SUBIECTE EXAMEN DUE

1.VALORILE U.E. SI OBIECTIVELE U.E.

2.PRINCIPIILE U.E.
-principiul atribuirii de competente
-principiul subsidiaritatii
-principiul proportionalitatii
-cooperarii cu buna credinta
3.COMPETENTELE U.E.
-compente exclusive
-competende partajate (U.E. si state mebre)
-nivelul competentelor de sprijinire,coodonare si completare
4.PROCEDURILE DE ADOPTARE A ACTELOR JURIDICE ALE U.E.
Se impart in 2:
1.procedura ordinara:
-prima lectura
-a doua lectura
-concilierea
-a treia lectura
2.procedurile legislative speciale (absen1ta prezentei Comisiei in cadrul procedurii
si intalnim numai dialoguri intre Consiliu si Parlament)
5.CONTROLUL JUDICIAR AL RESPECTARII ORDINII JURIDICE
-actiunea in anulare
-actiunea in fata Curtii de Justitiei a U.E.
-actiunea in carenta
-actiunea preliminara

1
6.PROCEDURA DE INFRIGEMENT
-notiunea corelata cu situatiile in care se poate declansa procedura (enuntare)
-modalitati de declansare al procedurii (enuntare,scurta prezentare)
-etapele in care se deruleaza aceasta etapa (scrisoarea etc.)
7.LIBERTATILE DE CIRCULATIE
-libera circulatiei a marfurilor (notiunea de marfa,interzicerea taxelor vamale intre
statele membre,interzicerea taxelor cu efect echivalent intre statele membre)
-exceptiile de la aplicrea liberei circulatii a marfurilor
-libera circulatie a persoanelor si serviciilor (dreptul de stabilire, lucratorii
salariati,independent,membrii de familie ai lucratorilor
salariati/independenti,destinatarii prestarii unui serviciu si membrii familiilor
acestora)
-exceptiile de la aplicarea principiului
-exceptii care se refera la natura exercitarii unei profesii (posturi care se scot la
concurs)
8.LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR SI A PLATILOR
-exceptii
-cauze de salgardare
9.ELEMENTE DE DREPT CONCURENTIAL
a).interzicerea intelegerilor
b).practici de pozitii dominante

2
 REZOLVARE SUBIECTE

1.VALORILE U.E. SI OBIECTIVELE U.E.

Obiectivele Uniunii Europene
Sediul materiei este reprezentat de Tratatele fundamentale ale U.E in evolutia
lor.
Prin natura lor , Comunitatile Europene, urmareau obiective de natura
economica.
Edificator in acest sens este exemplu pe care ni-l ofera chiar articolul 2 din
Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului care prevede
faptul ca , aceasta, avea misiunea de a contribui “in armonie cu economia generala
a statelor membre si prin instituirea unei piete comune la cresterea economica ,
dezvoltarea fortei de munca si cresterea nivelului de trai in statele membre ale
C.E.”
Sediul materiei actual il constituie art.3 din Tratatul privind U.E. Potrivit acestui
articol, Uniunea urmareste sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea
popoarelor.
Un alt obiectiv format tot prin Tratatul de la Lisabona, vizeaza instituirea unei
piete interne alaturi de realizarea unei Uniuni economice si monetare, a carei
moneda unica este EURO.
Alte obiective:
- combaterea excluziunii sociale si a discriminaarilor
- promovarea justitiei si a protectiei sociale
- promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale precum si solidaritatea
intre statele membre
- principiul unitatii in diversitate: respectarea bogatiei diversitatii culturale si
lingvistice
- protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural si European

3
 Valorile Uniunii Europene
Respectarea demnitatii umane , libertatea, egalitatea, democratia, statul de
drept, respectarea drepturilor omului inclusiv drepturile apartinand minoritatilor
nationale sunt tot atatea valori pe care existenta Uniunii se intemeiaza si pe care
statele membre trebuie sa le respecte si sa le promoveze.
Sediul materiei il reprezinta art.2 din Tratatul privind U.E pe de o parte , art
potrivit caruia valorile mai sus enuntate nu sunt doar declarative, ele avand un
caracter concret.
Se precizeaza ca respectarea acestor valori si angajamentul de a le promova in
comun reprezinta una dintre conditiile de aderare la U.E ( art 49 din T.U.E).
Un alt sediu al materiei este reprezentat de art. 7 al T.U.E care include procedura
de parcurs in cazul in care se costata nerespectarea acestor valori.

2.PRINCIPIILE U.E.
a. Principiul atribuirii de competenta = declaratia nr.24, potrivit careia
Uniunea nu este autorizata sa legifereze.
In temeiul acestui principiu, Uniunea actioneaza doar in limitele competentelor
care i-au fost atribuite de catre statele membre prin tratate pentru realizarea
obliectivelor stabilite prin aceste tratate.
Pe cale de consecinta intelegem ca, orice competenta care nu este atribuita
Uniunii prin tratate apartine statelor membre .

b. Principiul subsidiaritatii = art 5. alin (3) si (4) privind T.U.E la care se

adauga Protocolul nr.2.
Potrivit art 5. alin 3 si 4 privind T.U.E , in temeiul acestui principiu in domeniile
care nu sunt in competenta sa exclusive, Uniunea, intervine doar daca si in masura
in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de
catre statele membre nici la nivel central nici la nivel regional si local, dar datorita
efectelor si dimensiunilor actiunilor preconizate pot fi indeplinite mai bine la
nivelul Uniunii.

4
 c. Principiul proportionalitatii = art 5. alin (4) privind T.U.E.
Potrivit acestui articol in temeiul privind acest principiu actiunea Uniunii, in
continut si forma, nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectielor
Tratatelor.
Institutiile Uniunii aplica principiul proportionalitatii in conformitate cu Protocolul
privind principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii.

d. Principiul cooperarii loiale

Principiul cooperarii loiale – Uniunea si statele membre se respecta si se
ajuta reciproc in indeplinirea misiunilor care decurg din tratate.Statele
membre adopta orice masura generala sau speciala pentru asigurarea
indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate sau rezulta din acte ale
Institutiilor Uniunii(drepturi primare si derivate).
Statele membre faciliteaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si se
abtin de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor
Uniunii.

3.COMPETENTELE U.E.
a. Competente exclusive ale Uniunii Europene
Art.2-sediul general al materiei-competente exclusive
In cazul in care tratatele atribuie Uniunii comptenta exclusiva intr-un
domeniu determinat, Uniunea poate legifera si adopta acte cu forta juridica
obligatorie, statele membre avand posibilitatea sa faca acest lucru numai in cazul in
care sunt abilitate de Uniune sau pentru a aplica actele Uniunii.
Potrivit art.3 din TUE alin(1),competenta Uniunii este exclusiva la urmatoarele
domenii:
- Uniunea vamala
- stabilirea normelor privind concurenta, necesare fiind aceste norme functionarii
pietei interne
- politica monetara pentru statele membre care au trecut la moneda unica euro(state
Eurozone)
- politica agricola comuna-conservarea resurselor biologice ale marii,in cadrul
politicii comune privind pescuitul

