar ca raporul de evaluare a fost realizat în concordanţă cu reglementările
Standardele Internetionale de Evaluare şi cu ipotezele şi condiţiile limitative cuprinse în prezantul
raport.declar că nu am nici o relaţie particulară cu clientul şi nici un interes actual sau viitor faţă de
proprietatea evaluată. Rezultatele prezentului raport de evaluare nu se bazează pe solicitarea obţinerii
unei anumite valori, solicitare venită din partea clientului sau a lor personae care au interese legate de
client , iar renumerarea nu se face în funcţie de satisfacerea unei asemenea solicitări. În aceste condiţii,
subsemnatul, în calitate de elaborator, îmi asum responsabilitatea pentru datele şi concluziile prezentate
în prezentul raport de evaluare.
CAPITOLUL II
5
DIAGOSTICAREA SOCIETĂŢII
2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

S.C. VASTEX S.A. VASLUI are următoarele aspecte juridice:
Contractul de închiriere (locaţie):
 cladirea sediul societăţii situată pe Strada Stefan cel Mare, numarul 273, cod postal
730006, Vaslui, Romania.
Titlu de proprietate – societatea are în proprietate:
 terenuri: suprafata totala 85.636 mp

 clădirea sediului central, depozite, hale;
Situatia creditelor acordate – nu a acordat credite.
Asigurări – societatea S.C. VASTEX S.A. VASLUI are făcute asigurări la mijloacele de
transport şi a plătit primele de asigurare.
Dreptul fiscal - este înregistrată la Administraţia Financiară a Municipiului Vaslui.
Împrumuturile acordate de societatea evaluată sunt în suma de 0 lei se referă la:
 ....................
 ......................
Obligaţii restante fata de bugetul asigurarilor sociale: total = 0 RON
Din care:
 Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajaţi = 0 RON

 Contribuţii la fondul asigurărilor sociale de sănătate = 0 RON
 Contribuţia pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj = 0 RON
 Obilgaţii restante faţă de bugetele fondurilor speciale şi alte fonduri = 0 RON
 Obligaţii restante faţă de alţi creditori = 0 RON
 Impozite şi taxe neplătite la bugetul de stat = 0 RON
Dreptul muncii – societatea are contract colectiv de muncă pentru toţi angajaţii săi.
Salariile au fost plătite la timp.
Dreptul mediului – societatea prin activitatea ei nu a contaminat terenul şi
amplasamentele învecinate.
Dreptul societăţilor comerciale – societatea s-a înfiinţat în 1972, ca o filatura de fire
cardate din bumbac si tip bumbac. In perioada 1978-1981 s-au facut o serie de investitii
concretizate printr-o tesatorie si un finisaj chimic pentru tesaturi si un atelier de confectii care
au functionat sub numele “Textila“ Vaslui pana in anul 1990.
6
Prin Hotararea Guvernului Romaniei numarul 1296/13.12.1990, din vechea intreprindere s-
a constituit Societatea Comerciala “VASTEX” S.A., societate pe actiuni cu capital integral de
stat .
In anul 2000, in urma procesului de privatizare, societatea a devenit firma cu capital
integral privat romanesc.
Adunarea generala a acţionarilor aprobă anual bilanţul, contul de profit şi pierdere, notele
explicative la bilanţ etc.
2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

Obiectivul principal al diagnosticului comercial îl constituie estimarea pieţei societăţii SC
VASTEX S.A. VASLUI şi a poziţiei pe piaţă. Analizele din acest capitol constituie suportul
previziunilor veniturilor viitoare şi deci utilizării metodelor de evaluare bazate pe acestea.
Sunt analizate elementele care influentează activitatea comercială a societăţii noastre. Se va
face o analiză a factorilor interni şi externi.
a) Analiza mediului extern: este o analiză strategică a mediului în care societatea îşi
desfăşoară activitatea. Analiza se va concentra asupra forţelor politice, economice, socio-
culturale şi tehnologice care influenţează activitatea întreprinderii. Trebuie evaluate 4 forţe
în scopul identificării ameninţărilor şi oportunităţilor prin care mediul extern influenţează
societatea noastra.
Cele 4 forţe sunt:
 forţe economice la nivel macroeconomic (nu influenţează activitatea comercială a societăţii
noastre) şi la nivel microeconomic (influentează intr-o anumită măsură activitatea);
 forţe socio-culturale (nu influenţeză activitatea firmei);
 forte politice (nu influentează activitatea societăţii pentru că administratorii ei nu fac politic
şi nu sunt membri ai vreunui partid);
 forţe tehnologice (evoluţia tehnologiei influentează în sensul achiziţionării de tehnologie
modernă şi vânzării celei vechi).
b) Analiza mediului intern comercial conţine următoarele componente:
1. Produsele comercializate. Politica de produs.

2. Analiza pieţei.
3. Analiza activităţii şi strategiei firmei.
Produsele comercializate de SC VASTEX S.A. VASLUI. sunt:
- tesatorie- capacitate 250.000 ml/luna;
- finisaj chimic- capacitate 250.000 ml/luna;
- confectii- capacitate 20.000 buc/luna;
Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra activităţii comerciale a societăţii analizate

se poate prezenta o schema a ponderilor pe care le au mărfurile în totalul vânzărilor firmei pe
2011:
 venituri din vânzarea mărfurilor = 862.661 RON

 venituri din producţia vândută = 21.391.128 RON
7
o Total cifra de afaceri = 22.252.299 RON
 venituri din vanzarea marfurilor/CA% = 0,0387 %
 venituri din producţia vândută/CA% = 0,9612 %
Analizând evoluţia ponderilor veniturilor în cifra de afaceri am observat ca prin

intermediul confectiilor si tricotajelor produse din firele si tesaturile noastre , VASTEX SA a
obtinut deja o recunoastere semnificativa pe piata Uniunii Europene. In ultimii cativa ani , s-au
facut importante exporturi in Germania , Belgia , Franta , Portugalia.
Firma are ca domeniu principal de activitate – productia de textile dar are si o
importanta activitate de import si export bunuri, aferenta productiei mentionate .
Analiza pietei
 Piaţa societăţii: Până în momentul de faţă firma deţine monopol pe această piaţă.
 Clienţii societăţii: 3.034.169 RON ; clienţi părţi afiliate 2.696.431 RON.
Evolutia vanzarilor (concretizata in cifra de afaceri) este prezentata in tabelul de mai jos :
INDICATOR 2009 2010 2011

(RON) (RON) (RON)
Cifra de afaceri 24.957.671 28.680.118 22.252.299
(total)
Piata interna 22.892.733 27.297.648 18.302.775
Piata externa 2.064.938 1.382.470 3.949.524
Structura vanzarilor este urmatoarea:

RON
- LEI - NR.CRT. INDICATOR An 2010 An 2011
1. Vanzari de marfuri 6.470.289 862.662
2. Vanzari de tesaturi si 21.836.060 20.850.498
confectii
3. Alte venituri incluse 373.769 539.139
in cifra de afaceri
TOTAL 28.680.118 22.252.299
Trebuie mentionata scaderea ponderii vanzarilor de marfuri in cifra de afaceri de la

22,5% in 2010 la 3,8% in 2011.
Vanzarea productiei pe piata interna s-a facut prin:
- vanzare directa de la sediul societatii clientilor cu comenzi si contracte stabilite in prealabil
sau clientilor care au ales produse din sortimentele stocate in acest scop;
- vanzarea prin intermediul retelei de depozite- un volum de 5.600.997 lei (mai mult cu
227.618 lei) adica 25,1% din cifra de afaceri,in crestere cu 6,4% cpmparativ cu 2010.
Prezentam mai jos volumul vanzarilor pe segmente de piata :
RON
NR. CRT. LOCUL VANZARII VALOARE VALOARE
2010 2011
8
A. Sediul central al 21.924.269 12.701.778
societatii intern
B. Sediul central al 1.382.470 3.949.524
societatii export
(livrari
intracomunitare)
C. Vanzari prin 5.373.379 5.600.997
depozite,din care:
1. Depozitul Bucuresti – 2.188.096 2.376.073
Nanda
2. Depozitul Bucuresti- 1.075.285 1.347.999
Ruxir
3. Depozitul Targu Mures 76.791 Inchis
4. Depozitul Cluj 558.850 550.435
5. Depozitul Timisoara 391.056 426.859
Adeleny
6. Depozitul Radauti 349.471 352.036
7. Depozitul Rm. Valcea 153.893 Inchis
9. Depozitul Rasnov 251.545 242.712
10. Depozitul Satu Mare 65.799 Inchis
11. Depozitul Cisnadie 262.593 304.883
TOTAL A+B+C 28.680.118 22.252.299
Din punct de vedere geografic , 24% din livrari(aproape 300 de clienti) s-au efectuat in
Bucuresti, 29% cu clienti din judetele Moldovei, aproape 18% la export iar diferenta de 29%
cu clienti din restul tarii.
Ponderea exportului in cifra de afaceri a crescut de la 4,8% la 17,8% si s-a desfasurat in
Germania ( 94%), Ungaria ( 1%) si indirect in Franta (5%).
Numarul de clienti s-a redus cu 142, de la 1447 la 1305 dar clientii semnificativi ca
pondere in anii anteriori (pompieri, jandarmi, politie) nu si-au mai adus aportul in cifra de
afaceri prin organizarea de licitatii pentru echipament.
Societatea a avut incheiat in anul 2011 un numar de 7 contracte de mandat prin care s-
au comercializat produsele firmei pe piata interna si anume :
1. ctr. nr.5250/ 19.XII 2003 – ADELENY PROD SRL TIMISOARA
2.ctr. nr.5255/ 19.XII.2003 – RALCOR PROD SRL PARTESTI SUCEAVA
3. ctr. nr.5252/ 19.XII.2003 – TRANSPROD SRL CLUJ
4. ctr. nr.5254/ 19.XII.2003 – ELTIB SRL CISNADIE
5. ctr. nr.5256/ 19.XII.2003 – NANDA 2000 SRL BUCURESTI
6. ctr. nr.5257/ 19.XII.2003 – RUXIR PROD.SRL BUCURESTI
7. ctr. nr.4529/ 19.XII.2003 – EMITEX COM SRL CRISTIAN BRASOV
Structura soldului clientilor neancasati de 3.884.544lei -care include si soldul livrarilor
pe CEC si BILETE LA ORDIN - reprezinta :
- 89% clienti interni Vastex ------------ 3.455.232 lei
- 1% clienti externi ------------ 44.642 lei
-10% clienti incerti(in litigiu )----------- 384.670 lei
Clientii in litigiu pentru care s-au constituit provizioane incepand din 2004 pana in anul
2009 reprezinta 0,14% din totalul vanzarilor pe 6 ani..
9
Din soldul initial la inceputul anului 2011 de 388.439 lei al provizioanelor constituite
pentru clientii rau platnici in anii anteriori s-a recuperat o suma de 3.769 lei. Se continua
procedurile de recuperare pe cale legala.
Societatea are un număr mare de clienţi, ceea ce este un punct forte şi îi asigură
desfacerea de produse şi mărfuri la nivelul impus de ea.
 Analiza activităţii şi strategiei firmei

Din prezentarea produselor, pieţei şi mediului extern, urmează o analiza a activităţii
comerciale a societăţii, văzută prin prisma strategiei aplicate, a istoricului vânzărilor, a
strategiei de marketing aplicată, detaliată pe cele 4 domenii ale mixului: politica de preţ,
politica de distribuţie, politica de comunicare şi politica de produs.
 Activitatea de contractare-desfacere
Clienţii sunt selectaţi de societate în functie de domeniul de activitate, care să coincidă

cu cel al societăţii noastre şi care oferă un adaos comercial mulţumitor şi o piaţă de desfacere
stabile pentru mărfurile comercializate şi pentru serviciile prestate.
Evoluţia Cifrei de Afaceri în anii 2009-2011:
- Lei -
Cifra de afaceri 2009 2010 2011
24.957.671 28.680.118 22.252.299
 Politica de preţ
Societatea S.C. VASTEX S.A. VASLUI stabileşte preţurile produselor finite obţinute
astfel încât să se acopere cheltuielile de producţie şi să se obţină şi un profit în urma vânzării
lor.
 Politica de distribuţie
Se analizează canalele de distribuţie ale societăţii, modul în care produsele finale,
serviciile şi mărfurile ajung la clienţi şi/sau consumatorii finali.
Canalele de distribuţie ale societăţii sunt:
 directe, atunci când firma prestează servicii direct clientului;

 indirecte, prin reprezentanţi, în ceea ce priveşte produsele firmei.
 Politica de promovare
Se urmăresc activităţile de comunicare realizate, publicitatea, activităţi de promovare a

produselor proprii, relaţiile cu publicul. Publicitatea societăţii se face prin pliante publicitare,
mail-uri trimise periodic clienţilor vechi, customer care, şi clienţilor potenţiali pentru a face
cunoscute ofertele acesteia.
10
2.3. DIAGNOSTICUL MANAGEMENT, ORGANIZARE ŞI RESURSE UMANE
I. ASPECTE ALE RESURSELOR UMANE
1. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman
Muncitori (acord, regie) 370
Personal tehnic/economic/altă specialitate 47
Total 417
2. Analiza comportamentului personalului

