Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
pe înțelesul copiilor
Coordonatori:
Tudor Duca
Mihai Dunea
Maria Păduraru
Codul penal pe înțelesul copiilor
Coordonatori:
Tudor Duca – avocat, Decan al Baroului Iași.
Mihai Dunea – lector universitar doctor, Prodecan al Facultății de Drept, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Maria Păduraru – jurist, președinte al Asociației pentru Dialog în Justiție.
Autori:
Roxana Tudorița Baban – avocat, Baroul Iași; mediator; creatoarea jocurilor juridice
„Themesis”.
Aurora Ciucă – profesor universitar doctor, Facultatea de Drept și Științe Adminis-
trative, Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava; profesor universitar doctor Hab.
Școala Doctorală a Facultății de Drept, Universitatea „Titu Maiorescu” București;
avocat, Baroul Iași; Formator INPPA Centrul Teritorial Iași; președinte al Asociației
„Vespasian V. Pella” Iași.
Luminița Chiriac – avocat, Baroul Iași.
Adrian-Vasile Ciutac – subinspector de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție
Județean Iași.
Mihai Dunea – lector universitar doctor, Prodecan al Facultății de Drept, Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Andreea Fandache – notar public.
Cristina Luiza Gavrilescu – lector universitar doctor, Facultatea de Drept, Univer-
sitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; avocat, Baroul Iași.
Gabriela Lupșan – profesor universitar doctor, Facultatea de Drept, Universitatea
„Danubius” din Galați; avocat, Baroul Iași.
Geta Lupu – avocat, Baroul Iași; arbitru, președinte al Tribunalului de Arbitraj
Judiciar de pe lângă Camera de Arbitraj și Mediere Iași.
Marius Mihai Manea – inspector principal de poliție, șef al Centrului Regional de
Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Iași din cadrul Agenției Naționale Antidrog.
Lucia Pascaru – avocat, Baroul Iași.
Ana Maria Rață – avocat, Baroul Iași.
Alexandrin Reznic – avocat, Baroul Iași.
Daniela Strungariu – avocat, Baroul Iași; arbitru judiciar, Tribunalul de Arbitraj
Judiciar de pe lângă Camera de Arbitraj și Mediere Iași.
Doina Stupariu – avocat, Baroul Iași; mediator; arbitru judiciar, Curtea de Arbitraj
Comercial de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Iași; doctor în economie.
Maria Amalia Tudorache – avocat, Baroul Iași.
Lavinia Maria Văcărescu – avocat, Baroul Iași.
Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Centrul Regional Iași din cadrul Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane.
Coordonatori:
Tudor Duca
Mihai Dunea
Maria Păduraru
2020
Respectați cartea și legea!
Atragem atenția asupra faptului că, în baza Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și
drepturile conexe, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu
amendă reproducerea operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau
consimţământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege (art. 196). Prin reproducere
se înţelege realizarea, integrală sau parţială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc şi sub orice formă (art. 14).
De asemenea, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet ori prin alte reţele de calculatoare,
fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale
fabricanţilor de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le
poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual (art. 194).
Editura Solomon
Tel.: 0725.356.750
E-mail:
office@editurasolomon.ro
redactie@editurasolomon.ro
Websites:
www.editurasolomon.ro
www.e-drept.ro
www.taxnews.ro
Dragul meu Prieten,
Cu drag,
Lia
Codul penal
pe înʱelesul copiilor
Gânduri de început IX
Cuprins
VII
Codul penal pe înțelesul copiilor
VIII
Gânduri
â nduri de început
Gâ încc eput
Gânduri de început
Tudor Duca IX
Tudor Duca
Codul penal pe înțelesul copiilor
Tudor Duca,
Decanul Baroului Iași
Iași,
25 noiembrie 2020
X Tudor Duca
Gânduri de început
Mihai Dunea XI
Mihai Dunea
Codul penal pe înțelesul copiilor
Aurora Ciucă 3
Aurora Ciucă Partea generală
Codul penal pe înțelesul copiilor
4 Aurora Ciucă
Partea generală
Aurora Ciucă 5
Codul penal pe înțelesul copiilor
Aurora Ciucă 7
Codul penal pe înțelesul copiilor
ambasador, de la cuvântul
„ambasadă”, care reprezintă
sediul, casa statului străin
într-o altă țară.
Diplomatul din cazul
nostru, deși se afla în
România, nu se va supune
legii penale române, deoarece
este o persoană importantă și
se bucură de imunitate în țara
sa. Sunt puține persoanele
protejate de țara lor atunci
când greșesc.
Imunitatea cuprinde toate
drepturile și privilegiile pe
care le au diplomații în țările
în care lucrează. Această imunitate a fost creată pentru ca diplomații
să-și poată îndeplini fără griji misiunea muncii lor.
Este un fel de politețe între țări: dacă diplomații comit fapte interzise
de legea penală în țara gazdă, aceasta este foarte politicoasă și lasă țării
mamă (țara din care este diplomatul) responsabilitatea aplicării legii
asupra omului rău.
Mai există și alte situații complicate.
De exemplu, atunci când faptele rele se comit într-o anumită țară,
dar apoi autorul acestor fapte fuge într-o altă țară, de frica pedepsei.
Tot la știri am auzit așa ceva: un om foarte rău, din statul american
Virginia, a omorât doi bătrâni și apoi s-a ascuns în Anglia, adică în
alt continent, tocmai în Europa. După ce a fost găsit, statul american
a cerut statului englez să îl extrădeze, pentru a fi judecat și condamnat
după legea penală de acasă, adică cea americană.
Aurora Ciucă 9
Codul penal pe înțelesul copiilor
Autorul faptei poate fi extrădat în alt stat numai pentru fapta care
este indicată în cererea de extrădare și numai dacă fapta există în Codul
penal al țării respective.
10 Aurora Ciucă
Partea generală
Aurora Ciucă 11
Codul
C penal
a l pe în
odull pena înțelesul
n țelesu copiilor
u l copii
i l or
Infracțiunea
și putea să prevadă asta; sau și-a dat seama că ar putea provoca un rău,
dar a crezut că acest rezultat al faptei nu se va produce, datorită unor
măsuri (insuficiente) de precauție pe care le-a luat. În această situație,
legea spune că fapta este săvârșită din culpă, adică din greșeală/
neglijență/nedibăcie.
De exemplu, Olaf, vrând să ia un penar de pe
bancă, îl lovește cu cotul pe Silviu, din greșeală.
Cele mai complexe situații sunt însă cele care fac ca o persoană să
fie vinovată de comiterea unei fapte interzise prin intenție depășită
(praeterintenție). Se presupune că este vinovat cu intenție depășită
Olaf, care a acționat cu intenția de a-i smulge din mână cartea colegului
său, Lecter, iar acesta, ferindu-se de Olaf, a căzut și s-a lovit cu capul de
masă, ajungând în stare gravă la spital.
În acest caz deosebit, Omul legii spune că Olaf a acționat cu praeterin-
tenție: a avut intenția de a-i smulge cartea lui Lecter și fie a prevăzut, dar
nu a urmărit, nici acceptat că Lecter va ajunge la spital din această cauză
(socotind fără temei că această consecință nu va exista), fie nu a prevăzut
deloc acest rezultat, deși trebuia și putea să o facă.
Pentru a înțelege mai bine termenii juridici, Omul legii ne explică
faptul că Olaf acționează cu intenție depășită (praeterintenție),
deoarece rezultatul care s-a produs este mai grav decât cel pe care l-a
avut în vedere sau la care s-a gândit Olaf atunci când i-a smuls din
mână cartea lui Lecter.
Pedepsele
Alexandrin Reznic 25
Alexandrin Reznic
Codul penal pe înțelesul copiilor
Alexandrin Reznic 27
Codul penal pe înțelesul copiilor
ceilalți vecini vor vedea ce scrie în ziar și nu vor mai sări gardul să fure
și ei mere.
