Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Introducere.........................................................................................................1-2
2. Obiectele permise pentru uz și transmitere în instituțiile penitenciare..............2-4
3. Prevenirea circulației obiectelor sau substanțelor interzise...............................4-6
4. Pedepsele pentru introducerea ilegală a obiectelor sau substanțelor interzise...6-7
5. Concluzii...............................................................................................................7
6. Bibliografii............................................................................................................8
I. Introducere
1
influenţată de doctrina clasică a dreptului penal; în special, pot fi menţionate
şcoala clasică franceză, cea engleză, italiană, germană, care puneau accentul pe
sancţiunile penale severe. 1
Motivaţia aplicării sancţiunilor penale severe rezultă din faptul că, omul are
libertatea de gânditre şi acţiune şi cel care a ales liber calea crimei trebuie să
răspundă penal. Persoana care a comis o infracţiune şi a cauzat rău altei persoane
trebuie pedepsită. Se susținea că, cu cât pedeapsa este mai aspră cu atât infractorul
va învăţa mai sigur să respecte legea. Politica penală represivă a fost combătută
ulterior de penalişti şi doctrinari ai dreptului penal. Printre aceştia poate fi numit
C. Beccaria, care la vremea sa, susţinea într-o lucrare celebră că pedeapsa nu poate
fi justificată prin asprime, prin intimidare şi expiațiune, ci prin utilitatea ei.
Pedeapsa se aplică nu pentru a ispăşi un rău făcut – crima, ci pentru a
împiedica alte rele, alte crime în viitor. Dacă e să facem o retrospectivă asupra
politicii de sancţionare a faptelor criminale în perioada medievală a Ţărilor
Române, observăm că acestea se rezumau la cele corporale, privative de libertate,
pecuniare şi pedepse accesorii sau complementare, care, de regulă, aveau scop
expiatoriu şi intimidator, dar ca efect – o lipsă de finalitate corectivă.
1
Sergiu Casian, Probleme actuale ale criminalităţii penitenciare, în „Probleme actuale privind infracţionalitatea”,
2
5. Basmale, pantaloni tricotaţi, sutiene, tifon, agrafe, vazelină, vată,
şampon, ruj, pudră (în I.C. pentru femei).
6. Oglindă, maşină de ras electrică sau mecanică, aparate de ras
monoutilizate.
7. Perii de haine şi de ghete.
8. Veselă de polietilenă, tocuri din masă plastică pentru ochelari şi periuţă
de dinţi, o săpunieră, o cană, o lingură.
9. Seturi de piese pentru jocurile de şah, dame, domino, narde.
10.Manuale, caiete, plicuri, ilustrate, timbre, creioane simple, stilouri,
cerneală, pixuri.
11.Literatură, inclusiv ediţii cu caracter religios.
12.Fotografii, albume pentru fotografii.
13.Chibrituri, articole de tutungerie.
14.Costume sportive.
15.Fierbătoare electrice de fabricaţie industrială.
16.Cruciuliţe sau alte obiecte de cult, confecţionate din metale nepreţioase.
17.Cârje, bastoane de lemn, proteze (cu permisiunea medicilor).
18.Ceasuri de mînă sau de buzunar din metale nepreţioase.
19.Pâine şi produse de panificaţie.
20.Peşte sărat care nu necesită o tratate termică.
21.Conserve (din peşte, din carne şi legume) paste leguminoase cu grăsimi,
din legume şi fructe.).
22.Grăsimi (ulei vegetal, unt, margarină, grăsimi combinate, slănină
bucăţi).
23.Brânzeturi.
24.Produse de cofetărie (exceptînd ciocolata şi articolele din ciocolată,
cafeaua, cacao).
25.Ceai.
26.Legume, fructe, zarzavaturi.
27.Lapte şi produse lactate.2
Notă:
1. Magazinele instituţiilor penitenciare sunt aprovizionate cu mărfurile sus-
indicate în limita fondurilor comerciale alocate.
2 https://www.realitatea.md/lista-obiectelor-si-produselor-pe-care-condamnatii-le-pot-avea-asupra-lor-sau-le-pot-
primi-in-colete_34822.htm
3
2. Pentu condamnaţii deţinuţi în încăperi de tip celulă ale coloniilor cu
regim comun şi regim sever, în celule, precum şi pentru persoanele cărora,
conform legii, li s-a prescris tratament coercitiv contra narcomaniei, vânzarea
ceaiului este interzisă.
