Cuprins:

1. Introducere...................................................................................................2

2. Caracteristica generală a infracţiunii de contrabandă…..............................2-5

3. Modalități normative de comitere a contrabandei.......................................5-7

4. Modalități faptice de comitere a infracțiunii..............................................7-10

5. Concluzii......................................................................................................11

6. Referințe bibliografice.................................................................................12

1
 1. Introducere

Activitatea economică a statului, indiferent de orînduirea socială şi politică din stat este una
din cele mai principale verigi de existenţă şi funcţionare a statului. Anume în cadrul efectuării
relaţiilor economice externe se rotesc principalele surse financiare ale statului. Din aceste
considerente este absolut strict necesar ca în acest domeniu să fie creat mecanismul juridic de
reglementare a acestor relaţii, care să nu afecteze relaţiile economice externe, să nu
afecteze potenţialul economic a statului, să nu ştirbească imaginea statului pe arena mondială etc.
Actualitatea temei date se datorează faptului căci, la ora actuală sunt comise din ce în ce mai
mult infracţiuni economice de către persoanele cu funcţii atît de stat în domeniul economiei, cît
şi în cadrul numeroaselor întreprinderi private.
În prezenta lucrare îmi propun să abordez fenomenul infracţiunilor săvîrşite în domeniul
economic din perspectiva cauzelor care îi determină apariţia, dezvoltarea şi din aspectele legate de
efectivitatea respectivului fenomen şi rolul lui în societatea contemporană. De asemenea prin
respectiva lucrare vom încerca să redăm aspectele istorice comparative ale fenomenului în baza
reglementărilor precedente şi actuale ale fenomenului dat, pentru o mai bună şi eficientă întelegere a
fenomenului şi analiza mai vastă a acestuia.
Pe lînga aceasta îmi propun să analizez tipologia infracţiunilor economice ca fenomen
criminologic, prezentată în doctrina naţională.
Contrabanda este incriminată într-o variantă-tip, trei variante speciale și o variantă agravantă.
Potrivit alin. (1) al art. 248 din CP al RM, varianta-tip constă în trecerea peste frontiera vamală a
Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și altor valori în proporţii mari, eludându-se controlul
vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori
cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin
nedeclararea sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a
frontierei.
Prima variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (2) al art. 248 din CP al RM, constă
în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice, psihotrope, cu
efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive, precum și a deșeurilor nocive,
eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente
de trecere a frontierei.
Conform alin. (3) al art. 248 din CP al RM, cea de-a doua variantă specială a contrabandei se
exprimă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor
explozive, a muniţiilor, eludându-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.
Cea de-a treia variantă specială a contrabandei, prevăzută la alin. (4) al art. 248 din CP al RM,
consistă în trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludându-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, precum și nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie.

2. Modalități normative de comitere a contrabandei

Latura obiectivă a contrabandei are o structură diferită, în funcţie de varianta concretă a

acestei infracţiuni.

2
 Astfel, în cazul variantelor de la alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, latura obiectivă
include: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acţiune, care se exprimă în trecerea entităţilor ce
formează obiectul material al contrabandei peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul
săvârșirii infracţiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea
controlului vamal; b) tăinuirea de controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau
adaptate în acest scop; c) folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare
vamală; d) nedeclararea; e) declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de
trecere a frontierei.
În cazul variantei de la alin. (4) al art. 248 din CP al RM, latura obiectivă presupune existenţa
a două versiuni alternative:
versiunea A: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în acţiune, care constă în trecerea valorilor
culturale peste frontiera vamală a Republicii Moldova; 2) locul săvârșirii infracţiunii – frontiera
vamală a Republicii Moldova; 3) metodele infracţiunii: a) eludarea controlului vamal; b) tăinuirea de
controlul vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop;
versiunea B: 1) fapta prejudiciabilă, exprimată în inacţiune, care constă în nereturnarea pe
teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care
întoarcerea lor este obligatorie; 2) locul săvârșirii infracţiunii – în afara teritoriului vamal al
Republicii Moldova.
Referindu-ne în continuare la fapta prejudiciabilă în contextul variantelor contrabandei de la
alin. (1)-(3) ale art. 248 din CP al RM, specificăm că prin “trecerea frontierei vamale a Republicii
Moldova” se înţelege introducerea pe și scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de
mărfuri, obiecte, alte valori etc., inclusiv prin expedieri poștale internaţionale, prin conducte sau prin
linii de transport electric.
În ce privește noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”, în conformitate cu alin. (3)
al art. 4 din Codul vamal, aceasta este definită ca fiind frontiera de stat a Republicii Moldova,
perimetrul zonelor libere și al depozitelor vamale libere. Provoacă reticenţă includerea noţiunii
“perimetrul depozitelor vamale libere” în noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova”. Or, prin
Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 462-III din 24.01.2002 privind abrogarea Decretului
Președintelui Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.199448, s-a abrogat Decretul Președintelui
Republicii Moldova nr. 28 din 28.01.1994 cu privire la crearea depozitelor vamale libere.
În vederea compatibilizării restului legislaţiei cu prevederile decretului sus-menţionat, au fost
operate modificări inclusiv în Codul vamal al Republicii Moldova. Însă, prin Legea Republicii
Moldova pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 8.11.200249, care conţine modificările respective la Codul vamal, expresia “depozitele
vamale libere”, din cauze confuze, nu a fost exclusă din toate normele care o cuprindeau. Ca urmare,
textul art.4 al Codului vamal mai conţine această expresie, în timp ce art. 185 și 230 din același act
legislativ nu o mai conţin. În concluzie, luând în consideraţie desfiinţarea, ca regim vamal distinct, a
depozitelor vamale libere, noţiunea “frontiera vamală a Republicii Moldova” trebuie interpretată ca
necuprinzând noţiunea “perimetrul depozitelor vamale libere”.
Prin “eludarea controlului vamal” se are în vedere intrarea în sau ieșirea din Republica
Moldova, prin alte locuri decât cele destinate pentru aceasta, sau în afara orelor de lucru al birourilor
vamale sau posturilor vamale.
Prin “tăinuirea de controlul vamal” se înţelege neprezentarea pentru controlul vamal a
bunurilor ce se trec peste frontiera vamală a Republicii Moldova, pe o cale ce împiedică examinarea
și constatarea lor, adică cu folosirea locurilor special pregătite sau adaptate în acest scop (locurilor
ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor personale, locurilor reutilate sau acomodate în mijloacele de
transport drept ascunzișuri etc.).
Prin “folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală” se are în
vedere utilizarea, în calitate de mijloace (instrumente) de săvârșire a contrabandei, a: 1) documentelor
false (inclusiv a documentelor care conţin date neautentice); 2) documentelor nule; 3) documentelor
obţinute pe cale ilegală; 4) documentelor care se referă la alte bunuri decât cele care sunt în realitate