Într-o zi, am auzit la televizor niște cuvinte noi: circumstanțe
atenuante și circumstanțe agravante. Voi știți ce sunt acestea?
Atunci când autorul infracțiunii ajunge în fața unui judecător,
înainte de a trage concluzii cu privire la vinovăția sau nevinovăția
omului, judecătorul trebuie sa verifice mai multe aspecte:
30 Alexandrin Reznic
Partea generală
Alexandrin Reznic 31
Codul
C penal
odull pena înțelesul
a l pe în
n țelesu copiilor
u l copii
i l or
Măsurile de siguranță
Minoritatea
Știu că v-am mai spus, dar insist să vă repet că și copiii (nu doar
adulții) pot intra în contact cu legea penală; adică și aceștia pot fi
implicați oricând într-o faptă care este prevăzută în Codul penal ca
fiind infracțiune în anumite condiții speciale.
Când se referă la copii, legea îi numește pe aceștia „minori”. Să
încercăm să folosim mai des acest termen, este juridic.
Minor este persoana care are vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani
neîmpliniți; mai exact, este persoana care nu a împlinit încă vârsta
majoratului.
Dacă are sub 14 ani atunci când comite fapta interzisă, minorul
nu poate fi tras la răspundere penală, deoarece legea noastră spune că
acesta este prea mic pentru a înțelege efectele acțiunilor sale.
De exemplu, Olaf, în vârstă de 10 ani, fură stiloul colegului său,
Lecter. Pentru această faptă, Olaf nu va răspunde pentru infracțiunea
de furt, așa cum ar răspunde un adult potrivit Codului penal. Însă Olaf
poate fi sancționat prin alte măsuri educative: restituirea stiloului lui
Lecter, plata prețului stiloului de către părinții săi, acordarea de scuze,
scăderea notei la purtare etc.
Dacă are vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani atunci când comite fapta
interzisă, minorul răspunde penal numai dacă se dovedește faptul că el
a avut discernământ când a comis fapta.
Se consideră că un copil beneficiază de discernământ atunci când
are capacitatea de a înțelege consecințele faptelor sale.
Pentru a se dovedi că minorul are discernământ, acestuia i se va
face o expertiză medico-legală psihiatrică, adică o cercetare medicală
condusă de un expert în psihiatrie.
Amnistia
În anumite cazuri, pentru faptele care au fost săvârșite până la
data la care legea a devenit oficială, Omul legii poate decide ca unele
pedepse din Codul penal să nu se mai aplice.
54 Cristina Luiza Gavrilescu
i-a dat stiloul atunci când i l-a solicitat. Dacă Lecter nu formulează
plângere prealabilă la poliție, în termen de 3 luni din ziua în care a fost
lovit (din ziua în care a aflat despre săvârșirea faptei, spune Omul legii),
gestul său conduce la o lipsă a răspunderii penale a lui Olaf și, implicit,
la nesancționarea acestuia.
Atunci când ne referim la aceste infracțiuni speciale, care nu
pot fi cercetate, decât dacă victima face cerere în acest sens, lipsa
acestei plângeri reprezintă o cauză care înlătură răspunderea penală
a autorului faptei.
Pentru a ocroti însă anumite categorii de victime, Codul penal
menționează unele excepții de la această regulă. Astfel, legea specifică
la anumite infracțiuni speciale că, uneori, pedepsirea autorului faptei
se poate face și din oficiu, adică fără ca victima să ceară prin plângere
prealabilă acest lucru.
Aceste situații există atunci când:
Împăcarea
Împăcarea reprezintă o excepție
de la regulă în materie penală și
presupune înțelegerea la care ajung
victima și autorul infracțiunii.
Condițiile esențiale în care poate
interveni împăcarea sunt:
• să fie vorba despre o infracțiune
la care s-a pus în mișcare din
oficiu acțiunea penală;
• să fie vorba despre o infracțiune în care legea prevede în mod
expres posibilitatea împăcării.
Scopul împăcării este de a stinge conflictul dintre aceste părți.
Uneori, această decizie este cea mai bună pentru a economisi timp și
energie, conform zicalei „mai bună este o înțelegere strâmbă, decât o
judecată dreaptă”.
Deoarece împăcarea presupune o iertare a unei persoane pentru
ceva rău și acceptarea situației care s-a creat, împăcarea trebuie să
fie reală. Din punct de vedere juridic, pentru a fi valabilă, împăcarea
trebuie să îndeplinească mai multe condiții:
ವ trebuie să fie totală și definitivă;
ವ trebuie să intervină până în momentul în care se citește actul ce
îl acuză pe autorul faptei de săvârșirea unei infracțiuni;
ವ trebuie să fie personală, adică poate fi făcută doar de persoanele
implicate personal, și produce efecte numai față de aceste
persoane; împăcarea nu poate privi alte persoane din exterior.
66 Cristina Luiza Gavrilescu
Partea generală
Lucia Pascaru 71
Lucia Pascaru
Codul penal pe înțelesul copiilor
Așa cum am văzut până acum, cine pune în pericol viața unei
persoane săvârșește o infracțiune și riscă să fie aspru sancționat.
Pedepsele pentru infracțiunile contra vieții sunt dintre cele mai mari,
având în vedere că viața este valoarea supremă protejată de toate legile.
Ce este viața sau mai exact când începe și când se termină ea?
Întrebarea poate părea banală, însă în domeniul dreptului, astfel de
detalii sunt extrem de importante.
Specialiștii în drept ne spun că viața începe în momentul nașterii și
se termină atunci când inima unui om încetează să mai bată.
Până și copilul nenăscut, a cărui viață este suprimată, este protejat
de o infracțiune numită „vătămarea fătului”, iar persoana care nu mai
este în viață este ocrotită și după moarte împotriva actelor de violență,
prin respectul datorat persoanelor decedate.
Am aflat deja că infracțiunile pot fi săvârșite cu intenție, din culpă,
cu intenție depășită (praeterintenție). Așa se întâmplă și în cazul
infracțiunilor contra vieții.
72 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 73
Codul penal pe înțelesul copiilor
74 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 75
Codul penal pe înțelesul copiilor
Lucia Pascaru 77
Codul penal pe înțelesul copiilor
78 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 79
Codul penal pe înțelesul copiilor
și, din acest motiv, ele trebuie interzise. Bineînțeles, acest lucru nu
înseamnă că un părinte nu va mai putea să își educe copilul, ci doar
că educația pe care i-o oferă trebuie să fie blândă și să nu traumatizeze
copilul.
De exemplu, atunci când mama și tata trimit copilul la teme și nu
îl mai lasă să se uite la televizor, asta nu înseamnă că l-au supus la rele
tratamente.
Dar dacă părinții îl lovesc tare și de multe ori pe copil, strigă mereu
la el, aruncă cu obiecte prin casă după el, trântesc ușile și multe acțiuni
exagerate, atunci aceste fapte sunt infracțiuni de rele tratamente
aplicate minorului și vor fi pedepsite de lege.
Încăierarea
80 Lucia Pascaru
Partea specială
Violența în familie
Violența în familie înseamnă că împotriva unui membru de familie
sunt săvârșite fapte de omor, omor calificat, loviri și alte violențe,
vătămare corporală, loviri cauzatoare de moarte.
Lucia Pascaru 81
Codul penal pe înțelesul copiilor
82 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 83
Codul penal pe înțelesul copiilor
Împiedicarea ajutorului
Într-o dimineață, în timp ce dormea, Olaf a auzit interfonul sunând
insistent. S-a trezit și, când s-a uitat pe geam, a văzut o mașină de
pompieri afară. Ei încercau să intre în bloc pentru
a stinge un incendiu, dar nimeni nu le deschidea
ușa scării. Olaf s-a culcat la loc, gândindu-se că
pompierii se vor descurca și singuri, doar sunt atât
de mulți… Așa că el a închis complet interfonul,
pentru a nu mai fi deranjat.