5
- politica comerciala comuna
b. Competentele partajate intre Uniunea Europeana si statele membre
Sediul materiei: art.4 Tratatul functionarii U.E.
Aceasta competenta este partajata cu statele membre in masura in care Tratatele
ii atribuie Uniunii o competenta care nu se refera la domeniile care cad sub
incidenta competentei exclusive si cele care vizeaza actiunile de sprijinire, de
coordonare sau completare a actiunilor statelor membre.
Domeniile in care se aplica competentele partajate:
1.piata interna
2.politica sociala(doar pentru acele aspect care fac obiectul definirii prin Tratat)
3.coeziunea economica,sociala si teritoriala
4.agricultura si pescuitul,cu exceptia conservarii resurselor biologice ale marii
5.mediul
6.protectia consumatorului
7.transporturile
8.retelele transeuropene
9.energia
10.spatiul de libertate,securitate si justitie
11.obiectivele comune de securtitate in materie de sanatate publica
c. Competentele de sprijinire sau coordonare a actiunilor statelor membre
Temeiul legal il reprezinta art.6 TUE,potrivit caruia Uniunea este comptenta sa
desfasoare actiuni de sprijinire,de coordonare sau completare a actiunii statelor
member.
Prin finalitatea lor europeana,aceste actiuni vizeaza urmatoarele domenii:
1. protectia si imbunatirea sanatatii umane
2. industria
3. cultura

6
4. turismul
5. educatia,formarea profesionala,tineretul si sportul
6. protectia civila
7. cooperarea administrativa

4.PROCEDURILE DE ADOPTARE A ACTELOR JURIDICE ALE U.E.

a. Procedura legislativa ordinara - procedurile legislative speciale
Procedura ordinara legislativa cunoaste 4 etape:
1. prima lectura
2. a doua etapa
3. concilierea
4. este data de cea de a treia
Prima lectura : dupa primirea propunerii legislative de la Comisie,Parlamentul
European adopta propria sa pozitie in raport cu aceasta,pozitie pe care o transmite
Consiliului.
Consiliul la randu-i in cazul care aporba pozitia Parlamentului European adopta
actul legislativ in cauza cu formularea care corespunde pozitiei Parlamentului
European.In cazul in care,Consiliul nu aproba pozitia Parlamentului European
adopta propria sa pozitie in prima lectura si o transmite Parlamentului European.
Consiliul informeaza Parlamentul European cu privire la motivele care au
determinat adoptarea pozitiei sale in prima lectura,iar Comisia informeaza
Parlamentul European cu privire la pozitia sa.
A doua lectura
Parlamentul European primeste pozitia Consiliului si are la dispozitie 3 luni
pentru a lua o decizie.
Parlamentul poate:
1.sa aprobe propunerea in forma modificata de Consiliu sau sa nu ia o decizie-in
ambele situatii actul este adoptat in fomularea care corespunde pozitiei Consiliului

7
 2.sa respinga pozitia Consiliului si daca o face cu majoritatea absoluta a
deputatiilor,actul nu este adoptat
3.sa adopte cu majoritate absoluta amendamente care sunt transmise Consiliului si
Comisiei.Comisia va emite un aviz asupra amendamentelor Parlamentului.In
termen de 3luni de la primirea modificarilor Parlamentului European,Consiliul
poate aproba modificarile si atunci actul este adoptat sau poate respinge
modificarile Parlamentului si atunci presedintele Consiliului in consens cu
presedintele Parlamentului European convoaca Comitetul de Conciliere(convocat
in termen de 6 saptamani)
Concilierea
Comitetul de Conciliere este format dintr-un numar egal de reprezentanti ai
Consiliului si ai Parlamentului asistati de catre Comisie,mai precis 56 de
membri.Misiunea Comitetului de Conciliere este aceea de a ajunge la un acord
asupra unui proiect comun.Termenul limita in care Comitetul de Conciliere trebuie
sa ajunga la un astfel de acord este de 6 saptamani de la data convocarii.Acordul se
realizeaza pe baza pozitiilor Parlamentului si ale Consiliului din a doua lectura.
In cazul in care in termenul prevazut nu se ajunge la adoptarea unui proiect
comun,actul propus este considerat neadoptat.
A treia lectura
Cele doua institutii-Consiliul si Parlamentul au la dispozitie 6 saptamani pentru
aprobarea proiectului comun.Consiliul hotaraste cu majoritate calificata,iar
Parlamentul cu majoritatea voturilor exprimate.Actul este aprobat in cazul in care
Consiliul si Parlamentul aproba proiectul comun. In cazul in care una dintre
institutii nu il aproba in termenul stabilit de tratat,procedura ia sfarsit,iar actul nu
este adoptat.

8
5.CONTROLUL JUDICIAR AL RESPECTARII ORDINII JURIDICE
a). ACTIUNEA IN ANULARE- consta in posibilitatea pe care o au statele
membre, institutiile UE, particularii(persoane fizice si juridice) de a ataca in fata
Curtii un act juridic emis de institutiile U.E. si de a obtine, in anumite conditii,
anularea acestuia.

 Actele care POT FACE obiectul actiunii in anulare :

- Poate fi formulata impotriva actelor care au forta juridica obligatorie,
adoptate de catre Consiliu, Comisie, Banca Centrala Europeana, Parlament si
Consiliul European
- Curtea controleaza, de asemenea, legalitatea actelor organelor,oficiilor sau
agentiilor UE, acte destinate sa produca efecte juridice fata de terti.
 NU fac obiectul unei actiuni in anulare urmatoarele acte:
- Acte adoptate de catre reprezentantii guvernelor statelor membre, reunite in
cadrul Consiliului, reprezentanti care nu actioneaza in calitate de membrii ai
Consiliului, ci in calitate de reprezentanti ai guvernelor lor
- Actele Curtii de Conturi, desi aceasta a fost ridicata la rang de institutie in
1993 (Maastricht)
- Deciziile Mediatorului (ombudsmanului)
- Actele statelor membre, chiar daca se integreaza in cadrul unui proces
decizional al UE
- Acordurile incheiate intre o institutie si o persoana de drept privat
- Etc.
 Subiectele de drept CARE POT FORMULA o actiune in anulare:
- Statele membre, Parlamentul European, Consiliul, Comisia: se numesc si
reclamanti privilegiati pentru ca au posibilitatea de a introduce o actiune in
anulare fara a indeplini o conditie speciala.
- Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana si Comitetul Regiunilor sunt
reclamanti semiprivilegiati care pot formula actiunea in anulare numai pentru
a-si apara prerogativele
- Persoanele fizice si juridice ( particulari ) pot formula actiune in anulare daca
se gasesc intr-una din urmatoarele situatii :

9
  Sunt destinatarele actului ce urmeaza sa-l atace
 Actul pe care intentioneaza sa il atace ii priveste direct si individual
 Actul care face obiectul actiunii in anulare ii priveste direct si nu
presupune masuri de executare
 Subiectele de drept IMPOTRIVA CARORA POATE FI FORMULATA
actiunea in anulare :
1. Parlamentul si Consiliul – cand actele emana de la ambele institutii
2. Consiliul – cand actele emana de la el
3. Comisia – cand actele emana de la ea
4. Banca Centrala Europeana – cand actele emana de la ea
- Pot fi atacate, cu o actiune in anulare, numai actele care produc efecte juridice
fata de terti.
 Aspecte procedurale
- Termenul in care se poate face actiunea in anulare este de 2 luni si curge,
pentru actele generale, de la publicarea lor in Jurnalul Oficial al UE, iar pentru
acte individuale de la notificarea acestora catre partea interesata sau, in lipsa,
de la data la care reclamantul a luat la cunostiinta de actul respectiv.
 Calculul termenelor
- Regulamentul de procedura al Curtii, art. 49 – incepe sa curga din a 15 a zi
urmatoare datei publicarii actului in Jurnalul Oficial UE
- In cazul in care termenul se implineste intr-o zi care nu exista in ultima luna,
termenul expira la sfarsitul ultimei zile a acelei luni ( februarie )
- Termenul include sambata,duminica si sarbatori legale, nesuspendandu-se pe
timpul vacantelor judecatoresti.
- Daca expira intr-o zi de weekend sau sarbatoare legala, se prelungeste pana
la sfarsitul zilei lucratoare imediat urmatoare.
 Motivele de anulare:
- Necompetenta
- Incalcarea unor norme fundamentale de procedura
- Incalcarea Tratatelor sau a oricarei norme de drept privind aplicarea acestora
- Abuzul de putere
 Efectele hotararii judecatoresti in actiunea in anulare
- In cazul cand actiunea este intemeiata, Curtea de Justitie declara actul nul si
neavenit, acesta dispare din ordinea juridica a U.E. Este considerat inexistent.