3
însoţite de asemenea documente; 5) mijloacelor de identificare vamală false; 6) mijloacelor de
identificare vamală autentice, dar care se referă la alte bunuri decât cele care au fost în realitate
identificate cu mijloacele date. 48 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 17-18, 2002. 49
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 178-181, 2002.
Prin “documente” trebuie de înţeles documentele vamale sau alte documente de trecere a
frontierei, care însoţesc bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova (de exemplu,
declaraţia vamală; alte documente necesare efectuării controlului vamal, a căror listă este stabilită de
Departamentul Vamal; certificatele referitor la operaţiunile și conturile persoanelor care trec bunuri
peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ale brokerilor vamali sau ale altor persoane care
desfășoară activităţi aflate sub supraveghere vamală etc.).
Prin “mijloace de identificare vamală” se au în vedere oricare surse de infor maţie despre
bunurile trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova, despre însușirile lor calitative și
cantitative (cu excepţia documentelor): sigilii, ștampile; mar cajul textual, cifric sau de alt gen,
semnele de identificare; probe și mostre ale bunurilor; descrierea bunurilor; schiţe, imagini,
fotografii, ilustraţii etc. ale bunurilor.
Prin “nedeclarare” se înţelege neincluderea în declaraţia vamală a informaţiei despre bunurile
care trebuiau declarate în mod obligatoriu. Conform prevederilor Codului vamal, bunurile trecute
peste frontiera vamală sunt declarate organului vamal (art. 173); forma și procedura de declarare sunt
stabilite de Departamentul Vamal (art. 174).
Prin “declarare neautentică” se înţelege introducerea în declaraţia vamală a unor informaţii
vădit false.
Referindu-ne la fapta prejudiciabilă în contextul variantei de contrabandă de la alin. (4) al art.
248 din CP al RM, consemnăm că prin “nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a
valorilor culturale scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie” se are în vedere
neîntreprinderea de către făptuitor a măsurilor de întoarcere a valorilor culturale scoase din ţară, dacă
el putea și trebuia să le întoarcă; aceste valori culturale au fost scoase, de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, în mod legal (de exemplu, pentru a putea fi prezentate în cadrul unei expoziţii
internaţionale sau în cadrul schimbului de exponate cu alte muzee etc.).
Prin “teritoriu vamal al Republicii Moldova” se înţelege teritoriul unic ce include teritoriul
terestru, apele interioare, apele teritoriale și spaţiul aerian deasupra acestora. În conformitate cu
Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economice libere, adoptată de Parlamentul Republicii
Moldova la 27.07.200150, zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părţi ale
teritoriului vamal al Republicii Moldova. 50 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 108-109,
2001.
Infracţiunea de contrabandă este o infracţiune formală. Interpretând prevederile de la pct. 5)
din art. 1 al Codului vamal, putem menţiona că infracţiunea de la art. 248 din CP al RM se consideră
consumată:
a) din momentul trecerii de facto a frontierei vamale a Republicii Moldova (în cazul
introducerii de bunuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe
cealaltă parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova de pe teritoriul zonelor economice libere);
b) din momentul depunerii declaraţiei vamale sau al efectuării altor operaţiuni vamale care
denotă intenţia de a introduce sau scoate bunuri (în cazul scoaterii de bunuri de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova sau în cazul introducerii lor pe teritoriul zonelor economice libere de pe cealaltă
parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova).
Totodată, în cazul nereturnării pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale
scoase din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, contrabanda se consideră consumată
din momentul expirării termenului de întoarcere a valorilor culturale, stabilit în documentele
însoţitoare.1