Credeți că Olaf a procedat corect? Desigur că nu.
Atunci când ajutoarele intervin pentru a
salva o persoană de la un pericol, trebuie să fim foarte atenți să nu îi
încurcăm, pentru că această împiedicare
de a oferi ajutor altcuiva se pedepsește cu
închisoarea sau cu amenda, prin infrac-
țiunea de împiedicare a ajutorului.
84 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 85
Codul penal pe înțelesul copiilor
Amenințarea
Când vorbim despre libertate, nu ne
referim doar la libertatea fizică sau de
mișcare, ci ne referim și la libertatea psihică,
a gândurilor și a credințelor noastre. Este
posibil ca uneori cineva să încerce să
ne influențeze gândirea, alegerile, dorințele,
doar cu scopul de a ne face rău.
86 Lucia Pascaru
Partea specială
Lucia Pascaru 87
Codul penal pe înțelesul copiilor
Șantajul
ei, o vor pedepsi sever, așa că este de acord să iasă în oraș cu Olaf,
numai să nu apară acele fotografii pe internet.
În acest caz, Sara este forțată să iasă în oraș cu Olaf. În dreptul
penal, această forțare poartă denumirea de constrângere, întâlnindu-
se în conținutul infracțiunii de șantaj.
În cazul infracțiunii de șantaj, de regulă, cel care șantajează amenință
cu un rău, pentru a forța victima să dea, să facă, să nu facă ori să sufere
ceva. Șantajistul urmărește prin acest comportament să obțină un folos
de orice fel, pentru el sau pentru o altă persoană.
Este posibil ca uneori scopul șantajistului să fie acela de a obține
bani, bunuri de valoare sau alte foloase, situație în care fapta este
considerată mai gravă și se pedepsește mai aspru.
De exemplu, directorul unui ziar de scandal îi cere unei persoane
o sumă mare de bani ca să nu publice un articol rușinos despre ea.
Nevoită, victima îi va da directorului de ziar acea sumă de bani, dar nu
pentru că așa a vrut ea, ci pentru că a fost „constrânsă”.
Puteți observa cum, în acest caz, libertatea de alegere a victimei a
fost încălcată. Persoana constrânsă nu mai are posibilitatea de a face
ceea ce dorește, ci este forțată de o altă persoană să facă un anumit
lucru, sub amenințarea unui rău.
Hărțuirea
Sara și Olaf au fost prieteni mai
mult timp. La un moment dat, Sara
i-a explicat lui Olaf că ar dori să nu se
mai vadă o perioadă. Motivul era că
Olaf se purtase urât cu ea, iar Sarei nu
i-a plăcut acest lucru.
Lucia Pascaru 89
Codul penal pe înțelesul copiilor
90 Lucia Pascaru
Partea
P artea specială
speciaa lă
1
Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (tangențial: câteva exemple
scurte de infracțiuni: lovire, amenințare, furt, tâlhărie; distincția între formele de vinovăție
și între infracțiunile de omor – ucidere din culpă – loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte).
Mihai Dunea 91
Mihai Dunea
Codul penal pe înțelesul copiilor
penal); pe un alt scaun a pus lipici, iar unei fetițe care s-a așezat acolo, fără
să își dea seama, i-a rămas lipită uniforma de lipici, așa încât a trebuit să
rupă o bucată din aceasta pentru a se putea ridica (această faptă este tot o
infracțiune, se numește distrugere); unui alt copil, băiatul cel rău i-a luat
pachețelul cu mâncare și i-a mâncat tot ce avea acolo, iar altuia i-a luat
stiloul, pe care părinții copilului i-l făcuseră cadou de ziua lui, plătind
mulți bani pe el (aceste fapte, deși privesc lucruri de valori diferite, unele
mai ieftine, altele mai scumpe, sunt interzise, fiind infracțiuni de furt);
altui copil i-a spus că o să îl bată mai târziu, ceea ce l-a speriat pe acesta,
pentru că era mult mai mic decât agresorul (fapta aceasta este infracțiune
de amenințare); unui alt copil a încercat să îi ia chiar telefonul mobil dat
de părinți pentru a ține legătura cu ei în caz de urgență, dar pentru că
băiatul acela s-a împotrivit, i-a dat cu palma peste față și l-a amenințat
că o să-l bată rău, însă tot nu a reușit să îi smulgă telefonul (această faptă,
care îmbină furtul cu lovirea sau cu amenințarea, se numește tâlhărie
și este o infracțiune foarte gravă; pentru că nu a reușit să ia telefonul,
ci doar a încercat, infracțiunea
a fost doar tentată – a rămas la
stadiul de tentativă de tâlhărie,
dar la multe infracțiuni, mai ales
la cele grave, se sancționează chiar
și simpla încercare de a le comite –
tentativa!).
La un moment dat, băiatul
cel obraznic a văzut pe un coleg
aplecat să își încheie șireturile,
care stătea chiar în capul scărilor;
crezând că face o glumă bună, l-a
împins pe acesta, iar copilul, luat
pe nepregătite, s-a dezechilibrat și
a căzut pe scări, rostogolindu-se
și lovindu-se la cap de trepte, iar
apoi de caloriferul care era așezat
92 Mihai Dunea
Partea specială
la baza scărilor. Aceste lovituri au fost foarte grave, iar băiatul a murit!
Copilul cel rău a fost luat de poliție, care a spus Liei și celorlalți colegi
că ceea ce a comis băiatul obraznic se numește infracțiune de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte, o faptă săvârșită cu intenție depășită.
Asta înseamnă că lovitura a fost intenționată – aplicată special pentru
a răni, dar apoi s-a petrecut ceva mai grav, un rezultat mai sever, din
greșeală (în dreptul penal, greșeala/întâmplarea accidentală se numește
culpă și este o formă de vinovăție mai puțin gravă decât intenția); la un loc,
intenția și culpa (în ordinea asta) se numesc intenție depășită (o formă de
vinovăție mai puțin gravă decât intenția, dar mai gravă decât culpa).
Dacă băiatul cel rău ar fi vrut să îl omoare pe celălalt copil și special
ar fi acționat pentru aceasta (cu intenție), atunci infracțiunea comisă
s-ar fi numit omor și ar fi fost mai aspru pedepsită.
Dacă din greșeală l-ar fi împins (din neatenție) și celălalt copil ar fi
murit, atunci tot o faptă interzisă ca infracțiune ar fi fost, dar numită
ucidere din culpă, care este mai puțin sever sancționată.
Așa cum s-au petrecut lucrurile descrise (victima a fost împinsă cu
intenția de a fi doar lovită, de a suferi
niște vătămări, dar s-a produs o urmare
mai gravă, din culpă = greșeală, anume
moartea), infracțiunea este aceea de
loviri sau vătămări cauzatoare de
moarte și este pedepsită mai puțin
grav decât un omor, dar mai grav decât
o ucidere din culpă!
Mama Liei le-a explicat acesteia
și copiilor că povestea spusă de Lia –
întâmplarea reală povestită de ea este o dovadă că niște glume proaste
pot produce urmări/rezultate/consecințe dintre cele mai rele cu putință.
Aceeași faptă interzisă și aspru pedepsită ar fi fost și dacă băiatul
obraznic ar fi pus celuilalt copil o piedică pe când acesta alerga, așa
încât, din viteză, cel împiedicat ar fi venit cu tâmpla (capul) de ceva
Mihai Dunea 93
Codul penal pe înțelesul copiilor
(calorifer, ușă, colț de masă, bordură, treaptă sau orice altceva dur) și
ar fi putut muri.
