Sunteți pe pagina 1din 4

Curs 3 KT in afectiuni neurologice

21.10.2015

Semnul Chwostek

Percutia unui punct situat la jumatatea distantei dintre comisura bucala si arcul
zigomatic este urmata de o contractie a muschilor inervati de nervul facial ipsilateral (de
aceeasi parte). Alteori contractia este mai evidenta daca percutia se face chiar in fata
urechii si se produce o contractie a muschilor fetei pe partea respectiva.
In mod normal aceasta contractie nu trebuie sa apara. Daca apare este un semn
de tetanie (lipsa de calciu, utilizarea defectuoasa a calciului circulant la nivelul muschilor,
de obicei in conditii de scadere a calciului seric).
Semnul Chwostek apare in leziuni ale tractului piramidal.

!!! Tractul piramidal (calea motorie principala) este structura care este afectata
de diverse conditii patologice (cel mai frecvent AVC) si se produce hemiplegia.

Clonusul
Apare in leziuni piramidale. Exista un clonus:
- patelar (al rotulei)
- piciorului

Clonusul patelar:
Examinatorul prinde rotula intre police si index si o deplaseaza brusc in jos.
Gamba trebuie sa fie in semiflexie, relaxata cat mai mult posibil, fiind sustinuta (este
sustinuta sub genunchi de mana cealalta a examinatorului iar gamba trebuie sa fie
relaxata). La aceasta manevra se va declansa o miscare ritmica in sus si in jos a rotulei
(rotula se va misca foarte repede in sus si in jos).

Clonusul piciorului:
Semnifica miscari ritmice de flexie-extensie a piciorului dupa intinderea brusca a
tricepsului sural.
Subiectul este relaxat in decubit dorsal cu gamba in semiflexie, cu fata
posterioara a genunchiului sprijinita pe una din mainile examinatorului. Cu cealalta
mana examinatorul prinde piciorul si face o manevra brusca, foarte rapida de flexie
dorsala, determinand tensionarea tendonului Ahilian. Si dupa ce face aceasta miscare
mentine pozitia tinand mana pe planta subiectului.
La aceasta manevra piciorul incepe sa faca flexie-extensie ca o miscare ritmica
care nu se epuizeaza. Pentru a fi stopat este nevoie ca piciorul sau halucele sa faca o
flexie plantara pasiva brusca.
In pseudoclonus: (apare in bolile psihogene) aceasta manevra de flexie plantara
nu va stopa contractiile clonice.

1
Cercetarea sincineziilor care apar in leziunile piramidale

Sincineziile sunt miscari parazite care apar simultan cu derularea unei activitati
sau a unei miscari datorita iradierii stimulului motor in grupele musculare invecinate.
Sunt caracteristice leziunii tractului piramidal. Sunt de mai multe feluri.

Semne care evoca sincineziile:

1. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului (Babinski)


Atunci cand pacientul incearca sa se ridice din pozitia de DD in pozitia asezat
coapsa se flecteaza pe bazin, membrul inferior bolnav ridicandu-se deasupra planului
patului. In mod normal si la membrul inferior sanatos, in cursul acestei miscari se
contracta extensorii care fixeaza coapsa pe pat.

2. Fenomenul tibialului anterior (Strumpell)


Se cere pacientului sa flecteze gamba pe coapsa impotriva unei rezistente. Se
produce o flexie sincinetica a piciorului pe gamba.

3. Semnul Neri
Cand pacientul este in ortostatism, la aplecarea trunchiului inainte se flecteaza si
genunchiul sincinetic (genunchiul de pe partea bolnava se va flecta daca trunchiul se
flecteaza inainte).

4. Semnul Souques
Cand pacientul ridica la verticala membrul superior de partea hemiplegica,
degetele care erau in flexie trec in extensie si abductie.

5. Semnul Wartenberg
Atunci cand pacientul strange in mana paretica un obiect apare adductia, flexia si
opozitia policelui.

