Curs 1

Competenta teritoriala exclusiva

- este exclusiva in cererile privitoare la imobile, in materie de succesiune, in

cererile privitoare la societati, in cererile in materia insolventei sau
concordatului preventiv, in cererile indreptate impotriva unui consumator si in
cererile privitoare la personae.

Cererile privitoare la imobile

Fata de art. 117, cererea privitoare la drepturi reale imobiliare este de competenta
instantei in circumscriptia careia se afla imobilul. Aceasta regula este aplicabila si in
materia actiunilor posesorii, in materie de granituire, ingradiri aduse dreptului de
proprietate, precum si in cererile de imparteala judiciara a unui imobil, cu conditia ca
starea de indiviziune sa nu rezulte din succesiune. Competenta teritoriala este
exclusiva numai daca reclamantul tinde sa valorifice un drept real cu privire la imobil
pentru ca actiunile personale imobiliare sunt de competenta alternativa a
examenelor ?? prevazute la art. 113, pct 3-5, iar daca cererea nu se incadreaza in
situatiile reglementate prin aceste texte, competenta teritoriala se determina potrivit
normelor de drept comun in materie. In situatia in care imobilul este situat in
circumscriptiile mai multor instante, va fi sesizata instanta in raza careia domiciliaza
sau isi are resedinta paratul, daca figureaza printre aceste instante. Este obligatoriu
in acest caz sa fie sesizata instanta de la domiciliul sau resedinta paratului. Numai
daca paratul nu are domiciliul sau resedinta in circumscriptiile acestor instante, la
alegerea reclamantuui poate fi sesizata oricare dintre instante – competenta
alternativa.

A doua regula de competenta teritoriala exclusiva – Cererile in materie de

mostenire

1
Pana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al
defunctului. Dupa iesirea din indiviziune, nu se mai poate vorbi despre o masa
succesorala, se produce confuziunea patrimoniului succesorului, Bunurile dobandite
prin succesiune, asa incat, dupa acest moment, orice cerere se va adresa instantei
determinate….potriv regulilor de drept comun. Intereseaza domiciliul nu cum este
definit in lege (locuinta declarata de parte), ci intereseaza locul unde defunctul a
locuit efectiv si a gospodarit efectiv, pornindu-se de la prezumtia ca in acest loc se
afla cele mai multe sau cele mai importante dintre bunurile sale, documentele legate
de succesiune, astfel incat probatoriul sa poata fi administrat cu mai multa usurinta.

Art 118 enumera 3 categorii de actiuni :

1. Cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. De

pilda, anularea testamentului – cererea prin care legatarul universal cere
mostenitorilor rezervatari sa il puna in posesie
2. Cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cererile
privitoare la pretentiile pe care succesorii le-ar avea unul impotriva celuilalt -
petitia de ereditate, raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor excesive,
iesirea din indiviziune, cereri privitoare la pasivul succesoral, inclusiv acela
legat de chetuielile facute cu inmormantarea si pomenile ulterioare
3. Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva unuia dintre
mostenitori sau impotriva executorului testamentar
In cazul in care, printr-o singura cerere sunt aduse in discutie inaintea
instantei, mai multe succesiuni deschise succesiv, cererea va putea fi
adresata instantei de la ultimul domiciliu al oricaruia dintre defuncti.
Daca in masa succesorala se afla un imobil care nu este situat in
circumscriptia instantei ultimului domiciliu al defunctului, cererea cu privire si la
acest imobil se va adresa instantei ultimului domiciliu al defunctului si nu
instantei locului situarii imobilului

A treia situatie – Cereri in materie de societati

2
 Cererile, pana la radiereea din registrul comertului , sunt de competenta instantei
in competenta careia societatea isi are sediul principal.…daca societatea actioneaza
in judecata o terta persoana sau societatea este chemata in judecata, se revine la
regulile de competenta de drept comun.

A patra situatie – Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv

- sunt de competenta exclusiva a Tribunalului in circumscriptia caruia isi are

sediul debitorul. Observam ca textul stabileste nu numai o regula de
competenta teritoriala , ci si o regula de competenta materiala

Alta situatie – Cererile indreptate impotriva unui consumator

- sunt de competenta instantei in circumscriptia careia se afla domiciliul

consumatorului. Norma de competenta instituita in favoarea consumatorului
(art 118, pct 8) – cererile introduse de consumator impotriva profesionistului
avand ca obiect anularea , rezolutiunea, rezilierea unui contract, ori
despagubiri pretinse de consumator, sunt de competenta alternativa a
instantei de la domiciliul sau sediul paratului.
166 alin 2 – alegerea de competenta poate fi facuta numai dupa nasterea dreptului a
despagubiri.
O clauza compromsorie inscrisa in contract inainte de nasterea dreptului la
despagubiri, este socotita ca nescrisa - nu va produce niciun efect.

Ultima ipoteza – privitoare la Cererile legate de persoane – deoarece, in

conditiile art ....alin 1, partile pot conveni asupra instantei competente atunci cand
este vorba despre drepturi de care pot sa dispuna. Cum partile nu pot sa dispuna de
drepturile legate de persoane, inseamna ca, in acest tip de litigii, norma inscrisa in art
107, este imperativa – cererea pt constatarea nulitatii casatoriei, cea privitoare la
recunoasterea de paternitate, contestarea acestor cereri (in general, referitoare la
starea civila)

3
Exceptia de necompetenta

Necompetenta poate sa fie de oridine publica sau de ordine privata. Este de

ordine publica necompetenta generala cand cererea nu este de competenta
instantelor judecatoresti si, de asemenea, cand cererea nu este de competenta
instantelor romane.
2. necompetenta materiala - cand cererea este de competenta unei instante de alt
grad
3. necompetenta teritoriala – cand partile nu pot inlatura necompetenta – competenta
teritoriala exclusiva.
In toate celelalte cazuri (in caz de necompetenta materiala reativa),
necompetenta este de ordine privata. Necompetenta poate fi invocata prin
intermediul exceptiei sau al cailor de atac. Execeptia de necompetenta poate fi
invocata numai in cursul procesului, niciodata printr-o cerere introductiva de instanta.
Prin cererea de apel sau cererea de recurs, atunci cand este criticata hotararea
pentru necompetenta, nu se invoca exceptia de necompetenta si sunt formulate
motive de apel, de recurs, legate de necompetenta.
Exceptia de necompetenta este din punct de vedere al obiectului sau o
exceptie de procedura pentru ca pune in discutie competenta. In functie de scopul
urmarit prin invocarea sa, exceceptia poate fi dilatorie, daca tinde la declinarea
competentei sau peremptorie ori dirimanta, daca tinde la respingerea cererii. In
functie de caracterul normei care reglementeaza competenta, exceptia este absoluta
- in cazul necompetentei de ordine publica si relativa, in cazul necompetentei de
ordine privata.
Exceptia de necompetenta poate fi invocata astfel :
- Necompetenta generala poate fi invocata de oricare dintre parti sau de
instante din oficiu, in orice stare a procesului, inclusiv direct, pe caile de atac
- Necompetenta materiala poate fi invocata de oricare dintre parti, ceea ce
inseamna inclusiv de catre reclamant sau de instanta din oficiu, numai pana la
primul termen de judecata in fata primei instante, termen la care partile sunt
legal citate. La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate
inaintea primei instante, instanta trebuie sa puna in dezbaterea partilor