3. Obiectele de primă necesitate pe care condamnaţii deţinuţi în închisori le
pot păstra şi cumpăra: papuci de casă, ciorapi şi şosete, batiste, săpun de toaletă
şi de rufe, veselă de polietilenă, tocuri din masă plastică pentru ochelari, perii, de
haine şi pantofi şi săpuniere, hârtie de scris, plicuri, ilustrate, timbre, creioane
simple, stilouri, pixuri cu pastă de culoare neagră, albastră, violetă, praf, pastă şi
periuţe de dinţi, chibrite, foiţe de ţigări, maşini electrice de ras.
4. La transferul sub escortă condamnaţilor li se permite să ia cu sine numai
lucruri personale, produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, procurate în
modul stabilit.
5. Portul hainelor sportive este permis în perimetrul sectoarelor locale, în
care domiciliază condamnatul, şi în timpul derulării acţiunilor sportive.
6. În magazinele instituţiilor, condamnaţilor li se vând orice produse
alimentare, cu excepţia băuturilor alcoolice, băuturilor pe bază de alcool şi a berii,
precum şi a produselor care înainte de a fi consumate necesită o tratare termică.
4
Percheziţionarea bagajelor şi a bunurilor personale se face în prezenţa
persoanei în cauză sau a altui condamnat, dacă aceasta nu este prezentă.
Obiectele interzise şi sumele de bani pe care condamnaţii nu au dreptul de
a le avea asupra lor, găsite la efectuarea percheziţiei, se confiscă. Bunurile
confiscate se valorifică sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit
la bugetul de stat. Procedura de valorificare şi de distrugere a bunurilor confiscate
se stabileşte prin Statutul executării pedepsei de către condamnaţi. Felurile
percheziţiei, modalităţile de efectuare, asigurarea tehnico-materială necesară
efectuării acesteia, precum şi documentele ce se întocmesc cu acest prilej se
stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 2231 alin. (2).3
Controlul de specialitate la intrare în locul de deţinere.
Persoanele şi bagajele aflate asupra acestora, precum şi mijloacele de
transport care au acces în penitenciar sînt supuse controlului de specialitate.
Administraţia penitenciarului are dreptul să efectueze controlul de specialitate al
persoanelor care intră sau ies din penitenciar şi al obiectelor de producere, cu
excepţia persoanelor menţionate la art. 181 alin. (1) din prezentul cod, cărora li se
propune să depună spre păstrare bunurile interzise în penitenciar aflate asupra lor.
Controlul de specialitate cuprinde toate activităţile desfăşurate de
personalul penitenciarului pentru stabilirea calităţii persoanelor care au acces în
locurile de deţinere, precum şi pentru depistarea, ridicarea bunurilor şi obiectelor
interzise care se află în posesia, folosinţa sau păstrarea condamnaţilor, şi se
realizează prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor
echipamente tehnice de detectare. Înainte de efectuarea controlului, persoanele
vizitatoare sînt informate, prin afişare în locuri accesibile acestora, cu privire la
bunurile şi obiectele a căror păstrare în instituţia penitenciară este interzisă şi
despre obligaţia de a le depune la postul de control.
Bunurile şi obiectele interzise, nedeclarate şi descoperite în urma
controlului de specialitate asupra persoanelor vizitatoare se ridică şi se sigilează,
întocmindu-se un proces-verbal în acest sens, fiind anunţate de îndată organele
competente.
3
Codul penal al Republicii Moldova, nr.985-XV din 18.04.2002 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 2002. - Nr.128-
129/1012.