1
Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20 iulie 2000. În: Monitorul Oficial, 23 decembrie
2000, nr.160-162/1201.
4
 Modalități faptice de comitere a contrabandei
Contrabanda este una din cele mai grave încălcări săvîrşite în sfera raporturilor juridice vamale,
fiindcă prin comiterea ei se tentează sau se lezează efectiv valorile sociale de maximă importanţă
pentru ordinea publică şi pentru interesele legitime ale cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi ale
celor străini şi apatrizi, aflaţi sub jurisdicţia Republicii Moldova. Consecinţele contrabandei cele mai
importante sunt următoarele:
1. Contrabanda dăunează intereselor economice ale statului, deoarece pentru mărfurile
respective nu se achită taxele şi impozitele vamale necesare.
2. Contrabanda prejudiciază monopolia comerţului extern (în domeniile unde aceasta mai
există).
3. Se crează pericolul securităţii obşteşti (în cazurile contrabandei de armament, droguri ş.a.).
4. Prin contrabanda cumulată cu evaziunea fiscală se întreţine şi se dezvoltă economia
tenebră.
5. Incriminarea contrabandei mai este necesară reieşind din obligaţia statului de a nu leza
drepturile şi interesele cetăţenilor săi (în special cele din domeniul vamal).
6. De asemenea, în şirul argumentelor poate fi inclus şi faptul existenţei unui şir de convenţii
şi tratate internaţionale care stopează circulaţia internaţională a diferitor substanţe (cum sunt, de
exemplu, cele narcotizante, explozibile ş.a.).
Obiectul material al contrabandei, conform art. 67 şi 70 al Codului Penal (CP) al Republicii
Moldova, precum şi în baza art. 46 al Constitutiei Republicii Moldova, trebuieste confiscat. Însă, cum
arata practica, uneori bunurile de contrabandă nu sunt confiscate. Aceste probleme partial sunt
datorate reglementarii dificile ale aplicării sanctiunii conform art. 75 al CP, adica a acelor norme care
prescriu nemijlocit confiscarea dată. Astfel, atît în reglementarea nouă, cît şi în cea formulată în
Legea din 10.IX.98, se prevede confiscarea marfurilor, obiectelor şi altor valori ce constituie
obiectul contrabandei, dar în alineatul II-IV se prevede confiscarea averii. În acest sens o crimă
transfrontalieră mai specifică este contrabanda energiei electrice, care este un bun mobil şi reprezinta
o valoare economica.
Un aspect ce complică activitatea dificilă de contracarare şi documentare a infracţiunilor
transfrontaliere este existenţa regiunii separatiste transnistrene, unde organele legale de drept şi
control ale Republicii Moldova nu îşi pot exercita atribuţiile de serviciu . Amplasarea geografică la
hotar cu Ucraina, precum şi susţinerea din afară a regimului anticonstituţional a favorizat
considerabil sporirea numărului cazurilor de contrabandă comise de agenţii economici din acest
teritoriu precum şi utilizarea acestui spaţiu de către alţi agenţi economici.
La acest compartiment organele de resort au depistat mai multe scheme de comitere a
contrabandei. Unele din cele mai simple scheme sunt următoarele.
I. Agentul economic, care nu are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova,
întroduce prin contrbandă mărfuri, dat fiind faptul că hotarele între zona transnistreană şi Ucraina
sunt absolut transparente. Aceste mărfuri ulterior sunt divizate în partide mai mici şi realizate în
zona transnistreană sau pe întregul teritoriu al ţării fără achitarea taxelor şi impozitelor obligatorii.
II. Agentul economic, care are relaţii fiscale cu sistemul bugetar al Republicii Moldova, dar
dispune de depozite ori adresă juridică în zona transnistreană, importă bunuri materiale. Aceste
bunuri sunt recepţionate, achitate taxele aferente care sunt mai reduse decît cele prevăzute de
Legea Bugetului Republicii Moldova. Ulterior, bunurile sunt vîndute altor agenţi economici, deseori
unor firme fantome.
III. Agentul economic importă materie primă (marfă care în majoritatea cazurilor este supusă
accizelor) pentru prelucrare. Această materie primă ulterior este reexportată agenţilor economici
(firme fantome) de peste hotare, însă bunurile materiale rămîn în ţară şi sunt vîndute în Republica
Moldova după schemele expuse anterior.
În aceste cazuri este prejudiciat bugetul Republici Moldova cu sumele accizelor, ale taxelor
vamale, taxei pe valoarea adăugată şi respectiv cu impozitul pe venit al întreprinderilor şi
persoanelor fizice, precum şi cu acumulările la Fondul Social. Sursele obţinute de la comiterea