10
 b).ACTIUNEA IN CARENTA

Consta in posibilitatea pe care o au statele membre si institutiile U.E. ca, in

anumite situatii, strict limitate in tratat, sa poata ataca in fata Curtii de Justitie a U.E.
abtinerea sau refuzul Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului,
Comisiei sau Bancii Centrale Europene de a hotărî, încălcând, în acest fel,
prevederile Tratatelor.
Acelasi lucru se intampla si in cazul in care organele, oficiile si agentiile UE se abtin
sa hotarasca, daca acestea omit sa adreseze un act, altul decat o recomandare sau
aviz persoanelor fizice si juridice.
 Situatiile care POT SAU NU conduce la formularea unei actiuni in
carenta
- Potrivit TFUE, actiunea in carenta are in vedere situatia in care institutiile,
mai sus mentionate, se abtin sa hotarasca concret. Este vorba de faptul ca desi
tratatele prevad competenta acestor institutii de a actiona, ele nu o fac, nu
actioneaza. Cand vorbim de acte juridice, avem in vedere: regulamente,
directiva si decizia. Nu acelasi lucru se intampla in cazul recomandarii si
avizului.
- Trebuie constatata ilegalitatea acestei abtineri.
 Subiecte de drept care POT FORMULA o actiune in carenta:
- Statele membre
- Institutii (Parlamentul European, Consiliul, Comisia, Curtea de Conturi,
Banca Centrala Europeana, Comitetul Regiunilor)
- Persoanele fizice sau juridice
- Statele si institutiile pot ataca inactiunea institutiilor, in timp ce, particularii
pot viza si inactiunea, omisiunea, inclusiv a organelor, oficiilor si agentiilor.
 Subiecte de drept IMPOTRIVA CARORA SE FORMULEAZA actiunea
in carenta:
- Parlamentului European, Consiliului European, Consiliul, Comisia si Banca
Centrala Europeana
 Procedura actiunii in carenta
- Presupune parcurgerea a 2 etape:
 Etapa administrativa, precontencioasa:

11
 - Potrivit art. 265 alin. (2) TFUE, actiunea in carenta “este admisibila numai in
cazul in care institutia, organul, oficiul sau agentia respectiva a fost solicitata,
in prealabil, sa actioneze” si numai daca, dupa expirarea unui permen de doua
luni de la aceasta invitatie, institutia, organul, oficiul sua agentia nu si-a
precizat pozitia.
- Sunt considerate false adoptari de pozitie: raspunsurile necorespunzatoare
oferite la invitatia de a actiona, raspunsurile evazive, raspunsurile de amanare,
raspunsurile provizorii, reproducerea sau explicarea unei pozitii juridice
preexistente, expunerea generala a unor actiuni, deja, intreprinse sau
prevazute in domeniul avut in vedere, fara a se preciza actiunile care ar trebui
intreprinse si raspunsurile care ocolesc obiectul cererii
- Daca nu actioneaza, instiutia, organul, oficiul sau agentia poate fi adus in fata
CJUE sau a Tribunalului, intr-un termen de doua luni, in baza unei actiuni in
carenta propriu-zise
 Etapa contencioasa
- Daca dupa implinirea celor doua luni de la punere in intarziere, institutia,
organul, oficiul sau agentia in culpa nu actioneaza, partea interesata are la
dispozitie un nou termen de doua luni pentru a sesiza Curtea cu o actiune in
carenta propriu-zisa
- Institutia, organul, oficiul sau agentia a carei-carui inactiune s-a dovedit a fi
neconforma prevederilor Tratatelor etse obligat/a sa adopte masurile pe care
le presupune aplicarea hotararii
c).ACTIUNEA PRELIMINARA

Actiunea preliminara presupune posibilitatea conferita Curtii de Justitie de a se

pronunta cu titlul preliminar cu privire la o chestiune cu care se confrunta judecatorul
national atunci cand aplica dreptul U.E.
Curtea de la Luxemburg a fost sesizata cu 622 de cauze printre care 428 au fost
cereri de decizii preliminare. Actiunea preliminara privind validitatea instrumentelor
juridice ale UE reprezinta un mijloc de control al legalitatii acestora prin care se
impune respectarea ierarhiei normelor juridice. Curtea realizeaza in acest fel un
control de legalitate, externa si interna, asemanator controlului efectuat prin actiunea
in anulare.
In doctrina, actiunea in constituirea validitatii este complementara recursului in
anulare si exceptiei de ilegalitate, devenind astfel un important instrument de aparare
a intereselor particularilor(cu precizarile de rigoare).
12
Art. 267 prevede ca instanta de la Luxemburg ESTE COMPETENTA SA SE
PRONUNTE cu titlu preliminar referitor la:
- interpretarea tratatelor
- validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau
agentiile Uniunii Europene
 Competeneta Curtii de a se pronunta cu titlu preliminar
- La nivelul Uniunii delimitarea competentelor este guvernata de principiile
atribuirii si subsidiaritatii. Cele doua principii guverneaza activitatea
institutiilor Uniunii si in mod implicit activitatea Curtii de Justitie. Pe baza
principiilor, Curtea nu are competenta decat in cazurile clar si limitativ
prevazute de Tratate. De altfel, respectarea de catre Curte a competentelor sale
reprezinta elementul esential al autoritatii si al caracterului constrangator al
hotararilor sale.
 Actele care in mod concret pot face obiectul unei ACTIUNI
PRELIMINARE:
- Tratatele UE
- Actele juridice UE
- Hotararile Curtii de Justitie a UE
- Acordurile internationale la care Uniunea este parte
 Actele care pot face obiectul ACTIUNII IN VALIDITATE:
- Este vorba despre validitatea actelor adoptate de catre institutiile, organele,
oficiile si agentiile UE
- In ce priveste Tratatele constitutive si modificatoare, acestea nu pot face
obiectul unei aprecieri a validitatii. De asemenea nu poate fi ceruta
verificarea validitatii hotararilor Curtii si nici ale tribunalului,pentru ca
instantele se pot pronunta numai in sensul interpretarii lor.
 Subiectele care pot formula o actiune preliminara
- Tratatele UE confera Curtii de Justitie posibilitatea de a se pronunta cu titlu
preliminar si contin, totodata, prevederi aplicabile jurisdictiilor nationale care
au, dupa caz, fie posibilitatea, fie obligatia de a sesiza Curtea de la
Luxemburg.
- Art.267-in cazul in care o problema se invoca intr-o cauza pendinte in fata
unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in
dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea.

