Iv AMBIGUITATEA CUVINTULUI «Adevarul» nu este deci inteligibil in afara unui ‘sistem de reprezentari religioase: nu exist Aletheia fara telatie complementar& cu Lethe; nu exist Aletieia fairs Muze, Memorie, Lreptate. Intr-un-sistemde gindire in e «Adevarul» nu este un concept, el nu poate fi diso- it de lauda, dé narafiunea liturgics, ‘de functia de su- veranitate; «Adevarul» este tntotdeauna doer un aspect, ‘dimensiune poats, gesturi rituale, el caractery i le apare, un ti] est tip de cuvint este ceea ce vom far se impune[o prima ol ie: dack-ant putut vorbi despre un ctivint postic, nt ficut-o decit din comoditate, pentru a putea pune in evi- enti la acest nivel al gindirii religioase ceea ce ea parea ‘ces: impus atunci, In PI jomos, Hypnosete. La nivelul ai Bindiri mitice unde gasim cele mai vechi manifestari ale @ “Adevaruluin, trebuie observat faptul cf prin cuvint nuve-ee “dd ‘poor ‘uaSun 5) uaqarsaisi25) pun jpisumjays 8 “EU 'ts “A ‘col ‘Bredi07 mpuoypoliey uavsoy(e ut “MEHL LA 61-4 “negy “paOrX A] UO ArBjUsUTIOD "| “OA "HOU “trowel y ‘snyfypsoy “EANAVE PH WIAND y8008 ardeay tee-sce “dd “1g6E Dos aaUUY,7 UE NISSYD “A mearasq( POL ‘PUN'] IS ran! us! pur soniend autalp Jo uoReZnLysodAFy at} inupmys > aared “sv erdnge eum “CLL “Ov6I “SHR” uy bbs j:. dl giospard yo yo “IAN “1°9 S10" “Ad Yraspard 79 101g. IND “P'S a ee ee spuyzad rorjwzod e yorjousais-waiwopea BURA UW 3M4"" LENNY vv Wisajods ingaaa und eurtdxa o yovar8. x . PePooieu jaisino Sblopraersepsse ica “ots sonseSion esorpe ey pungunur mun a[tjvoardun op nes mmzorSurauy epeurepord ap } SHOP TeluStdepuny 1FOSS}eS tou surjaede nu jo GUI 3 cho um ds0\s04_JoresapniajsBox 18 jnydod “INuojgorzasd puls Guny “HEnovoge apes endoxd vor i eceouod Se ares POCO SE EHOy o-e90 [a ‘ovjuoorduut op opimyso8 vouswiase ‘varaind guridxe ares injnuojseq vauauiase +et aaa /aysauitad arvo ‘prejo oxed urur eaueurese = E-Siv [MARAT "ysvolStor "ire; 0 Yprzaz ‘guy, no yqopoduy nurse uy ‘njdaos uy UT [My -508 ur :cidord sop 1z9ynd vaynyta uy "Pari ezvauor}e aja /USIDYa NOquTs JUIS a[epos aytaureyzoduros aisaoe ajeo], ‘Jenjso¥ jmpUstue}fodutoo uIp efoyeBerr sry ‘Lol a (eeezec “dd “9961 ‘4 4 “ose auy.7 ounraDue s09I5 & ore: of 10 sinteupd ey aunuo sqrodder sonbjangs aloo! sae Teeny ME-aUy se-p9 dd qospard 7 noi “WaNwED “1 "> V6Gp “dd sorpatd 19 youd “LAND “1 35, 276-96 MT 6r Dox 3 28 99 a ‘Sutlopu sels oy timp Nor ap oc Ee I ata eed Bey thin a eee SS ul erases fo Prony mudend eae 7 Tu 69/d aipard jo cic “iano “149 bbs ee yoy PT ‘NYHVZ “a. x0q3ind» ‘WT “euODUe 2 19 9:07 Baya Silaqore Ziise[s SiSuohgzi Pups pimyy -,orornn vj nes an nd Fer mimeprpues'e mimeusiopuon enka eee A §e aupmyne ‘nijop ap ares :ojdnynur juje. vores {12.212 aHeNsord op yey un-nurd aySaqioa jndioo xeop oro9%) BuUfASp MuTAnd “pBnI Uy “gtoruzg v RJeOoUNjUT vz ony no [ayi]e ep yoynuepr as are juyAno un ‘mmgurano asain Broyu0o oreo dae aysa injndios vourprany. «oreoizungzex Eun oy e nnued mused omursjnd aisaaop va “surured ey yymursys :emysod 18 uyano utrd qeurridxe 2389 nys jnuiaysaqq “Iny UrE}S3Iq 1ST vreypy Pup punje :feRy PTO asaiDITUTSS Teqiox leq Be “GHP juswow aovo uy ‘zeremnoez0 erjeurye no poynuapr [eres mmujdaos var3ynd no sepyos asa Ja fuaureyiodd “woo wumue un ap SSF jumuv un sp yqemedasury cree ngs [IUsANd ‘“UTEJOs JURA UN aovy SRY PUD UNE ‘nyduraxa aq *)819au09 soyoqums LO]eA TarR> aye aymp “uoe youn [ryxs}N09 us sndox 3 ours UT yard yHE 9}59 hu Tuan} “aoypeds Heyes und yuyop 4ezipenparpur 7eP UEP ep UASIP myjear yw upd um aSajajut af 901108 lntitzeilor: Se er eae antapte iese>®atit propriile lor dorinte! cit si o nazuinfa a mu- ritosilor. Zeit au privilegiul-de-«a hotart.si de a.infaptuir (Worjoat te Kpreat Te)!1: Apollon infiptuieste-prin cuvintul shu!2 iar Zeus «infaptiiiester’3 totul. Acesta esté donieniul irevocabilului; este gi cel al imediatului pentru ci, «atunci cind zeii au o dorinta, ei o infiptuiese deindat& si drumurile cdtre ea sint seurte»!4. Cuvintul odata articulat devine o putere, o fort, 0 actiune. Jumea divina este prin excelent aceea tn care niciodata ‘o hot&rire nu este Iuaté in vanl®, unde nici un cuvint nu este fara rost, cavintul nu are mai putind eficacitate tn umea poetica: atunci cind Hermes se préface ea este un poet inspirat care stie, cu Mestesug si pricepere, si vesati cin lint sunete armonioase, departe de a rosti 8 Bscum, Ag, 1488. Cf. Esctit, Sept, 426 east ote nu pot seperat Ualizarile lui xpaiyes de cole le Jul Tee, reheas retos ete (kG, ga ‘de-cele ale lui Breda, drahiosy évirog (el, W FUTIIER, Wahrheit» und chges im ahtesien Grlechentum, Letpeig, 17%, PE 51-61; KVatte, Hesiod’'s Dichterweile, anuke tind Abendiand, 2, as; A, Raw, Sur les tragments $4 of de ‘Xénophane, Rev. nel £2006 3856, p 45). Deapre Valorile lui-7ekde, € D. HOL- DA TEAOS, Mnemosyne, 1965, pp. 397-369." IL. Od, V, 170. 