Tot astfel, dacă ar fi fost trântit în zăpadă pentru o bulgăreală, dar
sub zăpadă ar fi fost o cărămidă sau un ciot de metal de care, dacă s-ar
lovi la cap, ar putea suferi o rană gravă sau chiar muri.
Grav ar fi și dacă într-o bătaie cu zăpadă, din dorința de a lovi
cu bulgări pe altcineva, un bulgăre aruncat în față, dar în care ar fi o
pietricică sau o bucată de gheață, ar putea scoate ochiul acelei persoane
sau i-ar putea lăsa o cicatrice care să o desfigureze (această faptă se
numește vătămare corporală și este tot infracțiune).
Copiii, din unele gesturi aparent fără mare însemnătate, din unele
așa-zise glume răutăcioase, nu foarte bine gândite și nu foarte amuzante
pentru cel care este victima lor, pot uneori produce
niște urmări foarte grave, niște rezultate sau
consecințe extrem de serioase, chiar fatale, care
să nenorocească și pe victima lor, precum și viața
celui care le-a săvârșit! De aceea este important să
vă jucați frumos, fără violență, cu atenție, să vă
uitați bine în jur, pentru a vedea în ce loc sunteți,
pentru a vă asigura că nu sunt pericole ascunse sau
situații riscante pentru voi sau pentru ceilalți!
Trebuie să nu vă repeziți „cu capul înainte” (impulsiv) și fără să vă
gândiți la posibilele consecințe nici măcar atunci când joaca vi se pare
amuzantă și fără griji, pentru că situații periculoase pot să apară de
unde nici nu ne trece prin minte,
iar în dreptul penal se pedepsește
nu doar fapta cu rezultate grave
intenționate, ci și aceea comisă din
greșeală (neatenție, nebăgare de
seamă, neasigurare suficientă…),
accidentul care putea, cu mai
multă prudență, să fie evitat!!!
94 Mihai Dunea
Partea
Partea specială
speciaa lă
0800.800.678
Sclavia
Știați că încă există sclavie în zilele noastre și că aceasta este aspru
pedepsită de lege cu închisoarea? Mai bine zis, fapta prin care o
persoană se comportă cu o altă persoană ca fiind un obiect de care
poate dispune oricând și oricum se numește infracțiunea de sclavie.
Luminița Chiriac
Partea specială
Proxenetismul
Proxenetismul este o altă
infracțiune ce încalcă dreptul
la libertate al persoanei și se
referă la convingerea unei
persoane să se prostitueze,
adică să întrețină acte
sexuale pentru a obține în
schimb un folos material, de
exemplu, bani.
Tot o infracțiune de proxe-
netism săvârșește persoana
care ajută o altă persoană să
practice prostituția, precum
și acea persoană care obține
foloase materiale (de exemplu,
bani) de pe urma practicării
prostituției.
Luminița Chiriac 115
Codul penal pe înțelesul copiilor
Exploatarea cerșetoriei
Nu de puține ori, cu toții am trecut pe
lângă oameni care cerșeau.
Știați că fapta celor care determină un
copil sau o persoană cu dizabilități fizice sau
psihice să apeleze, în mod repetat, la mila
publicului pentru a cere ajutor material este o infracțiune?
Da, se numește infracțiune de exploa-
tare a cerșetoriei, fiind pedepsită de lege
cu închisoarea. Dar știați că și persoana
care beneficiază de banii primiți în urma
activității de cerșetorie este pedepsită cu
închisoarea?
Violul
Violul reprezintă obligarea, prin constrân-
gere fizică sau morală, a unei persoane de a
avea raporturi sexuale.
Agresiunea sexuală
Agresiunea sexuală se întâmplă atunci când o persoană constrânge,
obligă o altă persoană, numită „victimă”, să întrețină acte de natură
sexuală cu agresorul, alte acte decât cele specifice violului.
Dacă această faptă a fost săvârșită de o rudă a victimei, de persoane în
grija cărora se află minorul, de două sau mai multe persoane împreună,
dacă a fost săvârșită cu scopul de a produce materiale pornografice ori
în urma acestei fapte se vatămă corpul victimei sau se produce moartea
acesteia, atunci pedepsele sunt mult mai aspre pentru agresor. Până și
tentativa, încercarea de săvârșire a acestor fapte, este pedepsită de lege.
Nimeni nu scapă.
Racolarea minorilor în
scopuri sexuale
Racolarea minorilor în scopuri
sexuale este o altă faptă prin care
Omul legii a urmărit să protejeze
copilul care nu a împlinit 13 ani.
De exemplu, o persoană
majoră propune unui minor care
nu a împlinit vârsta de 13 ani să se
întâlnească, cu scopul de a între-
ține raporturi sexuale.
Această propunere poate fi făcută și prin mijloace de transmitere la
distanță, de exemplu, prin intermediul Facebook. Chiar este o metodă
des folosită pentru racolarea copiilor.
Hărțuirea sexuală
Hărțuirea sexuală este o infracțiune prin care se dorește protejarea
vieții intime și a libertății personale a unui om. Din acest motiv, o
persoană care pretinde de la altă persoană, în mod repetat, favoruri de
natură sexuală, la locul de muncă, se pedepsește.
Violarea de domiciliu
Există în Codul penal o
infracțiune numită „violarea de
domiciliu”, care sancționează pe
oricine pătrunde fără drept în
casa altcuiva. Legea spune chiar că
aceste locuri sunt inviolabile, adică
de nepătruns, deoarece reprezintă
spațiul nostru personal, în care
trebuie să ne simțim în siguranță,
la adăpost de orice rău.
Domiciliul unei persoane este casa sau locul unde o persoană
locuiește în mod obișnuit, statornic.
Reședința unei persoane este locul în care o persoană locuiește
temporar.
Din povestirile Liei2
Lia le povestește
părinților cum, într-o
pauză, la școală, un
băiat obraznic, dintr-o
clasă mai mare, Olaf
(care are 16 ani), a
tras-o de păr pe o
colegă de clasă, Sara,
care a izbucnit în
plâns, pentru că gestul
lui Olaf i-a făcut rău –
fata a simțit o durere
intensă și ascuțită
când a fost prinsă
de codiță și trasă
tare și brusc de păr.
Observând gestul lui
Olaf, un alt elev, Iosif,
a intervenit, certându-l pe Olaf și strigându-i să înceteze, spunându-i
să nu o mai tragă de păr pe Sara, pentru că îi provoacă durere. Supărat
că Iosif strigă la el să se oprească, Olaf l-a împins puternic cu mâna,
așa încât Iosif s-a dezechilibrat și a căzut, lovindu-se (lui Iosif i-a
rămas o vânătaie pe picior și pe spate în urma căderii). Plecând de
la locul unde a comis aceste fapte rele, Olaf a văzut apoi cum un alt
2
Infracțiunea de lovire sau alte violențe (tangențial: minoritatea, măsurile educative,
plângerea prealabilă).
Mihai Dunea
Partea specială
Geta Lupu
Partea specială
Este greșit să iei telefonul unei alte persoane, fără a-i cere voie, doar
pentru că ți-l dorești. Un astfel de comportament este ilicit, adică ilegal,
reprezentând infracțiunea de furt.
Această faptă este considerată o greșeală gravă, de aceea pedeapsa
pentru furt este una severă. Dacă furăm, riscăm să primim o amendă
sau chiar pedeapsa cu închisoarea între 6 luni și 3 ani.
Pedeapsa este diferită în funcție de situația în care ne găsim. De
exemplu, dacă mergem spre casă cu tramvaiul și furăm telefonul unei
alte persoane care se afla în acel tramvai, fapta este mai gravă decât un
furt obișnuit, drept urmare și pedeapsa va fi mai severă.
Legea spune că furtul săvârșit într-un mijloc de transport în comun
este unul calificat, adică grav. Tot grav este dacă furăm pe timpul
nopții, având la noi o armă sau intrând în locuința unei alte persoane,
fără permisiunea celor care
locuiesc acolo.