Se analizează:
 timpul de munca disponibil: este utilizat eficient, fără goluri de activitate, acoperind
programul zilnic de 8 ore de muncă;
 mobilitatea personalului: personalul societăţii se deplasează atât în ţară, cât şi în străinătate
pentru diverse activităţi;
 gradul de conflictualitate dintre salariaţi: nu au existat greve, iar conflictul dintre salariaţi
este la nivel minim.
3. Analiza nivelului de salarizare şi motivare a personalului
Se realizează cu ajutorul unor indicatori specifici cum ar fi: nivelul salariului şi
venitului salarial mediu brut în comparativ cu cel al sectorului de activitate, zona sau
economie: fiecare salariat este plătit corespunzator funcţiei pe care o deţine în cadrul societăţii.
4. Analiza condiţiilor de muncă
Se impune verificarea îndeplinirii programelor de protecţie a muncii şi de reducere a
riscurilor:
 societatea are organizat un program de protecţie a muncii;

 salariatii au fost selectati la angajare în functie de cunoştintele şi practica în domeniu,
aceştia fiind deja specializati prin cursuri de perfectionare şi specializare, şcoli, etc.
 salariaţii care lucrează în mediu de risc au echipamente de protecţie.
II. ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Acest diagnostic vizează modul de organizare a întreprinderii şi analizează calitatea
managementului, procesului de conducere şi a echipei pentru a aprecia adecvarea acestora la
cerinţele dezvoltării viitoare. Ca tip de structura organizatională se pot distinge două modele:
mecanicist şi organic, aceste două concepte definind caracterul organizaţiei. Organizaţiile se
află între cele două extreme fiind esenţial ca starea în care se găsesc să fie în concordanţă cu
mediul economic. Într-un mediu turbulent, ca al economiei noastre de piaţă, organizaţiile de tip
organic sunt mai eficiente şi mai adaptabile. Organizaţiile de tip mecanicist, caracteristice unui
mediu stabil, au dificultăţi în a se adapta.
11
Caracteristicile sistemelor de coordonare mecaniciste şi organice comparative cu sistemul
societăţii noastre:
Mecanicist Organic S.C. VASTEX S.A. VASLUI
Sarcinile sunt divizate în Angajaţii contrubuie activ Sarcinile sunt divizate în părti
părţi componente la sarcinile comune ale specializate, dar cand este nevoie
specializate. compartimentului. angajaţii se pot ajuta în realizarea
sarcinilor comune.
Sarcinile sunt definite Sarcinile se ajustează şi se Sarcinile sunt trasate general în

rigid. redefinesc prin intermediul funcţie de condiţiile prezentate, dar
interacţiunii dintre angajaţi. se pot adapta în funcţie de condiţiile
noi viitoare.
Există o ierarhie strictă a Ierarhia autorităţii şi Există o ierarhie a controlului şi

autorităţii şi controlului, controlul sunt mai puţin autorităţii, dar nu foarte stricte,
există multe reguli. pronunţate, există puţine regulile sunt generale.
reguli.
Cunoaşterea şi controlul Cunoaşterea şi controlul Anumite sarcini de o importanţă

sarcinilor centralizate la sarcinilor sunt localizate mai mică sunt controlate la nivel
vârf. oriunde în organizaţie. orizontal, dar sarcinile mai
importante sunt controlate la nivel
vertical.
Comunicarea are loc pe Comunicarea are loc pe Comunicarea are loc pe orizontală,
verticală, în special de sus orizontală. pe verticală şi încrucişat.
in jos.
Pe parcursul anului 2011, in conformitate cu prevederile Hotararii nr. 2/29.08.2007 a

AGEA pana in aprilie si a Hotararii nr.1/20.04.2011 in continuare, societatea a fost administrata
de un consiliu de administratie format din 3 administratori, dintre care un administrator este
executiv si doi neexecutivi.
Durata mandatului administratorilor este de 4 ani si expira in 2015.
In raporturile cu tertii, societatea este reprezentata de Presedintele Consiliului de
Administratie.
In temeiul Hotararii nr.1/20.04.2011 a AGOA s-au numit in functia de administratori
urmatoarele persoane :
1.-ing.Pavel Padure
2.-ing.Banica Costin
3.-ing.Focsa Maria
In temeiul aceleiasi hotarari se numeste in functia de Presedinte CA – Director General
domnul Padure Pavel si se aproba contractele de administrare pentru membrii CA.
Conducerea executiva a fost asigurata de un comitet director numit pe perioada nelimitata,
cu urmatoarea componenta:
12
NR. CRT. NUME PRENUME FUNCTIA NR.ACTIUNI
1. Ing.Padure Pavel Director general 25.316
2. Ec. Ghizdeanu Medi Director economic 41
3. Ing. Surmei Mariana Director comercial -
4. Ing. Gold Iulian Director tehnic- -
marketing
5. Ing. Aghitoaie Nicu Director aprov., -
administr.
Nu exista un acord, intelegere sau legatura de familie cu o alta persoana datorita careia
au fost numiti in functie.
Nici o persoana din conducere nu a fost implicata in litigii/ alte proceduri
administrative.
STRUCTURA FUNCŢIONALĂ
Societatea comerciala S.C. Vastex S.A. Vaslui are o structura organizatorica de tip
ierarhic – functional, compusa din compartimente functionale si de productie.
Compartimentele functionale sunt:
- programare si urmarirea productiei;
- preturi;
- personal, invatamant, salarizare;
- control tehnic de calitate si laborator;
- administrativ;
- control financiar intern si juridic;
- organizarea productiei si a muncii;
- financiar;
- contabilitate;
- oficiul de calcul;
- mecanico-energetic;
13
- proiectare tehnologica;
- produse;
- aprovizionare;
- desfacere.
Compartimentele de productie sunt organizate conform cerintelor procesului

tehnologic, sunt constituite din patru ateliere de productie si anume:
- atelier de productie nr.1 cu 3 linii de confectionat, finisat si sala de croit ;
- atelier de productie nr.2 cu 5 linii de confectionat, finisat ;
- atelier de productie nr.3 cu 3 linii de confectionat, finisat si sala de croit.
Atelierele de productie isi desfasoara activitate in doua schimburi / zi la 8 ore fiecare.

Compartimentele functionale de la nivelul societatii comerciale si al atelierelor functioneaza
intr-un singur schimb.
Organizarea generala a societatii comerciale este stabilita astfel incat sa permita fiecaruia
dintre cadrele de conducere si executie sa cunoasca cu precizie definirea activitatilor sale si
gradul responsabilitatii.
2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE – DEZVOLTARE

Trecerea la economia de piaţă şi extinderea legăturilor economice cu ţările occidentale
dezvoltate, în condiţii de competitivitate, impun amplificarea activităţilor de cercetare-
dezvoltare proprii şi de asimilare a progresului tehnic şi managerial realizat de aceste ţări. Ca
urmare, preocupările legate de activitatea de cercetare-dezvoltare dobândesc noi dimensiuni şi
implicaţii, devenind, în concepţia noastră, funcţiunea esenţială a organizaţiei.
Pentru asigurarea calităţii corespunzătoare şi continue a serviciilor si a întreţinerii
produselor se acordă o atenţie deosebită pregătirii profesionale a tuturor salariaţilor, ceea ce
contribuie, alături de celelalte aspecte enumerate, la optimizarea indicatorilor tehnico-
economici, în scopul dezvoltării şi extinderii prestigiului firmei.
Personalul este alcătuit din specialişti în automatizări, informatică, proiectare. Nivelul
pregătirii profesionale a crescut permanent
2.5. DIAGNOSTICUL OPERAŢIONAL
Diagnosticul operaţional are ca obiectiv estimarea performanţelor tehnice anterioare ale
întreprinderii şi identificarea soluţiilor de ordin tehnic care să asigure viabilitatea şi dezvoltarea
acesteia.
O structura posibilă a diagnosticului operaţional cuprinde 7 componente:
14
1. Organizarea activităţii de exploatare (Nota explicativă 4 Analiza rez. din exploatare)
Nr 2009 2010 2011

Indicator
crt
1 Cifra de afaceri netă 24.957.671 28.680.118 22.252.299
Costul bunurilor vândute şi al

2 serviciilor prestate (3+4+5)
20.815.735 25.661.139 19.680.074
3 Cheltuielile activităţii de bază 16.860.747 20.272.299 15.940.860
Cheltuielile activităţilor
4 auxiliare
1.457.100 2.822.725 984.003
5 Cheltuilei indirecte de producţie 2.497.888 2.566.115 2.755.211
Rezultatul brut aferent cifrei de

6 afaceri nete (1-2)
4.141.936 3.018.979 2.572.225
7 Cheltuieli de desfacere 576.793 346.128 533.007
Cheltuieli generale de
8 administraţie
3.721.156 3.444.883 2.360.190
9. Alte venituri din exploatare 164.521 1.287.798 233.857
Rezultatul din exploatare (6-7-

10 8+9)
8.508 515.766 -87.115
Societatea include în cheltuielile activităţii de bază toate elementele de cost aferente

costului de producţie, şi anume cheltuielile directe – materiale, salariile personalului direct
productive şi prestările servicii aferente proiectelor, iar la cheltuielile generale şi de
administraţie-elementele ce compun costurile indirecte şi anume cheltuielile personalului de
administrativ, cheltuielile cu amortizările şi provizioanele, precum şi celelalte cheltuieli, cum ar
fi : chirii, telefoane, utilităţi etc.
2.Capacitatea de producţie şi gradul de utilizare a capacităţii
Capacitatea de producţie a scazut în ultimul an faţă de anii anteriori. Aceasta denotă
suprimarea activităţii firmei. Ponderea cea mai mare din activitatea de producţie o au textilele.
3. Activitatea tehnică de întreţinere şi reparaţii
Se face la maşinele de transport şi la utilaje prin contractul de service cu unităţile
specializate.
4. Asigurarea calitatii produselor
Societatea are un compartiment care asigură controlul calitătii mărfurilor
comercializate. Se verifică certificatele de calitate ale mărfurilor achiziţionate şi se emit
certificate de calitate pentru produsele vândute. Serviciile şi produsele au certificate de
garanţie.
15
5. Activitatea de cercetare-dezvoltare
Societatea doreşte sa investească într-o hală nouă pentru activitatea de producţie
tablouri electrice şi are anual cheltuieli cu studiile şi cercetarea.
6. Activitatea de aprovizionare
Acest capitol analizează modul în care este organizată activitatea de aprovizionare,
identificând factorii de decizie în acest proces, modul în care se iau deciziile, factorii care sunt
luaţi în alegerea furnizorilor, politica de contractare, natura şi volumul aprovizionărilor.
Aprovizionarea s-a facut atat din surse interne cat si externe(intracomunitare si
importuri).
Activitatea de aprovizionare a societatii cu produsele necesare desfasurarii unei
activitati normale de productie s-a facut avand la baza testarea pietii, selectia de oferte,
negocierea pretului si a clauzelor contractuale.
Materia prima de baza folosita in procesul de productie a fost compusa din fire de
bumbac si poliester si tesatura cruda din Belgia, Olanda, China, Turcia.
Combustibilul pentru parcul propriu de masini –Lukoil ;
Energia electrica si gazul metan –Fidelis Energy si Conef Gaz ;
Colorantii si chimicalele au fost aprovizionati atat de pe piata interna cat si din import :
- intern: Chimcomplex Borzesti, Carmeuse Holding, Comchim S.A., Fosfostar,
Romaqua Grup SA etc.
- extern: Bezema Elvetia, Clariant Elvetia, Kem-Color Italia, Dytex Textilfarben ,
Rudolf Chemie Germania, Pulcra Chemicals etc
Piesele de schimb necesare reparatiei masinilor si utilajelor existente au fost
aprovizionate atat din import (Stork Prints Olanda, Arioli Italia, Staubli Franta ) cat si din
intern.
Pentru aprovizionari de la intern cat si pentru o parte din livrarile din tara folosim
mijloacele proprii de transport..
Plata furnizorilor s-a facut prin urmatoarele modalitati:
- in cazul furnizorilor de materii prime platile s-au facut prin deschideri de acreditive , in avans,
la receptie dar si la termen de 30 zile de la livrare;
- energie electrica si gaz metan la 15 zile ;
- in cazul furnizorilor de coloranti si chimicale platile s-au facut , in majoritatea cazurilor, la
termen de 60 zile;
-in cazul furnizorilor interni plata s-a facut la receptie dar si la termen,
Nu există o dependenţă semnificativă a societăţii comerciale faţă de un singur furnizor,
a cărui pierdere ar avea impact negativ asupra activitatii societatii.
7. Informatizarea societăţii
Societatea S.C. Vastex S.A. Vaslui are un grad de informatizare destul de ridicat,
majoritatea compartimentelor funcţionale fiind dotate cu tehnica de calcul.
16
Compartimentul financiar-contabil are o reţea de calculatoare prin care ruleaza un
program ce cuprinde tot ciclul documentelor ce privesc aprovizionarea, desfacerea, prestarea
de servicii, producţia, etc.
2.6. DIAGNOSTICUL ECONOMICO – FINANCIAR