12. Eutiribe, Suppl, 139. 1 ESCHIL, Ag., 369; Eum., 7: ici vahdin (0b. nadwvayperov, O88" drarnNdy 48. Dupa I, il Ingelatoare, "arenedrnror). 14. PINDAR, Pythn, 1X, 67 sqqz ceta 8° ee =, Ha PINDAR, Py 1X 67 egg. esta teyoévaw Be oes moat 64 tee geen, Super sag, Be sp al care enipuutesten total ot, XENEP Na DIES vsi, |p. 135, 9 (cu rectificarea Susfinuté de G, CALOGERO, in Studi ci oli grecain ononad Re Monel, bai 150, pp 3320) P Sorocie, Oed. Col, 1451: «Dupa stirea mea, nici o ute anienie seein, | | 109 SEnsnseesnsnnsnanSS ee ea cuvinte «desarte, inutile», el Lwprematasie vei nemu- rea verbului sau Citor! si Pamintul intunecos. PFin pul octic el instituie forte ale nyizibile, desfaisoart o Tanga procesiune a 7eilor, ordonats ‘dupa rangul lor, dupa «onoarea ‘baxtliepostint: o.reali- © de,acalasi Wal eemiountian se dezvolta; i agree mul Simic nu exprima mai bine aceasté concept it din Mahabharatal®: «Atunci cind Seuva’ rege al zellor, ra ucis pe demonul Vitis pentru se vavea celor trei lumi, la inceput el a fost parc nimicit, Sfotrus de urmérile faptei sale; el a disparut ‘gia traity caulta vreme, redus la dimensiunile unui alory sntr-0 | tulpina de lotus, pe.o insula a ‘Oceanului care se afla la capatul lumib>. Zeii aut pus pe Agni si-l giiseasca; aces- taedupa ce [-a citutat indelung pe pamint $i In ‘vazduh, a descoperit in cele din urma pe ape Jotusul «in care se adapost-ste zeul micsorat. ingtiintat de catre cel pe caret actbgese in céuitare, Brhaspati se duce $1 Ja lotus. 9 fosteste o incantatie, catre zeu (--) laudindu-l pentret faptele sale trecute: Inalfé-te Inde: rriveste la Inteleptii fAPMai care s-au adunat in preajma ta. Mare Tadra, stapine (...) prin tine, Indra, continud sa existe. toate fiintele! ‘Tu esti cel care le-ai dat zsilor miretial. Apara gait si lumile, Mare Indra, regaseste-tt puterea! Astfel ea Te Tmnal hamerie citre Hermes, 427. Acelasi vet eet cel care ea das eficacitatea baghetel opulen(ei si Doxa (631: gare dcouga). in comentariul lor, ALLEN, HATO AT i SIKES {murat vefouta, Oxford, 1963; p. 333) se gindesc 1a un fens FE al {oie Grew care ar Ingemma Yenatoely. Pate an aM Byt LV, 174-176 (énodven). Lauca poet este Eriroov (Nem., VIL, 63). ee bvarata, V, 9-8 aq, 1 arom tn acensts PAINE Ly oo reeeigervius et Ia fortune, Paris, 1945, p; 697 ne cerein eer faptul de a-l cita Intro forma trunchiats© no yeNsozu! wo un ypap AISA TUE ME InrOW">IZa1d “gooda Bene al sepenuy wot 1 unkoee Image aids gio ap uae ap jaye M}a1 ND tm vaaoe 9p 2490 NsOVe aan rere 6oe da ‘Brey BySorane ey ot ey eon op sap 19 sons sap anbiSojoysdsd suas $9 3xa}U0> voHeutaTp 27 “INVA, ‘a~f Pap areoryzunnpd wus yuYged suisse AU tuo stu awaiqord aysae ardsaq “fatjeural araGajajuy o ey yur ward vinfe nu 502) "ROSSIIN “a V4 ti ptinpe i iene of axeoitrajar aydey aseorauinyy Squiajord soo sue ULld Hmmioe con 8s vataind mp aired 0 yzbazojup ~ atleoaidar op janse dou, Se ae ioyredep reur ‘38 «uuzas “gamrodoap “8 wana ss ated vam»anaidy :em98 AHS “WH % 4 3s 313 i eyo reqie: nd SyaTEU fOr 4830.27“ «aonay ena uSeOu 1oTLsuep: v areurm vo 18 a1Bsu Sqesvoe X SEEMTRA Op S40] Gugured qns puaid a6 “pzvarossnr oe BL EUY 28 I “«aoquo}” spojutans mesedls seule Tee oe Geode) 26 ‘orvos qns ap a12us teur ajoo 18 1e1yp “nSouetnn mUEZNIE 9}69 aa¥D ‘MIO\Rsonod “erequieg ea\eIaI08 Ul STO] Siosomw “sowo) 4 ee libs (6-d ‘stieg mieylond 93 opp cole, SEBCTS eze=x655nu ‘souroyy ‘my Saeiauroce “yo “Mi ‘saaKIond ‘[ 3P ‘iojezny awpose SYD audsocy Ha “ertid ps “yoseazsep ps a ppnvy as Ae I 10] woswois es oyeod-wo mun [n-sodo., ase) ‘aiding “gx ‘shung “a9 “som “a 100 18 “bbs, “vl ndoouod Feaape: 6024 “6681 SIX 3 SomPMS oY wINosexIGKl|AC ‘NOSRATH “[ oF ErraHI] OUISeUET Gnd 1vop avy v-ap uoAE, Oe REDE: eputsd arv> auo[8 0 aidsap “ajtar> res ov | uvjd un yzeayumep ‘on2od mmyuran> vausurase, Rive seununy ards youn axed anusy} o ‘fe;sp] un jue Ceo Dero rOyaLO; ye 120 18 TRE SS Para BADD “oete¥rzici veo eri0f8 Yostars es aoey oie 20; MMuANs gyqurae gadoad merpuays 18 mgypunoes (srsdyd) wamgeu TOL i sndns euneaproniy ajsa [nyUFAND ‘cOJOyLTeYD 1S sop yPosy “ysvourum vs earONIENS Mmyacd mIn-sofoy