După cum spune regula,
dacă fapta este gravă, și
pedeapsa este mai severă,
deoarece condițiile în care se
desfășoară sunt mai deosebite.
Dacă în timp ce furăm
telefonul unei alte persoane,
o amenințăm sau chiar o
lovim pe aceasta pentru a
reuși să îi luăm bunul, legea
spune că această situație este
considerată mai periculoasă
decât un furt simplu.
Folosind violența, amenin-
țarea, rănim persoana fizic,
emoțional, caz în care pedeapsa
Ultrajul
Uneori, împotriva persoanelor care asigură exercitarea forței
statului sunt săvârșite infracțiuni care pun în pericol securitatea țării și
a cetățenilor săi.
Într-o seară, pe când mă aflam pe
stadion la un meci de fotbal, am observat
cum un jandarm care asigura ordinea
la acel eveniment este agresat verbal și
fizic de către un grup de oameni.
Am apelat 112 și în cel mai scurt timp
a ajuns un echipaj de poliție. Agresorii
au fost reținuți pentru fapta de ultraj.
Legea protejează în mod deosebit
anumite categorii de persoane, cum
sunt polițiștii, jandarmii, militarii, pe
motivul că încrederea cetățenilor în ajutorul și intervenția promptă din
partea acestora este una esențială, care oferă siguranță.
Infracțiunea de ultraj apără nu doar pe funcționarii publici, dar și
pe membrii și bunurile familiei sale.
De exemplu, există ultraj atunci când Olaf incendiază mașina
unui inspector antifraudă pentru a-l intimida și determina să anuleze
activitățile de control pe care urma să le desfășoare asupra sa.
Dacă Olaf îl agresează pe Lecter pe motiv că tatăl său polițist i-a dat
o amendă în trafic, există o faptă de ultraj.
Există ultraj chiar și în situația în care jandarmul agresat la meci
s-ar fi aflat în timpul său liber și agresorii l-ar fi lovit sau amenințat, cu
scopul de a se răzbuna pentru o situație ce s-a petrecut la un alt meci.
Ruperea de sigilii
V-ați gândit vreodată că înlăturarea sau distrugerea unui semn
aparte, sigiliu, poate fi infracțiune?
De exemplu, atunci când cineva rupe sigiliile unui vagon CFR,
pentru a sustrage din acesta produsele alimentare transportate.
Sigiliul reprezintă un semn distinctiv care conferă caracter oficial
obiectului pe care se regăsește.
142 Lavinia Maria Văcărescu
Partea specială
Traficul de migranți
Doi cetățeni români transportau cu un microbuz trei cetățeni
indieni, din România către Austria, ascunzându-i printre bagajele
celorlalți călători. Acest transport este ilegal și se încadrează la
infracțiunea de trafic de migranți.
Infracțiunea este mai gravă când este săvârșită de două sau mai
multe persoane împotriva intereselor României.
Dacă românii i-ar transporta pe indieni într-un congelator, românii
ar risca o pedeapsă mai mare, deoarece infracțiunea este săvârșită în
formă agravată, acest mod de transport punând viața sau sănătatea
migranților în pericol.
Infracțiuni de fals
Falsificarea de monede
Întotdeauna mi-au plăcut monedele mari și galbene, din ciocolată.
Mi le amintesc din copilărie, erau atât de bine făcute, încât, atunci când
am învățat să citesc, încercam să îmi dau seama ce scrie pe marginea
lor. Părinții mereu mi-au spus că
acestea sunt monede pentru copii,
dar eu le consideram prețioase, de
aur. Părinții însă, văzând insistența
mea, mi-au spus că în România
doar la Banca Națională se pot
face monede și că dacă orice altă
persoană face monede, fapta aceasta
reprezintă infracțiune de falsificare
de monede.
Falsificarea de monede
reprezintă infracțiune, deoa-
rece dacă o astfel de faptă nu
ar fi pedepsită, ar fi afectate
relațiile sociale ce privesc
încrederea publică în autentici-
tatea pe care trebuie să o aibă
monedele puse în circulație.
Falsificarea se poate realiza
prin contrafacere sau alterare.
Contrafacerea presupune crearea unei monede, prin imitare, astfel
încât să se creadă că aceasta este adevărată.
Alterarea înseamnă că, asupra monedei reale, se aduc modificări.
Andreea Fandache
Partea specială
4
Sursa: www.historia.ro.
5
Sursa: www.digi24.ro.
că examenul de bacalaureat
nu fusese susținut. Era, de
asemenea, prima oară când
auzeam povestindu-se despre
un astfel de caz.
Diploma de bacalaureat este
un înscris tipizat, printat pe
un formular special din hârtie
cartonată și securizată, ce
cuprinde doar anumite rubrici
care se completează cu pixul.
Pentru ca o diplomă să
fie considerată falsificată, ea
trebuie să semene cu una adevă-
rată, adică să nu îți dai imediat
seama că ar fi falsă.
Falsul intelectual
Dintre toate infracțiunile ce fac parte din capitolul „falsuri în
înscrisuri”, falsul intelectual este singura infracțiune care se poate
comite și prin omisiune; cum s-ar zice, poți săvârși o infracțiune
trecând cu vederea unele fapte.
Dacă un funcționar public, care se află în timpul activităților de
serviciu, falsifică un înscris oficial în momentul în care îl întocmește,
atestând anumite fapte sau împrejurări care nu sunt reale, atunci acel
funcționar public săvârșește fapta de fals intelectual.
Interesant este că funcționarul public poate săvârși această
infracțiune și atunci când omite intenționat, adică atunci când trece
cu vederea și se preface că nu știe că trebuie menționate anumite
informații pe acel act.
Autorul și coautorii
Autor este persoana care săvârșește în mod nemijlocit o faptă
prevăzută de legea penală.
Coautori sunt persoanele care săvârșesc nemijlocit aceeași faptă
prevăzută de legea penală.
Uzul de fals
Este bine să ai la îndemână un exemplar din Codul penal, ca să îl
poți răsfoi la nevoie.
158 Andreea Fandache
Partea specială
Falsul în declarații
Părinții mei m-au învățat să nu
mint. În ziua în care mi-au explicat
că, dacă spui o minciună unei
persoane, vei fi pedepsit, atunci am
înțeles că cel mai bine este să spui
adevărul în orice situație.
6
A. Gide, Amintiri de la curtea cu juri, Ed. Univers, București, 1972, p. 81.
7
Infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual (tangențial:
instigarea, complicitatea, abuzul în serviciu).
CAPITOLUL I
Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice
1. Constituirea unui grup infracțional organizat
2. Instigarea publică
3. Incitarea la ură sau discriminare
4. Încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni
5. Tulburarea ordinii și liniștii publice
6. Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase
7. Împiedicarea desfășurării unei adunări publice
8. Pornografia infantilă
9. Ultrajul contra bunelor moravuri
Adrian-Vasile Ciutac
Partea specială
CAPITOLUL II
Infracțiuni contra familiei
1. Bigamia
2. Incestul
3. Abandonul de familie
4. Nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului
5. Împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu
CAPITOLUL III
Infracțiuni contra libertății religioase și respectului
datorat persoanelor decedate
1. Împiedicarea exercitării libertății religioase
2. Profanarea lăcașurilor sau a obiectelor de cult
3. Profanarea de cadavre sau morminte
4. Prelevarea ilegală de țesuturi sau organe
Prietenul meu avocat mi-a explicat că, în cazul în care grupul săvâr-
șește o infracțiune, atunci pedeapsa va fi una severă, fiind compusă din:
Instigarea publică
Fapta unei persoane care îndeamnă publicul să săvârșească infrac-
țiuni este una interzisă, fiind sancționată de legea penală cu pedeapsa
închisorii sau a amenzii penale.