13
 - In cazul in care o asemenea chestiune se invoca o cauza pentinde in fata unei
instante judecatoresi nationale privind o persoana supusa unei masuri
privative de libertate,Curtea hotaraste in cel mai scurt termen.
- In situatia in care interpretarea/validitatea se invoca in fata unei instante dintr-
un stat membru aceasta instanta poate(caracter facultativ), in cazul in care
apreciaza ca o decizie in aceasta materie ii este necesara pentru a pronunta o
hotarare poate sa ceara Curtii sa se pronunte referitor la problema in cauza(nu
exista legitimare procesuala pasiva).
- Legitimarea procesuala activa (reclamantul) poate fi instanta
nationala,indiferent de grad.
 Notiunea de instanta din sensul art. 267 din TFUE
- Instantele ale caror decizii nu sunt susceptibile de o cale de atac in dreptul
intern sunt obligate sa sesizeze Curtea de Justitie cu privire la probleme legate
de interpretarea ori validitatea unui act al Uniunii.
- Instantele care pot formula astfel de cereri trebuie sa indeplineasca, in mod
cumulativ o serie de conditii:
 Acestea trebuie sa fie infiintate potrivit prevederilor, legislatiei statului in
cauza(sa nu fie rezultatul unui acord intervenit intre parti)
 Entitatile respective sa aiba caracter public
 Sa desfasoare activitati avand caracter permanent,in sensul ca nu trebuie sa fie
dintre cele care exercita prerogative cu titlu ocazional
 Sa aiba compententa de a solutiona litigii printr-o decizie avand caracter
jurisdictional
 Aplicarea de catre entitatea respectiva a normelor de drept (nu trebuie sa
solutioneze litigiile,potrvit crieteriului echitatii)
 Se adauga caracterul obligatoriu al jurisdictiei, independenta entitatii in cauza
si contradictorialitatea
 Procedura urmata in cadrul cererii preliminarii
- Conditii de indeplinit:
 existenta unei actiuni in derulare
 se suspenda procedura pendinte
 se formuleaza cererea
 se formuleaza hotararea de catre instanta competenta

14
  se asteapta o astfel de hotarare care este folosita de catre instanta
solicitanta in vederea continuarii procesului pendinte
 Valoarea hotararii Curtii de la Luxemburg
- Aceasta are valoare de lucru judecat relativ, priveste numai partile interesate.
In egala masura este de observat ca, hotararea are caracter erga omnes cu
privire la interpretarea dreptului Uniunii de catre instanta de la Luxemburg,
adica aceasta devine precedent pentru orice instanta nationala care se
confrunta cu o situatie similara celei pe care Curtea a interpretat-o la un
moment dat la solicitarea unei instante nationale.
- Privitor la obligatia Curtii de a raspunde intrebarilor formulate este de retinut
ca: in principiu, aceasta raspunde tuturor intrebarilor adresate fara a-si extinde
competenta si fara a se pronunta privitor la situatia de fapt existenta in
actiunea principala.
- In activitatea de interpretare instanta de la Luxemburg are posibilitatea de a
da un nou continut intrebarii, poate adauga la forma sa initiala, poate oferi un
raspuns complet ori partial sau poate schimba obiectul acesteia, transformand-
o dintr-o intrebare in interpretare intr-o intrebare de validitate.
 Exceptiile de la obligatia instantelor de a formula intrebari
- Intrebarea nu este relevanta-instantele nationale nu sunt obligate sa trimita o
intrebare privind interpretarea dreptului Uniunii adresata in fata acestora,in
cazul in care intrebarea respectiva a mai fost formulata sau indiferent de
raspunsul care ar fi dat la intrebare,el nu poate avea nici o influenta asupra
solutionarii litigiului.
- Existenta unei hotarari anterioare a Curtii de Justitie intr-o problema indentica
de drept material sau existenta posibilitatii ca raspunsul sa fie dedus dintr-o
hotarare anterioara
- Raspunsul este evident-teoria actului clar dintr-o interpretare data in context

15
6.PROCEDURA DE INFRIGEMENT
Mai este denumita si actiunea in constatarea incalcarii unei obligatii din Tratate
de catre statele membre.
Potrivit art. 258 TFUE, in cazul in care Comisia apreciaza ca un stat membru a
incalcat oricare dintre obligatiile ce ii revin potrivit tratatelor, emite un aviz motivate
cu privire la acest aspect,dupa ce ofera statului in cauza posibilitatea sa isi formulize
observatiile.
Statele membre cu prilejul aderarii si-au asumat obligatia de a integra in ordinea
juridica proprie normele juridice ale UE. Astfel fiecare stat membru este obligat sa
isi adopte masurile necesare pentru ca norma juridica a UE sa poata fi aplicata in
dreptul intern, respectiv, sa asigure conformitatea ordinii juridice interne cu ordinea
juridica a UE,sa asigure aplicarea corecta.
TFUE prevede mecanismele destinate asigurarii respectarii dreptului UE,
mecanisme care include proceduri judiciare, declansate in general de Comisia
Europeana si in particular de un stat membru.
Comisia Europeana declanseaza o astfel de procedura in temeiul statutului pe care il
detine de executive al UE. Statut care o obliga sa promoveze,sa garanteze sis a apere
interesele UE. Comisia mai este numita si gardianul tratatelor,vegheaza la
respectarea prevederilor acestora si nu trebuie sa justifice un alt interes in cazul in
care declanseaza procedura de infringement. Aceasta actiune permite Comisiei sa
supravegheze aplicarea de catre statele membre a normelor juridice ale UE.
Finalitatea urmarita este aceea de a realiza o conduit conforma a statelor
membre,raportata la legislatia UE.
 Subiectele de drept care pot formula aceasta actiune :
1. Comisia Europeana ( potrivit art. 258,alin. 1 )
2. Statele membre ( art. 259,alin. 1)- Oricare dintre statele membre poate sesiza
Curtea de justitie in cazul in care considera ca un alt stat membru a incalcat
oricare dintre obligatiile care ii revin in temeiul Tratatelor
3. Potrivit doctrinei s-a considerat ca inclusiv Banca Centrala Europeana si
Banca Europeana de Investitii,prin organele lor are avea calitate procesuala
activa ( art. 271 TFUE )
 Subiectele de drept impotriva carora poate fi formulata procedura de
infringement :

16
 - Potrivit Tratatelor legitimarea procesuala pasiva este rezervata in exclusivitate
statelor membre. Numai acestea pot raspunde pentru incalcarea obligatiilor
asumate la nivelul UE. Concret, este vorba despre actiunea sau inactiunea
organelor,a autoritatilor ce reprezinta statele.
 Cauze care pot declansa procedura de infringement :
1. Incalcarea obligatiilor de cooperare loiala prevazuta la art. 4 alin. 3 TUE
2. Incalcarea unei obligatii pozitive de a asigura eficienta dreptului UE
(obligatia statelor de a sanctiona nerespectarea dreptului UE asa cum
sanctioneaza nerespectarea dreptului intern )
3. Incalcarile generale si persistente pe care statele membre le pun in evidenta (
exemplu- Curtea are in vedere o practica administrative nationala contrara
dreptului UE,in conditiile in care aceasta este considerate ca fiind constanta si
generalizata.
4. Actiunile institutiilor unui stat membru si cu precadere trei situatii mai ses
intalnite din partea statelor membre :
- Neindeplinirea obligatiilor de notificare
- Neconformitatea, nerespectarea obligatiilor
- Ca actiune – aplicarea gresita a dreptului UE