til12 (nv06xpavra)??, iar viziunilor onirice ale ciror cuvinte «nu se infaiptuiesc» (@xpdavra) li se opun visele care «4 —, corul din Rugatoarele ti declara fairs govaire: «Tu singur infaptu- iesti_totul> (nav émxpatvers)95. Puterea sa este expri- mata de bagheta sa de.conducator, care este in acelagi timap gio bagl inteligen{a analog aceleia a oritilui politic: cunoasterea-viitoru- lui este Ia el similard cu cea a unuii-Themistokles (cf definitia data ste EURIPIDE, f. 973 N®, si cea a litt ANTIPHON; ap. DIELS, FVS?, IL ‘p. 337, 18-20; Despre primul diistie aceste texte, a se vedea A. RI- vier, Uniemploi archaique de lanalogie chez Héraclite et Thucy- dide, Lausanne, 1952, p. 48). 29. Escritty Ag., 1255. 30. Od, XIX, 665-567. 31. Imnul homeric edtre Hermes, 559. 32 Ibid, 860-561 33. CE. supra, p. 43 sqq. 34, Despre veloarea privilegiaté a vetrei regale, despre re porturile sale cu «vatra public», of. L. GERNET, Sur le symbo- lisme politique en Gréce ancienne: le foyer commun, Cah. intern, sociologie, t. XI, 1951, p. 26 sq) 35. ESCHIL, Suppl, 375. Cl surile 608, 94: ui kpatvew la ver- i utiliza ta dle magivinn, identics, fara tidoial’s..a-. ceieia-daté Tui Hemnes'.de'estre. Apollon: «Eas,éate‘cea” OL. GERNET,-La hotioa. care di forta executorie tuturor decretelor, pe care declar c& le cunose din gura lui Zeus, pentru a deveni cuvinte siacte salutarense” In acest baston «minunat de bogat» se exprima puterea regal, virtutile sale de fccunditate si eficacitatea sentintelor sale. Pina la mijlocul epocii cla- sice, judecata va pistra anumite urme ale acestei efica- citali: dike va fi calificata drept tékos_ Exousa7, Acestui tip de cuvint «infiptuitor» i se opun «eu- -vintele,fiindiinfiptuirer, lipsite de eficacitate, acele ére" sxpdavra. Dar in acest plan de gindire, cuvintele «fara ‘o.enclava in domeniul magico-religiosului, aceea a «va- nuluiy, a «inutiluluis%8. Poetului de drept divin, celui care spune: «adevaruly;. Pindar fi opune cu dispret pe * «cei care nu stiti dectt-pentru c& au Invatat»: asemandtori unor corbi datorita sporovaielii lor netncetate, ef «ron- | c&ne.in van», Exista vise «fir infaptuire«!0, procedee 36 Jnl Hosen tre Hermes, 529383, CF J, ORc0Go, LHeraves des Achsen, Rev. hist el, t- COON! 1949, pads, Arata Mistorel, t OO Psyche O48, pp 451-495. : BP-197_ L.GERNET, DERE et société en Gréce ancienne, Paris, 1955,8 8 sae ; < Arta lui Cothasdéiexenipiy,nu este vana (oi axpavrox) ap. Esciitt, Ag, 249.In Eschit, Choeph., 844 gg. dhnor eeopune it, lui uérny. “CE. Prag, OL, 4, 86; 11, I, 137-138; Imnul homeric citre Hermes, 549. Despre dhtos, «van, inutils, ef, Lexikon des friihgriechischen Epos, Gottingen, 1955, s.v. ddtos Il, coll. 487-488. 39. PINDAR, OL, IL, 94-96, 40. Od, XIX, 565. CE. ESCHIL, Choeph,, 534. S8 ne gindim la acel «uriag Vultur de munte« (Od, XIX, 825-538) pe care Penelopa Hl vede in vis gi care, tntr-o a doua fazit a actiunil (el este ia Inceput alerds_ 8pvis) fi spune: «cu nu sint o prevestire vana, cio viziune adevarats, care se va implini negeegits (Oro. Teveheo hévov Eoras (547). Aga cum ne-au aratat cercetarile Tui J. BAYET, exists multiple niveluri de eficacitate (of. Prosages Aiguratife détérminants dans Vantiquité gréco-latine, Mélanges F. Cumont, 1, Bruxelles, 1936, pp. 2751; La croyance romaine aux présagresoge-sge “dd eget “ode wanof wasp np sanbieiinty souttey so] sup sda} 97] Zp6 "A uoupard 32 HOIC] “ANTAD "TID SP ‘bbs zg d Zee) “UNO “F YOET uEITTPS sjocurg ‘sowrory uopuacy Uorpsmpparsynsy Wap wolbuns[oi610A, Gipueausoa pun sofoy SP Pl dit 18 Sigpd oudsact “(g6r “4 “W™) ot '4 “eset “4 Tuuapsue aos) 8] SUep SIn}eU 9 [FART] “INVNYGA “dL 109 (0661) AY SUPPL 2°S ‘10M BEA NVA PHEY cach A eyipEcery Weds0¢] “a> 20959 1078 “sles “HOSA “Cb (OrL) amepgos9 aluinsye4 no suayeanppe aysarda “sigoda aanlelidx 664,872 "DES “OP * «apes TopLIMPUID TmEJs cumdord 1-29 E299 20] uy e naued my aiaunied ap pimase eiduy (equoa aumoaxd p> 2666-865 “fddng JO "286-195 “Sy AIHIsa “St qUTAND op EEUU 222 ‘$F Sjsor cin hu sept F Jliatio mum enjaayta ad pxeosysSp OE IH] pws!Os1cl ‘Seapn(-myaSar ye vjase ad tony 1S yewos myndns3 Araurquase /TofTONTPHE [pose PUPP PINES NU njMa “od [HUTAND “g eInTosay astuTdy)s o punard oreo.1$ 29st ay op ySp eureas ur} NY Siw SitO} % SNS sat eas Saros sey [a x nAyEd phuose wi vrdwipuy 9s"erseaae ‘yimpexodwiay oSensns fe eS ad POD ‘are juazaid Bape: as ys axed m0} “TOATE OC “gpl? Ar puntioe eyovove exes | “snpord wy oe Tme 9p St Re 16 rovrap@ paido un ase nu ajo yd ye ajesMeu a ee eee eat doy op aise a EER Trea Nountoe Upp, ToHHsnf apaliez /z,%7913Pd]] ouMU UTS Jpajunuas axtunjdepuy ef ope axed “OUT rer “oy OTP] woneso & stxerd 0 axdsap aySaqioa as ‘gy12LLpdunz SNOZ, sit ; munge fouo8ayeo exdnse ‘gye “d ‘anbyojopos S9uuy] US LNYNSEA “d[ IM BHUAINSG0 J “Fh ‘uy PURE ys youUTEpUUND asa [a “OUgod 9p sedi dy op sovgeizond un yay op ayso sosiouptrery ZO «oqes wunyy je uuras um no ZAP RUHOY 360} varMdgyLT fared ‘SOdOHY. NIG SOINGTIOaW “33 ZF GPC “SY DSF “Ie srequniy. eucr rnn a Rod ‘Be yUBARS SejaTe Yuaday (JECT “6P6T “SoTIaxMUg JuOWND * 1 zapig [sodunpay efojoonp 49 saiespiny soadee ‘yueunatayp sr aretslous serps =" ‘nu ‘snds Japye ‘nsf ePFSeoe ‘pups jnusid uy ‘woldurr psvorStjar wls0J ap vs vayeynes rept 180} op Spireuy v1S9 sorSrar-oorSeur TAUTAND . a ‘ayuepHoe a1S1y 1wop ‘os-ared “jus vaySAIe IWC] “g,«JOS us aySaquoa» s9sroyy “eH wnoe2d soyz>1za1d Up “zy>xoseourjdapuy as vs pivy qunued pf pro oreo» ouraysoqq ‘,8}UeFYOU! TO}eUTAIpcel care niruie casele. «Adevarul» lor este blestemul e- ficace care dezlantuie sterilitatea, care nimiceste orice forma de viata. «Adeyarul» se instituie deci in desfa- ‘urerea cuvintului magico-religios, altoit pe Memorie 51 H fieulat cu Uitaxea. Dar configuratia A a fata de opozitia fundamentala dintre Memorie oi Uitare, angajeaza si alte forte care contribuic la definirea ei, pre- cum Dike, .Pistis,,.Peithe, In aceeasi masura ca si Ale- theia, Dreptatea este 0 modalitate a cuvintului magi- co-religios, pentru ct Dike «infaptuieste»®>. Atunci cind Regele fosteste © wsentin{i>, ‘cdivintul s&u are valoarea tunel hotiriri, Ini domeniul justitiei, Aletheia este tn'mod Natural inseparabild de Dike, dar Dike sa éste mat putin indispensabila in lumea poetic&: un elogiu este Piresat «cu dreptaté»S7, cum este cel pe care fl face ‘Adrastos prezicitorului Amphiaraos®®. «Laudarea celui Viteaz»®9 este fn acord cu dreptatea cea mai strict’; Ba- trinul Marii spunea: «Laudati din toatél inimay pentru a 4 drepti, pind si fpta dugmanulut-vostru»6?. Ing-un Janine fet oJogiul este o fornia. de j Cinti-o laadd, el urmeaza calea dreptitii?; coameni inzestrati si drepti»®; Aletheia lor este Intarita expresia une agent, B co-religioss #depageste pe om atributul, privilegiul unei func! Toate spusele oamen lor, care au privilegi wAdevaruluis, se definese prin aceeagi eficacitate..Daif, articularea Aletheiei cu yerbul kpatvewy se vadesté Thai ales in reprezental i sr. Acestea sint zeite venera- bile, cu o memorie inalteral 11459; ele nu:sint atinse nicio- daté de uitare pentru ca sint, intr-un fel, anterioare ti pului, avind-virsta Batrinului Mari. Dar daca Eri sint cele care nu uit& (uvjyoves)51, ele sint totodata «ver ridicele»5?'gi cele care «infaptuiesc»®?, Uneori sint mu: Tite Tipatidlcat, «Cele care fac dreptaien: ele se i fick cu blestemul, cel rostit de citre Oedip in orbirea sa, 50. C-EGHOCLR, Ocdip Rege, 870. niscute in-eteruicelest, iar Ol" pul este: 5. faint m a jodata uit Y Se alld un ceu puternice, Gn zeu care hirimbatrineste>. ‘81, Escit, Prom., 516; Eum., 383; SOFOCLE, Ajax, Mavis este de asemenea pvdnwv, dupa EScHIL, Ag., 155. (Di 'L.GERNET, Recherches sur le développement de la:pen qe ot morale on Groce, Paris; 1917, p. 147). Trebuie ma {ite relaiile dintre @ddorup, ddaarety si, acea « utopar> es annow wane BN woTosy Woujoges BORA ote ~ sorsuraysnl vrdnse ereaydon va opoeeee Xi audconides 19 ewepose unsed o apun “bbs cert ‘athe ELeopenoisite whzos 0 wrurzardar va “aouowioy, sever oie nels Uno.Ube.‘atpeagns ounsiou.o mSeeMEET toe Uy oN = ‘ :, ,SOE-1DT SMIVANVAL Hy > ‘pusuIOY FE TURSa[ w sasid aidsaq “Oz “686 SUT Baibahia’ 30 ra “iroqzes annul ayeiopys sp SREB yey ex ve, dy 2 Sertquod gust! -n yep. fe WALA dep ‘oe Zo6t, Biedioy ‘peg soq “ace -y 3D "POE 4 S¥INVSAVE ‘S6ST-e68E "109 BIO. Soon ee 58 11d juospard 19 300g jana “1 wzte-erg da SLRIV verpuny “ogg: Pace rizsnna'5 “bbs S98PLi 32 oparD 3e7 “IaTUg] “.S°PLY” SaLI0M sap Sp “686 “eute) ++-nuobu =a sid- JOP abeanee sn. TIS Pree2ey9 Sites “orgorzard lege anuip Menroyee © BME “zal SuADHippliyp) «eoIpHIaA ysdiczord> o a}so expues 28D “sorBra1-oorZeur mynzuano eareuorjouny nzjued Ee Fe regan sIeTE Ou JorpULSL Injduroxa se Foroypo7y Te aesa2ou jeodse un a5 oyna ‘smery wo Jay ey {Hie anx2.ap piijunsar oye juqs ui 0} eidnse ja pyozaxa 56 | i e d “Tiquinostpur ‘gzeadiyonqut am ¥ P ordoade as ys repese apun eq soesya jin jhe TIP SEO, a>’ ap 1S-e> “‘aroypary varaynd