Motto:,,Primul scop al învăţăturii nu este cunoaşterea,ci aplicarea ei''

Autor Ştefan Prutianu

Titlu Antrenamentul abilităţilor de comunicare
Editura Polirom 2004

Ştefan Prutianu,născut la data de 11 septembrie 1954 în

satul Zăpodeni(judeţul Vaslui) a urmat studii la Liceul
Energetic din Iaşi, după care a absolvit cursurile de la
Facultatea de Ştiinţe Economice, Specializarea Ştefan
Prutianu, născut la data de 11 septembrie 1954 în satul
Zăpodeni (judeţul Vaslui), a urmat studii Economia
Industriei din cadrul Universitaţii ,,Al.I.Cuza” din Iaşi.
Din anul 1922,a lucrat în învăţămîntul superior ca
lector,conferenţiar şi apoi ca profesor universitar.În anul 1995 a obţinut titlul ştiinţific de
doctor în economie.Preda cursurile de cercetari de marcheting,comunicare şi relaţii
publice şi tehnici de vânzare şi negocieri.
Ştefan Prutianu este autor şi coordonator al mai multor lucrări în domeniul
comunicării şi negocieri în afaceri.Una dintre ele ar fi ,,Antrenamentul abilităţilor de
comunicare ‘’.Începînd lucrarea sa,autorul porneşte de la ideea că vorbitorii cît şi
ascultătorii sunt obişnuiţI să fie atenţi mai degrabă la ceea ce spun cuvintele,adica
limbajul verbal,decît la ceea ce spune vocea care le rosteşte-limbajul paraverbal,astfel
zilnic antrenăm limbajul verbal,marginalizînd limbajul paraverbal.
Autorul în primul capitol ,,Vocea.Antrenamentul vorbirii'',face o explicare a unor
sunete,interjecţii care exprimă o stare emoţională şi care transmit un mesaj atunci cînd
comunicăm.Astfel Ştefan Prutianu propune reguli pentru dezvoltarea abilităţilor de
comunicare.
Tonul de bază,atunci cînd vrem să fim convingători este cel parental,acest caz propune
o voce joasă care exprimă calmul şi autoritatea.Psihologii susţin că atunci cînd o
persoana primeşte mesaj pe tonul parental,creierul uman are imediat o reacţie de
supunere.Eventual autorul comunică despre rolul pauzelor în comunicare şi despre
ritm.Atunci cînd vorbitorul face o pauză,el poartă un dialog interior,căzut pe
gînduri.Deseori tăcerile îl lasă pe ascultător să facă propriile comentarii.Ritmul vorbirii
de asemenea descrie personalitatea vorbitorului.Cînd ritmul vorbirii este regulat,el
indică o persoană pedantă,care-şi controlează sentimentele şi ţine să dea dovadă de
disciplină şi voinţă de fier.Cînd ritmul vorbirii se schimbă excesiv de mult, poate indica o
persoană oarecum imprevizibilă,cu un psihic labil
 Oriunde există viaţă,exista comunicare.Animalele la fel ca şi oamenii comunică prin
emiterea unor semnale subsonice,sonice şi ultrasonice.Piţigoiul de exemplu emite peste
50 de piuturi distincte care poartă un mesaj specific:prezenţa duşmanului,delimitarea
teritoriului,chemarea puilor,bucuria sau foamea.Comunicarea în lumea plantelor si
animalelor se reyuma la simple semnale
acustice:ţipete,mormăituri,gemete,ciripituri,bătăi ritmice.Aceste semnale sonore
transmit mesaje de chemare,respingere,plăcere,spaimă,durere.
Cuvîntul,menţionează autorul,e cel mai puternic instrument de care dispunem pentru
a ne atinge scopurile,cuvintele nepotr pot face să iybunească certuri şi chiar razboaie
crunte,cuvintele nepotrivite dimpotrivă ne ajută să dăm curaj ne ajută sa alungăm
stresul,frica,însă chiar şi efectul cuvintelor poate fi diferit de la o persoană la
alta.Cuvintele au un efect manipulator şi chiar dacă tonul vocii,gesturile sau privirea pot
avea o importanţă extraordinara in comunicarea umană,cuvintele sunt adevăratele
cărămizi ale limbajului uman şi stăpînirea lor este indispensabilă,pentru oricine are
ambiţia de a deveni un bun comunicător.Atunci cînd dorim să convingem pe cineva sau
dorim să obţinem ceva,trebuie de ales cuvintele potrivite şi de focalizat gîndirea
celuilalt într-o stare emoţională favorabilă manifestării acelui comportament.
Un alt aspect la care trebuie să atragem atenţia este exprimarea si mai ales la
expresiile care indică siguranţa persoanei,de exemplu conceptul,,voi încerca'',acceastă
expresie implică mai curînd eşecul decît reuşita unei acţiuni…Autorul scoate în evidenţă
cîteva reguli banale şi simple pentru succesul unui discurs.Este necesar să avem
încredere în sine,dacă te motivezi poţi să declami un discurs convingător,vom putea
ţine un discurs numai dacă vom avea motive temeinice.Atunci cînd eşti cu adevărat
hotărît,treaba e pe jumătate făcută.Voinţa este funcţia psihică care ne orienteayă
conştient spre împlinirea scopurilor prin efortul depus pentru depăşirea
piedicilor.Atunci cînd susţinem un discurs e necesar să exprimi emoţiile ,autorul susţine
că emoţiile,umanizează oratorul şi aşa el se apropie de public.Este necesar să pregăteşti
cu grijă începutul şi sfîrşitul discursului,ceea ce spui la început şi la sfîrşit,contează de
trei ori mai mult decît ceea ce spui la mijloc.Începutul face prima impresie şi stabileşte
legătura sufletească cu publicul.Sfîrşitul răsună în urechi chiar şi după ce ai tăcut, deci
discursul are nevoie de exersare pentru a fi susţinut cu succes.
Deci, comunicarea implică procese de acomodare a comportamentelor. Oamenii care
comunică și trăiesc împreună ajung să semene între ei, în atitudine, gestică și expresie
verbală. Însă oamenii în acelaș timp sunt diferiți, simt și percep diferit aceeași realitate,
respectș valori și credințe diferite, au interese contradictorii. Ceea ce ne unește pe toți
este faptul că noi toți comunicăm, aceasta vrea să ne spună Ștefan Prutianu. Recomand
colegilor mei să citească această carte, deoarece ea se lecturează din plăcere , nu din
obligație. Autorul folosește diferite tehnici pentru a ajuta cititorul să treacă peste
problemele cu care se confruntă persoanele în timpul comunicării. Ștefan Prutianu a
folosit un limbaj accesibil, propunînd chiar și exerciții și modalități de exersare
individuală ce ajută în antrenarea abilităților de comunicare.