5
crimelor transfrontaliere sunt utilizate la susţinerea economiei tenebre, care actual, conform unor
studii, se estimează de la 40 pînă la 60 % din cea oficială.
Aşezarea geografică a ţării şi acordurile internaţionale încheiate de Republica Moldova sunt
utilizate la maximum de către infractorii din regiunea transnistreană (şi nu numai) în comiterea
delictelor transfrontaliere. Pentru exemplificare vom analiza o schemă infracţională .
Pe de o parte, între Republica Moldova şi România există acorduri ce stipulează printre altele
şi importul mărfurilor fără achitarea taxei vamle ( cota “0”). Pe de altă parte, între Moldova şi
ţările CSI sunt încheiate acorduri ce stipulează importul la cota “0” a mărfurilor provenite din
aceste ţări .
Folosind această situaţie, agentul economic din Moldova importă la cota “0” mobilă de
origine română, care este solicitată pe piaţa Moldovei şi a ţărilor CSI. Pe parcurs sunt perfectate, prin
coruperea reprezentanţilor organelor respective, acte ce confirmă deja originea moldovenească a
mobilei, care ulterior este exportată în ţările CSI, fiind absolvită de două ori de obligativitatea de a
achita taxele vamale.
Este dificil de a combate fenomenul criminalităţii transfrontaliere cînd sunt prezente
aspecte ale crimei organizate şi în speţă corupţia şi protecţionismul. În această ordine de idei, este
alarmant faptul că angajaţii Departamentului Vamal, obligaţi prin exercitarea corectă şi integră a
atribuţiilor de serviciu să contribuie la contracararea acestor crime grave, sunt remuneraţi cu
salariu de circa 400 lei (30 USD), pe cînd coşul minim de consum actual este de circa 1200 lei .
Impactul contrabandei, ca fenomen, pentru Republica Moldova este deosebit de grav, luînd în
consideraţie bugetul ţării, mult mai mic în comparaţie cu bugetele altor ţări şi în special ale celor
limitrofe: România şi Ucraina. Este important de menţionat internaţionalizarea contrabandei,
exprimată prin iniţierea şi desfăşurarea activităţii structurilor criminale nu numai în ţară, dar şi în
afara hotarelor Moldovei .
Astfel, Moldova intră în “grupul de sud-vest” – un grup de state care servesc drept exportatori
ale paelor de mac, fiind chiar unul din cei mai mari în acest sens. Volumul acestui tip de contrabandă
în totalul de contrabandă devine tot mai mare. Printre cauzele acestui fenomen, conform unui sonfaj
efectuat în ţările CSI, se numără:
- instabilitatea economică şi politică , caracteristică etapei actuale;
- dotarea tehnico-materială insuficientă a serviciilor de combatere;
- neconcordanţe în legislaţia şi activitatea organelor de drept în sfera respectiva.
Pentru unificarea reglementărilor respective poate fi menţionat un şir de convenţii şi tratate
internaţionale de domeniu, printre care:
1) Convenţia Unică din 1961 privind substanţele narcotice.
2) Convenţia ONU referitor la combaterea circulaţiei ilegale a substanţelor narcotice şi
psihotrope din 19.XII.1988.
3) Rezoluţia ONU nr.S-17/2, adoptată în bază Raportului Comitetului special la sesiunea
XVIII.
4) Acordul din 21.X.1998 de la Kiev privind colaborarea între ministerele afacerilor interne în
vederea combaterii circuitului ilegal al substanţelor narcotice.
În baza instrumentelor juridice internaţionale în legislaţia mai multor state se includ restricţii de
circuit a drogurilor şi altor substanţe de acest gen. Respectiv, Codul Penal al Republicii Moldova,
art.75, al.II, interzice trecerea ilicită peste frontiera vamală a ţării a substanţelor narcotice, psihotrope,
cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive.
Pentru combaterea contrabandei, precum şi pentru depistarea şi prevenirea cazurilor de
corupţie în organele vamale şi de control financiar, organele de poliţie întreprind în permanenţă
măsuri de intensificare a activităţii serviciilor de control la punctele vamale şi posturile fiscale mixte
de control. Astfel, pe parcursul anului 2000 de către subdiviziunile MAI au fost depistate 192 cazuri
de contrabandă ( cu 58,9 % mai mult compartiv cu anul 1999), cu un prejudiciu în consecinţă de circa
16 mln. lei (cursul de referinţă actual este de 1 USD = 13,5 lei). Pe baza acestor dosare a fost restituit