Pe langa aceste cauze, mai exista:

- Este invocata neindeplinirea obligatiilor de notificare a actelor juridice
nationale care transpun actele juridice ale UE.
- Aplicarea gresita,necorespunzatoare a dreptului UE,respective
implementarea necorespunzatoare a dreptului UE
 Modalitati de declansare a procedurii de infringement :
- Autosesizarea Comisiei cu privire la neindeplinirea obligatiei statelor de a
notifica actele juridice nationale care transpun actele juridice UE.
Executivul UE dispune de un sistem informatics care permite sesizarea
conduitei statelor membre conducand la declansarea automata a
procedurii.
- Sesizarile inaintate Comisiei de catre orice persoana fizica sau juridica,
sesizari care au drept obiect orice masura sau practica a unui stat membru
considerate incompatibila cu normele juridice ale UE – in cele 24 de limbi
oficiale ale UE. Este scutita de taxe si poate avea fie forma unei scrisori,fie
poate fi folosit formularul standard.
17
 Persoanele fizice sau juridice care inainteaza plangerea nu trebuie sa aiba
vreun interes in actiunea respectiva si nu trebuie sa fie direct
vatamate,singura conditie pentru admiterea plangerii este ca aceasta sa se
refere la incalcarea unei norme juridice a UE de catre un stat membru.
 Procedura privind constatarea incalcari obligatiilor din Tratate de catre
statele membre

Potrivit doctrinei cuprinde 4 etape :

- Negocierea din etapa precontencioasa
- Notificarea oficiala cu privire la respective incalcare pretinsa, pe calea unei
scrisori din partea Comisiei
- Emiterea unui aviz motivat din partea Comisiei statului in cauza
- Sesizarea Curtii de Justitie de catre Comisie
 Etapa administrativa precontencioasa consta in schimbul reciproc al
punctelor de vedere intre Comisie si statul membru, etapa in cadrul careia sunt
stabilite unele termene pentru rezolvarea situatiei neconforme cu dreptul UE.
Scopul acestei etape este acela de a da posibilitatea statului membru pe de o
parte de a-si remedia,corecta sau indrepta pozitia sa fata de conduita
prezentata in fata Curtii si pe de alta parte de a-si prezenta apararea impotriva
plangerilor Comisiei.
Aceasta etapa administrativa presupune cateva subetape :
- Scrisoare formala care se adreseaza de catre Comisie statului membru
- Observatiile statului membru
- Avizul motivat al Comisiei Europene
- Raspunsul statului membru
 Etapa contencioasa
- Se declansaza cel mai tarziu in termen de o luna de la data la care Comisia
a decis sa inainteze cazul Curtii de Justitie.
- Executivul UE nu poate modifica continutul de fond al pretentiilor sale
atunci cand se sesizeaza Curtea.
- Dialogul la acest nivel se incheie prin conduita conforma din partea statului
membru, fie printr-o hotarare a Curtii de amendare a statului respectiv
printr-o suma forfetara, al carei cuantum e stabilit de Comisie sau prin
intermediul unor penalitati cu titlu cominatoriu.

18
  Efectele hotararii CJUE
- Hotararea Curtii de Justitie in constatarea incalcarii obligatiilor asumate de
statele membre este pur declarativa. Aceasta stabileste numai existenta
incalcarii, iar in sarcina autoritatilor nationale revin masurile care trebuie
luate in vederea executarii hotararii

7.LIBERTATILE DE CIRCULATIE

1. LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR

 Temeiul juridic: TFUE(art.28-37)
Piata interna: tratatul defineste piata interna ca fiind un spatiu fara frontiere interne
in care circulatia marfurilor,a persoanelor,a serviciilor si a capitalurilor este asigurata
in conformitate cu dispozitiile tratatului.
Libera circulatie a marfurilor desemneaza regimul juridic in temeiul caruia
marfurile nu se confrunta, la frontierele, cu nici o restrictie reglementata de catre
stat. Astfel, libera circulatie a marfurilor implica interzicerea intre statele membre a
taxelor vamale si a celor cu efect echivalent, precum si eliminarea restrictiilor
cantitative si a masurilor cu efect echivalent al acestora.
 Notiunea de marfa:
- in sens concret este o definitie dezvoltata de catre Curtea de Justitie a Uniunii
Europene de la Luxemburg.
- Marfa: orice bun apreciabil in bani si susceptibil ca atare sa faca obiectul unei
tranzactii comerciale. Sunt considerate marfuri in intelesul dreptului Uniunii
Europene:medicamentele, monedele iesite din circulatie, energia electrica,
deseurile.
 Marfurile care beneficiaza de libera circulatie
- Potrivit art.28 alin.(2) din TFUE: principiul liberei circulatie a marfurilor se
aplica:
 produselor originare din statele membre
 produselor care provin din tari terte si care se afla in libera circulatie in statele
membre
- Determinarea originii produselor este o chestiune,o problema reglementata de
dreptul vamal al Uniunii Europene.

19
 - Potrivit art.29 din TFUE: produsele care provin din tarile terte si sunt
considerate ca aflate in libera circulatie, in cazul in care au fost indeplinite
formalitatile de import si au fost percepute in statul membru respectiv, taxele
vamale si taxele cu efect echivalent exigibile, potrivit Codului vamal al
Uniunii. Libera circulatie este cea mai completa dintre toate libertatile de
circulatie carora li se aplica piata interna.
 Libera circulatie a marfurilor impune statelor membre sa interzica toate
masurile ce pot constitui o bariera pentru comertul dintre state. Sunt
identificate astfel, doua categorii de obstacole:
 Obstacole fiscale sau de natura fiscala:
 taxele vamale
 taxele cu efect echivalent taxelor vamale
 taxe care nu se confunda cu taxe cu efect echivalent taxelor vamale
Taxe vamale: reprezinta impozite indirecte pe care statul le percepe in momentul in
care marfurile trec frontiera unei tari in vederea importului,exportului sau
tranzitului.Toate taxele vamale intre statele membre au fost eliminate incepand din
anul 1968.
Taxele cu efect echivalent taxelor vamale: sunt intersize la import si export intre
statele membre.Daca in ce priveste taxele vamale,identificarea si definirea lor nu
sunt greu de realizat,notiunea fiind prezentata atat in doctrina,cat si in
legislatie,lucrurile stau diferit atunci cand discutam despre taxele cu efect
echivalent.Pentru ca legislatia Uniunii nu contine nici o definitie a conceptului,astfel
incat in practica a fost necesara interventia Curtii de Justitie a Uniunii
Europene.Prevederile art.30 din TFUE se extind si asupra taxelor impuse la trecerea
frontierelor interne ale statelor memebre.
Caracteristici:
- aceste taxe sunt de natura pecuniara
- sunt impuse in mod unilateral de catre un stat membru al Uniunii asupra unui
bun pentru simplul fapt ca trece o frontiera(taxa se incaseaza nu la trecerea
frontierei,ci se incaseaza pentru ca marfa respectiva trece o frontiera)
- nu are relevanta cine percepe taxa(statul,o autoritate publica)
- nu este important nici cuantumul,denumirea si scopul pentru care taxa in
cauza a fost instituita