5
Persoanele cu funcţie de răspundere sau care folosind situaţia de serviciu
transmit deținuților obiecte sau substanțe interzise vor fi, în mod obligatoriu,
privați de dreptul de a exercita o anumită activitate pentru o anumită perioadă de
timp. În prezent, norma legală spune că aplicarea acestei pedepse nu este
obligatorie. Modificările la Codul penal urmează să fie examinate, astăzi, de către
Guvern. Astfel, se propune o clasificare mai detaliată a pedepselor impuse, în
funcție de obiectele sau substanțele transmise persoanelor deținute în instituțiile
penitenciare. De exemplu, pentru transmiterea băuturilor alcoolice, drogurilor, a
etnobotanicelor sau a analogiilor acestora, persoana riscă o amendă de la 750 la
1000 unităţi convenţionale, adică de la 37.500 până la 50.000 de lei sau închisoare
de la doi la patru ani. Dacă încălcarea este săvârșită de o persoană cu funcție de
răspundere sau cu folosirea situației de serviciu, amenda impusă va fi între 42.500
și 50.000 de lei sau închisoare de până la cinci ani. Totodată, persoana va fi privată
de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de până la cinci ani. Pedeapsă mai dură va fi dacă persoana transmite în
penitenciare substanțele explozibile, toxice, incendiare sau radioactive. În acest
caz, persoana fizică riscă închisoare de la trei la cinci ani. Persoană cu funcţie de
răspundere sau cu folosirea situaţiei de serviciu va fi pedepsită cu închisoare de la
patru la șase ani și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani. Transmiterea altor
obiecte sau substanțe interzise, se va pedepsi cu o amendă de la 500 la 600 de
unități convenționale, adică până la 30.000 de lei sau cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 80 la 180 de ore sau cu închisoare de până la șase luni.
6
În cazul acțiunilor săvârşite cu folosirea situaţiei de serviciu - cu amendă în
mărime de la 550 la 850 unităţi convenţionale, adică până la 42.500 de lei, sau cu
închisoare de până la trei ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
până la cinci ani.4
Autorii spun că necesitatea revizuirii pedepsei este condiţionată de cerinţa
de a îmbunătăţi şi ajusta cadrul legal la necesităţile sistemului penitenciar şi,
prioritar, la sarcinile acestuia de a asigura un mediu sigur atât persoanelor aflate
în custodia statului, cât şi a personalului penitenciar care, ar putea fi expus unui
pericol iminent, dacă deţinuţii ar dispune de obiecte interzise de lege.
V. Concluzii:
Investigaţiile criminologice privind combaterea criminalităţii în
penitenciare atestă raportul dintre acest fenomen şi complexul de factori obiectivi
şi subiectivi, determinaţi de contradicţiile proprii executării pedepsei cu
închisoarea, dependente, la rândul lor, de specificul mediului în care se află
deţinuţii, de existenţă în acest mediu a proceselor tenebroase şi, de asemenea, al
lacunelor în procesul de tratament al deţinuţilor.
Circulația și accesul obiectelor sau substanțelor interzise în instituțiile
penitenciare din Republica Moldova este o problemă stringentă întrucât în ultima
perioadă criminalitatea penitenciară dar și cea dirijată din penitenciare este în
creștere. Cele mai răspândite obiecte interzise depistate în penitenciare sunt:
telefoanele mobile, cartele SIM, substanțe narcotice, băuturi alcoolice dar și unele
obiecte care îmbracă rol de arme albe.
După părerea mea se impune de urgență de a întări controlul de specialitate
și rigoare în locurile de detenție dar și înăspirea pedepselor pentru astfel de
infracțiuni atât cât pentru persoanele fizice cât și pentru funcționari care au folosit
situația de serviciu pentru a permite sau tolera obiectele/substanțele interzise
contra unor foloase.
4
https://www.bizlaw.md/2018/06/20/inasprirea-pedepsei-pentru-transmiterea-obiectelor-interzise-detinutilor-cum-se-
modifica-codul-penal
7
VI. Bibliografii:
1. https://www.scribd.com/document/388016462/Criminologie-
Penitenciar%C4%83-Moldova#logout
2. https://point.md/ru/novosti/proisshestviya/substane-interzise-in-penitenciare
3. http://lex.justice.md/md/355154/
4. https://www.bizlaw.md/2018/06/20/inasprirea-pedepsei-pentru-transmiterea-
obiectelor-interzise-detinutilor-cum-se-modifica-codul-penal
5. https://www.realitatea.md/lista-obiectelor-si-produselor-pe-care-condamnatii-le-
pot-avea-asupra-lor-sau-le-pot-primi-in-colete_34822.htm
6. Codul penal al Republicii Moldova, nr.985-XV din 18.04.2002 // Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. - 2002. - Nr.128-129/1012.
7. Sergiu Casian, Probleme actuale ale criminalităţii penitenciare, în „Probleme
actuale privind infracţionalitatea”, Chişinău, 2000, pp. 92-116.