4
 problema competentei sale generale, materiale si teritoriale, si sa arate, daca
este cazul, motivele pentru care apreciaza ca este competenta. Aceasta
incheiere este….. instanta nu mai poate reveni asupra solutiei pe care o
cuprinde incheierea. In mod exceptional, daca pentru determinarea
competentei, este nevoie de lamuriri suplimentare ori de administrarea unor
probe suplimentare, fata de inscrisurile care exista deja la dosar, instanta
poate sa acorde un singur termen in acest scop
- Exceptia de necompetenta teritoriala relativa poate fi invocata numai de catre
parat prin intampinare depusa in termen. Daca paratul nu invoca exceptia
necompetentei teritoriale relative sau invoca exceptia prin intampinare, dar nu
depune intampinarea in cel mult 25 zile de la data cand a primit copia cererii
de chemare in judecata, este decazut din dreptul de a mai pune in discutie
ulterior problema competentei teritoriale relatie. Codul spune ca, in situatiie in
care necompetenta este de ordine privata, reclamantul nu poate invoca
excceptia de necompetenta.
Nu se poate crea un conflict de competenta cu Instanta Suprema, ceea ce
inseamna ca hotararea de declinare a competentei pronuntata de instanta suprema
este obligatorie pentru instanta investita, aceasta nemaiputand pune in discutie
competenta sa.
Instanta trebuie sa determine instanta sau organul cu sau fara activitate
jurisdictioanala considerat competent.
In cazul in care instanta respinge cererea de necompetenta, ramanand
competenta sa rezolve litigiul, incheierea poate fi…..numai o data cu fondul.
Daca instanta admite exceptia si declina competenta in favoarea unei alte instante
sau organ cu activitate jurisdictioanala din afara sistemului instantelor, hotararea nu
este supusa niciunei cai de atac. Dosarul se trimite de indata instantei sau organului
in favoarea carora s-a declinat competenta.
Daca instanta respinge cererea ca inadminisibila pentru ca este de
competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala sau respinge cererea
ca nefiind de competenta instantelor romane, hotararea poate fi atacata cu recurs
(nu si cu apel), la instanta ierarhic superioara. Cand norma speciala « tace »,
completam norma speciala cu norma generala. Recursul va fi .…in 30 de zile de la
data comunicarii.

5
Conflictele de competenta :
- Conflict pozitiv - cand doua sau mai multe instante se declara competente sa
judece aceeasi cerere
- Conflict negativ – cand instantele isi declina reciproc competenta de judecata
a unei cereri
In cazul unor declinari succesive, conflictul negativ apare si in cazul in care
ultima instanta declina catre oricare dintre instantele care si-au declinat
anterior competenta.
Conflictul se solutioneaza de catre instanta superioara si comuna instantelor
aflate in conflict. Trebuie verificata indeplinirea a doua cerinte :
- instanta superioara
- instanta comuna
In cazul in care in conflict este o instanta judecatoreasca cu…..conflictul este
solutionat de catre instanta superioara instantei aflate in conflict. Conflictul de
competenta este solutionat in camera de consiliu fara citarea partilor, printr-o
hotarare definitiva – nu este susceptibila nici de apel, nici de recurs, doar de
contestatie in anulare sau reviziure, daca este cazul.
Regulile privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictele de competenta
se aplica si in ipoteza in care in conflict sunt sectii sau complete specializate in cadrul
aceleasi instante. In acest caz, conflictul va fi judecat de sectia corespunzatoare de
la instanta superioara comuna, iar in cazul in care, in conflict sunt sectii ale instantei
supreme, regulatorul de competenta este dat de completul de 5 judecatori.

Curs 2

Prorogarea de competenta

- Reprezinta o prelungire a competentei instantei sesizate cu judecata unei

cereri, asupra unor cereri pe care, in mod obisnuit, nu le solutioneaza. In

6
 functie de temeiul prorogarii, putem vorbi despre prorogare legala,
judecatoreasca si conventionala.
Prorogare legala de competenta:
Temeiul prorogarii este legea. Primul caz de prorogare este acela in care exista o
pluralitate de parati. Avand in vedere prevededrile art 112 din Cod, cererea impotriva
mai multor parati poate fi indreptata la instanta domiciliului oricaruia dintre parati.
Daca printre parati sunt si obligati accesoriu, fideiusori, cererea este de competenta..

Al doilea caz : in conditiile art 123 alin 1, instanta investita cu judecarea

cererii principale este competenta instantei competente pentru oricare dintre debitorii
principali. Prorogarea de competenta in acest caz consta in aceea ca instanta de la
domiciliul unuia dintre parati devine competenta sa se pronunte si in privinta paratilor
care nu domiciliaza in raaza ei teritoriala, desi in mod obisnuit ea nu este competenta
sa judece cereri privitoare la persoane care nu domiciliaza in raza sa, sa se pronunte
si asupra cererilor accesorii incidentale sau aditionale, chiar daca acestea ar fi de
competenta materiala sau teritoriala a unei alte instante. Textul nu ingaduie in mod
expres prorogarea de competenta asupra cererilor prevazute la art 120, deci asupra
cererilor in materia insolventei sau a concordatului preventiv. Prorogarea de
competenta asupra cererilor accesorii incidentale si aditionale poate opera numai
prin abatere de la competenta materiala si teritoriala, chiar exclusiva. In lipsa unui
text care sa ingaduie altfel, prorogarea de competenta nu poate opera cu nesocotirea
competentei generale.
Textul trebuie inteles ca permite derogarea de la normele de competenta
materiala si teritoriala exclusiva inscrisa in Codul de Procedura Civila. In masura in
care, printr-o lege speciala, s-ar prevedea competenta materiala sau teritoriala a unei
anumite instante, norma speciala se aplica cu prioritate, inclusiv prin abateri de la art
123. Este cazul, de pilda, al cererilor in materia contenciosului administrativ care,
potrivit legii 554/2004 sunt de competenta instantei de contencios administrativ, care
este Tribunalul sau Curtea de Apel.
Alt caz de prorogare de competenta : instanta exclusiv competenta pentru
una dintre parti devine potriv art 123 alin 3 exclusiv competenta pentru toate partile.
Prin urmare, atunci cand competenta materiala se determina in raport cu calitatea
unei anumite parti, instanta determinata in aceste conditii este competenta sa se
pronunte si cu privire la persoanele care nu au calitatea ceruta de lege pentru

7
atragerea unei anumite competente. Este cazul, de pilda, al cererii formulate de un
profesionist impotriva unui consumator, dar si impotriva altor persoane care nu au
calitatea de consumator. Cererea, in acest caz, va fi indreptata numai la instanta
domiciliului consumatorului – competenta teritoriala exclusiva.

Alt caz de prorogare : instanta competenta sa judece cererea principala este

competenta sa se pronunte si asupra exceptiilor si apararilor formulate in procesul
respectiv, cu exceptia chestiunilor prejudiciale care sunt de competenta exclusiva a
unei anumite instante. Au valoarea unor chestiuni prejudiciale, de pilda, exceptia de
neconstitutionalitate, de competenta exclusiva precum Curtea Constitutionala,
cererea privind darea unei hotarari prealabile, de competenta exclusiva a Instantei
Supreme.