Diagnosticul financiar stabileşte starea de sănătate economico-financiară a societăţii
noastre şi stabileşte posibilităţile de redresare în viitor.
Diagnosticul financiar este rezultatul analizei financiare a întreprinderii, care presupune
parcurgerea unor etape şi utilizarea unor metode şi procedee pentru realizarea obiectivului ei.
Problematica analizei financiare, utilă evaluarii întreprinderii, având în vedere şi
exigentele standardelor internetionale şi nationale de evaluare, poate fi sintetizată:
1. Analiza echilibrului financiar;
2. Analiza indicatorilor de evoluţie;
3. Analiza indicatorilor de structura;
4. Analiza structurii costurilor;
5. Analiza indicatorilor de finanţare;
6. Analiza indicatorilor de gestiune;
7. Analiza indicatorilor de activitate;
8. Analiza indicatorilor economico-financiari;
9. Analiza indicatorilor de bonitate.
1. Analiza echilibrului financiar
Se va prezenta bilanţul armonizat al S.C. Vastex S.A. Vaslui în tabelul ce urmează:
Nr.rd. Exerciţiul financiar

Indicatori 2010 2011
A.Active imobilizate total (rd. 01 la 01 8.299.117 6.812.305
03)
I. Imobilizări necorporale 02 14.045 5.613
II.Imobilizări corporale 03 8.205.072 6.806.692
III. Imobilizări financiare 04 0 0
B. Active circulante total (rd. 06 la 05 27.932.278 28.490.485
09)
I.Stocuri 06 12.686.530 14.931.861
II.Creanţe 07 6.463.668 6.017.967
III.Investiţii financiare pe termen 08 0 4.343.795
scurt
IV. Casa şi conturi la bănci 09 8.782.080 3.196.862
C.Cheltuieli în avans 10 5.659 4.125
D.Datorii ce trebuie plătite într-o 11 6.235.266 6.707.203
perioadă până la un an
21.702.281 21.786.948
E.Active circulante nete, respectiv 12
datorii curente nete (rd.05+10-rd.11-
rd16)
F.Total active minus datorii curente 13 29.921.398 28.599.253
(01+12)
G.Datorii ce trebuie pătite peste 1 an 14 1.166.229 276.371
H.Provizioane pentru riscuri şi 15 27.335 24.435
cheltuieli
17
I.Venituri în avans 16 256.727 186.075
J.Capital şi rezerve 17
I.Capital subscris şi vărsat 18 2.639.093 2.639.093
II.Prime de capital 19 0 0
III.Rezerve din reevaluare 20 2.406.738 2.021.775
IV.Rezerve 21 23.074.028 23.425.666
V.Rezultatul reportat –sold C 22 - 0
- sold D 23 3.667
VI.Rezultatul exerciţiului - sold C 24 355.305 -
- sold D - 26.297
Repartizarea profitului 25 0 0
Total capitaluri proprii 26 28.471.497 28.112.831
(rd.17+rd.19+rd.20+rd.21+rd.22-
rd.23+rd.24-rd.25)
Patrimoniu public 27 0 0
Capitaluri – total (rd.26+rd.27) 28 28.471.497 28.112.831
18
Analiza echilibrelor pe baza bilanţului financiar
ACTIVE=NECESARURI NETE EXERCIŢIUL FINANCIAR

2010 2011
Mijloace cu durata >1an 8.219.117 6.812.305
A.Active imobilizate total 8.219.117 6.812.305
I. Imobilizări necorporale 14.045 5.613
II.Imobilizări corporale 8.205.072 6.806.692
III. Imobilizări financiare 0 0
Mijloace cu durata <1an 27937937 28.494.610
B. Active circulante total 27.932.278 28.490.485
I.Stocuri 12.686.530 14.931.861
II.Creanţe 6.463.668 6.017.967
III.Investiţii financiare pe termen scurt 0 4.343.795
IV. Casa şi conturi la bănci 8.782.080 3.195.862
C.Cheltuieli în avans 5.659 4.125
TOTAL ACTIVE NETE 36.157.054 35.306.915
Pasive = resurse EXERCIŢIUL FINANCIAR

2010 2011
Resurse cu scadenţă >1an
J.Capital şi rezerve
I.Capital subscris şi vărsat 2.639.093 2.639.093
II.Prime de capital 0 0
III.Rezerve din reevaluare 2.406.738 2.021.775
IV.Rezerve 23.074.028 23.425.666
V.Rezultatul reportat –sold C - 0
- sold D 3.667
VI.Rezultatul exerciţiului -sold C 355.305 26.297
- sold D - -
Repartizarea profitului (ct. 129) 0 0
Total capitaluri proprii (rd 18+rd 20+rd21+rd22- 28.471.497 28.112.831
rd23)
H.Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 27.335 24.435
G.Datorii ce trebuie pătite peste 1 an 1.166.229 276.371
D.Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă până la 6.235.266 6.707.203
un an
I. Venituri în avans 256.727 186.075
C.Cheltuieli în avans 0 0
Total PASIVE 36.157.054 35.306.915
Analiza situaţiei nete = SN = Active – Datorii totale
Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici

crt. (lei) 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Total active 36.157.054 35.306.915 -850.139 97,6487
2. Datorii totale 7.401.495 6.983.574 -417.921 94,3559
3. Venituri în avans 256.727 186.075 -70.652 72,4797
4. Cheltuieli în avans 5.659 4.125 -1.534 72,8927
5. Situaţia netă (SN) (a) 28.755.559 28.323.341 -432.218 98,4969
19
6. Total active – Datorii curente (F) 29.921.398 28.599.253 -1.322.145 95,5812

7. Datorii curente (G) 1.166.229 276.371 -889.858 23,6978
8. Capitaluri proprii (F – G) (b) 28.471.497 28.112.831 -358.666 98,7402
Calculul Fondului de Rulment în cele trei variante conduce la rezultatele din:

Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri(±) Indici
crt. (ron) 2010 2011 (Δ) (%)

1. Capitaluri proprii 28.471.497 28.112.831 -358.666 98,7402
2. Datorii cu scadenţa peste 1 an 1.166.229 276.371 -889.858 23,6978
3. Provizioane pt. riscuri - cheltuieli 27.335 24.435 -2.900 89,3908
4. Capitaluri permanente 29.665.061 28.413.637 -1.251.424 95,7814
(Cp)
5. Active imobilizate (Ai) 8.219.117 6.812.305 -1.406.812 82,8836
6. Fond de Rulment Financiar (FRF) 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
7. Active circulante 27.932.278 28.490.485 558.207 101,9984
8. Cheltuieli în avans 5.659 4.125 -1.534 72,8927
9. Datorii pe termen scurt 6.235.266 6.707.203 471.937 107,5688
11. Fond de Rulment Financiar 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
(FRF)
12. Total active - Datorii curente (F) 29.921.398 28.599.253 -1.322.145 95,5812
13. Active imobilizate (A) 8.219.117 6.812.305 -1.406.812 82,8836
14. Fond de Rulment Financiar (F – 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
A)
15. Active circ,resp.datorii curente 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
(E)
FRF>0 => Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente
finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Această
situaţie pune în evidenţă fondul de rulment financiar ca expresie a realizării echilibrului
financiar pe termen lung şi a contribuţiei acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen
scurt.
Activele circulante transformabile în lichidităţi într-un termen scurt (sub un an) vor
permite nu numai rambursarea integrală a datoriilor pe termen scurt (exigibile într-un interval de
timp sub un an), dar, în egală măsură şi degajarea lichidităţilor excedentare. Această situaţie
reflectă o perspectivă favorabilă întreprinderii, sub aspectul solvabilităţii sale.
Dacă FRF>0 => situaţie favorabilă respectiv un nivel al capitalurilor permanente
suficient de ridicat pentru a permite finanţarea integrală a imobilizărilor, cât şi asigurarea unei
marje de lichiditate pentru a face faţă riscurilor diverse pe termen scurt.
Calculul Fondului de Rulment propriu şi străin pe baza datelor din Tabelul conduce la
rezultatele din Tabelul nr.
Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
Nr.
Crt. 2010 2011 (±Δ) (%)
1. Capitaluri proprii 28.471.497 28.112.831 -358.666 98,7402
20
2. Datorii cu scadenţa peste 1 an 1.116.229 276.371 -839.858 24,7593

3. Active imobilizate (Ai) 8.219.117 6.812.305 -1.406.812 82,8836
5. Fond Rulment propriu (FRp) (1-3) 20.252.380 21.300.526 1.048.146 105,1754
6. Fond de Rulment străin (FRs) (2-3) -7.102.888 -6.535.934 566.954 9,2017
NFR =(Active circulante + Cheltuieli în avans– Casa şi conturi la bănci) - (Datorii ce trebuie plătite într-un
an + Credite bancare + Venituri în avans).
Nr Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Active circulante 27.932.278 28.490.485 558.207 101,9984
2. Cheltuieli în 5.659 4.125 -1.534 72,8927

avans
3. Casa şi conturi la 8.782.080 3.196.862 -5.585.218 36,4021

bănci
4. Total I (1 + 19.155.857 25.297.748 6.141.891 132,0627

2 – 3)
5. Datorii cu scadenţa 6.235.266 6.707.203 471.937 107,5688

de până la 1 an
6. Credite bancare 0 0 0 0
de trezorerie
8. Total II (5 + 6 + 6.491.993 6.893.278 401.285 106,1812

7)
9. Nec. de fond de 12.663.864 18.404.470 5.740.606 145,3306

rulment (NFR) (4
– 8)
Necesarul de fond de rulment (NFR). Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii

de finanţare care conduce la constituirea mijloacelor de finanţare. Confruntarea globală a acestor
nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje o nevoie de finanţare indusă de ciclul de
exploatare sau nevoia de fond de rulment.
Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizările ciclice, corespund
avansărilor de fonduri pe care întreprinderea e constrânsă să le afecteze pentru costituirea
stocurilor sale (materii prime şi materiale, producţie în curs de fabricaţie, produse finite în
depozit şi altele) şi pentru a acorda termene de plată partenerilor săi comerciali (clienţilor),
cărora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrări, sau le-a prestat servicii.
Dacă NFR>0 => ea semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport cu resursele
temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi
21
considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii
de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar , nevoia de fond de rulment poate evidenţia
un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea
datoriilor de exploatare, pe de altă parte , respectiv încetinirea încasărilor şi urgentarea plăţilor.
Calculul Trezoreriei Nete pe baza bilanţului conduce la rezultatele din Tabelul .:
Nr. Indicatori Exerciţiul financiar Abateri Indici
crt. 2010 2011 (± Δ) (%)