20
Taxele care nu se confunda cu taxele cu efect echivalent taxelor vamale:
 taxe interne- acele taxe care sunt aplicate de o potriva produselor provenite
din alte state membre cat si produselor similare nationale.Acestea sunt
instituite in temeiul unei legislatii fiscale interne care are caracter general.
 taxe incasate pentru servicii prestate agentilor economici: pentru a nu intra
sub incidenta prevederilor TFUE care interzic taxele vamale si taxele cu
echivalent acestora, trebuie indeplinite anumite conditii:
- Serviciul prestat trebuie sa fie solicitat de catre beneficiar.
- Serviciile prestate care nu reprezinta o formalitate vamala sau
administrativa obligatorie in conditiile date, ea ar putea sa treaca in
cealalalta categorie.
- Serviciul prestat trebuie sa reprezinte un avantaj individual pentru
agentul economic,nu pentru toate persoanele care desfasoara acelasi
gen de activitate.
- Cuantumul taxei trebuie sa fie proportional cu serviciul prestat.
 taxele solicitate in temeiul unor prevederi legale ale Uniunii Europene-
incasarea de taxe pentru efectuarea unor controale ce rezulta din indeplinirea
unor obligatii stabilite prin reglementari ale UE este legala.(ex: redeventele
prelevate cu ocazia controalelor sanitare). Cuantumul acestor taxe nu trebuie
sa depaseasca costul real al controalelor efectuate.
o
 Restrictiile cantitative si masurile cu efect echivalent restrictiilor
cantitative:
 restrictii cantitative:
- Desemneaza acele masuri adoptate de catre un stat membru pentru a limita
importurile marfurilor dintr-un stat membru sau exportul acestora in alt stat
membru al UE. Restrictionarea cantitatii de marfa, atat de import, cat si de
export, este cunoscuta sub denumirea de contingentare.
- In general, contingentele cantitative au fost eliminate intre statele membre.
Totusi, au fost mentinute o serie de obstacole netarifare
- Curtea de Justitie a aratat ca restrictiile cantitative “vizeaza masurile cu
caracter de interdictie totala sau partiala a importului, exportului sau a
tranzitarii marfurilor, dupa caz” si sunt reprezentate de acele masuri prin
care se interzice, total sau partial, importul, exportul ori tranzitul marfurilor.

21
  Masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative
- Potrivit opiniei Curtii “orice reglementare comerciala a statelor membre care
poate impiedica comertul intracomunitar, in mod direct sau indirect, efectiv
sau potential, trebuie considerata o masura cu efect echivalent cu cel al
restrictiilor cantitative”
- Masurile cu efect echivalent “au consecinte similare restrictiilor cantitative,
dar denumirea si tehnicile juridice folosite sunt, in cazul celor dintai,
diferite, ele reprezinta obstacole care afecteaza, in mod direct sau indirect,
cometul intre statele membre”
 Exceptiile de la libera circulatie a marfurilor:
 Exceptiile stabilite prin art.36 din TFUE-potrivit art. 36 din TFUE, libera
circulatie a marfurilor poate fi limitata sau restrictionata din motive de:
o morala publica
o ordine publica
o siguranta publica
o protectia sanatatii si a vietii persoanelor si animalelor sau conservarea
plantelor
o protectia unor bunuri care apartin patrimoniului cultural national cu
valoare artistica,istorica sau arheologica
o protectia proprietatii comerciale si industriale
 Exceptiile stabilite pe cale jurisprudentiala
- Instanta de la Luxemburg,in timp, a autorizat statele membre sa
instituie masuri limitative ori restrictive pe motive de:
o eficacitatea controlului fiscal
o loialitatea tranzactiilor comerciale
o protectia consumatorilor
o lupta impotriva concurentei neloiale
o lupta impotriva riscurilor de inselare a consumatorilor
pluralismul presei
 Clauzele de salgaldare: art.114 alin. (4), (5), (9) din TFUE permite veritabile
derogari de la aplicarea legislatiei Uniunii Europene.

22
2. LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR-DREPTUL DE STABILIRE
 Sediul materiei este dat de TFUE: art.45-55
- Art.45: libera circulatiei a lucratorilor este garantata in cadrul Uniunii
Europene.
- Aceasta consta in absenta oricarei discrimanari bazate pe cetatenie
originara intre lucratorii statelor membre cu privire la angajarea,
remunerarea si alte conditii de munca si angajare. In acest sens,
persoanelor le sunt conferite drepturi pe care le pot valorifica in justitie
in fiecare stat membru. Exista si unele limitari ale libertatii de
circulatie pe motive de ordine publica, sanatate publica, securitate
publica.
 Notiunea de resortisant:
- Nu este definita in plan international, adica nu este o definite general
accepatat de catre state la nivel international=> in cazul in care un stat
devine parte la un tratat international in care sunt reglementate drepturi
si obligatii ale resortisantilor, statul in cauza este obligat sa defineasca
notiunea de resortisant prin legea de ratificare a acelui tratat (Tratatul
de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, consacra astfel de drepturi si
obligatii ale resortisantilor) si prin legea de ratificare: Legea 157/2005
art.3 lit. a), b), definesc conceptul de resortisant in general si resortisant
roman in special:
o Potrivit art.3 lit. a): resortisant este persoana fizica sau juridica
avand cetatenia sau nationalitatea acelui stat dobandita, in
conformitate cu legislatia interna a acestuia
o Potrivit art.3 lit. b): prin resortisant roman se intelegem persoana
fizica sau juridica avand cetatenia sau nationalitatea romana,
potrivit legislatiei romane.
 Beneficiarii a liberei circulatii
1. Lucratorii salariati- potrivit art.45 TFUE, libera circulatie in cadrul UE este
garantata. Dispozitiile tratatului sunt completate de prevederile
Regulamentului UE nr.492/2011 privind libera circulatie a lucratorilor in
cadrul UE si de prevederile Directivei 2004/38 a Comunitatii Europene
privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre
pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora.
- Din TFUE, libera circulatie a persoanelor este conditionata de
indeplinirea unor cerinte ce tin de cetatenia persoanei(trebuie sa fie a

23
 unui stat membru) si de exercitarea unei activitati profesionale sau
economice. O activitate profesionala poate consta din desfasurarea unei
activitati salariale,in timp ce doctrina si jurisprudenta, activitatea
economica se refera la activitatea productiva generatoare de venituri.
- Autoritatile nationale au in vedere in cazul in care confera statutul de
lucrator unui resortisant apartinand unui alt stat membru urmatoarele
elemente:
o Remunerare
o Existenta unui raport de subordonare
o munca reala si efectiva
2. Lucratorii independent (lucratori migranti/lucratori nesalariati)- in literatura de
specialitate se precizeaza ca “o activitate profesionala poate consta din desfasurarea
unei activitati salarizate, dar poate dobandi si forma unei activiati indepedente.
Aceasta din urma poate fi exercitata de catre o persoana independenta fie prin
instalarea de o maniera durabila pe teritoriul unui alt stat membru,fie prin faptul ca
ofera servicii intr-un alt stat membru prin realizarea de acte profesionale
izolate(medicii,avocatii)
3. Membrii familiei lucratorilor migranti salariati sau care desfasoara o activitate
indepedenta- Directia 2004/38 a facut obiectul transpunerii prin Ordonanta de
Urgenta nr. 102/2005. In cadrul ordonantei de urgenta gasim definite 2 notiuni:
- notiunea de “cetatean al UE”-orice persoana care are cetatenia unuia dintre
statele membre ale UE altul decat Romania
- notiunea de “stat membru al UE”- este statul care a aderat la UE
 Calitatea de membru ai familiei:
- sotul/sotia.
- Descendentii in linie directa: indiferent de cetatenie care nu au implinit varsta
de 21 sau care se afla in intretinerea cetateanului UE, precum si descendentii
sotului sau ai sotiei, acolo unde este cazul.
- Ascendentii in linie directa indiferent de cetatenie care se afla in intretinerea
cetateanului UE precum si cei ai sotului.
 Alte notiuni importante: rezidentul, dreptul de rezidenta, persoana aflata in
intretinere, activitatea independenta, precum si notiunea de partener(persoana
care convietuieste cu cetateanul U.E.). Daca parteneriatul este inregistrat
conform legii din statul membru de provenienta sau in cazul in care
parteneriatul nu este inregistrat relatia de convietuire poate fi divedita.