Alt caz : conexitatea. Doua sau mai multe cereri in care sunt aceleasi parti
sau chiar impreuna cu alte parti si intre al caror obiect si cauza exista o stransa
legatura, pot fi conexate daca se afla in cursul judecatii in prima instanta. Conexitatea
nu presupune ca intre cele doua cereri sa existe identitate de parti, de obiect si de
cauza………conexitatea insa presupune ca pentru buna administrare a justitiei,
pentru a evita darea unor hotarari contradictorii, intre cereri sa existe o stransa
legatura. Conexarea presupune ca cererile sa se afle in cursul judecatii in prima
instanta, fara sa intereseze care este instanta competenta sa judece in prima
instanta, deci daca cererea este de prima instanta a jud\tribunalului. Se invoca
exceptia de conexitate de catre oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu -
cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, inainte
instantei investite ulterior (in functie de data inregistrarii cererii). Exceptia conexitatii
este, din punct de vedere al obiectului, o exceptie de procedura, din punct de vedere
al efectului pe care trenuie sa-l realizeze, o exceptie…….si din punct de vedere al
normei care o reglementeaza, o exceptie absoluta.
Asadar, asupra exceptiei de conexitate se pronunta instanta investita ulterior printr-o
incheiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul. Daca exceptia
este admisa, dosarul este trimis primei instante. Totusi, reclamantul si paratul pot
conveni ca numirea sa se faca la instanta investita ulterior. Daca una dintre instante
este competenta exclusiva, reunirea se va face in mod obligatoriu la acea instanta.
Textul trebuie inteles in sensul ca se refera la competenta teritoriala exclusiva,

8
intrucat in toate cazurile normele care reglementeaza competenta materiala sunt
imperative….. Dupa conexare se poate proceda la disjungerea cauzelor si judecarea
lor separata - daca, de pilda, numai una dintre cereri este in stare de jud si
administrarea dovezilor in cealalta stare de judecata ar putea duce la tergiversarea
judecatii. Dupa disjungere, urmarim acelasi scop si, de aceea, cauza care urmeaza
sa fie judecata va fi suspendata pana la pronuntarea unei hotarari definitive in
dosarul aflat in stare de judecata. Dosarul disjuns nu va fi declinat inapoi la instanta
care fusese investita intial, prorogarea de competenta producandu-si efectele si dupa
disjungere. Ca atare, instanta care a devenit competenta, ramane competenta pe
acest temei.

Litispendenta – nimeni nu poate fi chemat in judecata prin doua cereri

identice, prin parti, obiect si cauza, formulate inaintea unor instante competente – in
caz de competenta teritoriala alternativa. Daca una dintre cereri a fost adresata unei
instante necompetente, ceea ce primeaza nu este litispendenta si se va solutiona cu
prioritate problema competentei instantei. Daca se respinge exceptia de
necompetenta, se declanseaza litispendenta. Litispendenta nu ….. pentru ca prin
definitie, cererile identice sunt adresate unor instante competente si tot prin definitie,
prorogarea de competenta inseamna ca instanta care nu este competenta in mod
obisnuit sa solutioneze o cerere, devine competenta.
Litispendenta poate fi invocata daca cererea se afla inaintea instantelor de fond
(prima instanta, instanta de apel). Daca cererile identice se afla inaintea unor instante
de acelasi grad (ambele in instanta, ambele in ppel), exceptia litispendentei se
invoca inaintea instantei investite ulterior. Daca admite exceptia, dosarul este trimis
primei instante investite, de aceasta data, spre deosebire de conexitate, partile
nemaiavand posibilitatea sa solicite reunirea cauzelor la instanta investita mai pe
urma. Daca cererile identice se afla inaintea unor instante de grad diferit (una in
prima instanta, cealalta in apel), exceptia de litispendenta se invoca inaintea instantei
de grad inferior ; daca admite exceptia, aceasta va trimite obligatoriu dosarul inaintea
instantei mai mare in grad, deci in apel.
Daca una dintre cererile identice este in recurs, judecata iintea instantei de fond se
suspenda pana la solutionarea recursului, iar dupa repunerea pe rol, in fata instantei
de fond, se va invoca exceptia autoritatii de lucru judecat. Asupra exceptiei de

9
litispendenta, instanta se pronunta printr-o hotarare interlocutorie, care poate fi
atacata numai odata cu fondul, odata cu hotararea finala.

Prorogarea judecatoreasca de competenta - intervine in temeiul unei

hotarari judecatoresti
Un prim caz: delegarea instantei - daca o instanta este impiedicata din cauza
unor imprejurari exceptionale sa functioneze o perioada indelungata de timp, instanta
suprema, la cererea partii interesate, poate delega o alta instanta, de acelasi grad,
care sa judece cererea. Noua instanta devine competentavin temeiul hotararii
Instantei Supreme, de aceea prorogarea de competenta este judecatoreasca. Pentru
a se putea cere delagarea instantei, imprejurarile care impiedica o instanta sa
functioneze trebuie sa fie exceptionale si, din cauza acestora, instanta sa nu poata
functiona o perioada indelungata de timp. Numai partea poate sa solicite delegarea,
nu si instanta pe rolul careia se afla procesul. Cererea este de competenta exclusiva
a instantei supreme care, daca nu se prevede altfel, se va pronunta cu citarea
partilor.
Alt caz : daca din cauza abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul
care sa judece acest incident procedural, cererea se solutioneaza de catre instanta
ierarhic superioara. Daca admite abtinerea sau recuzarea, aceasta instanta trimite
dosarul unei alte instante de acelasi grad, cu cea pe rolul careia s-a ivit incidentul
procedural, din aceeasi circumscriptie teritoriala. Instanta careria i s-a trimis dosarul
isi proroga competenta asupra cererii, in baza hotararii instantei superioare care a
investit-o in aceste conditii.
Alt caz: administrarea doevzilor prin comisie rogatorie – numai acest fragment
al procesului reprezinta un caz de prorogare de competenta. Stim ca, daca din cauza
unor motive temeinice, administrarea probelor nu poate fi facuta la instanta pe rolul
careia se afla procesul, aceast va dispune ca administrarea sa se faca prin comisie
rogatorie la o alta instanta egala in grad sau chiar mai mica in grad, daca in
localitatea respectiva nu exista o instanta de acelasi grad, instanta de la domiciliul
martorului sau obiectului cercetarii. Aceasta instanta isi proroga competenta asupra
cererii de administrare a unor probe in baza hotararii instantei care a dispus ca
administrarea probelor sa se faca in aceste conditii. In final insa, probele vor fi
analizate de instanta care a impus cercetarea.