De exemplu, o persoană
dorește să intre la un meci de
handbal, dar nu i se permite
accesul, deoarece se află sub
influența băuturilor alcoolice.
Pe fondul refuzului, aceasta
începe să lovească în mod
agresiv, cu picioarele, ușile
sălii de sport, aducând jigniri
agenților de pază care nu i-au
permis accesul, amenințându-i,
totodată, cu bătaia după termi-
narea programului de lucru. În
acest caz, ne aflăm în situația
săvârșirii infracțiunii de tulbu-
rare a ordinii și liniștii publice.
• cuțit, pumnal, box sau orice alte obiecte fabricate sau construite
pentru tăiere, înțepare sau lovire (de exemplu, topor, secure,
bâtă, sabie etc.);
Exemplu
În data de 10.05.2019, Olaf, un elev din clasa a XII-a B a liceului
Jean Monnet din București, aflându-se în una dintre pauze, a scos din
rucsac un dispozitiv din plastic negru, pe care încerca să îl pornească,
ferindu-se de privirile celorlalți colegi de pe hol.
Bigamia
Știați că există persoane care încheie o altă căsătorie, deși sunt
căsătorite sau deși căsătoria anterioară nu a fost desființată prin divorț,
anulată sau fostul soț nu a decedat ori nu a fost declarat mort prin
Abandonul de familie
Despre abandon de familie am auzit de multe ori în jurul meu, dar
nu știam exact ce presupune. Prin „abandon de familie” se înțelege
săvârșirea unor fapte de către o persoană (mamă, tată, bunic, soră,
frate, soț, tutore etc.) care este obligată prin lege să întrețină o altă
persoană lipsită de capacitatea de a se îngriji singură. Aceste fapte sunt
strict enumerate de lege:
De exemplu, dacă o mamă își părăsește, alungă sau lasă fără ajutor
copilul pe care îl avea în întreținere, iar în urma acestor acțiuni copilul
suferă fizic sau moral, mama săvârșește infracțiunea de abandon de
familie.
Din povestirile Liei8
8
Infracțiunea de împiedicare a accesului la învățământul general obligatoriu; exploa-
tarea cerșetoriei; folosirea unui minor în scop de cerșetorie (tangențial: plângerea, denunțul,
plângerea prealabilă).
Infracțiuni electorale
Coruperea alegătorilor
Olaf roagă câțiva prieteni să voteze pe un candidat anume sau să
nu voteze o anumită listă de candidați, în schimb, oferindu-se să le
dea bani sau alte lucruri. În acest caz, Olaf săvârșește infracțiunea
de corupere a alegătorilor, iar dacă este prins,
poate fi sancționat cu pedeapsa închisorii de la
6 luni la 3 ani.
În plus, i se poate interzice dreptul de a
vota. Dacă, în schimb, Olaf oferă cadouri cu
inscripționarea partidului care candidează, de
exemplu, un pix pe care este inscripționat numele
candidatului, atunci Olaf nu săvârșește nicio
faptă interzisă de lege.
Frauda la vot
Olaf a fost condamnat și sancționat cu pedeapsa interzicerii de a
mai vota, iar dacă acesta merge și votează fără a avea acest drept, atunci
săvârșește infracțiunea de fraudă la vot. Olaf săvârșește o faptă interzisă
de lege și dacă ar vota de două sau mai multe ori, dacă ar pune în urna
de vot mai multe buletine de vot decât are dreptul un alegător ori dacă
ar veni să voteze cu o carte de identitate falsă.
Infracțiuni de genocid,
contra umanității și de război
Daniela Strungariu
Partea specială
Genocidul
Genocidul este o infracțiune comisă de către o persoană cu intenția
de a distruge, total sau parțial, un grup național, etnic, rasial sau religios.
Infracțiunile de război
Infracțiunile de război cuprind mai multe
fapte, denumite și analizate în funcție de
ceea ce vrea Omul legii să protejeze. Dacă
dorește să protejeze viața persoanelor în
timpul unei lupte, le va numi infracțiuni de
război contra persoanelor. Dacă urmărește
Faptele de corupție
Ce este corupția?
Știți care este originea cuvântului corupție?
Ei bine, acest termen provine din latinescul ,,coruptio-onis” și
se referă la comportamentul unui funcționar, adică al unui polițist,
profesor, medic etc., care, în schimbul banilor sau al altor foloase
necuvenite (de exemplu, cadouri), abuzează de statutul/funcția pe care
o deține pentru câștiguri personale.
Fără sprijinul membrilor societății sau în
lipsa unei acceptări tacite din partea acestora,
corupția nu ar mai putea exista, deoarece
ea este susținută întotdeauna de doi factori:
corupătorul și coruptul.
Efectele corupției
De exemplu, în 1995, în Coreea s-a prăbușit un important centru
de afaceri din cauză că cei care au realizat construcția au folosit beton
de proastă calitate, iar oficialitățile orașului au fost mituite pentru a
permite ca principalele reguli de siguranță să fie încălcate.
9
Ministerul Educației și Științei al Republicii Lituania, Modern Didactis Centre,
Educație împotriva corupției. Material metodologic pentru învățământul preuniversitar
și superior, 2006, p. 141.
10
Ibidem, p. 142.
Exemple
Instructorul i-a spus unei persoane care nu a promovat examenul
de șoferi că, în schimbul unei sume mici de bani, poate să o ajute să
obțină permisul fără a se mai prezenta la examen și a doua oară.
Atunci când un conducător auto este oprit de poliția rutieră pentru
că a încălcat regulile de circulație și polițistul îi spune că amenda oficială
este 400 lei, conducătorul auto se scuză că nu are banii la el, cerându-i
polițistului să-i scrie amenda pentru a o plăti mai târziu. Polițistul îl
întreabă însă câți bani are la el. Conducătorul
auto are 100 de lei. Polițistul îi ia și pleacă.
Medicul de la unitatea de primire urgențe
a unui spital salvează viața unui pacient vătă-
mat într-un accident rutier. Părinții victimei
îi dau medicului un plic cu o sumă de bani.
Un profesor acceptă promisiunea unui
cadou, făcută de un elev, pentru a-i acorda o
notă mai mare la un test.
Un funcționar public acceptă să primească
foloase necuvenite sub formă de bijuterii, apoi le
vinde și își cumpără o mașină cu care își duce
familia într-o stațiune din străinătate. El a făcut
acest gest, deoarece, din lipsa banilor, niciodată
nu a fost într-un concediu cu familia.
• traficul/cumpărarea de influență reprezintă, în general, un
serviciu care este vândut sau cumpărat de persoana care face
sau obține promisiunea că va interveni pe lângă un funcționar
public, în scopul ca acesta să îndeplinească sau nu un act ce intră
în competența sa.
Exemple
O persoană îi promite unei alte persoane că, întrucât îl cunoaște pe
primarul din localitate, va obține de la acesta o finanțare din fonduri
nerambursabile pentru firma acelei persoane, chiar dacă această firmă
nu îndeplinește criteriile prevăzute de lege în acest sens.
Un elev (George) urmează să fie exmatriculat datorită numărului
mare de absențe cauzate de faptul că a trebuit să fie alături de mama
sa grav bolnavă, în timp ce tatăl său se află la muncă în străinătate
pentru a obține banii necesari traiului zilnic al familiei. Știind că
mama unui coleg (Cristian) este asistentă medicală, apelează la acesta
cu rugămintea ca mama sa să-i ofere o scutire medicală prin care să
motiveze o parte dintre absențe în scopul de a nu mai fi exmatriculat. În
schimbul adeverinței, George îi spune lui Cristian că îi va da telefonul
său mobil, în valoare de 200 de euro.
• șantajul presupune o formă de corupție care constă în obținerea
unor foloase, câștiguri morale sau materiale, făcând presiuni și
utilizând amenințări.