6
prejudiciul material în valoare de aproape 11 mln. lei, sechestrate şi ridicate mărfuri în sumă de
3,41 mln. lei.
Printre mărfurile sechestrate conform acestor dosare de către poliţia economico-financiară se
numără:
- mărfuri industriale – 8,3 mln. lei;
- cafea – 2 mln. lei;
- zahăr – 1,2 mln. lei;
- lemn – 371 mii lei;
- motorină – 370 mii lei;
- benzină – 265 mii lei;
- alcool – 176 mii lei;
- ţigări – 175 mii lei;
- mobilă – 175 mii lei;
- articolele din piele – 173 mii lei.
Din cele 192 de dosare penale circa 140 au fost transmise în instanţele de justiţie, iar
celelalte se află în procedura anchetei preliminare, au fost clasate sau suspendate .
În aceiaşi perioadă poliţia economico-financiară a perfectat 112 procese verbale administrative
conform art. 161, semn.2 ( încălcarea modului de achiziţionare, păstrare, desfacere sau
comercializare a valorilor materiale), art. 193 (încălcarea regulilor vamale), art. 152, semn.10
(transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor accizate nemarcate cu timbre de acciz) ale
Codului cu privire la contravenţiile administrative. Pe baza acestor procese verbale au fost aplicate
amenzi în sumă de 245 mii lei şi confiscate mărfuri în valoare de circa 4 mln. lei. În baza
proceselor verbale administrative au fost confiscate în special mărfuri supuse accizelor:
- benzină – 158,5 mii litri, în valoare de 771 mii lei;
- motorină – 144,1 litri, în valoare de 552 mii lei;
- alcool – 4440,3 dal. în valoare de 1 664 mii lei;
- produse de tutungerie – în valoare de 799,3 mii lei.
Combaterea traficului ilicit cu mărfuri constituie o problemă majoră în consolidarea
disciplinei financiare. În ultimul timp a apărut o tendinţă alarmantă de clasare de către organele de
anchetă penală a dosarelor intentate în baza art. 75 al CP (Contrabanda). Motivul principal de
adoptare a unor astfel de decizii este tratarea formulării “ … fie asociată de nedeclarea sau de
declararea neautentică în documentele vamale sau alte documente de trecere a frontierei…”
Acest fapt necesită elaborarea de către Departamentul Controlului Vamal a unei instrucţiuni sau
regulament ce ar stipula ordinea şi procedura declarării la posturile vamale.
Activitatea organelor de poliţie în domeniul contracarării şi prevenirii cazurilor de contrabandă
şi traficului ilicit cu mărfuri nu este cea mai eficientă din următoarele considerente:
1. Lacunele existente la capitolul reglementării procedurilor de achitare a impozitelor şi taxelor
aferente la importul mărfurilor şi serviciilor de către agenţii economici la punctele vamale de
frontieră. Procedura existentă, prin care Departamentul Controlului Vamal eliberează borderouri de
transport pentru întroducerea în teritoriul vamal a mărfurilor cu efectuarea ulterioară a procedurilor
vamale pe parcurs de 72 de ore, stimulează indirect contrabanda .
2. Organele de poliţie, la documentarea şi acumularea probelor privind cazurile de
contrabandă şi reţinere în flagrant delict a delicvenţilor, se confruntă deseori cu impedimente în
accesul la bazele de date ale Departamentului Controlului Vamal din diferite considerente, inclusiv şi
pentru că informaţiile solicitate prezintă secretul comercial al agenţilor economici.
3. Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, la documentarea şi efectuarea investigaţiilor,
efectuarea măsurilor de anchetă etc., întîmpină dificultăţi în accesul în punctele de frontieră, unde
lucrătorii Departamentului Vamal şi ai Departamentului Trupelor de Grăniceri îşi desfăşoară
activitatea, uneori infracţională. Această situaţie este o încălcare flagrantă a prevederilor legii “Cu
privire la poliţie” şi a legii “Cu privire la activitatea operativă de investigaţii”.