10
 Alt caz : Instanta de Apel sau de recurs admite apelul\recursul si considera
ca, pentru o buna administrare a justitiei, cauza trebuie trimisa spre rejudecare, nu la
instanta care a pronuntat hotararea anulata, respectiv casata, ci la o alta instanta
egala in grad cu aceasta, aflata in circumscriptia instantei de apel sau de recurs.
Instanta astfel investita isi proroga competenta in temeiul hotararii instantei de apel
sau de recurs.
Alt caz : stramutarea pricinilor – doua temeiuri : banuiala legitima si siguranta
publica. Constituie motiv de banuiala legitima presupunerea ca impartialitatea
instantei ar putea fi afectata din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori
a unor relatii conflictuale legale. Constituie motiv de siguranta publica presupunerea
ca judecata in continuare a instanta competenta ar fi…...oridinii publice. Cererea de
stramutare, indiferent de motiv, poate fi facuta pe tot parcursul procesului si in
ambele faze ale procesului civil. Astfel, stramutarea pentru banuiala legitima poate fi
ceruta de oricare dintre parti, pe cand stramutarea pentru motiv de siguranta publica
poate fi ceruta numai de catre procurorul general de la parchetul de pe langa instanta
suprema, indiferent de temeiul stramutarii, cererea se depune direct la instanta
competenta sa judece stramutarea, iar aceasta va anunta de indata despre
depunerea cererii de stramutare instanta care judeca procesul. Cat priv instanta
competenta sa judece stramutarea - …..este de competenta Curtii de Apel, daca se
cere stramutarea de ..…din circumscriptia sa. Daca se cere stramutarea pe motiv de
banuiala legitima de la o curte de apel, cererea este de competenta instantei
supreme, stramutarea pe motiv de siguranta publica este de competenta exclusiva a
instantei supreme. La cererea partii interesate si daca se depune o cautiune in
cuantum de 1000 de lei suma fixa, in cunatum predeterminat….termen in cazul in
care…nu a fost atasata cererii de suspendare. Asupra suspendarii instanta se
pronunta cu citarea partilor sau chiar fara citare, daca se invoca motive temeinice.
Incheierea data asupra cererii de suspendare nu este supusa niciunei cai de atac ;
daca se admite cererea, instanta pe rolul careia se afla dosarul, va fi informata de
indata pentru a nu mai continua judecata. Cererea de stramutare se judeca in
camera de consiliu cu citarea partilor, printr-o hotarare definitiva- nu este susceptibila
de apel sau de recurs , dar este susceptibila de ………Curtea de Apel va trimite
dosarul unei instante de acelasi grad cu cea de la care se ia dosarul, dar care nu se
afla oriunde, ci se afla in circumscriptia curtii de apel invecinate curtii de apel din care
facea parte instanta investita initial. La fel va proceda si Instanta Suprema.

11
Instanta care primeste dosarul isi poate verifica competenta. Apelul sau recursul
impotriva hot pronuntate de aceasta instana se judeca la instanta superioara in grad
instantei…….prin prorogare, iar nu la instanta superioara instantei de la care a fost
stramutat dosarul. Instanta de control judiciar, daca admite calea de atac, va trimite
dosarul unei instante din propria sa circumscriptie teritoriala, iar nu din circumscriptia
teritoriala a instantei de la care s-a stramutat dosarul. Daca cererea de stramutare a
fost respinsa, o noua cerere de stramutare pentru acelasi motive este inadmisibila.
Cererea noua ar putea fi intemeiata numai pe imprejurari noi ori pe care prima
instanta de stramutare nu le-a putut avea in vedere.
In fine, prorogarea conventionala de competenta – partile pot conveni in
legatura cu drepturi de care pot sa dispuna ca o anumita cerere sa fie judecata de o
alta instanta decat aceea competenta in mod obisnuit. Acordul de vointa al partilor
poate interveni inainte de declansarea procesului sau si ulterior, dupa inregistrarea
cererii de chemare in judecata cand, prin intampinare, paratul declara ca este de
acord ca litigiul sa fie judecat la acea instanta desi nu este competenta. Asadar, daca
paratul tace sau nu depune..…instanta devine competenta…….conventionale de
competenta, ci urmare a decaderii paratului din dreptul de a invoca exceptia de
competenta teritoriala relativa. Instanta aleasa de parti trebuie sa nu fie
necompetenta absolut, ceea ce inseamna ca prorogarea conventionala de
competenta poate interveni in privinta competentei teritoriale relative. Pentru a fi
valabil, acordul de vointa trebuie sa provina de la persoane cu capacitate deplina de
exercitiu. In materia consumului, alegerea de competenta este valabila numai daca a
intervenit dupa nasterea dreptului la despaubiri, clauza compromisorie inserata in
contract, inainte de acest moment este considerata ca nescrisa.

Curs 3

Actele de procedura si termenele procedurale

Actele de procedura reprezinta manifestarea de vointa sau operatia

procedurala savarsita de catre instanta, parti, orice alt participant la procesul civil, in
legatura cu activitatea procesuala a fiecaruia. Actul de procedura este atat

12
manifestarea de vointa, cat si inscrisul care constata aceasta manifestare de vointa,
dar si operatia procedurala de punere in valoare a manifestarii de vointa.

In cazul cererii de chemare in judecata, constituie act de procedura atat

inscrisul care contine manifestarea de vointa a reclamantului de a se adresa instantei
printr-o cerere cu un anumit continut, cat si operatia procedurala de depunere la
instanta a acestui inscris. In procedura citarii este act de procedura citatia ca atare,
cu continutul predeterminat de Cod, dovada de comunicare sau procesul verbal,
intocmit in momentul comunicarii citatiei, precum si operatia juridica de inmanare de
comunicare a citatiei.

Actele de procedura pot fi clasificate in functie de mai multe criterii :

- In functie de persoanele sau organele de la care emana sunt acte de

procedura ale partilor, ale instantei, acte de procedura ale altor participanti la
procesul civil, cum ar fi o declaratie de martori, raportul de expertiza, procesul
verbal de sechestru aplicat de executorul judecatoresc
- In functie de continutul lor sunt acte de procedura care contin o manifestare de
vointa (actele de procedura savarstite de parti) si acte care constata o operatie
procedurala
- In functie de natura lor sunt acte de procedura judiciare savarsite in cursul
procesului inaintea instantei si acte de procedura extrajudiciare, care sunt
savarsite in afara instantei, indiferent dupa cum inainte sau in timpul
procesului
- In functie de modul in care sunt intocmite, actele de procedura sunt scrise, si
aceasta este regula, si verbal

Conditii generale:
1. Actul de procedura se incheie in forma scrisa. Ca regula valabila pentru
orice cerere adresata instantei de judecata, iar nu cu privire numai la cererea
care urmeaza sa fie solutionata prin dispozitiv - 148 alin 1 stabileste regula ca
cererea se face in forma scrisa. De la aceasta regula, legiuitorul a consacrat si
exceptii. Verbal : declaratia de abtinere, dreptul de reprezentare, renuntarea la
judecata. Faptul insa ca aratarile partii sau ale altui organ sunt consemnate in
scris, nu le inlatura caracterul de acte savarsite verbal pentru ca, in realitate in