ap jruco quoumuase un “10;pSuy7SuOD TS FESO pIOse un eo wiSop reur Rzeasriesus as snor-y Ade op “Tep "TEI =. Eranse M[NFUTAND eared EZVSISPSAUT STEEL I” Se Tide oy 6 axed “mmprarptr-e-goranep some Spe SE Os ireonpaperyrsied vg ‘yu ts porSopoured yarmp HS? o-MUAIp wauin] Uy RULERS spsry “,,«eltaz yoru -ng» ‘sor HOF OOISPUF P[MFUTANO BOPP OEOS UT PTUTPSS Rarnodoap ajsa p “yerenqoeru03 einqeSay ezerourayuy 98 oreo ad poor SY vaISpanut eM PNusuelehee 6il “Ase o[ajared ad sordrez 1 ‘omrayatd_uuzajos emf"1s} snowing 18 nazey, pup 2-Opur_HimHou vapundssr @P BeS9] uaadayy “vauoUtost ‘99100820, us RiuEpar “3 mu [AyUTAND uy nes naz ‘aysa SHSI, T 3p ountjou uy un-quy wo mun MT SASL Y “OMpragy ereyuaut SiMBeP.Y vA are atmisusUnp fmsaov opimyrodes :ynow Sunie rep ‘«armydezuy> vo SorByfar-0o juopiaa uy ound ayy ISOS CSUTPIO TS erp) segeorerdarp» 1 ae, ‘oeoye [AULAND gyumen are pruajors un dey aq] “yg2¥1C7 ap ee -21duro9 vareojea ap 18 ‘Hrepao-ne-PigKnd Sp-dy- “uatuiposintpazoy “eur pyULaNd 265) one FIs TU UP RSeorStIaz ampur8 ap p120 convinge7: spusele ei nu exercita nici o putere asupra celorlalti. Vina ci este atit de mare incit, chiar dac& cu- vintul si este eficace, Casandra pare si nu poata spune dectt vorbe «vane» (dxpavra) sau «in care nu se poate avea inerederen’6; lipsita de ‘peitho, ea este i-psita si de pistis. Incapabili si conving3, Aletheia Casandrei este condamnati, ca s& spunem aga, la «non-realitate»; Aletheia sa de profetesi este amenintati in funda- oxercitindu-sé atit asupra zeilor cit gi asupra oamenilor; doar‘Moartea fi poate rezista?7. Peitho dispune de le cu vorbe mieroased78; ea are puterea de a fer- meca; ea le di vorbelorditlceats magic’; ea.se afla pe ouzele oratorului79. Reitho-corespunde, in. onul 75. ESCH, Ag, 1212; SERVIUS, In Verg. Aert seDavneux, Lager de fa prophetesse Cassands 1942, 6:3 sqqn,22 eq. A6:eqqo67 8 z oe are lesneéunoscyt "ta. iicra este sortits «awintelor vane (xpavra), dar dupa Lithika, 765 ed, Abel, desi cuvintele rostite de ea sintér#- “una, ele sint cuvinte dmord (pottivit rectified Jui Mettick, In oc de dénavra), sa a Z a@cepta Be WB Cai te. Despre Peitho,.a se |. UNTER- martur igurate semnalate de catre VOIGT (art. cit), se pot ad&uga moi les observatitie lui A. GREIFENHAGEN, Griechische Erofen, 957, p. 77 sqq. Pentru marturiile epigrafice, a se vedea obser- Tui F. SOKOLOWSKI, Lois sacrées des cités grecques, Sup- Pp. 134, despre o reglementare de fa Thasos, lui Peitho. 78. ESCHIL, Prom., 172. Desp! CHER, ‘Nektar und Ambrosi 79. BUPOLIS, ap. Schol, JANUS, Instit. Orat, X 1, eydell; CICERO, Orat, 15, ierea verbului, cf, W. H. RO- Leipzig, 1883, pp. 69-72. ‘Aristoph. Acharn., 530; QuINTIL- _ Tat Sisend, Dhebxiopeta, ap. Schol. in. Apel. Rliod'. 92: 121 lags) anltigedapele bexyew, Tépmely, cli santivele Gen Siotow, dikrpov, ddpuaxoy, o definese in plarul vocabula- Taps Sub masca Thebinoei, ca es'> ana dintre Muze, sub aceea a Thelxiepei d , se oeestea din urmae2, ea este fundamenta alesis? b z e linga Peitho-cea buns carci ‘insoteste pe Regii ‘infelepti®, existd o alta, cea care « nce rau»84; aceasta este «odioasa fiic& a Ratacirii»®, a lu Rio, cea care, «mingtietoare gi dulcer, «te face sf rata: aes Sn capcanele saler®, Peitho, cea sea nu poate fi He = fe if .. 759 b; PINDAR, Nem, IV, 2 we FOR 1988,"p: 161 sqq. sc G. LANATA, Poetica pre-plato- mignon, 1968, P: 16. ee nica, Florenty, 1969 Boe, dup ARATOS, citat de Tab zs Hes hehe pt eaniehsia, IV, Pp, 424-425, ed eRe Seer, De nat. de Bease.F1998, pp. 100° rrudire STATE Aa SR oS hae STOLLER SESE Sry WANG Oh Boson K. MAR Aicader A fe'cu vorbe linistitonr re mippasis, ef. intr spre néppacts, ef. inte toate (uahanorot State od ogg), CORNUTUS, Theolog Feeptatire ck muza Ka ramos sprin car cote crm Yuoindul cu ajutorul persuasit TE or ocx fost ales.» Peitho cea BUNS este acm, Bal care face apel Athena een gt 58 sa la cate feyonlonca cen sna, care d& cuvintull meu Maze cae a rrne ie (Esc, Bum, 89), CE AU 85. Id, ibid., 3 Bo eee Pergil, 97 sqq Ate este Bonounrris, déra (93)12ST TRS ER (Syerarttiod) Tz “AIX “HT “6 nud ajaquie ad ezeauorioe oWpiay eeasoe -oyey ua apy yyseaoe “SHIP 315 nu pseoroure vrnpas 1S EDHOIAI “tan UL "AL aoyyp PoacgwrurmdDL 10039019 "EGE poy eHOUN (902-10; UL 21B9.