1. Fondul de rulment 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
financiar(FRF)
2. Necesarul de fd. de rulment 12.663.864 18.404.470 5.740.606 145,3306
(NFR)
3. Trezoreria netă (TN) (1 – 2) 9.038.417 3.382.478 -5.655.939 37,4233
(a)
4. Disponibilităţi băneşti 8.782.080 3.196.862 - 5.585.218 36,4021
5. Credite bancare de trezorerie 0 0 0 0
6. Trezoreria netă (TN) (4 – 5) 8.782.080 3.196.862 - 5.585.218 36,4021
(b)
7. Active circ., resp. dat.curente 21.702.281 21.786.948 84.667 100,3901
nete (E)
8. Trezoreria netă (TN) (7 – 2) 9.038.417 3.382.478 -5.655.939 37,4233
(c)
TN>0 => Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al
întreprinderii. Dacă trezoreria netă este pozitivă (FRF>NFR), atunci excedentul de finanţare,
expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi eficiente, se va regăsi sub forma
disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Această situaţie favorabilă se
concretizează într-o îmbogăţire a trezoreriei, întrucât întreprinderea dispune din abundenţă de
lichidităţi care îi permit, atât rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cât şi efectuarea
diverselor plasamente eficiente şi în deplină siguranţă pe piaţa monetară şi/sau financiară. Se
poate vorbi, în acest caz, chiar de o autonomie financiară pe termen scurt.
Dacă trezoreria netă este pozitivă atunci se înregistrează un excedent de finanţare datorită
desfăşurării unei activităţi eficiente, iar îmbogăţirea trezoreriei arată că întreprinderea dispune de
lichidităţi suficiente, care îi vor permite rambursarea datoriilor, dar si realizarea unor plasamente
eficiente atât pe piaţa monetară, cât şi pe cea financiară. În acest context întreprinderea se bucură
de autonomie financiară pe termen scurt.
TN pozitivă evidenţiază faptul că exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus monetar.
Acest excedent de trezorerie urmează să fie plasat pe piaţa monetară sau financiară. Plasamentul
monetar sau financiar urmăreşte trei obiective:
- lichiditatea valorilor mobiliare de plasament;
- rentabilitatea valorilor mobiliare de plasament;
- securitatea valorilor mobiliare de plasament.
De aceea, se recomandă cumpărarea unor valori mobiliare de plasament uşor negociabile
şi cu o bună reputaţie pe piaţa de capital.
Bilanţul funcţional
22
Active = Utilizări Exerciţiul financiar Pasive = Resurse Exerciţiul financiar
(valoare brută) 2010 2011 2010 2011

I. Funcţia de investiţii IV. Funcţia de finanţare
Utilizări stabile Resurse stabile 34.734.098

(rd.1+rd.2+rd.3)
A. Active imobilizate 8.219.117 6.812.305 1. Capitaluri proprii 28.471.497 28.112.831

brute
1. Imobilizări 14.045 5.613 - Capital 2.639.093 2.693.093

necorporale
2. Imobilizări corporale 8.205.072 6.806.692 - Rezerve - total 23.074.028 23.425.666
3. Imobilizări financiare 0 0 - Rezultatul reportat

Sold C
Sold D 3.667 0
II. Funcţia de exploatare - Rezultatul exerciţiului 355.305 26.297
- Repartizarea profitului 0 0
B.Active circulante de 16.103.512 2. Amortismente şi 27.335 24.435

exploatare provizioane
1. Stocuri - total 12.686.530 14.931.861 3. Datorii financiare stabile 6.235.266 6.607.203

(>1 an)
2. Creanţe comerciale 3.416.982 3.034.169 II. Funcţia de exploatare
Active circ. în afara 1. Datorii de exploatare

exploatării
Alte creanţe 349.685 287.367 2. Datorii în afara

exploatării
C. Cheltuieli în avans 5.659 4.125 3. Credite bancare curente
III. Funcţia de trezorerie I. Venituri în avans 256.727 186.075
Activ circulant
financiar
Casa şi conturi la bănci 8.782.080 3.196.862
Total Active valoare

brută Total Resurse
FRNG = Resurse durabile – Utilizări stabile brute.
 imobilizarile necorporale, corporale si financiare sunt “utilizari stabile”;
23
 activele circulante ale exploatarii (stocuri, clienti, alte creante) reprezinta “utilizari”
sau “nevoi temporare de exploatare”;
 activele circulante care nu apartin exploatarii sunt “utilizari temporare” in afara
exploatarii;
 activele circulante foarte lichide (titluri de plasament) si trezoreria sunt “utilizari
temporare” ce apartin trezoreriei;
 capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung precum si provizioanele pentru
riscuri si cheltuieli sunt “resurse stabile”;
crt. 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Resurse stabile (durabile) 29.665.061 34.744.469 5.079.408 117,1225
2. Utilizări stabile brute 8.219.117 6.812.305 -1.406.812 82,8836
3. Fond rulment net global (FRNG) 21.445.944 27.932.164 6.486.220 130,2445

(rd.1-rd.2)
Calculul Necesarului de Fond de Rulment Total este redat în Tabelul
Nr. Indicatori Abateri Indici
Exerciţiul financiar
crt. 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Utilizări ciclice totale, din

care:
2. Active circulante de 6.463.668 6.017.967

exploatare
3. Alte active circulante în afara

exploatării
4. Resurse ciclice totale, din

care:
5. Datorii de exploatare
24
6. Datorii în afara exploatării
7. Nec. fd rulment total (NFRT)

(1- 4)
8. NFRE (2 – 5)
9. NFRAE (3 – 6)
TN = Trezoreria activă (Disponibilităţi) – Trezoreria pasivă (Creditede trezorerie):
Nr. Exerciţiul financiar Abateri Indici

Indicatori
crt. 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Trezoreria netă (TN) 9.038.417 3.382.478 -5.655.938 37,4232
2. Activ circulant financ. 9.038.417 3.382.478 -5.655.938 37,4232

(Trez.activă)
3. Credite bancare curente (Trez. 0 0 0 0

pasivă)
4. Trezoreria netă (TN) 9.038.417 3.382.478 -5.655.938 37,4232
2. INDICATORI DE EVOLUŢIE
Calculul indicatorilor de evolutie (din Contul de Profit si Pierdere)
Indicator Simbol Formula 2009 2010 2011

Nr. crt.
1 Cifra de Afaceri CA - 24.957.671 28.680.118 22.252.299
2 Venituri totale VT - 26.877.035 31.654.026 26.359.620
3 Cheltuieli totale CT - 26.779.507 31.121.218 26.299.021
4 Rezultatul Brut RB VT – CT 97.528 532.808 60.599
5 Impozit pe profit IMP - 15.528 177.503 34.302
6 Rezultatul Net RN RB – IMP 82.000 355.305 26.297
7 Numar Personal N - 551 438 417
25
3. INDICATORII DE STRUCTURĂ Calculul indicatorilor de structura (pe baza de Bilant)
Nr. Formu-
Indicator Simbol 2009 2010 2011
crt. la
1 Total Activ TA - 35.468.651 36.151.395 35.302.790
2 Activ Imobilizat AI - 10.074.787 8.219.117 6.812.305
3 Imobilizari Necorporale IN - 25.398 14.045 5.613
4 Imobilizari Corporale IC - 10.049.389 8.205.072 6.806.692
5 Imobilizari Financiare IF - 0 0 0
Stocuri S - 11.889.529 12.686.530 14.931.861

6
Marfuri Mf - 352.627 566.071
319.094
7 Clienti CI - 1.983.245 3.416.982 3.034.169
Ponderea activelor imobilizate AI/TA*100

8 PAI 28,4047% 22,7352% 19,2967%
in Total Activ (%)
Ponderea imobilizarilor
necorporale IN/TA*
PIN 0,0716% 0,0388% 0,0158%
100(%)
9 - in Total Activ
IN/AI*
- in Active Imobilizate 0,252% 0,1708% 0,08235
100(%)
corporale IC/TA*
PIC 28,3331% 22,6964% 19,2808%
100(%)
10 - in Total Activ
IC/AI*
- in Active Imobilizate 99,7479% 99,8291% 99,9176%
100(%)
26
IF/TA*
financiare
PIF 0 0 0
100(%)
11 - in Total Activ
IF/AI*
- in Active Imobilizate 0 0 0
100(%)
S/TA*
Ponderea stocurilor in Total
12 PS 33,5212% 35,0927% 42,2965%
Activ
100(%)
Ponderea marfurilor Mf/TA*

13 PMf 0,9941% 0,8829% 1,6034%
100(%)
- in Total Activ
Mf/S*
- in stocuri 2,9658% 2,5152% 3,7910%
100(%)
14 Active Circulante AC 25.393.864 27.932.278 28.490.485
AC/TA*
Ponderea activelor circulante in
15 PAC 71,5952% 77,2647% 80,7032%
Total Activ
100(%)
16 Capital Social CS 2.639.092 2.639.093 2.639.093
CS/TA*
Ponderea capitalului social in
17 PCS 7,4406% 7,3001% 7,4755%
Total Activ
100(%)
18 Capital Propriu CPr 28.119.859 28.471.497 28.112.831
CPr/TA*
Ponderea capitalului propriu in
19 PCPr 79,2808% 78,7562% 79,6334%
Total Activ
100(%)
20 Capital Permanent(CP+DTML) CPer 29.689.891 29.637.726 28.389.202
CPer/TA*
Ponderea capitalului permanent
21 PCPer 83,7074% 81,9822% 80,4163%
in Total Activ
100(%)
22 Datorii D 6.985.345 7.401.495 6.983.574
D/TA*
Ponderea datoriilor in Total
23 PD 19,6944% 20,4736% 19,7819%
Activ
100(%)
27
4. INDICATORI PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
ron
Nr. crt. Indicator Simbol Formula

2009 2010 2011
1 Cifra de Afaceri CA - 24.957.671 28.680.118 22.252.299
Cheltuieli totale, din care: CT - 26.779.507 31.121.218 26.299.021
- cheltuieli salariale Ch. s - 6.477.284 5.907.035 5.487.409
- costuri materii prime Ch. mp - 7.282.437 8.355.560 10.461.667

2
- costul marfurilor vandute Ch mfv - 3.596.664 6.296.360 806.138
- amortisment Am - 1.496.109 1.655.930 1.035.806
- lucrari si servicii executate de terti LS - 1.575.342 1.649.820 1.775.551
Ponderea cheltuielilor in Cifra de Afaceri PCA (%)
- a cheltuielilor totale PCT CT/CA*100 107,2997% 108,5114% 118,1856%
- a cheltuielilor salariale PChs Chs/CA*100 25,953% 20,5962% 24,6599%
- a costurilor cu materiile prime PChmp Chmp/CA*100 20,8321% 29,1336% 47,0138%

3
- a costului marfurilor vandute PCmfv Cmfv/CA*100 14,4110% 21,9537% 3,6227%
- a amortismentului PAm Am/CA*100 5,9945% 5,7737% 4,6548%
- a lucrarilor si serviciilor executate de terti PLS LS/CA*100 6,3075% 5,7524% 7,9791%
28
Contul de profit şi pierdere în listă

Nr. Venituri, cheltuieli şi rezultate Exerciţiul financiar Abateri Indici
rd. (ron lei) 2010 2011 (± Δ) (%)
1. Cifra de afaceri netă 28.680.118 22.252.299 -6.427.819 0.0007
Producţia vândută (Pv) 22.209.829 21.391.128 -818.701 96,3137
Venituri din vânzarea mărfurilor 6.470.289 862.661 -5.607.628 13,3326
2. Variaţia stocurilor (ct. 711)
a. - Sold C 455.546 2.048.974 1.623.428 449,784
b. - Sold D
3. Producţia imobilizată (Pi) 0 0 0 0
4. Alte venituri din exploatare 817.120 227.188 -589.932 27,8035
VENITURI DIN EXPLOATARE 29.952.784 24.528.461 -5.424.323 82,0707