• favoritismul sau „cumătrismul” este o formă de corupție
care constă în ajutorul dat celor apropiați, adică prietenilor,
asociaților etc., pentru a fi numiți în anumite posturi pe criterii
ce țin de relații de prietenie, și nu de competență.
De exemplu, la o instituție publică s-a scos la concurs postul de
contabil-șef. Acest post a fost ocupat de o anumită persoană care nu a
obținut nota cea mai mare la testul grilă, dar este prietenă cu directorul
instituției.
• „nepotismul” reprezintă o formă de corupție ce se manifestă
prin facilitarea angajării în sistem a rudelor, în condiții ilegale.
De exemplu, a fost numit directorul muzeului regional din orașul
,,X”. Acesta este nepotul președintelui consiliului județean.
• folosirea informațiilor confidențiale reprezintă o formă de
corupție practicată atunci când utilizezi pentru sine sau pentru
Direcția Generală Anticorupție 203
Codul penal pe înțelesul copiilor
Prevenirea consumului și
a traficului ilicit de droguri
Consumator dependent
Legea definește consumatorul dependent ca fiind acel consumator
de droguri care, ca urmare a administrării drogului în mod repetat și
sub necesitate ori nevoie, prezintă consecințe fizice și psihice.
Dependența poate fi de două tipuri:
Clasificarea drogurilor
Drogurile pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de
aspectul după care le clasificăm.
Printre cele mai importante droguri, din punct de vedere juridic,
sunt:
Tipuri de droguri
Iată câteva aspecte generale despre cele mai cunoscute droguri la
nivelul țării noastre.
Canabis
Canabisul este o plantă care cuprinde peste 480 de compuși, atât
psihoactivi, cât și fără efecte psihoactive.
Cel mai cunoscut este THC (tetrahidrocanabinol), care este și
„răspunzător” pentru majoritatea stărilor și modificărilor comporta-
mentale ale consumatorilor de acest tip de drog.
În denumirea generică, sunt utilizate denumiri precum marijuana,
iarbă, dope. Canabisul se consumă de obicei prin fumare. La fumarea
canabisului, substanța este absorbită cu repeziciune din plămâni în
sânge, iar apoi este transmisă către creier și celelalte organe ale corpului.
Până anul trecut, 2019, canabisul a fost cel mai consumat drog din
țara noastră, acum fiind pe locul al doilea.
Efectele pe care le produce consumul de canabis sunt dezastruoase:
Cocaina
Cocaina este un drog de mare risc, stimulent puternic, care provoacă
dependență și care este obținut din frunzele unei plante denumite
„coca”, pe care o găsim în America de Sud.
Cocaina are efect imediat asupra întregului corp.
Acționează ca anestezic local și ca stimulent puternic pentru creier,
deoarece mimează creșterea nivelului de adrenalină.
Folosită în cantități mici, îl face pe consumator să se simtă euforic,
plin de energie, vorbăreț și cu simțurile ascuțite (văz, auz, atingeri).
Cocaina reduce temporar nevoia omului de a dormi și de a se hrăni.
Folosită în mod regulat, cocaina provoacă schimbări majore în
creier, mai ales în sistemul responsabil de satisfacție, ceea ce duce la
dependență.
Efecte pe care le produce consumul de cocaină:
• dureri de cap;
• dureri în piept;
• tensiune foarte mică sau foarte mare;
• boli ale plămânilor;
• dificultăți de respirație;
• iritabilitate, instabilitate emoțională;
• scădere în greutate și malnutriție, din cauza scăderii apetitului.
Ecstasy
Ecstasy este, de asemenea, un drog de mare risc, întâlnit de obicei
sub formă de tablete sau capsule, iar substanța activă se numește
MDMA.
De cele mai multe ori, acest drog este fabricat în laboratoare
clandestine, interzise.
Aspectul cel mai îngrijorător este faptul că în compoziția unei pastile
de ecstasy pot fi folosite diferite ingrediente, precum aspirina, cafeina
sau medicamente obținute fără prescripție medicală, fapt ce determină
un potențial consumator să nu știe ce consumă, ceea ce ar putea duce
la afectarea puternică a organismului.
Heroina
Heroina este un drog de mare risc, care provoacă dependență fizică
și psihică încă de la primele doze de consum.
Astfel, după ce dispare efectul drogului, consumatorul simte nevoia
puternică de a folosi o nouă doză, tocmai pentru a evita depresia care
se poate instala imediat.
• amețeală;
• respirație încetinită;
• gândire confuză;
• lipsa reacției la durere;
• tulburări de somn;
• transmiterea de boli;
• crize psihiatrice.
• schimbări comportamentale;
• pierdere în greutate;
• schimbări de înfățișare;
• confuzie;
• paranoia;
• halucinații;
• lipsa igienei personale;
• deteriorarea relațiilor sociale;
• lipsa activității;
• scăderea performanțelor școlare;
• izolarea de familie.
De reținut!
Care sunt cel mai des întâlnite cauze pentru care copiii și tinerii,
în general, sunt cei mai vulnerabili în ceea ce înseamnă consumul de
droguri?
• Dorința de apartenență, de a fi acceptați de grupul de prieteni
(frica de a fi ridiculizați de prieteni îi face să încerce drogurile).
Este foarte important să știm să ne alegem cu grijă prietenii
și grupul din care facem parte, deoarece majoritatea tinerilor
tind să copieze comportamentul celor din grup, tocmai pentru
a fi acceptați în cadrul acestuia, iar dacă obiceiurile membrilor
grupului sunt de tipul consumului de droguri, atunci ne aflăm
într-o situație periculoasă pentru un tânăr dornic de prieteni noi.
• Curiozitatea este un alt motiv pentru debutul în consumul de
droguri, acest aspect explicându-se prin faptul că în rândurile
tinerilor ajung deseori informații neadevărate despre efectele
drogurile, motiv pentru care aceștia consideră că nu sunt expuși
niciunui pericol și pot încerca să consume droguri fără a avea
probleme de sănătate sau chiar juridice.
• „Iluzia invulnerabilității” („mie nu mi se poate întâmpla”).
Majoritatea tinerilor, deși sunt informați cu privire la efectele
negative ale consumului de droguri, nu conștientizează pericolele la
care sunt expuși și consideră că lor nu li se poate întâmpla nimic rău,
chiar dacă alte persoane au avut de suferit în diverse moduri din cauza
drogurilor.
Judecător la Judecătorie
Este magistratul care soluționează majori-
tatea cauzelor în primă instanță (sau ca
instanță de fond). Judecătoria este prima
dintre cele patru instanțe care există în
țara noastră. Judecătorul pronunță singur
hotărârea, completul care judecă procesul
fiind format dintr-un singur judecător.
În timpul ședințelor de judecată, judecă-
torul de la Judecătorie poartă o robă de
culoare neagră cu bavetă albă și insignă, ce
reprezintă însemnul puterii judecătorești în
statul de drept.
La nivel național există aproximativ 300 de
judecătorii arondate tribunalelor.
Judecător la Tribunal
Este magistratul care soluționează cauzele
care nu aparțin judecătoriei în primă
instanță, precum și unele căi de atac decla-
rate împotriva hotărârilor pronunțate de
judecătorii în primă instanță. Tribunalul
este a doua dintre cele patru instanțe din
România. Completele de judecată de la
Tribunal sunt formate fie dintr-un singur
judecător, fie din 2 sau 3 judecători, în funcție
de procesul care se judecă.
În ședința de judecată, judecătorul poartă
robă de culoare neagră, bavetă de culoare
roșu-ciclamen și insignă ce reprezintă însem-
nul puterii judecătorești în statul de drept.
La nivel național există 42 de tribunale, câte
unul în fiecare municipiu reședință de județ.