[!!! Explicatii profa: Pareza=paralizie; inainte de anii '70-'80 considera ca pareza


se refera la o afectare neurologica mai usoara si paralizia se refera la ceva mai grav. Dupa
anii '70-'80 nu s-a mai facut aceasta distinctie, cei doi termeni insemnand acelasi lucru.
Actual se foloseste termenul de paralizie.
La fel si in cazul hemipareza=hemiplegie; actual se foloseste doar hemiplegie,
care este clasificata in mai multe nivele de gravitate in functie de gradul de spasticitate
(usoara, medie, severa).
In suferinte ale tractului piramidal = afectarea motilitatii voluntare, pacientul nu
poate face miscari la comanda, pe care si le doreste, pe care si le comanda singur. De
cele mai multe ori face miscari involuntare, reflexe dar nu reuseste sa faca miscari
voluntare.
Motilitatea este afectata din cauza existentei spasticitatii. Cu cat spasticitatea
este mai mare (muschi contractati) cu atat mai greu se realizeaza miscarea. Pentru a

2
putea realiza miscarea trebuie echilibrati agonistii cu antagonistii. Pentru a echilibra
trebuie sa scadem spasticitatea si sa crestem capacitatea de contractie pe muschulatura
flasca.]

Reflexe patologice in leziunile medulare:

Miscarea de tripla flexie


Aceasta miscare apare la excitatii cutanate ale mebrului inferior, nociceptive
(producatoare de durere) in urma carora se obtine:
- flexia piciorului pe gamba
- flexia gambei pe coapsa
- flexia coapsei pe bazin (toate 3 in acelasi timp)

Acelasi excitant nociceptiv produce uneori reflex de extensie incrucisata:


- pe o parte face flexia plantara a piciorului si a halucelui (la membrul
paretic)
- membrul inferior opus face extensia coapsei si genunchiului

Reflexul de tripla flexie incrucisat: se exercita stimulul pe partea paretica si face


tripla flexie pe partea opusa (sanatoasa)

Reflexul de extensie ipsilaterala (de aceeasi parte)

De obicei, nivelul superior la care se mai obtin reflexe de automatism medular


reprezinta nivelul inferior al compresiunii medulare.

Cel mai complex reflex care evoca o leziune extrem de grava este reflexul de
masa.
Prezenta acestui reflex evoca faptul ca pacientul are o leziune extrema: la o
simpla excitatie cutanata nociceptiva se declanseaza simultan:
- tripla flexie a membrelor
- mictiune, defecatie
- transpiratii profuze (masive)
Se datoreaza acest reflex de masa difuziunii excitatiei la centrii motori,
sfincterieni si vegetativi.

Reflexele idiomusculare: prin percutia unui muschi cu un ciocan de reflexe se


produce o contractie brusca, de scurta durata a muschiului.

3
Sensibilitatea

Are o puternica componenta subiectiva dar uneori poate fi si obiectivabila prin


anumite manevre.
Caracterele sensibilitatii subiective pot fi culese prin anamneza cu pacientul.

Acesta este intrebat:


- daca simte amorteli, furnicaturi, arsuri, intepaturi, senzatia de cald si rece,
senzatia de constrictie si distensie (dilatare) , senzatiile de presiune sau greutate; toate
aceste senzatii pe care pacientul spune ca le simte se incadreaza in grupul mare al
paresteziilor si sunt elemente subiective, descriptibile de catre pacient dar pe care nu le
putem vizualiza sau masura
Dupa ce se stabileste nuanta senzatiei, se vor stabili urmatoarele lucruri (precise):
- distributia (unde apare aceasta senzatie)
- caracterul
- intensitatea
- durata
- periodicitatea (foarte important)
- factorii care:
- accentueaza, uneori chiar declanseaza senzatia respectiva
- factorii care diminua sau uneori chiar fac sa dispara senzatia
respectiva

Sensibilitatea poate fi si obiectiva. Sensibilitatea obiectiva se evalueaza in


anumite conditii de examinare.