7
 În legătură cu trecerea producţiei alcoolice prin frontiera ţării, se consideră că pentru
combaterea mai eficientă a corupţiei, protejarea pieţei de consum şi reducerea volumului de
contrabandă sunt necesare următoarele acţiuni:
- interzicerea întroducerii pe teritoriul R.Moldova a alcoolului etilic de către agenţii
economici, fără achitarea în prealabil a accizelor şi taxelor aferente (calcularea impozitelor se va
efectua în baza documentelor de provenienţă şi însoţire a mărfii pînă la întrarea în ţară a alcoolului);2
- agenţii economici, care importă alcool etilic în scopuri farmaceutice şi al producerii
articolelor de parfumerie, eliberaţi conform Titlului III al Codului Fiscal de impozitele indirecte,
urmează să achite accizele şi taxele aferente pînă la întroducerea alcoolului în ţară. Restituirea
accizelor şi a taxelor se va efectua din Bugetul de Stat după ce agenţii economici locali vor confirma
existenţa produsului finit;
- la exportul producţiei alcoolice agentul economic rezident va fi obligat să prezinte
Departamentului Vamal al Republicii Moldova copiile declaraţiilor vamale ale ţării importatoare,
care confirmă corespunderea asortimentului, costului şi volumului livrării cu cel real, astfel fiind
excluse cazurile de includere denaturată a datelor în actele de însoţire şi respectiv tăinuirea
impozitelor, iar organelor fiscale li se vor prezenta actele corespunzătoare ce confirmă recepţionarea,
luarea la evidenţă contabilă a mărfii exportate de către agentul economic rezident al ţării
importatoare.
- trebuiesc întreprinse măsuri în scopul stabilirii unor taxe egale la importul produselor
petroliere şi altor produse accizate pentru întreaga ţară, inclusiv pentru zona transnistreană, unde
sumele obligatorii pentru importul mărfii sunt mai reduse (cu circa 50 % la o tonă de benzină), fapt
ce stimulează traficul ilicit cu aceste produse prin intermediul acestei zone. Recent, Parlamentul a
adoptat Legea nr. 461-XV “ Privind piaţa produselor petroliere”, iar Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.
1027 din 02.10.2001 “Cu privire la unele măsuri de implementare a Legii privind piaţa produselor
petroliere”. În această ordine de idei MAI a elaborat un şir de propuneri care au avut drept scop
reglementarea procesului de import, stabilirea unor preţuri cu amănuntul adecvate preţurilor de
introducere a produselor petroliere în ţară, combaterea cazurilor de contrabandă şi trafic ilicit cu
astfel de produse, a cazurilor de eschivare de la impozitare şi neachitare a taxelor obligatorii.
Operarea modificărilor respective va obliga agenţii economici autohtoni să declare mărfurile
(producţia) şi să achite toate impozitele, taxele şi alte plăţi la punctele vamale de frontieră, fapt ce ar
contribui pozitiv la încasarea deplină a taxelor respective la bugetul de stat. Totodată, aceasta va da
posibilitatea de a verifica mărfurile, de a depista şi preîntîmpina traficul ilicit şi cazurile de
contrabandă.
Un alt aspect al criminalităţii transfrontaliere este traficul ilicit cu fiinţe umane. Gravitatea
acestei activităţi criminale constă în aceea că infractorii acumulează sume băneşti considerabile,
violează hotarele ţărilor, contribuie la extinderea reţelei de prostituţie, mărirea numărului de persoane
neprotejate de stat şi aflate la cheremul structurilor criminale. Persoanele traficate deseori au în
posesie acte falsificate, prezentându-se ca cetăţeni ai altor state . Spre exemplu, angajaţii poliţiei
economico-financiare au curmat activitatea ilicită a conducerii unei firme, care prin intermediul
aeroporturilor oraşelor Odessa (Ucraina) şi Chişinău intenţionau, prin coruperea unor persoane cu
funcţii de răspundere, să tranziteze ilegal grupuri de 5–7 cetăţeni ai Republicii Moldova în Portugalia
pentru a fi amplasaţi în cîmpul muncii sau pentru a practica prostituţia.