13
acest caz, este vorba despre doua acte de procedura : actul savarstit verbal si
actul de procedura care consta in consemnarea sustinerilor verbale.
2. Actul de procedura trebuie sa prevada prin el insusi faptul ca au fost
respectate toate cerintele legii, pentru intocmirea lui valabila. Aceasta se
traduce in felul urmator : un act de procedura face dovada prin el insusi si nu
prin probe administrate extrinseci pentru a se dovedi contrariul a ceea ce
contine actul de procedura. De la aceasta regula exista principiul echipolentei
sau al echivalentei si care inseamna ca , numai in cazurile anume ingaduite de
legiuitor, un act de procedura poate produce efectele altui act de procedura.
Astfel, in cazul in care partea nu poate sa semneze cererea la data depunerii
acesteia si nici la termenul ulterior, presedintele completului identifica partea, ii
citeste continutul cererii si ia consimtamantul asupra cont cererii - toate
acestea sunt consemnate in incheierea de sedinta. Echipolenta – actul de
procedura al consemnarii in incheierea de sedinta este echivalent unei cereri
semnate de catre parte. Atentie !!!! ipoteza avuta in vedere de Cod – partea nu
poate sa semneze – omisiunea semnarii va atrage anularea cererii.
Alt caz : daca citatia sau actul de procedura se comunica prin posta sau
prin serviciul de curierat, procedura se considera indeplinita la data semnarii
de primire sau la data consemnarii refuzului de primire, consemnare pe care o
face postasul sau curierul. Actul de procedura al consemnarii, refuzului de
primire este echipolent actului de procedura al primirii citatiei si al semnarii de
primire.
Alt caz : citatia nu a fost comunicata partii sau nu a fost comunicata cu
respectarea termenului prevazut la art 159, adica cu cel putin 5 zile inaintea
termunului fixat pentru judecata ori exista un alt motiv de nulitate al procedurii
de citare. Chiar si in aceasta ipoteza, daca partea este prezenta in instanta,
personal sau prin reprezentant, la cererea partii interesate se poate acorda
cun term pentru pregatirea apararii. Actul de procedura al infatisarii partii in
instanta, personal sau prin reprezentant este echipolent actului de procedura
al comunicarii actului de procedura in conditii procedurale.
Alt caz : daca citatia este comunicata telefonic, grefierul intocmeste un
proces verbal in care consemneaza aspectele in care s-a facut comunicarea.
Procesul verbal intocmit de catre grefier este echipolent actului de procedura
al comunicarii clasice a citatiei - prin posta, prin serviciul de curierat.

14
 Alt caz : in situatia in care partea primeste sub semnatura o copie de pe
act sau solicita ca actul de procedura sa fie comunicat adversarului ei, de la
aceasta data incep sa curga termenele procedurale. Ca regula, termenul
procedural curge de la data comunicarii efective a actului de procedura. In
aceste situatii, prin echipolenta, un alt act de procedura produce efectele
comunicarii efective actului de procedura care marcheaza inceputul curgerii
termenului. Prin urmare, actul de procedura al primirii sub semnatura a unei
copii de pe un inscris este echipolent cu actul de procedura al comunicarii
originalului. Actul de procedura care reprezinta cererea unei parti de
comunicare catre adversarul sau a unui act de procedura in raport cu care
incepe sa curga un termen procedural este echipolent actului de procedura al
comunicarii efective.
Alt caz de echipolenta : hotararea se considera comunicata atunci cand
comunicarea a fost facuta odata cu incheierea de incuviintare a executarii
silite. Prin urmare, actul de procedura al comunicarii hotararii odata cu
incheierea de incuviintare a executarii silite este echipolent actului de
procedura al comunicarii hotararii pentru a marca momentul de la care incepe
sa curga termenul de exercitare a caii de atac.
Ultimul caz de echipolenta : daca o parte declara apel inainte de
comunicarea hotararii, hotararea se considera comunicata la data depunerii
cererii de apel. Actul de procedura al depunerii cererii de apel, chiar inainte de
comunicarea hotararii, este echipolent actului de procedura al comunicarii
hotararii de la care sa inceapa sa curga termenul de apel. Echipolenta este
importanta pentru ca este posibil ca prima cerere de apel sa nu fi fost facuta in
conditii de regularitate procedurala, in asa fel incat de la data depunerii cererii
de apel, cererea sa poata fi facuta cu respectarea cerintelor legii pentru
intocmirea ei valabila, de vreme ce de la aceasta data incepe sa curga
termenul de apel. Ultimele doua cazuri de echipolenta sunt valabile atat pentru
apel, cat si pentru recurs.
Sanctiunea cea mai grava care intervine este nulitatea. Evident, in functie de
caracterul normei incalcate, nulitatea este absoluta sau relativa, dupa cum
este sau nu prevazuta in mod expres, vorbim despre nulitati exprese si nulitati
virtuale si dupa cum nulitatea este sau nu conditionata sau nu de vatamare,
vorbim despre nulitate conditionata si nulitatea neconditionata.

15
 Nulitatea conditionata ..art…actul de procedura savarsit cu nerespectarea
cerintelor legii poate fi anulat daca a produs partii o vatamare procesuala care nu
poate fi inlaturata altfel. Asadar, pentru a interveni nulitatea conditionata exista trei
conditii :
1. actul de procedura a fost savarsit cu nerespectarea cerintelor legii – ex.
minuta nu este semnata de judecator, hotararea nu este semnata de
judecator, se amana pronuntarea si nu s-a intocmit incheierea de
dezbatere. Hotararea este data prin grefier
2. intocmirea actului de procedura in asemenea circumstante este de natura
sa produca o vatamare procesuala. Partea care solicita anularea actului de
procedura trebuie sa probeze vatamarea procesuala suferita ori este
posibil ca instanta sa deduca aceasta vatamare procesuala din
circumstantele procesului. De pilda, daca procedura de citare nu este legal
indeplinita, instanta poate deduce vatamarea procesuala suferita de parte,
care a fost pusa in imposibilitatea de a se prezenta si de a-si face
apararile. Daca se invoca nerespctarea principiilor fundamentale ale
procedurii civile, vatamarea poate fi dedusa de instant.
3. Vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului.
In cazul nulitatilor exprese, vatamarea procesuala se presupune, ceea ce
inseamna ca, partea care invoca nulitatea este scutita de sarcina de a
proba vatamarea si revine adversarului ei, care doreste sa pastreze actul
de procedura, sa faca dovada ca desi actul de procedura nu a fost intocmit
cu respectarea cerintelor legii, partea care invoca nulitatea nu a suferit
nicio vatamare procesuala. Mai retinem faptul ca nu se pune semn de
egalitate intre nulitate relativa si nulitate conditionata de vatamare.
Nulitatea este conditionata de vatamare chiar si in cazul nulitatii absolute.
Nu ar interveni asadar nulitatea, daca vatamarea poate fi inalaturata,
acoperita. Se poate intampla aceasta atunci cand hotararea nu a fost
semnata de catre unul dintre judecatori. In acest caz, hotararea ar putea fi
semnata ulterior. Daca insa nu a fost semnata minuta sau hotararea este
semnata de catre presedintele instantei pentru toti judecatorii din complet,
intervine nulitatea si aceasta nu poate fi inlaturata prin semnarea
ulterioara, pentru ca daca nu a fost semnata minuta, inseamna ca
judecatorul nu a participat la deliberare si nu a pronuntat solutia, iar daca

16
 hotararea este semnata de catre presedintele instantei pentru toti
judecatorii din complet, inseamna ca niciunul dintre ei nu a redactat
hotararea.
In cazul in care se amana pronuntarea, trebuie sa se intocmeasca..de
dezbateri, in care se consemneaza tot ceea ce s-a pretrecut la ultimul
termen de judecata. In lipsa incheierii de dezbateri, instanta de control
judiciar nu poate face controlul pentru ca nu stie ce cerere au facut partile
la acel termen, ce solutie a dat instanta acestora, ce probe au fost
administrate si ce concluzii finale au pus partile. Lipsa incheierii de
dezbateri va atrage si nulitatea hotararii. Vatamarea se acopera insa daca
ceea ce trebuia consemnat in incheierea de dezbateri s-a consemnat in
prima parte a hotararii.
Cazurile neconditionate de vatamare

Nulitatea este neconditionata in cazul lipsei capacitatii procesuale de exercitiu

al competentei instantei, al compunerii si constituirii instantei, al publicitatii sedintei
de judecata si al altor cerinte extrinseci actului de procedura. In raport cu aceasta
ultima categorie, cererea poate fi anulata daca nu este legal timbrata, timbrajul fiind o
cerinta exterioara cererii. Intervine de asemenea nulitatea daca nu este respectat
termenul prohibitive – pana la implinirea caruia actul de procecdura nu poate fi
savarsit. Mai intervine nulitatea si in cazul in care cererea de apel sau de recurs este
depusa la instanta de apel sau de recurs iar nu la instanta a carei hotarari se ataca.