Procuror
Este magistratul care urmărește tragerea
la răspundere penală a persoanelor care
au comis infracțiuni. Procurorul decide
trimiterea infractorilor în fața justiției,
susține acuzarea în procesele judiciare,
participă la ședințele de judecată în cauze
penale și în anumite cauze civile, supra-
veghează activitatea de cercetare penală a
poliției judiciare, apără drepturile și interesele
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse
sub interdicție, dispăruților și altor persoane.
Procurorii sunt organizați în Parchete, fiecare
Parchet funcționând pe lângă o instanță
judecătorească, adică pe lângă Judecătorie,
Tribunal, Curte de Apel sau Înalta Curte de
Casație și Justiție. În timpul ședințelor de
judecată, procurorul poartă o robă de culoare
neagră, bavetă albă plisată de formă trapezoidală și insignă în formă de scut, compusă
dintr-o semi cunună aurie de lauri, în mijlocul căreia se află balanța cu două talere
sprijinită de o spadă și Constituția pe care sunt înscrise cuvintele „JUS” și „LEX”; în
partea de sus se află tricolorul. Fondul insignei are culoarea albastru deschis.
Grefier
Este mâna dreaptă a judecătorului, lucrând
îndeaproape cu magistratul în echipa căruia
a fost desemnat. Denumirea oficială este de
„personal auxiliar de specialitate” al instan-
țelor judecătorești și al parchetelor. Grefierul
are în grijă fiecare dosar de judecată,
începând de la copertarea acestuia, cusutul
și numerotarea filelor din dosar, până la
întocmirea tuturor actelor de procedură.
În timpul ședințelor de judecată, acesta
notează în „Caietul grefierului” discuțiile
purtate în proces și redactează declarațiile
martorului și ale părților din proces. Gre-
fierul nu are atribuția de a judeca procesul,
el este un fel de secretar al judecătorului.
În timpul ședințelor de judecată, grefierul
poartă o robă confecționată din stofă de
culoare gri petrol. În sala de judecată, Grefierul se află poziționat, de regulă, la
biroul din partea dreaptă a biroului judecătorului.
Avocat
Este persoana licențiată în drept care oferă
consultații juridice și care apără orice
persoană care dorește sau are nevoie de
apărare în fața instanței de judecată, a unei
autorități sau instituții, precum și a altor
persoane fizice sau juridice. Profesia de
avocat se exercită numai de către membrii
Baroului component din Uniunea Națio-
nală a Barourilor din România. În fiecare
județ din țară este organizat câte un Barou.
În fața instanțelor judecătorești, avocații
poartă robă de culoare neagră cu croi larg,
mâneci largi la bază și încrețite la umăr,
cu bavetă plisată de culoare albă, iar pe
umărul stâng al robei este aplicată o eșarfă
de culoare albă.
Consilier juridic
Este persoana licențiată în drept, anga-
jat al unei societăți sau funcționar
al unei instituții de stat, care acordă
consultanță juridică angajatorului său,
contra unui salariu lunar.
În cadrul ședințelor de judecată, con-
silierul juridic, ca reprezentant al anga-
jatorului său (care se află parte într-un
proces), poartă robă de culoare neagră,
croi larg, mâneci largi la bază și încrețite
la umăr, cu bavetă plisată de culoare
galben-auriu, iar pe umărul stâng
al robei se aplică o eșarfă de culoare
galben-auriu.
Notar public
Este persoana licențiată în drept care
întocmește și dă putere oficială actelor
încheiate de persoanele fizice sau
juridice din România.
Notarul este învestit cu atribuții de
a întocmi contracte și convenții, de a
autentifica acte juridice, de a autentifica
înscrisuri, de a legaliza semnături, de
a elibera copii legalizate, certificate de
moștenitor etc.
Mediator
Este persoana specializată care inter-
mediază un conflict juridic între două
sau mai multe părți. Medierea este o
formă alternativă de rezolvare a con-
flictelor dintre două sau mai multe
părți, care doresc să evite instanțele
judecătorești pentru a ajunge la o înțe-
legere conform voinței lor, cu ajutorul
mediatorului.
Executor judecătoresc
Este persoana licențiată în drept care
are responsabilitatea și atribuția legală
să execute hotărârile judecătorești (sau
alte acte executorii emise) în cazul per-
soanelor care nu au executat de bună-
voie dispozițiile judecătorului. Sabia
din mâna zeiței Themis semnifică obli-
gația părților de a se conforma hotărârii
judecătorești, în caz contrar urmând a
fi executate silit/forțat.
Practician în insolvență
Este persoana specializată care preia
organizarea și administrarea unei
persoane aflate în insolvență, cu
scopul de a evita falimentul sau de a
valorifica bunurile persoanei falite,
în așa mod încât să îi fie acoperite
datoriile. De asemenea, practicianul
în insolvență lichidează patrimoniul
firmelor care intră în faliment.
Practicianul în insolvență este desem-
nat nominal de judecătorul-sindic
învestit cu procesul de insolvență.
Expert criminalist
Este persoana care are cunoștințe
speciale în domeniul criminalisticii
și își desfășoară activitatea într-un
laborator sau institut de expertiză cri-
minalistică. Criminalistica este știința
judiciară care se referă la descoperirea,
cercetarea infracțiunilor, identificarea
persoanelor implicate în săvârșirea lor
și prevenirea faptelor antisociale.
Avocatul poporului
Avocatul Poporului este o instituție
publică care are rolul să protejeze cetă-
țenii de abuzuri din partea autorităților
administrației publice. Atunci când
se consideră vătămată în drepturile
și libertățile sale de către un organ al
administrației publice, printr-un act sau
fapt administrativ ilegal, orice persoană
fizică sau persoană juridică, indiferent
de cetățenie, vârstă, sex, apartenență
etnică, politică sau religioasă, se poate
adresa Avocatului Poporului. La nivel
național sunt 15 birouri teritoriale.
Inspector vamal
Este un specialist care veghează ca
bunurile care trec granița dintre două
state să fie transportate și livrate în con-
formitate cu legea.
Inspectorul vamal are obligația să con-
troleze vama, să identifice, să verifice
cantitatea, felul proprietății mărfurilor
la import, transport, export etc.
Diplomat
Este persoana oficială care face
parte din Corpul diplomatic al țării.
Reprezintă România în cadrul anu-
mitor evenimente. Diplomatul trebuie
să manifeste abilitate, subtilitate, ele-
ganță, cultură generală, prezență și
inteligență (etc.) în relațiile cu parte-
nerii de discuții.
Cheia succesului unui diplomat este să
reprezinte, să informeze și să negocieze.
Traducător/Interpret autorizat
Este persoana specializată care cunoaște
foarte bine o limbă străină în domeniul
juridic. Traducătorul/Interpretul poate fi
numit de către instanța de judecată pentru
a traduce în/din limba română acte/discuții
în cadrul procesului sau poate interveni
individual în proces, la solicitarea părților.
Rebusuri
1) I
2) N
3) F
4) R
5) A
6) C
7) Ț
8) I
9) U
10) N
11) E
Definiții:
1) Infracțiune care constă în atingerea corpului unei persoane
prin acte de violență fizică.
2) Faptul de a fi neglijent; atitudine de nepăsare, de delăsare în
îndeplinirea unei datorii; faptă, atitudine care denotă lipsă de
grijă, de atenție, de interes (față de ceva, de cineva sau de sine).
3) Infracțiune care constă în însușirea pe nedrept a unui lucru
mobil al altuia.
4) A înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte
care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul; a fi neloial față
de cineva sau de ceva.
1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8)
D R E P T U R I
Definiții:
1) Datele prin care se identifică o persoană.
2) Parte într-un proces care apără cauza cuiva.
3) Cunoașterea bunelor maniere și comportarea în societate
conform acestora.
4) Ocrotire, pază, apărare.
5) Stare a unui organism neatins de nicio boală, la care funcționarea
tuturor organelor se face în mod normal și regulat.