3. Factori principali şi metodele de prevenire ai infracţiunii de contrabandă.

Incontestabil ar fi faptul, că în toate timpurile şi în fiecare societate au persistat vicii care
provocau comiterea de fapte ilegale, indiferent de natura acestora sau de modul de săvîrşire. Aceste
vicii au fost şi sunt perpetuu alimentate atît de nivelul de trai scăzut a păturii majoritare din populaţia
unui stat, cît şi de gradul diminuat de cultură (în micşorare continuă) şi conştiinţa juridică (minimă
ori, după caz, lipsa acesteia) din societate. Eradicarea infracţiunii de contrabandă nu este posibilă fără
2Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor
vamale din 9 iunie 1977, ratificată prin Legea nr.275-XV din 21 iunie 2001;
8
cunoaşterea factorilor care au favorizat sau au înlesnit săvîrşirea infracţiunii. Pe baza analizelor
acestor elemente, la nivelul întregii ţări pot fi luate ori propuse unele măsuri corespunzătoare de
prevenire.
Cauzele principale ale apariţiei şi extinderii criminalităţii organizate sunt de natură
economică, menţionează Gh. Rusu, deoarece forţa motrică este posibilitatea căpătării veniturilor
mari în termene restrînse.3
Operînd cu opţiunea autorului F. Sandu, susţinem că lista factorilor care au determinat,
favorizat sau înlesnit săvîrşirea infracţiunii de contrabandă, poate fi aproximativ următoare:
- necorespunderea cadrului normativ-legislativ existent la moment în Republica Moldova la
capitolul vizat;
- incapacitatea economiei naţionale de a produce suficiente produse de larg consum care să fie
competitive şi pe plan mondial;
- conformaţia geopolitică existentă în această parte a Europei;
- existenţa diferitelor interdicţii sau limitări cu privire la importul sau exportul unor categorii
de mărfuri;
- existenţa unor măsuri de protecţie a economiei naţionale prin instituirea taxelor vamale, a
accizelor, la toate acestea adăugîndu-se necesitatea obţinerii unor categorii diferite de bunuri
provenite din alte state;
- intensificarea traficului de mărfuri şi de călători;
- corupţia şi traficul de influenţă;
- inflaţia;
- lipsa de control sau controlul superficial efectuat la punctele de control vamal, condiţionat,
iarăşi, de insuficienţa reglementărilor normative;
C. Vociu susţine că o cauză generală care influenţează negativ comiterea contrabandei este
activitatea criminală a persoanelor străine în materie de contrabandă pe teritoriul Republicii Moldova.
La fel, în categoria acestor factori pot fi atribuite şi lacunele stabilite în activitatea slab
coordonată a subdiviziunilor CCCEC, MAI şi a instituţiilor vamale, lipsa unui mecanism de
coordonare a acţiunilor lucrătorilor operativi ai acestor organe. Organele implicate în lupta cu
criminalitatea economică şi, în special, contrabanda, nu dispun de mijloace performante care să
înlesnească depistarea infractorilor şi descoperirea contrabandei.
Evident, unele organe de stat precum CCCEC şi MAI au posibilitate să descopere operativ
cazurile de contrabandă şi să ofere ajutor organelor vamale în situaţia cînd făptuitorul nu poate fi
găsit.
În scopul contracarării acestui fenomen infracţional ar fi rezonabil, de a forma grupuri
operative care ar include lucrători calificaţi ai organelor vamale, ai CCCEC şi MAI. Aceste grupuri
operative profesioniste trebuie să activeze în comun pentru a descoperi reţeaua de contrabandişti.
Ar fi important să menţionăm că un alt factor este controlul slab organizat de organele interne
asupra comercializării mărfurilor pe teritoriul ţării, importate de peste hotare, asupra persoanelor
fizice ce se ocupă cu comercializarea ilegală a valutei, a obiectelor de valoare, precum şi asupra
persoanelor care pleacă peste hotare în baza paşapoartelor false, eliberate de secţiile de vize şi
paşapoarte.
Aceşti factori necesită o studiere aprofundată pentru a înţelege mai bine esenţa lor şi pentru a
elabora metode de combatere şi profilaxie a acestui fenomen.
Analizînd factorii ce contribuie la comiterea contrabandei, este necesar să evidenţiem şi
metodele de prevenire a acesteia, ele putînd fi divizate în două grupe:
a) măsuri îndreptate spre înlăturarea factorilor ce au contribuit la săvîrşirea contrabandei,
nefiind adresate unor subiecţi concreţi – profilaxia generală;

3Rusu Gh. Criminalitatea organizată şi economica tenebră în Republica Moldova, În: Materialele Conferinţei
ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi economia tenebroasă în Republica Moldova (26
februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999 p. 86
9
 b) măsuri ce vizează anumite persoane concrete, care, în virtutea comportării ilegale în trecut
sau prezent, comit noi fapte de contrabandă – profilaxie individuală.
Contrabanda poate fi prevenită şi de anumite asociaţii ştiinţifice, organizaţii de stat şi obşteşti
sau de alte organe, activitatea cărora este legată de plecarea din ţară sau sosirea în ţară a cetăţenilor
Republicii Moldova sau a persoanelor străine. Munca de educare trebuie să fie înfăptuită în comun,
atît de către organele vamale, cît şi de cele menţionate.
Prevenirea contrabandei se asigură prin respectarea regulilor de introducere şi scoatere a
mărfurilor, obiectelor şi valorilor de către cetăţeni şi organele care înfăptuiesc controlul asupra
respectării regulamentelor şi normelor vamale. Organele care sunt investite cu funcţii de organizare a
controlului asupra transportării mărfurilor, obiectelor şi persoanelor fizice peste frontiera de stat
efectuează anumite măsuri organizatorice care includ:
- sistematizarea datelor despre cauzele care au contribuit la comiterea contrabandei;
- studierea şi analiza metodelor şi mijloacelor de tăinuire a contrabandei.4
O măsură eficientă în materia combaterii contrabandei constă în schimbul de informaţie între
organele de interne şi organele vamale. Organele MAI, dispunînd de date cu privire la pregătirea
contrabandei, trebuie să informeze organele vamale pentru ca acestea să intensifice controlul vamal şi
să descopere la hotar persoanele care încalcă normele de drept.
În situaţia în care măsurile expuse vor fi respectate, fenomenul contrabandei se va reduce
treptat, căci numai într-o strînsă colaborare a organelor de drept se va ajunge la un efect scontat.
Măsurile speciale de prevenire a contrabandei pot fi clasificate după cum urmează:
a) măsuri, îndreptate spre înlăturarea cauzelor de comitere a contrabandei şi a condiţiilor care
au contribuit la comiterea ei, nefiind adresate persoanelor concrete (profilaxia generală);
b) măsuri, efectuate în adresa persoanelor concrete de la care, în virtutea comportării
antisociale în trecut sau în prezent, se poate aştepta comiterea faptelor de contrabandă (profilaxia
individuală).
Prevenirea contrabandei se desfăşoară în trei direcţii principale, şi anume:
1) relevarea şi înlăturarea condiţiilor, circumstanţelor care influenţează săvîrşirea
contrabandei;
2) stabilirea persoanelor predispuse la săvîrşirea contrabandei şi influenţa asupra lor prin
măsuri de profilaxie;
3) prevenirea, curmarea contrabandei în fazele de intenţionare, pregătire, tentativă.
Reieşind din cele menţionate, prevenirea contrabandei constituie realizarea unui complex de
măsuri atît cu caracter public, cît şi secrete şi cu caracter administrativ cu implicarea tuturor forţelor,
mijloacelor din dotarea poliţiei şi altor servicii, în cooperare cu alte organe de stat şi nestatale
îndreptate spre relevarea şi înlăturarea condiţiilor ce favorizează infracţiunea spre prevenirea şi
curmarea ei.