Mijloace de invocare a nulitatii

Pe parcursul procesului, nulitatea poate fi invocata prin intermediul exceptiei,
iar daca s-a pronuntat o hotarare finala, prin apel, recurs, contestatie in anulare sau
revizuire. Nulitatea poate fi invocata diferit in functie de caracterul normei incalcate.
Astfel, exceptia nulitatii absolute poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, de
orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, daca prin lege nu se
prevede altfel.
Nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre partea ocrotita prin norma
incalcata. Daca se invoca incalcarea sau savarsirea unor neregularitati procesuale
inainte de primul termen de judecata, nulitatea relativa poate fi invocata numai de
catre parat si numai prin intampinare depusa in termen. Daca se invoca o

17
neregularitate procesuala savarsitata pe parcursul procesului. Nulitatea trebuie sa fie
invocata chiar la termenul la care a fost savarsita, iar daca partea nu este prezenta,
cel mai tarziu la termenul urmator si inainte de a se pune concluzii in fond. Prin
urmare, chiar daca partea ar invoca nulitatea relativa, dar partile au intrat in
punererea concluziilor, intervine decaderea. Asupra nulitatii invocate pe parcursul
procesului, instant se pronunta printr-o incheiere daca, indiferent de solutia data
exceptiei, ea ramane in continuare investita. Daca admitand exceptia, instanta se
dezinvesteste, pronunta o hotarare finala, sentita sau decizie, dupa caz. Anularea
actului de procedura lipseste de efecte actul de procedura respectiv, in ceea ce
priveste functia sa procedurala. Anularea unui act de procedura atrage refacerea
actului de procedura, fie de catre aceeasi instanta, daca aceasta nu se dezinvesteste
ori daca nulitatea este constata de instanta de control judiciar care anuleaza sentinta,
hot si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante. Este posibil ca refacerea
actului nul sa fie facuta de catre o alta instanta, atunci cand, legat de buna
administrare a justitiei, instanta anuleaza hotararea si trimite cauza spre rejudecare
la o alta instanta din circumscriptia sa teritoriala. Anularea unui act de procedura ar
atrage si anularea actelor de procedura ulterioare in masura in care acestea nu pot
avea o existenta de sine statatoare. Nulitatea pentru lipsa de dezbateri atrage si
nulitatea hotararii.
In masura in care un act de procedura ulterior nu are legatura cu actul anulat,
nu este anulat si el.

Curs 4

Termenele procedurale

Termenul procedural – intervalul de timp pana la implinirea caruia trebuie sa

fie savarsit un act de procedura/ pana la implinirea caruia nu poate fi sarvarsit un act
de procedura. In primul caz, termenul este imperativ, in al doilea prohibitiv.

Dupa durata:

1. Termene pe ani
2. Termene pe luni

18
 3. Termene pe saptamani
4. Termene pe zile
5. Termene pe ore
Dupa modul in care sunt stabilite:

1. Termene legale
2. Termene judecatoresti
3. Termene conventionale
Termenul conventional – termenul arbitrajului stabilit de parti prin conventia
arbitrara ; termen pana la care tibunalul arbitrar trebuie sa pronunte hotararea
arbitrara.

In functie de sactiunea nerespectarii unui termen :

- Termene absolute – nerespectarea lor este de natura sa afecteze

valabilitatea unui act de procedura
- Termene relative - nerespectarea lor nu afecteaza actul de procecdura, ci
poate atrage sanctiuni disciplinare pentru judecator
- Termene imperative – termene de exercitare a cailor de atac
- Termene relative – termene de redactare a unei hotarari judecatoresti
Calcularea termenelor procedurale

1. Termenul pe ani, luni si saptamani se implinesc in ziua coreespunzatoare zilei

de plecare. Ex : 31.11.2010 – 31.01.2011.
Cand Codul prevede ca termenul e de o luna, durata termenului este de 30 zile.

2. Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere – nu se ia in calcul prima si

ultima zi
3. Termenul pe ore incepe sa curga de la ora 00.00 a zilei urmatoare (in faza de
executare silita)
Daca termenul a ramas sa se implineasca intr-o zi nelucratoare/ cand serviciul
este suspendat, termenul se va prelungi pana la sfarsitul programului, in prima zi de
lucru urmatoare.

Daca actul de procedura este transmis prin posta/ serviciu de curierat, el se va

socoti in termen, daca a fost depus in termen prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.

19
 Imprejurarea ca actul de procedura a ajuns in instanta dupa indeplinirea
termenului, nu va atrage decaderea pentru ca actul a fost indeplinit inainte de
implinirea termenului

Orice termen cere un punct de plecare de la care incepe sa curga si un punct de

implinire -> produce efecte. Intre ele se situeaza durata termenelor procedurale.

Punctul de plecare – daca prin lege nu se prevede altfel, termenul procedural

curge de la data comunicarii actului de procedura. Ex : caz de echipolenta ->
incheierea e comuna odata cu incheierea executarii silite.

Alt caz de echipolenta -> pentru apel si recurs, cand o parte primeste sub
semnatura copie dupa actul de procedura

Alt caz de echipolenta -> partea declara apel, recurs, inainte de comunicarea
hotararii.

Exceptii :

- Cand termenul curge de la alte momente

- De la momentul pronuntarii – termen de recurs pentru hotararea de perimare
- Incuviintarea probelor – termenul de depunere a listei cu numele si adresa
martorului sau a dovezii de achitare a onorariului de expertiza
Punctul de implinire – se produce efectul termenului

Termen :

- Imperativ - actul de procedura nu mai poatre fi savarsit

- Prohibitiv - actul poate fi savarsit
Regula intre punctul de plecare si implinirea termenului curge continuu, fara a fi
suspendat/ intrerupt.

Termenul procedural se intrerupe :

1. Termenul nu incepe sa curga sau daca a inceput, se intrerupe impotriva

persoanei lipsite sau cu capacitate restransa de exercitiu
Intreruperea se produce pana la numirea orcotitorului legal sau reprezentantului.

20
 2. Termenul se intrerupe prin moartea partii care are interes sa savarseasca un
act in termenul respectiv.
Daca s-a comunicat hotararea si partea ce are interes sa exercite calea de atac
moare -> termenul de exercitare a caii de atac de intrerupe - se face o noua
comunicare pe numele mostenitorilor la ultimul domiciliu al partii, fara a indica
numele si calitatea mostenirii

3. Moare reprezentantul partii care are interes sa savarseasca un act in termen -

se face o noua comunicare a actului catre parti
Intreruperea duratei pana in acest moment

In caz de perimare, termenul de perimare se intrerupe prin savarsirea de catre

partea ce isi justifica un interes, niciodata de instanta.