-TOTAL(1 + 2a - 2b + 3 + 4)
5.a. Chelt.cu mat.prime + mater. 8.355.560 10.461.667 2.106.107 125,2060

consumabile
Alte cheltuieli materiale 47.152 45.774 -1.378 97,0775
b. Alte chelt, din afară (cu energie + apă) 3.308.952 3.309.000 48 100,0014
Cheltuieli privind mărfurile(ct. 607) 6.296.360 806.138 -5.463.222 12,8032
6. Cheltuieli cu personalul 7.513.595 6.958.089 -555.506 92,6066
a. Salarii 5.907.035 5.487.409 -419.626 92,8961
b. Cheltuieli cu asigurările şi prot. socială 1.606.560 1.470.680 -135.880 91,5421
7. Ajustarea val. imobiliz.corp.+ 1.655.930 1.035.806 -620.124 62,5513

necorporale
a.1. cheltuieli 1.655.930 1.035.806 -620.124 62,5513
a.2. Venituri 0 0 0 0
7.b. Ajustarea valorii activelor circulante 0 -3.769 -3.769 0
b.1. Cheltuieli (+) 0 0 0 0
b.2. Venituri (-) 0 3.769 3.769 0
8. Alte cheltuieli de exploatare 2.274.601 2.005.771 -268.830 88,1812
8.1 Cheltuieli privind prestaţiile externe 1.649.820 1.775.551 125.731 107,6208
8.2 Chelt.cu alte impozite, taxe, vărsăminte 192.180 208.305 16.125 108,3905
29
8.3 Chelt. despăgubiri, donaţii, active 432.601 21.915 -410.686 5,0658

cedate
CHELTUIELI DE EXPLOATARE 29.437.018 24.615.576 -4.821.442 83,6211

-TOTAL
515.766 -87.115 -602.881 -16,8904

REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(VE-ChE)
9. Venituri din interese de participaţie 0 0 0 0
10. Venituri din dobânzi 650.572 535.383 -115.189 82,2941
11. Alte venituri financiare 1.050.670 1.295.776 245.106 123,3285
VENITURI FINANCIARE-TOTAL 1.701.242 1.831.159 129.917 107,6365
12. Ajustarea valorii imobiliz. financiare 0 0 0 0
13 Cheltuieli privind dobânzile 305.790 242.842 -62.948 79,4146
14. Alte cheltuieli financiare 1.378.410 1.440.603 62.193 104,5119
15. REZULTATUL CURENT (RE+VF- 532.808 60.599 -472.209 11,3735

ChF)
16. REZULTATUL EXTRAORDINAR 0 0 0 0
17. VENITURI TOTALE 31.654.026 26.359.620 -5.294.406 83,2741
18. CHELTUIELI TOTALE 31.121.218 26.299.021 -4.822.197 84,5051
19. REZULTATUL BRUT (15+16) 532.808 60.599 -472.209 11,3735
20. Impozitul pe profit 177.503 34.302 -143.201 19,3247
21. REZULTATUL NET AL 355.305 26.297 -329.008 7,4012

EXERCIŢIULUI FINANCIAR
(19-20)
22. REZULTATUL PE ACŢIUNE
- de bază - - - -
- diluat
30
Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune
2011 ∕
Solduri intermediare de gestiune Exerciţiul financiar 2011-2010
Nr.crt. 2010x100%
2010
Abateri (± Δ) Indici (%)
2011
1 Vanzări de mărfuri (Vmf) 6.470.289 862.661 -5.607.628 13,3326
2 Costul mărfurilor vândute (Chmf) 6.296.360 806.138 -5.463.222 12,8032
MARJA COMERCIALĂ (MC)

173.929 56.532 -117.397 32,5029
3 (1-2)
4 PRODUCTIA VÂNDUTA (Pv) 22.209.829 21.391.128 -818.701 96,3137
CIFRA DE AFACERI NETA 28.680.118 22.252.299 -6.427.819 0.0007

5 (CA) (1+4)
6 VARIATIA STOCURILOR (+/-Δ) 455.546 2.048.974 1.623.428 449,784
PRODUCTIA IMOBILIZATA 0 0
0 0
7 (PI)
PRODUCTIA EXERCITIULUI
774.727 103,4181
8 (Pex) (4+6+7) 22.665.375 23.440.102
9 Consumuri intermediare (Ci) 13.361.484 15.591.992 2.230.508 116,6935
VALOAREA ADAUGATA (VA) 9.477820 7.904.642

-1.573.178 83,4014
10 (3+8-9)
11 Subventii de exploatare (+) 0 0 0 0
12 Alte impozite si taxe (-) 192.180 208.305 16.125 108,3905
13 Cheltuieli de personal (-) 7.513.595 6.958.089 -555.506 92,6066
EXCEDENT BRUT DE
-1.033797 41,6607
14 EXPLOATARE (10+11-12-13) 1.772.045 738.248
15 Venituri din exploatare (+) 29.952.784 24.528.461 -5.424.323 82,0707
16 Cheltuieli de exploatare (-) 29.437.018 24.615.576 -4.821.442 83,6211
REZULTATUL DIN -87.115 -602.881 -16,8904

515.766
17 EXPLOATARE (15-16)
18 Venituri financiare (+) 1.701.242 1.831.159 129.917 107,6365
19 Cheltuieli financiare (-) 1.684.200 1.683.445 -755 99,9551
31
REZULTATUL FINANCIAR
130.672 866,764
20 (18-19) 17.042 147.714
REZULTATUL CURENT 60.599 -472.209 11,3735

21 (17+20) 532.808
22 Venituri extraordinare (+) 0 0 0 0
23 Cheltuieli extraordinare (-) 0 0 0 0
REZULTATUL
0 0
24 EXTRAORDINAR (22-23) 0 0
25 REZULTATUL BRUT (26-27) 532.808 60.599 -472.209 11,3735
26 VENITURI TOTALE 31.654.026 26.359.620 -5.294.406 83,2741
27 CHELTUIELI TOTALE (-) 31.121.218 26.299.021 -4.822.197 84,5051
28 REZULTATUL BRUT (25) 532.808 60.599 -472.209 11,3735
29 Impozitul pe profit 177.503 34.302 -143.201 19,3247
30 REZULTATUL NET (28-29) 355.305 26.297 -329.008 7,4012
Cifra de afaceri (CA) – indicator care măsoară rezultatele la nivel microeconomic,

reprezentând volumul încasărilor din activitatea proprie, într-o perioadă de timp, încasări
efectuate la preţul pieţei.
Cifra de afaceri însumează toate încasările rezultate din acte de comerţ: vânzări de bunuri
materiale, prestări de servicii, depuneri la bănci şi instituţii financiare, acordarea de credite,
operaţiuni bursiere. In limbajul financiar-contabil, cifra de afaceri mai este cunoscută sub
denumirea de „vânzări” sau de „venituri brute”.
Cifra de afaceri măsoară performanţa economică a firmelor şi e folosită drept criteriu
pentru clasificarea acestora după importanţa lor economică.
Nivelul acestui indicator este determinat de volumul afacerilor realizate de întreprindere
cu terţii ca urmare a activităţii profesionale normale şi curente a întreprinderii.
Cifra de afaceri este mai întâi o valoare netă, rabatul, remiza şi reducerile acordate fiind
eliminate.
Cifra de afaceri este reprezentată financiar de o cantitate de marfă sau de producţie sau de
lucrări sau de servicii vândută. Variaţiile sale nu sunt în mod automat proporţionale cu volumul
vânzărilor, atât timp cât factorul preţ intervine în mod egal asupra mărimii sale. Rezultă că nu se
poate stabili un paralelism între variaţia cifrei de afaceri şi stocuri, în plus comparaţiile trebuiesc
legate de sectorul de activitate al întreprinderii. In legătură cu cifra de afaceri este foarte util să
cunoaştem activitatea naţională şi internaţională a întreprinderii.
32
Ca urmare a operaţiilor de vânzare apara taxa pe valoarea adăugată ca aport principal de

taxe. Contul de rezultat presupune o prezenatre fără taxe a veniturilor realizate de intreprindere
din vânzări, deci taxa pe valoarea adăugată plătită şi colectată nu figurează în acest document.
Taxa pe valoarea adăugată este o informaţie utilă de analizat, care nu trebuie neglijată
deoarece generează un flux de trezorerie de mare amplitudine. Pentru aceasta se porneşte de la
cercetarea documentelor fiscale.
Scenarii care conduc la degradarea echilibrului funcţional antrenând vulnerabilitatea
întreprinderii:
- creşterea foarte rapidă şi nestăpânită a cifrei de afaceri. Întreprinderea cunoaşte o
creştere a nevoii de fond de rulment paralelă cu cea a cifrei de afaceri. Fondul de
rulment creşte mai lent decât nevoia de fond de rulment, generând automat o criză de
trezorerie;
- creşterea insuficientă a cifrei de afaceri. În decursul mai multor exerciţii
financiare , întreprinderea beneficiază de o trezorerie satisfăcătoare. Ca o reacţie la
creşterea insuficientă a cifrei de afaceri, întreprinderea acceptă condiţii noi de
reglementare vis-a-vis de clienţii săi, concretizate în creşterea creanţelor sale. Aceasta
antrenează o creştere bruscă a nevoii de fond de rulment, care degradează situaţia
trezoreriei.
Marja comercială (MC; adaosul comercial) vizeză în exclusivitate întreprinderile

comerciale sau numai activitatea comercială a întreprinderilor cu activitate mixtă (industrială şi
comercială). Activitatea comercială presupune cumpărarea şi revânzarea mărfurilor, mărfurile
fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi revândute în aceeaşi stare.
Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezintă
marja comercială. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute (revândute) include preţul de
cumpărare (preţ fără TVA) majorat cu cheltuieliele accesorii de cumpărare şi corectat cu variaţia
stocurilor de mărfuri.
Marja comercială este principalul indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi
comerciale. Daca cifra de afaceri este un indicator de volum al activităţii, suma marjei
comerciale, generată de cifra de afaceri realizată, este indicatorul indispensabil pentru aprecierea
gestiunii unei intreprinderi comerciale. Practica demonstrează că două întreprinderi cu activitate
comercială pot realiza, cu aceeşi cifră de afaceri, marje comerciale diferite. Ori, marja
comercială constituie singura resursă veritabiă a întreprinderii comerciale.
Mărimea marjei comerciale este un element care trebuie apreciat în funcţie de tipul
politicii de vânzare promovată de întreprindere.
Pentru aprecierea oportunităţii politicii comerciale promovată de întreprindere, marja
comercială trebuie descompusă pe produse sau evidenţiată pe rotaţia stocurilor, ştiut fiind faptul
că reducerea marjei ar trebui, în mod normal, să fie compensată printr-o creştere a vânzărilor,
care conduce, în principiu la o reorientare a politicii comerciale.
33
Marja comercială se constituie ca un indicator de bază pentru studiile previzionale,

permiţând determinarea pragului de rentabilitate sau punctul critic al activităţii comerciale
(cheltuieli fixe / marja comercială unitară).
În mod similar şi cu semnificaţie apropiată, întreprinderile industriale sau de service pot
calcula un indicator denumit marja asupra consumurilor materiale, ca diferenţă între producţia
exerciţiului şi consumurile materiale (cumpărări de materii prime şi materiale – creşterea sau +
diminuarea stocurilor de materii prime şi materiale în cursul perioadei de gestiune). Acestă marjă
este cu atât mai semnificativă cu cât producţia imobilizată este mai redusă şi consumul de
materiale important.
Producţia exerciţiului (PE; în cadrul activităţii industriale) include valoarea bunurilor şi
serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile
proprii. Drept uramare, producţia exerciţiului va include trei elemente: producţia vândută,
producţia stocată şi producţia imobilizată .
Producţia exerciţiului fiind conceptul central în calculul stocurilor intermediare de
gestiune, alături de marja comercială, merită diferenţiat de indicatorul cifră de afaceri. La
întreprinderile cu activitate mixtă, cifra de afaceri evidenţiază vânzările de mărfuri şi producţia
vândută, în timp ce la întreprinderile industriale, aceasta reflectă doar producţia vândută.
Ignorând anumite aspecte esenţiale privind activitatea întreprinderii, cum sunt decalajele între
momentul facbricării şi cel al facturării antrenând variaţia stocurilor ca si producţie imobilizată
care uneori poate înregistra valori semnificative, cifra de afaceri poate să genereze o imagine
deformată asupra activităţii întreprinderii. Dimpotrivă, producţia exerciţiului oferă o imagine mai
fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune.
Producţia trebuie calcultă fară taxa pe valoarea adăugată pentru a elimina posibilele
influenţe ale acesteia, ai ales daca procentul de aplicare diferă în funcţie de produs.
Producţia nu este constituită din elemente evaluate în acelaşi mod. Astfel, producţia
vândută este stimată la preţul de vânzare; producţia imobilizată şi stocată este estimată la nivelul
costului de producţie, în plus producţia stocată poate fi influenţată şi de provizioanele pentru
depreciere.
Valoarea adăugată (VA) reprezintă bogăţia creată de întreprindere ca urmare a operaţiilor
sale de exploatare. Ea măsoară „ponderea economică” a întreprinderii şi constituie criteriul de
dimensiune cel mai pertinent.
De la un exerciţiu la altul, procentul de variaţie al valorii adăugate este un bun indicator
al creşterii întreprinderii.
Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare, rezultată din utilizarea factorilor de
producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor,
energiei, serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Această valoare adăugată reprezintă
sursa de acumulări băneşti din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la
activitatea economică a întreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii, premii şi cheltuieli sociale;
34
- statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – subvenţii pentru exploatare;

- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plătite;
- acţionarii, prin dividende plătite;
- întreprinderea, prin capaciattea de autofinanţare.
Cu cât ciclul de producţie este mai lung, cu atât este mai mare valoarea adăugată, dar şi
NFR este mai mare. Creditele-furnizor sunt mai mici în raport cu creanţele-clienţi şi stocurile
aflate în diverse faze ale producţiei.
. Excedentul brut al exploatării (EBE) – componentă care ilustreză în Sistemul Conturilor
Naţionale, destinaţiile valorilor adăugate brute create în interiorul unităţii. Conform metodei
veniturilor de determinare a nivelului indicatorilor macroeconomici (PIB), destinate valorii
adăugate brute sunt: veniturile din muncă (salariile nete, impozitul direct pe salariu, contribuţia
la asigurările sociale), veniturile din proprietate (renta şi dobânda) şi veniturile obţinute din
activitatea de întreprinzător (profitul net distribuit rămas la dispoziţia entităţii care l-a obţinut,
impozitul direct pe profit, dividendele cuvenite acţionarilor).
Ultimele două categorii de venituri alcătuiesc excedentul brut al exploatării. Pentreu a
determina excedentul net al exploatării, din valoatea excedentului brut trebuie dedusă
amortizarea capitalului fix.
Excedentul brut de explatare (EBE) este ceea ce rămâne din valoarea adăugată după
reglarea impozitelor, taxelor şi vărsămintelor asimilate precum şi a cheltuielilor de personal. EBE
este deci sursa pe care o obţine întreprinderea numai ca urmare a operaţiilor sale de exploatare.
Într-adevăr, EBE este independent de modul de finanţare, de modalităţile de amoritzare, de
veniturile şi cheltuilelile în afara exploatării, de impozitul pe beneficii; el nu depinde decât de
operaţiunile de producţie şi comercializare şi din această cauză constituie un bun criteriu al
performanţei industriale şi comerciale a întreprinderii.
Rolul excedentului brut al exploatării în analiza financiară poate fi urmărit sub trei
aspecte:
a) Excedentul brut al exploatării este o măsură a performanţelor economice ale
întreprinderii. Un excedent brut al exploatării sufivient de mare va permite
întreprinderii reînnoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din
provizioanele constituite şi asigurarea finaţării sale care antrenează cheltuieli
financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor
(dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare.
b) Excedentul brut al exploatării este independent de politica financiară a întreprinderii
(nu este influenţat de veniturile şi chleltuielile finaciare dependente de structura
financiară a întreprinderii), de poiltica de investiţii (nu ţine cont de deciziile
întreprinderii privind modalităţile de calcul ale amortizării), de politica de divident,
de politica fiscală şi de elementele excepţionale (nu ia în calcul impozitul pe profit şi
rezultatul excepţional). Acest sold intermediar de gestiune poate să pună în evidenţă,
mai bine decât rezultatul final, o deficienţă, structurală a întreprinderii în plan pur
industrial şi comercial.
35
Excedentul brut al exploatării reprezintă o sursă financiară fundamentală pentru

întreprindere. Sub rezerva producţiei imobilizate şi a decalajelor generatoare de creanţe stocuri şi
datorii cu consecinţe asupra trezoreriei, excedentul brut de exploatare constituie resursa finaciară
fundamantală care va fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a
întreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şi dividendelor, rambursarea
împrumuturilor angajate anterior. Dar, această resursă financiară fundamentală, nu este decât o
resursă de trezorerie potenţiala, un cash-flow potenţial degajat de exploatare, susceptibil de a se
transforma în disponibilităţi prin măsura reglementării decalajelor dintre nevoile şi resursele
exploatării.
Rezultatul exerciţiului (RE) realizează o confruntare globală între ansamblul cheltuielilor
şi ansamblul veniturilor unei întreprinderi pe o perioadă de timp dată, numită exerciţiu. Acest
rezultat va fi luat în considerare la determinarea impozitului pe profit, având astfel o dublă
semnificaţi: de pe o parte ca o sancţiune, penalizare globală a activităţii sub toate aspectele sale
(adică, un indicator aferent eficienţei de care întreprinderea dă dovadă prin activitatea industrială,
comercială, financiară sub influenţa unor evenimente favorabile sau nu ale mediului extern) şi pe
de altă parte rezultatul exerciţiului măsoară fluxul de resurse suplimentar creat (beneficiu) sau
consumat (pierdere) de către întreprindere.
Rezultatul exerciţiului permite evaluarea efectului activităţii întreprinderii asupra
acumulării. Beneficiul semnalează caracterul lărgit al acestei acumulări, adică reconstituirea
capitalurilor angajate şi obţinerea unor resurse suplimentare. O pierdere, semnalează, dimpotrivă,
că resursele angajate nu au putut fi reconstituite complet, şi putem vorbi în această situaţie de o
reproducţie restrânsă a capitalurilor avansate în cursul
exerciţiului.
Calitatea informaţiei furnizată de către indicatorul rezultatul exerciţiului, este influenţată
de:
 distorsiunile privind evaluarea veniturilor şi cheltuielilor ca urmare a unor
incertitudini care nu pot fi evitate (amortizările, provizioanele, variaţiile de curs
valutar);
 importanţa unor factori accidentali care se reflectată în cheltuielile sau veniturile
extraordinare.
Rezultatul exerciţiului reprezintă venitul care revine asociaţilor. Pornind de la rezultatul
exerciţiului este calculată rentabilitatea capitalurilor proprii.
Rezultatul financiar (RF) se determină ca diferenţă dintre cheltuielile şi veniturile
specifice legate de operaţiunile financiare ale întreprinderii. La prima vedere poate părea o
sancţiune specifică gestiunii financiare a întreprinderii. Cheltuielile şi veniturile financiare apar:
 induse de costul finanţării al necesarului de fond de rulment legat de explotare;
 legate de gestiunea trezoreriei;
 generate de gestiunea portofoliului întreprinderii, care reflectă şi obiectivele
creşterii externe în funcţie de strategia industrială şi/sau comercială a
întreprinderii;
36
 incidenţele favorabile sau nefavorabile ale fluctuaţiei cursului de schimb valutar

asupra creanţelor şi datoriilor sau ale fluxurilor de lichidităţi în devize.
În aceste condiţii, rezultatul financiar reflectă calitatea gestiunii financiare, precum şi
efectele imputabile activităţii de exploatare, strategiei de dezvoltare industrială şi comercială
(participaţii) sau ale instabilităţii monetare a mediului economic.
Rezultatul curent (RC: profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării
normale şi curente, cât şi de cel al avtivităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor
curente ale întreprinderii.
Nefiind perturbat de elemente excepţionale, acest sold permite analiza dinamicii
rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciţii succesive.
Rezultatul curent este pozitiv: RC>0
Cazurile 1, 2, 3 corespund situaţiilor în care întreprinderea degajă rentabilitatea din
activitatea sa, întrucât rezultatul exploatării şi rezultatul financiar nu sunt niciodată negative.
Acestea sunt deci situaţiile ideale.
Cazul 1: profit curent „manager întreprindere”
Datorită unui bun echilibru al politicii financiare, rezultatul exploatării nu este absorbit de
cheltuielile financiare: este situaţia ideală. Intreprinderea a investit suficient? Promovează ea o
politică de independenţă financiară „bun manager al întreprinderii”, beneficiind de efectul de
levier care îi permite ameliorarea rentabilităţii financiare, fără să fie afectată de riscul financiar?
Cazul 2: profitul curent „supermarche” sau „holding”
Intreprinderea desfăşoară o activitate generatoare de lichidităţi (stocuri reduse sau cu
rotaţie rapidă, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune
plasamente posibile, supraveghind zi de zi expansiunea pieţei şi gestiunea trezoreriei.
Alte posibilităţi: întreprinderea este un holding, al cărui obiectiv este maximizarea
dividendelor percepute de filialele sale, singura sursă de venituri care permite acoperirea
cheltuielilor pentru exploatare.
Cazul 3: profitul curent „monopol”
Intreprinderea ocupă o poziţie forte pe piaţă. Exploatarea foarte rentabilă permite
degajarea unor lichidităti sporite al căror plasament constituie sursa de rentabilitate suplimentară.
Situaţia este ideală, dar este durabilă?
Rezultatul extraordinar (REx) reflectă incidenţa evenimentelor favorabile şi nefavorabile

generatoare de rezultat asupra cărora întreprinderea nu dispune de o posibilitate de control decât
limitată.
Rezultatul brut al exerciţiului (RBE; profitul brut) este stabilit ca diferenţă între veniturile
din exploatare financiare şi a celor excepţionale (extraordinare) şi suma cheltuielilor de
37
exploatare financiare şi excepţionale (extraordinare). Diferenţa pozitivă reprezintă profitul, iar

cea negativă – pierderea.
Rezultatul net al exerciţiului (RNE) exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare
cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net trebuie
să fie susţinut de existenţa unor disponibilităţi monetare reale, astfel el va rămâne doar un
potenţial de finanţare. Profitul net urmează să se distribuie sub forma dividendelor sau/şi să se
reinvestească întreprindere. Profitul net nerepratizat constituie sursă de finanţare proprie sau
element de autofinanţare genert de însăşi activitatea întreprinderii.
Reprezintă rezultatul rămas la dispoziţia societăţii pentru crearea resurselor financiare
proprii pentru dezvoltare şi remunerarea acţionarilor.
Analiza capacităţii de autofinanţare
INDICATORI EXERCIŢIUL Abateri Indici

FINANCIAR (± Δ) (%)
METODA FLUXURILOR 2010 2011
1. Excedentul brut de exploatare 1.772.045 738.248 -1.033797 41,6607
2. Alte venituri de exploatare (+) 817.120 227.188 -589.932 27,8035
3. Alte cheltuieli de exploatare (-) 2.274.601 2.005.771 -268.830 88,1812
4. Venituri financiare (+) 1.701.242 1.831.159 129.917 107,6365
5. Cheltuieli financiare (-) 1.684.200 1.683.445 -755 99,9551
6. Venituri extraordinare (+) 0 0 0 0

7. Cheltuieli extraordinare (-) 0 0 0 0
8. Impozit pe profit (-) 177.503 34.302 -143.201 19,3247
9. Capacitate de autofinanţare 154.103 -926.923

10. Dividende distribuite (-) 0
11. Autofinanţare
METODA ADITIVĂ
1. Rezultatul net al exerciţiului 355.305 26.297 -329.008 7,4012
2. Ajustarea valorii imobilizărilor şi a

provizioanelor (+)
3. Capacitatea de autofinanţare
4. Dividende distribuite (-)
5. Autofinanţarea
Capacitatea de autofinanţare (CAF) reprezintă resursa , degajată în cursul exerciţiului, de

ansamblul operaţiilor de gestiune (operaţii înregistrate în contul de rezultate, cu excepţia
operaţiunilor de cesiune).
Capacitatea de autofinaţare reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabila a
întreprinderii, la sfârşitul exerciţiului financiar, destinat să remunereze capitalurile proprii (prin
38
dividende datorate) şi să finanţeze investiţiile de expansiune (parte de profit repartizată pentru