C o n c l u z i i:
Situaţia criminogenă, inclusiv în domeniul combaterii infracţiunilor transfrontaliere, legate de
corupţie şi protecţionism, sunt consecinţe ale următorilor factori:
- omisiuni şi lacune în desfăşurarea reformelor care la rîndul lor au favorizat criminalizarea
economiei, acumularea capitalului tenebru şi apariţia criminalităţii organizate, diferenţierea socială
bruscă;
- necorespunderea bazei de drept a activităţii judiciare şi de control şi supraveghere,
fluctuaţia de cadre, nesoluţionarea problemelor de asigurare juridică, tehnico-materială, financiară;
- transparenţa frontierei de stat moldoukrainene, fapt ce a generat pătrunderea şi
depasarea liberă în ţară a elementelor criminale, includerea Moldovei în sfera intereselor narcomafiei

4
Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2002, p. 190
10
 internaţionale, a traficanţilor de armanent, muniţii şi materiale explozibile, a banilor şi hîrtiilor de
valoare false;
- activitatea comunităţilor transnaţionale şi naţionale care folosesc teritoriul, potenţialul,
resursele şi cetăţenii Moldovei în interese criminale;
- coruperea funcţionarilor din organele de putere, cele de drept şi de control, extinderea
diferitor abuzuri de serviciu şi încălcări de lege;
- nihilismul juridic al populaţiei, întipărirea în cunoştinţa maselor a stereotipului de
comportament ilicit, neîncrederea în capacitatea organelor de drept de a proteja interesele persoanei,
ale societăţii şi ale statului.
Întru combaterea mai eficientă a corupţiei se propune:
- efectuarea expertizei criminologice a fiecărei legi, ordonanţe, hotărîri de Guvern, pentru
excluderea condiţiilor, care ar putea genera acţiuni de corupţie şi fraude financiare;
- adoptarea unei legi cu privire la confiscarea bunurilor provenite pe cale infracţională;
- perfecţionarea legislaţiei privind activitatea financiară şi modalitatea de înregistrare şi
funcţionare a agenţilor economici;
- sporirea responsabilităţii pentru falsul de documente şi falsul în acte publice;
- depunerea declaraţiilor pentru tranzacţii estimate la mai mult de 10 mii lei pentru
persoanele juridice, cu indicarea provenienţei lor, şi de 5 mii lei pentru persoanele fizice;
- elaborarea şi implementarea unui circuit integru al bazelor de date ale Inspectoratului
Fiscal, Departamentului Vamal, Camerei de Comerţ şi Industrie, Camerei de Licenţiere,
Departamentului Tehnologii Informaţionale;
- crearea unei baze de date despre persoanele şi organizaţiile care au fost identificate de
organele de drept că practică activităţi ilicite;
- cooperarea eforturilor organelor de drept ale Republicii Moldova cu activităţile
structurilor internaţionale în privinţa combaterii criminalităţii transfrontaliere;
- modificarea legislaţiei penale şi procesuale penale care ar prevede restituirea sumelor
băneşti şi bunurilor materiale celor de la care persoanele cu funcţii de răspundere extorchează mită.

Bibliografii:

- Voicu C. Drept penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Rosetti, 2002, p.200-201;

- Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1149-XIV din 20 iulie
2000. În: Monitorul Oficial, 23 decembrie 2000, nr.160-162/1201. Republicat în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Ediţie specială din 1 ianuarie 2007;
- Mladen C. Drept vamal românesc şi comunitar. Bucureşti: Editura Economică, 2003.
p.20;
- Convenţia internaţională privind asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale din 9 iunie 1977, ratificată prin Legea
nr.275-XV din 21 iunie 2001;
- Voicu C. Spălarea banilor murdari. Bucureşti: Editura Sylvi, 1999, p.16;
- Rusu Gh. Criminalitatea organizată şi economica tenebră în Republica Moldova, În:
Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice republicane Criminalitatea organizată şi

11
 economia tenebroasă în Republica Moldova (26 februarie 1999). Chişinău: ARC, 1999
p. 86;
- Bujor V., Pop O. Criminalitatea în domeniul fiscal. Timişoara: Editura Mirton, 2002.
p. 25;
- Predescu O. Dreptul penal al afacerilor. Bucureşti: Editura Continent XXI, 2000, p.
258-261.

12