-(S.oD%0 Ysboroure vrjesk: pi odo bisbase nqUty =~ “s@1s08eup ep 18 yed ap-owara mmurap osasdyy ao “faagreput no syejnd 13399 ares ad» souvay 1S shuns ML AUT RSULAUOD ¥5 “Foc ATONE AS STioup ESS eisergurn ap.e99>.E-nputzumose — va aunds ‘ayuiiod RAL oreo otuTeINdio}e «nooutry» ox09 4 vo “uO -su ed i$ 3p nowmnin 6d ype aysezuyquay Teva ares urd > Pop FES eypowy'ad propdut © exOHT “MHeTpeyA a[zamd avo} iy dny ysooe Haputaut 990; v njueg “azvoronens 19 sporeODId uy “a UW "Sqeopod un ‘auar PUPUISSA Ul ‘«oj1s09 sutATpP 1S aypupu» n> Ee nH ‘roidryas 1$ 10FTe Soumay MyM vanoNyEAS wy “orzorquie n> yepeds nes [adios uy eysaynreur as are: SBR ores roudord eonsyned _24 2eop amziq.9s nu va ‘aoinp Jao [HUUTOS UI apunyno ERs ‘*oyonoza 37 Uy pos! vara’ ZI Drrauoyy mina} voce areoygonss (CHL (cost) a(crxneor etesomp {era ae lana) enon IN I aes ns mare Cosh Soy ie nes dete od Soy saat ees oe. er ga Sd 2, noth Ur ainsoee sau goa 1D sya, SoS ‘Onnu werd us gye> ve FMT we MBiquy ; “ee4277 1m 18s ojoroodse Siping Hey Jenene uae ye ag PuNrORTeSUE apay/OuMN pups aoe “srPoianun jequon» op maandees I124 infelepti»%. Intreaga scena se desfasoari sub semnul bunei Peitho, cea care 0 insofeste pe Afrodita «mereu surizitoare, sugotind ca o fetit’, tinindu sub acela, asociat, al «mingtietoarei> ingel&ciunea «pligerii eS iii s. Dar tramei proprie Afroditel isi"are opusul ill Noptii, o forta negativa care este sora lui Lethe gi a «vorbelot ingelatoaren (dSyou bevicis)?. Or, «vorbele ingelatoare»100, care sint «vorbelor de dragoste», sint puse sub patronajul wee el care o stipineste pe Peitho cea 1, aspectul negativ al Afroditei Pei- igarat wba iMac bog 99. HESIOD, Thedg'224, 227/220... oreo s,s fa 100. , $1 Zile, 77°78: webbed OPoaljwwovg ‘re NS ‘i, al, En@onoy ites. CE. Theog 229 gi, Munci led. O 'alywdlous Te Abyous Kpupiovs ab, 111 si112. ios — 101, EScHML, Choeph., 726-728; Tlet6s GoNa si Spur vos. Cf, Cl. RAMNGDX, La Nuit ef les enfants de la Nut La wv, 615-816, Hermes rosteste cuvi ‘supra raporturilor dintre Hermes si Noapte/Imnul ttre indeajuns:de s, acela al Lucraril 5, la-Azges.(PAUSANrAS, II, T 2, Magu ee teuteon 125 4 3 108 sint cele pe tho'02; gi tot aceste «vorbe ingelatoare»!0 si cs care H a Pandtoved, Temeia fatal8, malofick, te- versul femeii «placerilor sw of Peitho suava +|Afrodita] Lumina] — Vorbe Jcirigistoase —|Hermes | Noapte} Vorbe . | Femeie | Peitho | Apate- ingelatoare | malefics | violenta | duplicitate: a a int& in gindirea mitica o for(a dubla, pozitiva si nega Taos alb> Quayds) so aplica oclora care nu erau capabil sal as- Sint peaittonite : oz Hermes, TARH, Coniug, praccept., 138.0) a i de PAUSANIAS, VI 760-761). NONNOS, Dic F Hermes. Lasim deoparte aici problema aspectelor negative ale gi aceea a aspectelor pozitive ale lui He 2. Heemes.are legtturi strinse cu logos-ul, legaturi nite de PLATON tn Gratylos, 407 e ~ 408 a (cf. PLUTARH, De a 4d e, unde asocierea lui Hermes cu Charitele este caracterul rexaptowévor si mposdudés al logos-ului), Si delimiteze definirea Jogos-ului fn retorica lui Gorgias si ant ite aspecte ale sale precum psihagogia sau imaginea imboldu- si Peitho.bs 06 18 gz “dd ‘ MOS “erepules 197 sme sia wamuoyooutD OWEN ut ribet op Becta 2g, NOK FL, orton Bo aop WANS 8 sused “soianumu parnodosp “oyna a unod erdeac (gre ‘1 “11) Stuseglt idarp 15 ee ti Seda “FOISAN TUBA “12-02 “TIA “ura (O05, Sates you gedou wrsardha ur wo ‘myrguyaro jv sonuss oo0 Ln tre eouisay moto naspooa ay a ear i ty aorpgdou inf Ie <2) ops Paty Fep 3805 ‘soyyTrig 3? al ‘soninvasng “Sods? ey # anbogion "eas py “1 axel PSS RPeOSeP MEE MY > :aIZN IT ® arsjnd o /SUMPYPSSUT-O PUNT eoe Uap OPP Ret gr1(Suusagy) sowoppmpprosurry ‘sijemis wysvsoe Ut” BWISUUYATEY ‘«areoyen ergy rrsureo Youn v purres vrep ~inut posvarods-ys» jem e pO “anphyuaur varnyens “UP NAO]» v Ro Randw o FULM UIp vysadL :amvOTPO"INRT HO} © repurg ef 2389 va “Io}9pn{-aja8ar nud poyauag “rr@reowRNEI LUMP» ‘«MoIpaNs ap areoyDOIs~U> “Gogoi rorgrtyp) «sorpisut mmnsmosip vareoyjosup a1s9.o crept My e puvsoureN vido v uy arede srseydre,y t JeaDy ‘1 Let we By Pal ee “Gcluspup yor adwsog Sodu) apeydny EMZEIOp 2459 are. sume 2onpos |S-e Mhuad Heynqisod no ezvansvauy “mSiquae 3e] as 2G Ba “RRaape tun ‘ays meme ee ‘uray Rijn o no nes ji ump eée ‘sHour no jens: wanyeu poep :aasouun P weer\uapina avs > 697 “d “yong 4 IMI Tans video SNe SIH we SRHPka aIS9 40] varyUTUTe ~fsuas oupurer 39 eonaod om © 2392 [2 “snaqox [naz ays9 [> sue Tn. TARD zeJuafearyoa o aja secre tiapd [nosuzey> urd sour s Beofeue ays aMoxoad gr “ove 6€¢ ‘ddl “2061 “sero 0 Sai 594 z04p anburcipigt eo auton aay ZOMELLP shag "e593 IK I isnSny,D apars np HD & Ins keser ‘asseut Joust SOISANOIE] “9g UN-AUD S[sur