constituirea rezervelor şi a fondului de dezvoltare) şi menţinere sau reînnoirea imobilizărilor) din
exerciţiile viitoare.
Capacitatea de autofinanţare reflectă potenţialul financiar de creştere economică a
întreprinderii, respectiv sursa financiară, generată de activitatea industrială şi comercială a
firmei, după scăderea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.
Interesul CAF
Aşa cum ne indică şi numele său, CAF detrmină posibilitatea de autofinanţare a
întreprinderii. Cu cât CAF este mai ridicat, cu atât posibilităţile financiare ale întreprinderii sunt
mai mati. Nu numai CAF permite finanţarea imobilizărilor şi/sau remabursarea împrumuturilor,
dar ea majorează de asemenea potenţialul de îndatorare. Totuşi, el nu trebuie să asimileze CAF şi
resursa de trezorerie efectivă. Intr-adevar, o parte a CAF este deja investită în variaţia de NFR.
Invers, cu cât CAF este mai redusă, cu atât dificultăţile întreprinderii riscă să fie mai
mari. In particular, un CAF negativ traduce o situaţie eminamente critică. CAF determină, de
asemenea, capacitatea de rambursare a datoriilor financiare. Băncile consideră, în genereal, rata
Datorii financiare/CAF la care ele fixează ca limită maximă 3 sau 4. In alţi termeni, îndatorirea
întreprinderii nu ar trebui să depăşească de 3 sau 4 ori CAF.
Pentru aceste motive, este recomandat de a urmări în mod atent evoluţia CAF în timp.
Ratele de rentabilitate economică
crt. (lei) Precedent Curent (± Δ) (%)
1. Marja comercială (Mc) 173.929 56.532 -117.397 32,5029
2. Cifra de afaceri (CA) 28.680.118 22.252.299 -6.427.819 0.0007
3. R1 = Mc/CA (1/2) (%) 0,6064 0,2540
4. Excedentul brut din exploatare (EBE) 1.772.045 738.248 -1.033797 41,6607
5. R2 = EBE/CA (4/2) (%)
6. Rezultatul din exploatare (Rexp) 515.766 -87.115 -602.881 -16,8904
7. R3 = Rexp/CA (7/2) (%)
8. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
9. R4 = CAF/CA (8/2) (%)
39
10. Rezultatul net (Rnet) 355.305 26.297 -329.008 7,4012
11. R5 = Rnet/CA (10/2) (%)
12. Activ imobilizat brut (Aibr)
13. Necesar fond rulment de expl. (NFRE)
14. Re1 = EBE/(Aibr+NFRE)[4/(12+13)]
15. Total activ brut (Abr)
16. Re2 = EBE/Abr(4/15) (%)
17. Re3 = Rexp/Abr (6/15) (%)
18. Ponderea rez. expl.în EBE (SRexp = 6/4)
19. Re3 = Re2 * SRexp (16*18) (%)
20. Rata rentabilităţii veniturilor: Rv = 6/2
21. Nr. rotaţii active: Na = 2/15
22. Active circulante (Ac) 6.463.668 6.017.967 -445.701 93,1045
23. Nr. rotaţii active circulante: Nac = 2/22
24. Pondere active circulante: Sac = 22/15
25. Re3 = Rv * Na (20*21) (%)
26. Re3 = Rv* Nac* Sac (20*23*24) (%)
Ratele de rentabilitate financiară – efectul de levier
crt. (mii lei) Precedent Curent (± Δ) (%)
1. Rezultatul din exploatare(Rexp) 515.766 -87.115 -602.881 -16,8904
2. Cheltuielile financiare (Chfin) 1.684.200 1.683.445 -755 99,9551
3. Capitalul propriu (C)(Activ – Datorii) 28.471.497 28.112.831 -358.666 98,7402
4. Rata rentab.fin.brute(Rfbr)[(1-2)/3] -%
5. Rezultatul brut al exerciţiului (Rexbr) 532.808 60.599 -472.209 11,3735
6. Capitalurile permanente (Cp) 29.637.726 28.389.202 -1.248.5244 95,7873
40
7. Rata rentab.cap.perm. (Rcp) (5/6) - % 0,0179 0,0021
8. Activul total net (A)
9. Rata rentabilit. econ.(Rebr) (1/8) - %
10. Datoriile totale (D) 7.401.495 6.983.574 -417.921 94,3535
11. Levierul financiar (LF) (10/3)
12. Rata dobânzii (d) (2/10)
13. Impozitul pe profit (I) 177.503 34.302 -143.201 19,3247
14. Cota procentuală (i) (13/5) - %
15. Efect levier financ.br(ELFbr)(4 – 9)-%
16. Efect levier fin.br. ELFbr = LF(Re – d) - - - -
17. Rata rentab.fin.nete (Rfn) [4*(1-i)] - %
18. Rata rentab.econ.nete(Ren)[9*(1-i)]-%
19. Efect levier financ.net(ELFn) (17–

18)%
20. Efect levier fin.net (ELFn)[16*(1-i)]- %
NR.CRT. INDICATOR FORMULĂ 2010 2011

A Rate de rentabilitate comercială
1 Rata marjei comerciale Rmc = Mc/Vânzări de
0,0268 0,0655
mărfuri
2 Rata marjei de Rebe = EBE/CA
exploatare
3 Rata marjei nete Rmn = Rezultatul net al
exerciţiului/CA
4 Rata marjei nete de Rmne = RE/CA
exploatare
5 Rata marjei brute de Rmbaf = CAF/CA
autofinanţare
6 Rata marjei asupra valorii Rmva = EBE/VA
adăugate
5. INDICATORI DE FINANŢARE
-RON-
Nr.
Indicator Formula 2009 2010 2011
crt.
1 Capital Permanent Cper 29.689.891 29.637.726 28.389.202
41
2 Active Imobilizate AI 10.074.787 8.219.117 6.812.305
3 Structura finantarii Cper/AI 2,9469 3,6059 4,1673
4 Capital Propriu Cpr 28.119.859 28.471.497 28.112.831
5 Autonomia financiara Cpr/Cper 0,9471 0,9606 0,9902
6 Datorii pe termen lung Dtl 1.570.032 1.166.229 276.371
Independenta
7 Cpr/Dtl 17,9103 24,4132 101,7213
financiara
8 Active Curente Ac 25.393.864 27.932.278 28.490.485
9 Pasive Curente (Dts) Pc 362.978 6.235.266 6.707.203
10 Lichiditatea generala Ac/Pc 69,9597 4,4797 4,2477
11 Stocuri S 11.889.529 12.686.530 14.931.861
12 Lichiditatea curenta (Ac - S)/Pc 37,2042 2,4450 2,0215
13 Disponibilitati Disp.
14 Total Activ Ta 35.468.651 36.151.395 35.302.790
(Disp./Pc)*10
15 Lichiditatea la vedere
0(%)
16 Fondul de Rulment Net Cper – AI 19.615.104 21.418.609 21.576.897
Finantarea activelor
17 FRN/Ac 0,7724 0,7668 0,7573
curente
18 Finantarea stocurilor FRN/S 1,6497 1,6882 1,4450
Rata lichidităţii generale sau rata capacităţii de plată a ciclului de exploatare reflectă
posibilitatea activelor circulante de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a
satisface obligaţiile de plată exigibile. Lichiditatea globală se apreciază favorabilă atunci când
rata lichidităţii generale are o mărime supraunitară, cuprinsă între 2 şi 2,5.
6. INDICATORI DE GESTIUNE
-RON-
42
Nr.
Indicator Formula
crt. 2009 2010 2011
1 Cifra de Afaceri CA 24.957.671 28.680.118 22.252.299
2 Stocuri S 11.889.529 12.686.530 14.931.861
Durata de rotatie a
3 (S/CA)*360(zile) 171,49 159,24 241,56
stocurilor
4 Creante Cr 4.626.622 6.463.668 6.017.967
Durata de incasare a
5 (Cr/CA)*360(zile) 66,7363 81,1335 97,3592
creantelor
Datorii curente (pe termen

6 Dc 362.978 6.235.266 6.707.203
scurt)
Durata de achitare a
7 (Dc/CA)*360(zile) 5,2357 78,2666 108,5098
obligatiunilor
Comentarii:
7. INDICATORI DE ACTIVITATE
RON
Nr
Indicator Formula
crt 2009 2010 2011
2 Indice de crestere a CA (CAi/CAi-1)*100(%)
VA =
3 Valoarea adaugata Cs+Am+Imp+dob+
PN
4 Numar salariati N (pers.)

7.513.595 6.958.089
5 Cheltuieli cu personalul Cs 8.286.655
Productivitatea muncii
6 VA/N (RON/an)
pe baza VA
Remunerarea factorului
7 (Cs/VA)*100(%)
munca
43
Amortismentul (ch. cu
8 Am 1.496.109 1.655.930 1.035.806
amortizarile)
Cheltuieli cu impozite si
9 Imp 274.587 192.180 208.305
taxa (ct.635, 691)
10 Dobanzi Dob
Remunerarea
11 (Imp/VA)*100(%)
macroeconomiei
Remunerarea
12 (Dob/VA)*100(%)
capitalului imprumutat
13 Profit net PN 82.000 355.305 26.297
Capital de
14 PN+Am
autofinantare
Remunerarea [(PN+Am)/VA]*100(
15
intreprinderii %)
Comentarii:
8. INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI

-RON-
Nr.
Indicator Formula
crt. 2008 2009 2010
Indicele CA
1 (CAi/CAi-1)*100 -
- baza mobile
2 Productivitatea muncii CA/N
3 Solvabilitate patrimoniala Cpr/(Cpr+Crts)
4 Lichiditate generala Ac/Pc
Innoirea capitalului social din

5 CS/Am (ani)
amortisment
6 Raportul datorii/creante D/Cr
7 Raportul datorii/CA D/CA
8 Venituri lunare salariale medii (Vs/N)/12
9 Salariul minim pe economie Smin
44
Indicele productivitatii muncii:

10 (Wi/Wi-1)*100 -
- baza mobile
Indicele veniturilor lunare

salariale:
11 (Vsi/Vsi-1)*100 -
- baza mobila
Comentarii:
9. INDICATORI DE BONITATE
Calculul indicatorilor de bonitate (metodologie bancară)
-RON-
Nr.
Indicator Formula
crt. 2009 2010 2011
1 Profit Brut Pb 97.528 532.808 60.599
Rentabilitate
3 (Pb/CA)*100 0,3907% 1,8577% 0,2723%
comerciala bruta
4 Capital propriu Cpr 28.119.859 28.471.497 28.112.831
5 Credite pe termen scurt Crpts
Capital propriu +
6 Cpr+Crpts
Credite pe termen scurt
Cpr/
7 Solvabilitate generala
(Cpr+Crpts)
8 Active circulante Ac 25.393.864 27.932.278 28.490.485
9 Valoarea marfurilor Vmf 3.676.115 6.470.289 862.661
10 Datorii pe termen scurt Dpts 362.978 6.235.266 6.707.203
(Ac+0,7*Vmf)/D
11 Lichiditate generala
pts
12 Datorii totale D 6.985.345 7.401.495 6.983.574
13 Total Activ TA 35.468.651 36.151.395 35.302.790
45
14 Grad de indatorare (D/TA)*100 19,6944% 20,4736% 19,7819%
15 Venituri Totale VT 26.877.035 31.654.026 26.359.620
16 Cheltuieli Totale CT 26.779.507 31.121.218 26.299.021
17 Grad de acoperire VT/CT 1,0783 1,0171 1,0023
Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficienţei întregii
activităţi economico-financiare întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de producţie
utilizate şi a forţei de muncă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producţie şi
vânzare.
Măsurarea rentabilităţii este dată de un sistem de rate explicative, de eficienţă,
determinate ca raport între efectele economice şi financiare obţinute (acumulare brută, profituri,
dividende etc.) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activul economic, capitalurile proprii
etc.).
Ratele de rentabilitate evidenţiază caracteristicile economice şi financiare ale
întreprinderilor, permiţând compararea performanţelor industriale şi comerciale ale acestora.
Ratele de rentabilitate măsoară rezultatele obţinute în raport cu activitatea întreprinderii
(rentabilitatea comercială) şi a mijloacelor economice (rentabilitatea economică) sau financiare
(rentabilitatea financiară).
Ratele de rentabilitate comercială sau ratele marjelor beneficiare apreciază
randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii la formarea rezultatului, fiind
determinate ca raport între marjele de acumulare şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.
Gradul de îndatorare exprimă raportul între datorii şi capitaluri proprii, apreciindu-se ca
fiind bun când rata este de până la 60% pentru îndatorarea generală şi de până la 30% pentru
îndatorarea financiară. Pentru a fi considerate satisfăcătoare, ratele amintite trebuie să aibă valori
între 60-100% (cea generală) şi respectiv 30-70% (cea financiară).
Totodată, prin analiza acestor rate se caracterizează situaţia îndatorării societăţii în raport
cu resursele acesteia, precum şi sursele de finanţare rezultate din activitatea însăşi a
întreprinderii. Aceste surse reprezintă în fapt rezultate financiare ale societăţii, din care aceasta
poate restitui datoriile sale.
CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI. ANALIZA SWOT.