24
 4. Societatile (persoanele juridice) ca beneficiari- sediul materiei:art.154 TFUE.
Tratatul dispune ca societatile beneficiaza de un regim juridic similar persoanelor
fizice,cetateni ai statelor membre ale U.E.
 Exceptiile de la libera circulatie a persoanelor si de la dreptul de stabilire
1. Exceptii legale sau reglementate (prevazute in art. 45 alin. (4) si art. 51
ambele din TFUE)
- Potrivit art. 45 alin. (4) TFUE, dispozitiile in temeiul carora libera circulatie
a lucratorilor este garantata in spatiul UE nu se aplica incadrarii in
administratia publica si acesta deoarece “functionarea administratiei publice
constituie o exercitare a deplinei suveranitati de stat”
- Art. 51 TFUE exclude de la aplicarea prevederilor referitoare la dreptul de
stabilire, activitatile care sunt asociate in acest stat, chiar si cu titlu ocazional,
exercitarii autoritatii publice. Cu alte cuvinte, art. 51 are in vedere activitatile
care sunt asociate exercitarii autoritatii publice.
- Jurisprudenta in materie este edificatoare (ex: Comisia Comunitatiilor
Europene contra Regatului Blegiei, cauza 149/79; Curtea precizeaza ca in
functie de obiectivul urmarit trebuie stabilit domeniul de aplicare al derogarii
pe care acesta o aduce principiilor liberei circulatii si egalitatii de tratament
consacrate de primele trei alineate ale aceluiasi articol).
- Curtea de Justitie precizeaza ca stabilirea domeniului de aplicare al aceluiasi
articol (art.45 alin. (4)), genereaza totusi dificultati, deoarece in diferite state
membre puterea publica isi asuma responsabilitati cu caracter economic si
social sau se implica in activitati care nu se pot identifica cu cele ale functiilor
tipice administratiei publice,dar care datorita naturii lor apartin domeniului de
aplicare al tratatului.
2. Exceptii care privesc ordinea publica, siguranta publica si sanatatea
publica
- Libera circulatie a lucratorilor in spatiul U.E. poate fi restrictionata pe motive
de ordine publica,siguranta publica si sanatate publica. Aceste limitari sunt
instituite atat prin legislatia primara (tratate),cat si prin legislatia
derivata(directive)
- Legislatia primara-TFUE art.45 alin. (3)- sub rezerva restrictiilor justificate
de motivele mai sus invocate,libera circulatie a lucratorilor implica dreptul:
o De a accepta ofertele reale de incadrare in munca
o De a circula liber in acest scop pe teritoriul statelor membre

25
 o De sedere intr-un stat membru pentru a desfasura o activitate salarizata
in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative care
reglementeaza incadrarea in munca a lucratorilor statului respectiv
o De a ramane pe teritoriul unui stat membru dupa ce a fost incadrat in
munca in acest stat,in conditiile stabilite de Comisie prin intermediul
diferitelor regulamente
- Legislatia derivata- in materie directiva 2004/38 art. 27, directiva prevede
posibilitatea instituirii unor exceptii in calea liberei circulatii a persoanelor si
a drepturilor de stabilire.
Alin.(1) art.27-statele membre pot restrange liberatea de circulatie si de sedere
a cetatenilor Uniunii si a membrilor lor de familie indiferent de cetatenie pe
motive de ordine,sanatate si siguranta publica.
Motivele nu pot fi invocate in scopuri economice. Toate masurile permise de
alin.(1) art.27 sunt premise in vederea restrictionarii liberei circulatii a
persoanelor si dreptului de stabilire cu respectarea principiului
proportionalitatii intemeindu-se exclusiv pe conduita persoanei in cauza.
Condamnarile penale anterioare nu pot justifica in sine adoptarea unor astfel
de masuri (expulzarea).
 Clauzele de salgadare sunt reglementate in art. 347 din TFUE si sunt
similare celor instituite liberei circulatii a marfurilor.
- Potrivit art. 347 sunt premise veritabile derogari de la principiile de baza ale
functionarii pietei interne in cazul in care sunt in pericol securitatea si apararea
nationala a statelor membre. Atingerile aduse ordinii publice in caz de razboi
sau de tensiune internationala grava care constituie o amenintare de razboi ori
pentru a face fata angajamentelor contractate de catre statele membre in
vederea mentinerii pacii si securitatii internationale (angajamentele asumate
de catre ONU).

3. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR (ART.56-62 DIN TFUE)

- Potrivit art.56 sunt interzise restrictiile prinvind libera circulatie a serviciilor
in cadrul Uniunii cu privire la resortisantii statelor membre stabiliti intr-un
alt stat membru decat cel al beneficiarului serviciilor.
- Sunt considerate servicii (art. 57 TFUE) prestatiile furnizate in mod obisnuit
in schimbul unei remuneratii in masura in care nu sunt reglementate de
dispozitiile privind libera circulatie a marfurilor,a capitalurilor si a
persoanelor.

26
 Serviciile cuprind in special:
o activitati care au caracter industrial
o activitati cu caracter comercial
o activitati artizanale
o activitati prestate in cadrul profesiunilor liberale
Prestatorul poate, in vederea executarii prestatiei, sa-si desfasoare temporar
activitatea in statul membru in care presteaza serviciul in aceleasi conditii care
sunt impuse de acest stat propriilor resortisanti.
- In literatura de specialitate se precizeaza ca libertatea de prestare a serviciilor
poate fi definita ca fiind dreptul de a oferi servicii persoanelor sau firmelor
care isi au resedinta/sediul pe teritoriul altor state membre avandu-se ca baza
un sediu plasat in Uniune, fie ca este secundar fie ca este principal.
- In cazul serviciilor bancare realizate electronic se ridica unele probleme
privitoare la localizare (caracterul transfrontalier)
 Exceptii de la aplicarea principiului liberei circulatii a serviciilor:
- Exceptiile prevazute in art. 52 TFUE (reglementate): TFUE autorizeaza
adoptarea de masuri speciale pentru resortisantii straini din motive pe care le
si enumera, si anume: siguranta publica, sanatate publica si securitate publica.
- Exceptii jurisprudentiale

8.LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR SI PLATILOR

 Sediul materiei art. 63 TFUE.
- Alin. (1) precizeaza faptul ca: “orice restrictii privind circulatia capitalurilor
intre statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte sunt
interzise”.
- Alin. (2) prevede faptul ca “ sunt interzise orice restrictii privind platile intre
statele membre, precum si intre statele membre si tarile terte”
 Notiunea de “capital” si notiunea de “plata”
- Curtea face distinctia intre: “platile curente” si “circulatia capitalurilor”.
Astfel, “platile curente reprezinta transferuri de valuta care constituie o
contraprestatie in cadrul unei tranzactii aferente, in timp ce fluxurile de
capital sunt operatiuni financiare care vizeaza, in principal, plasarea sau
investirea sumei in cauza si nu renumerarea unei prestatii”