HSAUOIq nz eur sunds f RecMUOUUE n> PHO} Yep muood «preduroo» sepuny’ Sv aysaze bP HU] "ghinsod eayeras “broway 0 shoo eae! enUE FiSpe ‘Tey un-quy |128 Serer ee 129 ud re wepunpdwy)116. Sub efestul farmecului lor, al pla cerii pe care 0 Io de ceea Pprovoaca, ThutitoruLse.sustrage timpului i cotidian, timpul nenoi rilor gal necnaupiler USE eae ee ‘Dac un om'poarts domi THMna sa neinva- ‘i'm care «con- se confunde, se tmbin& intr-o sintezi. se nuanteaza cu valori care ti modifica ina: Apatells tinde sa o acopere, Lethe si fat cu gri letul i se usuca de tristefe, e de ajuns ca un cintiret, slujitor al Muzelor, si celebreze faptele de seami ale oamenilor de altidat sau pe zeii preafer care salgluiese tn Olimp si pe data el da uitarii lucrurile neplicute, nemaiamintindu-si de necazui Atunci Aletheia stralucirea, lumii © intunece. Se ae ()(E ( (eae =. | Aletheia $1 Apate, Proteus Rege ‘Aletheia 3 Poouetes tart de son teinps, Paris, 1952, , Hellenica, XI-XI1, Paris, 1960, pp. 6-15; OSENMEYER, Gorgias, Aeschylus and *Apate: inal of Philology, UXXVI, 1985, it» und «Léger im altesten Cr NICKE, av. “Andtn Te & 1935, pp. 97-1 i vg foe Saeetaigatnd nova ew giaiy OS Ae unl pare ala mies roche Bat “9 deirn si si Mien, a se vee ns eEamarayr, i060. nee dmavra reoxer re ethixa Ovarots, 2. TONAAY ips 8 ipEporca “TiLav Kal Aéyos-ului. 117. Heston, Theog., 98-103. 1,6 sq; Nem, Vill, 49-50; XXII, 281-282: Womos... wéBwv. 118. Od, XII, 39-54; 15; I 9). Despre carac- (248. PLUTARH, Eroti- (roinmiKat gavracia:) cu le au aceeasi fort’. ‘Amr, cf. M. UNTERSTEINER, The Sophists, Ox- 98 sqq., 116 sqq. 126-127, 150-152, 185 seq. 248-249; jioase gi malese cep geuntion Wi «oumnong ap 18 wauamons yuery ap ‘siueytA sao DRED 2P ‘OxsIeIUDS ap IS aIEMPEAS op ioNOBD eatopeee Bee Be ap eo INNVAL “HL “CBbs Zz “d"tegt ‘sised) soaduoney RES Te MI “oge “Toc “yooeg “adhaning “}> ‘soapt aidsdoy gor (Ste-L1¢ ‘srvoxeuta ap man “1203 0 piede ys 383 19 ajajauns -05) axvoypnyens nmizia op Suapent ‘mal Baroutnar “opes wa;suy jmseay asa soussapy my wat oe) FNOAESHT “COISSEID ersoo wu sesers sep eulay CO S81 “Soprarsiay 50) SERS Eg ~~ sus Beeld FAN 81D “GF LPP ‘SouLtogy ane> seiaiuoy; mutans ‘get?ansay apajadso vy sede ares (Soapt) «axeovararuies JwIAnBO” © 8 10]s}2yuBA among v “77 «aleoyonIeaIS JOLUNIZIAY & ‘gc plojartsey eure DAMON QUST TEM MEAD ‘certmfa 18 opaosyups neo ES sq ST Thos ‘42,10 DuUeF Te are) TPapesirysnsr roe ooey + SP Tporeo IoeSpounTEoS ape ee ‘exitoiadvoad v aiwory? “REQUE vaomp» “geoounyu imroure a apunidns ff ores fntruios 3} JP Inuutos 18 eaysoBeiq ‘eyssaq> suaDeeion Moyo Nii Bue mys ‘ouMpur se Sets f HL dey ege “11 rag py MMP. mayan oye Y SH So UT Sr eee PEN soppeddyy op goth SIA “S¥INVEnYa ?007-g67 "Bost aso reur har ons 210} Sysprdury’ b> 2 “Taye19 Pzeouonoe MILTE snaz ap ayeipen! P19]99e vonuap: ses SPM 2489 are} pee Ste132 133 nedespartit??, Cele.doud.farteantitetice nu sint deci contradictorii, ele tind una catre alta; pozitivul finde re negativ care, intr-un anumit fel, fl «neagt, dar fari de care pe vitivul nu se sustine: " Prin urmare, trebuie s&4 nuantam afirmatiile prece- Lethe tl inso; Fait Tansoteste pe Eros si se altura dulcii placeri a fe- ‘Noapte Thanatcs8gcu) |~ Lethe (Momos-Ate) dente si s& arataim c& nici-r nicipetul nu + | Hypnos (alb) : " sing i ipinitori.de ip»; AMICERCTA Tor” (lb) | Lethe (Eros-Afrodita) | este mereu marginita de Lethe, de Apate. Charite ‘Batrinul Marii parea sa fie intruchiparea «Adevaruluin; dar si Nereus, ca si Proteus, ca gi alte divinitati este un zeu-enigma: atunci ctnd Herakles vrea st-i puna intrebari,, el se eschiveaza, se preschimba in api, in foc; ia mii de forme, este nestatornic, inaccesibill1, Acest: nu este un caz insolit. te acel rege-judecat pe care imaginatia miticd iI Infatigeaza in exercifi functiei sale judiciare gi care trece drept unul care se bucura de o vast cunoastere mantica, dar Pittheus este strins asogte) gi cu Muzele in templul cirora el a:pred: Nu exist’, deci, de o parte Alethéi: i a I iia (+) side cea: alta Lethe (-), ci mitre acesti doi poli se dezvolta o "zona cc ja aluneci spre Lethe si in- : SR ea mirgineste und yremrardeonur awdlupay2) SonjoAsaqy mn] ¥ pSO]e o ares od mj vourieur > yc-d ‘soonorg ‘irivimig 9p HID “unuouy yo0d mun qe sro, “ie? a > OL ‘zee “dy “25-7 ‘staiq de (£¢ “I “sry 7a, ‘NvIDN “SEL Jie go dd Sool open, ‘aisminnva) toz oats obey Uy “BIS op LNAETE “1c BULIOS qns aredv axe> Jao ayso Sta yoaoe Brea ‘bbs Zr “TA “Loaowayy