INTRODUCERE

La etapa actuală a societăţii moldave transformările economice şi politice

de incalculabila cuprindere au determinat necesitatea reformării, în paralel şi la
scară mare, a sistemului de drept. Aceasta se cerea ajustat la noile realităţi.
Printre numeroasele acte normative supuse modificărilor cardinale menţionăm
noul Cod Penal al Republicii Moldova, adoptat la 18 aprilie 2002 – act legislativ
de importanţă crucială ce cuprinde valorile şi priorităţile care au nevoie de
acoperire juridică şi reglementare, care a fost modificat si republicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova în 2009, ulterior suferind şi alte
modificări. Printre acestea - şi relaţiile economice. Noul conţinut al diverselor
forme organizatorico-juridice de gospodărire declarate egale, fără a se exclude
una pe alta, a condiţionat schimbarea opticii faţă de apărarea relaţiilor
economice.

La prima etapă de dezvoltare postsocialistă, programul economic nu

prevedea insolvabilitate. Respectiv, relaţiile de insovabilitate nu au fost incluse
în sfera de reglementare a legii penale. Este recunoscut că în statele cu o
economie de piaţă şi de tranziţie insolvabilitatea reprezintă o soluţie absolut
necesară de eliberare a societăţii de întreprinderile sufocante şi ineficiente.
Problemele legate de insolvabilitate nu se reduc însă doar la sfera de aplicare a
legislaţiei privind insolvabilitatea. Experienţa mondială ne arată că eficacitatea
reglementării relaţiilor legate de insolvabilitate se asigură numai printr-o
influenţare juridică complexa asupra lor, prin mijloace penale si extrapenale de
apărare a participanţilor la aceste relaţii. Totodată, mediul legat de
insolvabilitate a favorizat mult apariţia unor manifestări socialmente
periculoase. Aşa cum procesul de insolvabilitate constituie o componentă
integrantă a economiei de piaţă, la fel şi manifestările socialmente periculoase,
în sfera legată de insolvabilitate, însoţesc în mod iminent relaţiile amintite.
 De aici şi nevoia de intervenţie juridico-penală în relaţiile legate de
insolvabilitate. Faptele care atentează asupra relaţiilor economice şi sunt de o
periculozitate sporită pentru societate, deoarece agravează procesele negative
social-economice, stingheresc sau fac imposibilă stabilizarea climatului
economic. Tocmai de aceea pericolul social sporit al faptelor legate de
insolvabilitate a determinat nevoia de proclamare a acestor fapte ca infracţiuni.

În această ordine de idei mi se pare actuală abordarea în mod ştiinţific şi

sistematic a formelor de manifestare a insolvabilităţii, delimitând
„insolvabilitatea” în sens juridico – penal de „insolvabilitatea” percepută în
mediul de afaceri.

Scopul şi sarcinele tezei. Scopul lucrării este investigarea teoretico-practică

a infracţiunilor de insolvabilitate intenţionată şi insolvabilitate fictivă, de a face
o calificare corectă în vederea stabilirii vinovăţiei sau nevinovăţiei de către
organul de urmărire penală, studierea metodei de comitere a faptei
condamnabile de legea penală.

Petru a atinge scopurile propuse au fost trasate şi realizate următoarele

sarcini:

 definirea situaţiei de insolvabilitate;

 cercetarea evoluţiei reglementărilor normative în materia
răspunderii pentru infracţiunile legate de insolvabilitate în Republica Moldova;
 evidenţierea şi caracterizarea semnelor constitutive ale
infracţiunilor legate de insolvabilitate din conţinutul legii penale şi soluţiilor
aplicate de practica judiciară;
 analiza cadrului normativ în vigoare sub aspectul existenţei unor
coliziuni şi controverse legislative;
 înaintarea unor propuneri de perfecţionare a articolelor 252 şi
253 CP al RM;
 Elementele de noutate ştiinţifică, obţinute în cadrul tezei de licenţă,
constă în următoarele:

Însăşi natura obiectului de cercetare, presupune obţinerea unor rezultate

inovatoare în cadrul cercetării tezei. Aceasta întrucât lucrarea conţine unele
rezultate noi ce permit a formula concluzii, generalizări şi legităţi, referitoare la
reglementarea răspunderii penale pentru infracţiunile legate de insolvabilitate.
Originalitatea ştiinţifică îşi găseşte reflectarea nemijlocită în aspectele supuse
cercetării: examinarea prin prisma practicii statelor europene, a necesităţilor
sociale de aplicare şi interpretare a prevederilor art.252 şi 253 CP RM.