27
  Capitalurile
- Pentru aplicarea corecta a dispozitiilor Tratatului, prezinta interes prevederile
Directivei 88/361/CEE pentru punerea in aplicare a art. 67 din Tratat.
Circulatia capitalurilor include:
o Investitii directe: infiintarea si extinderea de sucursale sau noi
intreprinderi apartinand doar persoanei care detine capitalul si
achizitionarea completa a intreprinderilor existente
o Investitii imobiliare: investitii imobiliare pe teritoriul national efectuat
de catre nerezidenti si investitii imobiliare efectuate de catre rezidenti
o Operatiunile cu valoari mobiliare tranzactionate in mod obisnuit pe
piata de capital: tranzactii cu valoari mobiliare pe piata de capital;
admiterea de valori mobiliare pe piata de capital
o Operatiunile in unitati ale intreprinderilor de plasament colectiv:
actiuni, alte titluri de proprietate si obligatiuni
o Operatiuni cu valoari mobiliare si alte instrumente tranzactionate in
mod obisnuit pe piata monetara: tranzactii cu valori mobiliare si alte
instrumente pe piata monetara
o Imprumuturile si creditele financiare: credite acordate de catre
nerezidenti rezidentilor
o Cautiunile, alte garantii si drepturile de gaj: acordate de care nerezidenti
rezidentilor
o Circulatia capitalului cu caracter personal: imprumuturi,cadouri si
donatii, zestre, mosteniri
 Platile
- Potrivit Directivei 2007/64/CE privind serviciile de plata in cadrul pietei
interne. Constituie plata urmatoarele servicii:
o Serviciile care permit plasarea de numerar intr-un cont de plati, precum
si toate operatiunile necesare pentru functionarea unui cont de plati
o Serviciile care permit retragerea de numerar dintr-un cont de plati,
precum si toate operatiunile necesare pentru functionarea unui cont de
plati
o Executarea de operatiuni de plata, inclusiv transferul de fonduri intr-un
cont de plati deschis la prestatorul serviciilor de plata al utilizatorului
sau la un alt prestator de servicii de plata: realizarea de debitari directe
o Emiterea si/ sau achizitionarea de instrumente de plata
o Remiterea de bani

28
 o Executarea operatiunilor de plata in cazul in care consimtamantul
platitorului pentru executarea unei operatiuni de plata este exprimat
prin intermediul oricaror dispozitive de telecomunicatii, digitale sau
informatice.
 Exceptii de la aplicarea principiului liberei circulatii a capitalurilor si
platilor
- In cazul in care, in imprejurari exceptionale, circulatia capitalurilor provenind
din tarile terte sau destinate acestora provoaca sau ameninta sa provoace
dificultati grave in functionarea uniunii economice si monetare, Consiliul, la
propunerea Comisiei si dupa consultarea Bancii Centrale Europene, poate
adopta, in raport cu tarile terte, masuri de salvgardare pentru o perioada de
pana la 6 luni, in cazul in care aceste masuri sunt strict necesare
- Singurele restrictii justificate pe care statele membre pot decide sa le aplice
cu privire la circulatia capitalurilor in general, inclusiv in cadrul Uniunii, sunt
prevazute la art. 65 din TFUE:
o Masurile de prevenire a incalcarii legislatiei nationale (in special in
domeniul fiscal si al supravegherii prudentiale a serviciilor financiare)
o Procedurile de declarare a circulatiei capitalurilor in scopuri
administrative si statistice
o Masuri justificate in temeiul ordinii publice si al securitatii publice
 Cauzele de salgardare:
- Derogari de la aplicarea Tratatelor institutive, respectiv cele modificatoare.
Acestea pot fi invocate in situatii cele mai diferite
- Sediul materiei: art.143 din TFUE si art.144 din TFUE
- Potrivit art. 143:
o In caz de dificultati grave pentru balanta de plati a unui stat membru
care face obiectul unei derogari, provenind fie dintr-un dezechilibru
global al balantei, fie din natura devizelor de care acest stat dispue si
care pot compromite in special functionarea pietei interne sau realizarea
politicii comerciale comune, Comisia examineaza, fara intarziere,
situatia acestui stat, precum si actiunea pe care a intreprins-o sau pe care
poate sa o intreprinsa, in conformitate, cu dispozitiile Tratatelor
utilizand toate mijloacele de care acesta dispune.
o Practic, executivul UE indica masurile pe care le recomanda spre
adoptare statului membru. La nevoie, Comisia recomanda Consiliului
dupa consultarea Comitetului Economic si Financiara, acordarea
asistentei reciproce si normele corespunzatoare.

29
 o O alta situatie care poate conduce la aparitia invocarii unei clauze de
salgardare se refera la aplicarea masurilor privitoare la indeplinirea
obiectivului referitor la uniunea economica si monetara. O astfel de
situatie vizeaza remedierea crizelor inregistrate in balanta de plati cu
trimitere numai la statele membre care nu au trecut la moneda unica
europeana (fiind vorba si despre Romania) incepand din 1 ianuarie
1999 ( incepand de la aceasta data asistam la intrarea in cea de a treia
etapa privind trecerea la moneda unica europeana).

9.ELEMENTE DE DREPT CONCURENTIAL

INTERZICEREA INTELEGERILOR:
 Potrivit art.101 din TFUE sunt incompatibile cu:
o piata comuna si pe cale de consecinta sunt interzise acordurile dintre
intreprinderi, deciziile asociatiilor de intreprinderi (ca entitati) si
practicile cocentrate, care pot afecta comertul dintre statele membre si
care au drept obiect ori efect impiedicarea, restrangerea sau
denaturarea concurentei in cadrul pietei interne. Orice astfel de
intelegeri sunt nule.
o Articolul se refera, in special la situatiile in care:
 Direct sau indirect sunt stabilite preturile de cumparare sau de
vanzare, ori alte conditii de tranzactionare
 Se limiteaza ori controleaza productia, comercializarea,
dezvoltarea tehnica sau investitiile
 Se impart pietele ori sursele de aprovizionare
 Se aplica, in raporturile cu partenerii comerciala, conditii
inegale la prestatii echivalente, creand, astfel, acestora un
dezavantaj concurential
 Incheierea de contracte este conditionata de acceptarea, de catre
parteneri, a unor prestatii suplimentare, care, prin natura lor sau
in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legatura cu
obiectul acestor contracte.

INTERZICEREA ABUZULUI DE POZITIE DOMINANTA

 Potrivit art. 102 TFUE: “este compatibila cu piata interna si pe cale de
consecinta, este interzisa in masura in care poate afecta comertul dintre
statele membre, folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe
intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o parte
semnificativa a acesteia”

30
 Aceste practici abuzive pot consta in:
 Impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de
cumparare ori a altor conditii de tranzactionare inechitabile
 Limitarea productiei, comercializarii sau dezvoltarii tehnice in
dezavantajul consumatorilor
 Aplicarea, in raporturile cu partenerii comerciali, a unor conditii
inegale la prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj
concurential
 Conditionarea incheierii contractelor de acceptare, de catre parteneri,
a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate
cu uzantele comeriale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte

31