Un act savarsit de instanta in timpul perimarii nu atrage niciodata intreruperea

termenului.

Pentru ca actul partii sa produca efect intrerupator de perimare, trebuie facut in

conditiile procedurale ->dovedirea conditiei partii deduse judecatii procesului.

Cererea de repunere pe rol trebuie timbrata si, daca partea nu respecta aceasta
cerinta, cererea va fi anulata si nu va produce efect de perimare intrerupator.

Termenul de perimare poate fi suspendat ( doar in materie de perimare).

Cazuri :

1. Pe timpul cat durata suspendarii voluntare (art 314) sau un alt caz de
suspendare, cand suspendarea nu este imputabila partilor, termenul de
perimare se suspenda
2. In ultimele 3 luni ale termenului de perimare a intervenit una dintre situatiile art
…..care.. daca procesul ar fi in curs ar atrage suspendarea de drept oblig.a
judecatii. Ex : decesul uneia dintre parti – pentru a da posibilitatea
mostenitorilor sa afle de proces - se suspenda cu o luna
3. Partea invoca faptul ca din cauza unor motive temeinice este impiedicata
savarsirea in termen a actului de procedura -> termenul de perimare se
suspenda, temeinicia motivului invocat de parte este lasat la aprecierea
judecatorului.

21
 Sanctiunea

Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii unui termen legal imperativ

judecatoresc este decaderea.

In caz de nerespectare a unui termen prohibitiv - termenul lasat debitorului de la

comunicarea somatiei pentru a executa voluntar obligatia - sanctiunea este nulitatea.

Daca nu este respectat in termen arbitral si tribunalul arbitral nu pronunta

hotararea pana la termenul convenit de parti….

Decaderea poate fi invocata diferit, in functie de natura normei ce reglementeaza

termenul. Daca legea nu prevede altfel, nerespectarea unui termen legal imperativ
poate fi invocata de catre oricaare dintre parti, procuror, instanta, pe tot parcursul
judecatii.

Se prevede altfel in procedura recursului - daca intimatul nu invoca prin

intampinare tardivitatea, recursul se ….-> din dosar, recursul este socotit a fi facut in
termen. Poate fi invocata doar de intimat.

Nerespectarea termenului…. Dispozitiva poate fi invocata doar de partea ale carei

interese sunt ocrotite la data cand s-a produs neregularitatea, iar daca lipseste, cel
mai tarziu la termenul urmator, inainte de a se pune concluziile in fond.

Pe parcursul procesului, nerespectarea termenelor poate fi invocata prin

intermediul exceptiei, iar daca s-a pronuntat deja o hotarare, prin intermediul cailor
de atac.

CAZURI IN CARE INTERVINE DECADEREA

1. Prin lege este stabilit un termen pana cand trebuie facut actul de procedura.
Partea lasa sa curga termenul fara sa faca actul de procedura.
2. Legiuitorul prevede ca actul de procedura trebuie sa fie savarsit intr-o anumita
etapa a procesului (inainte de dezbateri).
3. Legiuitorul a prevazut o anumita ordine in savarsirea actelor pe care partea nu
o respecta.
Orice neregularitate trebuie invocata inainte de dezbaterile in fond.

Nu intervine decaderea:

22
 1. - Cand nu este constatata de instanta -> nu exista decadere de drepturi
-Nu exista mijloace procedurale de constatare a decaderii, decaderea se
acopera in mod d….
2. partea intervenienta renunta la acest drept ; renuntarea poate fi numai in
legatura cu un termen reglementat printr-o norma dispozitiva. Are loc renuntarea
dupa indeplinirea termenului si trebuie sa provina de la o parte cu capacitate de
exercitiu.

Renuntarea este personala -> produce efecte doar asupra renuntatorului

3. In cazul obligatiei solidare si indivizibile (in cazul coparticiparii – principiul

independentei procesuale –actele nu ii pot prejudicia pe ceilalti)

4. legea prevede - >daca partea nu depune in termenul fixat de judecator lista

cu numele si adresa martorilor, aceasta va fi decazuta din dreptul de a admite proba,
in afara de cazul in care martorul se prezinta personal in fata instantei

Efectele decaderii

- Actul savarsit dupa implinirea termenului este nul

Legiuitorul a reglementat posibilitatea partii de a solicita repunerea in termen
cand, din motive temeinice, nu a putut savarsi in termen actele.

Cererea de repunere in termen trebuie facuta in 15 zile de la incetarea impedicarii

si tot in 15 zile trebuie facut actul de procedura, in raport cu care facuse..+dovada
motivelor (caz fortuit).

Cererea se solutioneaza de catre instanta competenta sa se pronunte asupra

decaderii.

Daca decaderea este in legatura cu un act de procedura ce trebuie facut pe

parcursul procesului, repunerea in termen se va solutiona de instanta care judeca
acel proces.

Daca repunerea in termen este in legatura cu o cale de atac, cererea se

solutioneaza de instanta competenta sa judece calea de atac.

Daca in urma admiterii sau respingerii cererii, instanta investita in continuare cu

solutionarea cauzei asupra cererii de repunere in termen, se pronunta o incheiere.

23
 Daca instanta de control judiciar apreciaza ca cererea de repunere in termen e
intemeiata, o admite prin decizie, daca la acelasi termen solutioneaza si calea de
atac.

Daca admite cererea de repunere in termen si fixeaza termen pentru judecarea

caii de atac, instanta de control judiciar se pronunta prin incheiere.

Daca respinge cererea de repunere in termen ca nefondata/ tardiva prin decizie,

instanta de control judiciar se pronunta si asupra caii de atac pe care o respinge ca
tardiv formulata.

Reguli comune tuturor cererilor in justitie

Orice cerere in justitie trebuie facuta in forma scrisa si sa cuprinda denumirea

instantei, numele si adresa partilor, obiectul cererii si motivarea, semnatura.

Art 148 alin 1- daca este cazul in cerere, trebuie sa arate si adresa de posta
electronica, numarul de fax, de telefon, alte asemenea mijloace ce asigura
transmiterea actului si confirmarii de primire.

In cazurile prevazute de legea speciala, cererea poate fi transmisa si electronic,

daca are posibilitatea semnaturii electronice.

Daca este cazul, cererea trebuie timbrata, iar daca trebuie comunicata, trebuie
depusa in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare si unul pentru
instanta.

Daca o parte sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai multe parti au un
singur reprezentant, este necesar un singur exemplar pentru comunicare.

Daca partea nu depune numarul corespunzator de exemplare, instanta poate

pune aceasta obligatie altei parti, pe cheltuiala partii ce avea aceasta obligatie sau
de instanta.

Daca cererea este transmisa in forma electronica sau fax, grefierul face pe
cheltuiala partii nr suficient de exemplare pentru comunicare.

La cerere trebuie sa se alature in numar suficient inscrisurile de care partea se

foloseste, certificate in conformitate cu originalul.

24
 Daca cererea este facuta prin reprezentant, trebuie sa se alature cererii si dovada
de reprezentat.

Daca cererea are o denumire gresita, judecatorul, in executarea rolului activ si

prin respectarea principiului contradictorialitatii si rolului activ, pune in discutie partilor
denumirea corecta (instanta nu poate schimba obiectul, doarr temeiul juridic –
denumirea).