În procesul de evaluare a unei întreprinderi, pe lângă diagnosticul de componente (juridic,
productie, piaţa şi concurenţa, calitatea producţiei, personal, financiar) o mare importanţă o are
diagnosticul global care sintetizează situaţia întreprinderii.
Prin diagnostic se identifică punctele tari şi punctele slabe în activitatea întreprinderii şi
cauzele lor.
46
Puncte forte -Oportunităţi Puncte forte-Ameninţări
- -
Puncte slabe -Oportunităţi Puncte slabe-Ameninţări
- -
CAP. III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII
Aplicarea abordărilor, metodelor, şi tehnicilor, respectiv a procedurilor de evaluare

adecvate, se referă la alegerea de către evaluator a două sau mai multe metode de evaluare din
categoria de metode practicate ăn domeniul evaluării firmei.
3.1. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL (ANC)

Prin intermediul acestei metode se porneşte de la valoarea elementelor patrimoniale
înscrise în partea de activ a bilanţului contabil, respectiv de la activul contabil (AC), din care se
deduc datoriile totale înscrise în pasivul bilanţier (D) şi activele considerate non-valori (Anv).
Bilanţ încheiat la 31.12
VALORI VALORI
PASIV
ACTIV 2009 2010 2009 2010
Imobili-zări
necorpo-
rale
47
Imobili-zări
corpora-le
Imobili-zări
financia-re
Stocuri
Creanţe
Cheltu-ieli
în avans
Dispo-
nibilităţi
Total activ
Dacă datele prezentate în bilanţul iniţial încheiat la 31 decembrie vor fi grupate, respectiv
sintetizate, acestea pot fi prezentate în următoarea formă:
VALORI VALORI
ACTIV PASIV
2009 2010 2009 2010
Imobili- Capital
zari social
Stocuri Rezerve
Creante Profit
Cheltu-ieli Impru-
in avans muturi
Dispo- Datorii totale

nibilitati exigibile
Total activ Total Pasiv
Precizări:
 Imobilizări = imobilizări necorcorale + imobilizări corporale + imobilizări financiare.

 Împrumuturi = furnizori + provizioane
 Datorii totale exigibile = datorii financiare + datorii fiscale
Datele înscrise în bilanţ reprezintă valori ce exprimă activul contabil. Pentru a determina valoarea ANC se
aplică următoarea formulă:
48
ANC = AC – (D + Anv), unde D = împrumuturi + datorii exigibile.
ANC2009 = RON
ANC2010 = RON
Aceste valori care au rezultat reprezintă valoarea patrimonială a firmei evaluată la finele fiecărui an.
3.2. METODA ACTIVULUI NET CONTABIL CORECTAT (ANCC)

Activul net corectat (ANCC) este o metodă de reevaluare care crează posibilitatea
reevaluării patrimoniului net existent al unei întreprinderi la valori reale.
Este o metodă mai frecvent utilizată cu rezultate mai apropiate de realitate sub aspectul
utilităţii.
Se aplică coeficient de corecţie în felul următor:
 La imobilizări de 1,2
 La stocuri de 1,4
 La creanţe de 0,75
În tabelele următoare sunt calculate corectările efectuate şi se determină valoarea
matematică totală a diferenţelor pe fiecare an dintre cei trei analizaţi.
2008
Valoare Coeficient Valori Diferenţe(+/-)

Element
bilanţieră mediu reevaluate(2*3) (4-2)
1 2 3 4 5
Imobilizări
1,2
nete
Stocuri nete 1,4
Creanţe 0,75
Valoarea matematică totală a diferenţelor
2009

Element
1 2 3 4 5
49
Imobilizări
1,2
nete
Stocuri nete 1,4
Creanţe 0,75
2010

Element
1 2 3 4 5
Imobilizări
1,2
nete
Stocuri nete 1,4
Creanţe 0,75
Pe baza determinării elementelor corectate se întocmeşte bilanţul comparativ între datele

rezultate prin corectare şi datele înscrise în bilanţ la data de 31 decembrie a fiecărui an.
Valoarea înscrisă Valoarea corectată

Activ
2009 2010 2009 2010
Imobilizari
Stocuri
Creante
Cheltuieli in
avans
Disponibilitati
50
Total Activ
Valoarea înscrisă Valoarea corectată

Pasiv
2009 2010 2009 2010
Capital social
Rezerve
Profit
Plus din
reevaluare
Imprumuturi - -
Datorii
- -
exigibile totale
Total Pasiv
Relaţia de calcul este:

ANCC = ACC – Dtcc, unde: ACC = activul contabil corectat;
Dtcc = datorii totale contabile corectate.
Dtcc = datorii exigibile + împrumuturi
ANCC2009=….. RON
ANCC2010 = …. RON
3.3. METODA DISCOUNT CASH-FLOW

Cunoscut în literatura de specialitate şi sub denumirea de Discounted Cash Flow (DCF),
noţiunea de cash-flow reprezintă fluxul de disponibilităţi băneşti al trezoreriei, fluxul de numerar
care, de obicei, se obţine din activitatea de bază a oricărei întreprinderi.
Această metodă ia în calcul fluxul de numerar pe care îl poate genera o societate
comercialădacă ar fi achiziţionată într-un process de vânzare – cumpărare. Pentru aceasta se
evaluează pentru fiecare perioadă în parte fluxul de numerar, urmându-se calcularea şi
actualizarea acesteia într-o perioadă de timp în care firma analizată va trece în proprietatea
cumpărătorului.
Veniturile se modifică astfel:
51
 2011 – cresc cu 10%

 2012- cresc cu 15%
 2013 –cresc cu 10%
Cheltuielile se modifică astfel:
 2011 – cresc cu 12%

 2012- cresc cu 10%
 2013 –cresc cu 10%
Amortizarea se modifică astfel:
 2011 – creşte cu 12%

 2012- creşte cu 13%
 2013 –creşte cu 15%
Provizioanele şi rezervele se modifică astfel:
 2011 – cresc cu 10%

 2012- cresc cu 15%
 2013 –cresc cu 14%
∆NFR se modifică astfel:
 2011 – creşte cu 9%
 2012- creşte cu 0,1%
 2013 –creşte cu 1%
Societatea nu face investiţii pe termen scurt în perioada previzionată.

Ani
2010
Nr.
Crt. Elemente de calcul actual 2011 2012 2013
1 Venituri
2 Cheltuieli
3 Profit brut
Impozit pe
4 profit(%)
5 Profit net
52
Ani
2010
Nr.
Crt Elemente de calcul actual 2011 2012 2013
1 Profit net
2 Amortizare
3 Provizioane si resurse
4 ∆NFR
5 Investitii
6 CF anual
7 Valoarea reziduala
Factor de actualizare
8 14%
9 CF anual actualizat
Metoda cuprinde 3 etape :

a). Determinarea fluxirilor de mijloace bǎneşti viitoare
Procesul de determinare a fluxurilor de mijloace bǎneşti începe cu planificarea
rezultatelor financiare ale întreprinderii pentru o anumitǎ perioadǎ. Planificarea veniturilor este
una dintre cele mai importante etape ale acestui proces, deoarece toţi ceilalţi indicatori vor fi
modelaţi pe baza creşterii veniturilor.
CashFlow= Profit net+amortizǎri+provizioane-NFR-investiţii
b).Calculul valorii reziduale
 Dupǎ 3 ani de activitate, firma analizatǎ va avea o valoare rezidualǎ care se determinǎ
înmulţind cash flow-ul din ultimul an cu numǎrul de ani.
 Valoarea rezidualǎ = CF ultimul an *3=1 428 264 lei
c).Determinarea valorii întreprinderii
 Valoarea întreprinderii e o sumǎ de cashflow actualizat+ valoarea rezidualǎ actualizatǎ .
 Factorul de actualizare utilizat este de 14%.
 CashFlow actualizat =
CF 1 act + CF 2 act + CF 3 act
CashFlow actualizat=
Valoarea rezidualǎ actualizatǎ=
Valoarea firmei=
53
RECONCILIEREA VALORILOR – OPINIA SI CONCLUZIILE

EVALUATORULUI, VALOAREA ESTIMATA PROPUSA
Prin metoda bazata pe active - Metoda ANC, valoarea capitalului actionarilor este de
………… RON;
Prin metoda bazata pe venit - Metoda CFNact, valoarea capitalului actionarilor este
de ……………….. RON.
Valoarea propusa de evaluatori este ………….. RON.
Concluziile evaluatorilor:
Valoarea estimata a societatii ………. in vederea continuarii normale a activitatii

economice este de: ………… RON la data de 31.12.2010.
Comisia de evaluatori, a ajuns la concluzia ca valoarea estimata prin metoda ANC
reflecta cel mai bine valoarea actuala a societatii …………. conform scopului evaluarii :
pentru continuarea normala a activitatii economice. (ANCC)
54

Raport de Evaluare Sia Diaconu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Evaluare Sia Diaconu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. VASTEX S.A.

CAP .II. DIAGOSTICAREA SOCIETĂŢII..........................................................

CAP. III. EVALUAREA ÎNTREPRINDERII........................................................

Obiectul principal de activitate al societatii consta in :

Capitalul social: 2.639.092,50 lei

2 Alti actionari 369.670 147.868 14,0075

SIF MOLDOVA, loc. BACAU,

4 TOTAL 2.639.092,5 1.055.637 100%

Comentarii: Sursa informatiei - DEPOZITARUL CENTRAL, data: 31.12.2011

1.2. OBIECTUL, SCOPUL ŞI UTILIZAREA EVALUĂRII

1.3.DATA ESTIMĂRII VALORII

1.4. INSTRUCŢIUNILE EVALUĂRII

1.5. TIPUL VALORII ESTIMATE.

1.6. IPOTEZE ŞI CONDIŢII LIMITATIVE

1.7. CONFORMITATEA CU STANDARDELE DE EVALUARE

 Standardele Internetionale de Evaluare;

1.8. DECLARAŢIA DE CONFORMITATE

2.1. DIAGNOSTICUL JURIDIC

 terenuri: suprafata totala 85.636 mp

 Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajaţi = 0 RON

2.2. DIAGNOSTICUL COMERCIAL

b) Analiza mediului intern comercial conţine următoarele componente:

1. Produsele comercializate. Politica de produs.

- finisaj chimic- capacitate 250.000 ml/luna;

- confectii- capacitate 20.000 buc/luna;

Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra activităţii comerciale a societăţii analizate

 venituri din vânzarea mărfurilor = 862.661 RON

Analizând evoluţia ponderilor veniturilor în cifra de afaceri am observat ca prin

INDICATOR 2009 2010 2011

Structura vanzarilor este urmatoarea:

Trebuie mentionata scaderea ponderii vanzarilor de marfuri in cifra de afaceri de la

 Analiza activităţii şi strategiei firmei

Clienţii sunt selectaţi de societate în functie de domeniul de activitate, care să coincidă

Cifra de afaceri 2009 2010 2011

24.957.671 28.680.118 22.252.299

 directe, atunci când firma prestează servicii direct clientului;

Se urmăresc activităţile de comunicare realizate, publicitatea, activităţi de promovare a

Muncitori (acord, regie) 370

Personal tehnic/economic/altă specialitate 47

2. Analiza comportamentului personalului

 societatea are organizat un program de protecţie a muncii;

II. ASPECTE ALE MANAGEMENTULUI ŞI STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

Mecanicist Organic S.C. VASTEX S.A. VASLUI

Sarcinile sunt definite Sarcinile se ajustează şi se Sarcinile sunt trasate general în

Există o ierarhie strictă a Ierarhia autorităţii şi Există o ierarhie a controlului şi

Cunoaşterea şi controlul Cunoaşterea şi controlul Anumite sarcini de o importanţă

Pe parcursul anului 2011, in conformitate cu prevederile Hotararii nr. 2/29.08.2007 a

- programare si urmarirea productiei;

- personal, invatamant, salarizare;

- control tehnic de calitate si laborator;

- control financiar intern si juridic;

- organizarea productiei si a muncii;

Compartimentele de productie sunt organizate conform cerintelor procesului

- atelier de productie nr.1 cu 3 linii de confectionat, finisat si sala de croit ;

- atelier de productie nr.2 cu 5 linii de confectionat, finisat ;

- atelier de productie nr.3 cu 3 linii de confectionat, finisat si sala de croit.

Atelierele de productie isi desfasoara activitate in doua schimburi / zi la 8 ore fiecare.

2.4. DIAGNOSTICUL ACTIVITĂŢII DE CERCETARE – DEZVOLTARE

Nr 2009 2010 2011

1 Cifra de afaceri netă 24.957.671 28.680.118 22.252.299

Costul bunurilor vândute şi al

3 Cheltuielile activităţii de bază 16.860.747 20.272.299 15.940.860

5 Cheltuilei indirecte de producţie 2.497.888 2.566.115 2.755.211