Problema ştiinţifică actuală de importanţă majoră în domeniul constă în

realizarea analizei complexe a insolvabilităţii intenţionate şi fictive, prin
determinarea conţinutului elementelor constitutive şi a circumstanţelor
agravante ale infracţiunii prevăzute la art. 252 şi 253 CP RM.

Importanţa teoretică şi practică a lucrării.

Importanţa teoretică rezultă din destinaţia tezei de a soluţiona problemele

teoretice şi practice referitoare la elementele constitutive şi circumstanţele
agravante ale infracţiunilor prevăzute la art. 252 şi 253 CP RM. În acest scop, se
detaliază chestiunile care au fost doar conturate ca sarcina primordială a lucrării
de faţă. Dincolo de semnificaţia sa teoretică, teză vădeşte o pronunţată utilitate
practică, constituind un util instrument de verificare ştiinţifică a rezultatelor
aplicării a răspunderii penale pentru infracţiunile legate de insolvabilitate.

Noutatea ştiinţifică a rezultatelor obţinute.

Prin cercetarea infracţiunilor legate de insolvabilitate sub aspect juridico

penal am identificat că în cadrul acestei infracţiuni există 5 variante-tip de
infracţiuni şi trei variante agravante de infracţiuni precum şi am făcut
delimitarea intre ,,insolvabilitatea” privită în sens juridico-penal şi
,,insolvabilitatea” percepută în mediul de afaceri.
 Semnificaţia teoretică şi practică.

Semnificaţia prezentei teze constă în elaborarea criteriilor de delimitare a

infracţiunilor legate de insolvabilitate de ,,insolvabilitatea” percepută în mediul
de afaceri, care au o semnificaţie considerabilă în procesul aplicării normelor
corespunzătoare în practica judiciară, precum şi pentru dezvoltarea continuă a
concepţiilor ştiinţifice asupra problemei consemnate, analiza imperfecţiunilor,
de care suferă apărarea penală împotriva faptei de insolvabilitate criminală,
pentru a fi luate în consideraţie la îmbunătăţirea calitativă a prevederilor art. 252
şi 253 CP RM la fel şi concluziile şi recomandările formulate în teză pot înlesni
procesul de înfăptuire a justiţiei penale.

Structura lucrării.

Este determinată de scopurile, sarcinile şi obiectivele cercetării de cercul

problemelor abordate, nivelul şi gradul de studiere al acestora în jurisprudenţă.

Lucrarea constă din introducere, trei capitole, concluzie şi bibliografie.

CAPITOLUL I „Consideraţiuni preliminare referitoare la infracţiunile

de insolvabilitate”, este destinat aspectelor de ordin general privind infracţiunile
economice, istoricul incriminării infracţiunilor legate de insolvabilitate, precum
şi analiza cadrului general de reglementare juridică a situaţiei de insolvabilitate.

CAPITOLUL II „Analiza juridico–penală a infracţiunii de insolvabilitate

intenţionată”, reprezintă o analiză juridico-penală profundă care permite de a
efectua o calificare corectă, bazându-ne pe descrierea amplă a semnelor
constitutive ale infracţiunii de insolvabilitate intenţionată precum şi analiza
cadrului normativ în vigoare sub aspectul existenţei unor coliziuni şi controverse
legislative.

CAPITOLUL III „Analiza juridico–penală a infracţiunii de

insolvabilitate fictivă”, conţine studierea şi analiza juridico-penală profundă
care permite de a efectua o calificare corectă şi descrierea amplă a semnelor
constitutive ale infracţiunii de insolvabilitate fictivă precum delimitarea acestei
infracţiuni de infracţiunea de insolvabilitate intenţionată.