soI¥|Sur-Msta adsaqq “Top PPoag eds non... Dunia "y 79 soc E1eopur BP ‘sordax' my wicinse apoge oe eee S91 “PasZe “NINX “ALOT SONNON, wen dpsup.auisog . (sagt) «sip eqns MSOIAG afer 70359, PUD Dune « Bkoy mS setmrery anes oHewoY [Fr MuT np auigpe= : a Conoayeds vrlasg) «wayei ear pumdysups "wigs op 5 eyed und tna aqounad 221 (Disppdomp 53) «astmdgnny Se oko Pumnpe “Sepry ap vueod und sor yur RED Bolsa” JORIGUTT 31S9 InsIA Tep ‘sor ZENO SP WosUt ais9 «tnsyaDpy> ‘sovsenydury inf rico B10 UL :eIaIpoTy TOSVOP-LNALSSTO bosvaliqnys ys ied 25 SEI od eyrardure ound 164 Swimsiquie sea Feseay - © 9p PHOT ayscouns [a SSPaMITS «oreo _ BST aqzoa no apm Purgene» “ ‘16 Tfsocrumadid pate “ps uaTey BS CSUs HE [9 “1o1poapn{-asor 8 Otand ag ums Yhie eraypayyre ons Sino ee FDOE © sisa iy equatp “apt ova chap ged tgs RRA al peso ewe Ean PL ap qrured v a ‘ s und woyeydazp + eneduy ares Teopr mpasar Tnjeiirodsint hrainite cu miere blonda, dar cind sint lipsite.de ea, ele Incearci si rAtaiceasca, si abata de la calea dreaptil3% Apate face. sa dispara treptat Aletheia. In plan ritual, aceasta’ ambiguitate poate fi observat foz-te bine in. ~ consultarea lui Trophonids la ‘Lébadeia, unue Mnemo- syne indeplineste rolul jucat in alta parte de Aletheia, In- tradevair, inainte de a se strecura in cavitatea oracolului, solicitantul are griji s% bea simultan din apa a doud izvoare, cel al Lethei si cel al Mnemosynei. Bind din izvorul Lethei, el devine asemenea unui mort, insi da- torita virtufilor izvorului Mnemosynei, care este antido- tul celui dintti, el pastreaza privilegiul de a-si aminti cea ce a vazut si a auzit-giprin urmare, dobindeste ca- Pacitatea de avedea si de a auzi intr-o lume ti care mu- Fitorul de-rind nu maiyede,riu mai aude. Initiatul lui ‘Trophonios are din acel moment acela ambiguu, cu acei oameni exceptional linga el se afla Muzele si Memoria, ‘pentru alfii, el este insotit de Uitare (Ax0n) si de ‘Tacere Gronh yi Zell ii OSC. « ul» dar stiu si s& insele!2 prin infafiss-_ ms He be cate leiau, prin cuvintele Tor. iietisarile lor sint capcane fntinse oat intotdeauna igmatice, el oracolul se Ga ier inere mirese»!43, | respunde dualitatea lumii iritia Zeilor Sub cele ‘mai derutante infatisttri si stiu s& inteleaga sensul ascuns al cuvintelor, in e ce tofi ceilalti, cei care se lasd Ingelaji de deghiziti,‘cad in capacana enigmei!44, : Stht-acelea care fac iyprologul Theogo- niei cea ‘refiarcabila profesiurie de ambiguitate: “Noi stim si spunem multe lucritii fngelitoare, asema- sias si Amphiaraos, care sint « lumes-mortilor, isch. i care’sint inzegtratj-cu. splntice lmctare recent, Jacgusline ROUMECUERE-EVERHARDT, Pensée et société afticaines. Bssais sur une dialectiq 4 plémentarité antagoniste chez les Bantu du Sud-Est, Paris. Hage, i 1963 (Cahiers de Hom: i, TI), a dat exemple remar- ' antagoniects. IT a aritat ct Niteesemeseses nomen i3 142 14 - 1 i i, r ctiva fundamen- Aletheia este tmbinats cu Dike si cu cele douk fori cuvintului Iti, perspec 7 wentare, Pisti . Prin intermediul 1a 7 iron reforicd i sofietic. ; Algthee se afl ke eazi ambiguitatea care cle z Stendinte se vor defini. in o arunci o punte intre pozitiv si negativ. La nivelal ee fi se eae ee pease ar Sefint In Binditil mitice, ambigyitatea nu pis probleme, pe ati - ‘aport cu ea, fie respingintl=oy <3 toa dire se supune uriei logici a contrari- Sener io rin sim- Hea cate ambiguitatea este un mecanism esonfial. Dav. pen gay pec leriele puss pin gnome, pe daca la Hesiod, de exemplu, intilnim un soi te exprie plul joc al ideilc one ee “mare conch 1a a ambiguitatii, aceasta se intimpla priul sau principiu de intel pentru efi ambivalenta incepe «si constituie o problema» probleme Intr-o gindire care nu mai este mitica $i care mit rational’, o gindire care Hilosofic, ‘Peinedd dleoarece ea poate fi iluzia realului, Foarte de ‘impuriut apare o ingrijorare: iaexercit?*a: de cuvint este de 6a poate, trece drept realitate? logo:'s:1 init niainantTuaey vi basse 3: Jind pind walitated,“dar tare via sit tovusi decit o imagine vana sjicesteia. Totusi, acéasta ingrijorare care razbate din citeva-versuti i Hesiod sau ale lui’Ping, dar nu devine:o problema furidamentald decit pentruo " gindite capabili $4 pun’ problema noud, inedith, as. Porturilor dintre cuvint i realitate. Daca incercaim sa formulim problematica intr-un FORMED iaspusentiscecy esentiala pentru int WAnsamblul ei, iar pe de alta part 8 tions de théorie), La Pensée, n° Paris, 1965, pp. 45-84.