Curs 5

Procedura prealabila

- Reglementat de art 193, text care stabileste ca, in cazurile strict prevazute
de lege, instanta poate fi sesizata numai dupa parcurgerea unei proceduri
prealabile, lucru pe care reclamantul trebuie sa il dovedeasca prin
inscrisurile atasate cererii de chemare in judecata.
Din expresia folosita de legiuitor rezulta ca parcurgerea pregatirii prealabile
este obligatorie si este reglementata printr-o norma imperativa.

..poate fi invocata numai de catre parat prin intampinare. Ca atare, daca

paratul depune intampinare, dar nu invoca neparcurgerea acestei proceduri ori
intampinarea nu este depusa in termen, cererea nu va putea fi respinsa ca
inadmisibila.

Se parcurge procedura prealabila in conditiile legii 554/2004 a contenciosului

administrativ. De asemenea, poate fi asimilata unei proceduri prealabile obligatia
patilor de a se infatisa inaintea mediatorului in vederea ..avantajelor medierii si in
conditiile art ….din Codul de Procedura Civila, text care il obliga pe creditor sa il
someze pe debitor si sa ii puna in vedere ca in termen de 15 zile de la primirea
somatiei sa plateasca datoria.

Daca suma nu este platita in cele 15 zile, creditorul poate sa declanseze

procedura ordonantei de plata. In conditiile art 193 alin 3, daca este declansat un
proces in materie succesorala, reclamantul trebuie sa ataseze incheierea emisa de
notarul public privitoare la rezultatul verificarilor in registrele notariale anume
prevazute in codul civil. In acest caz, codul spune ca lipsa procedurii prealabile poate

25
fi invocata de oricare dintre parti sau de instanta din oficiu. Desi este inscris in art
193, in realitate alin 3 nu consacra o procedura prealabila tipica pentru ca procedura
succesorala notariala nu este obigatorie, astfel incat in lipsa ei instanta sa nu poata fi
sesizata. In realitate, incheierea la care se refera art 193 alin 3 are numai o valoare
probatorie pentru a se stabili daca a fost declansata procedura succesorala notariala,
iar in caz de raspuns afirmativ, daca au fost stabiliti mostenitorii si cotele
succesorale, daca sunt sau nu renuntatori la succesiune, care este masa
succesorala si, eventual, daca s-a si realizat un partaj succesoral prin buna invoiala
inaintea notarului.

Cererea de chemare in judecata

Continutul cererii este prevazut la art 194. Cererea de chemare in judecata

trebuie sa cuprinda numele, prenumele, resedinta sau domiciuliul partilor, iar in cazul
pj denumirea sau sediul, CUI , …, nr de inregistrare in registrul comertului sau nr de
inregistrare in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Trebuie
indicat CNP-ul partilor. Se aplica, in mod corespunzator, prev art 1…., iar daca
reclamantul domiciliaza in strainatate este obligat sa isi aleaga un domiciliu in
Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in legatura cu procesul.

Cat priveste locul unde urmeaza sa se comunice actele, domiciliul este pe

pozitie de egalitate cu resedinta. Ceea ce intereseaza nu este domiciliul astfel cum
este definit prin lege, ci ca reclamantul sa indice locul unde partile locuiesc efectiv
pentru a exista siguranta ca actele de procedura in legatura cu procesul ajung la
parti. Ceea ce intereseaza este locul unde paratul locuieste la momentul investirii
instantei, imprejurarea ca pe parcursul procesului, el isi schimba locuinta, neavand
consecinte asupra competentei teritoriale a instantei. Daca pe parcursul procesului
una dintre parti isi schimba domiciliul sau resedinta, sub pedeapsa neluarii in
considerare, trebuie sa comunice instantei si adversarului sau, prin scrisoare
recomandata cu dovada de primire noua adresa. Sactiunea neluarii in considerare -
daca partea nu isi indeplineste obligatia, citarea sa la vechea adresa, respectiv
comunicarea la vechea adresa a actelor de procedura este considerata a fi una
legala, motiv pentru care, ulterior, partea nu va mai putea invoca lipsa procedurii de

26
citare, ori faptul ca i-a fost incalcat dreptul la aparare, de vreme ce nu cunoaste toate
actele de procedura din proces.

Domiciliul indicat in cerere poate sa fie domiciliul real sau domiciliul ales. Cat
priveste domiciliul ales, pentru ca instanta sa faca la acest domiciliu comunicarile
privitoare la proces, este necesar ca partea sa indice si persoana care, la acea
adresa, este insarcinata cu primirea actelor de procedura. In lipsa indicarii unei astfel
de persone, citarea se face la domiciliul real.

In cazul in care reclamantul invedereaza instantei ca desi a depus o data

diligenta necesara, lucru dovedit chiar cu …nu a putut sa afle adresa paratului, la
cererea reclamantului, citarea paratului se va face prin publicitate, prin afisarea
citatiei la usa instant ei sau prin publicarea acesteia intr-un ziar de larga
circulatie. Trimiterea la art 148 alin…teza 1, inseamna ca, daca este cazul, adica
daca dispune de astfel de mijloace si daca vrea ca toate comunicarile sa ii fie facute
in aceasta modalitate, reclamantul poate sa indice adresa de posta electronica, nr de
fax, nr de telefon, orice alt mijloc care asigura transmiterea textului actului si
confirmarea primirii lui. In fine, daca reclmantul domiciliaza in strainatate, este obligat
sa-si aleaga un domiciliu in Romania, indicand si persoana insarcinata cu primirea
actelor de procedura, iar, daca nu indeplineste aceasta obligatie, toate comunicarile ii
vor fi facute prin posta, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, procedura
socotindu-se indeplinita in momentul depunerii la posta a scrisorii recomandate, cu
enumerarea actelor de procedura care se comunica.

Al doilea element: numele, prenumele si calitatea mandatarului, atunci cand

cererea este facuta prin mandatar, iar, in cazul avocatului, numele si sediul sau
profesional, dispozitiile art………., aplicandu-se in mod corespunzator. La cerere,
trebuie sa se alature si dovada mandatului.

Daca cererea este facuta prin reprezentant si acest element lipseste, actiunea
se va respinge.

Al treilea element: obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului,

cand pretuirea este cu putinta, aratandu-se si modalitatea de calcul prin care s-a
ajuns la aceasta valoare. Imobilele sunt determinate prin indentificarea orasului,
judetului, a strazii si nr la care se afla, iar, daca sunt inscrise in cartea funciara, prin

27
indicarea nr de carte funciara sau a nr cadastral sau topografic, dupa caz. La cerere
se va alatura inscrisul emis de administratia financiara privind valoarea de impozitare
a imobilului. Obiectul este pretentia concreta a reclamantului si el trebuie sa fie
determinat sau determinabil, trebuie sa fie licit si sa fie posibil.

Alt element: motivele de fapt si de drept ale cererii. Acestea reprezinta

imprejurarile de fapt care l-au determinat pe reclamanant sa solicite acel obiect –
justifica obiectul si motivul pentru care reclamantul l-a chemat in judecata pe acel
parat.

Motivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului

juridic litigios, care nu se confunda cu cauza actiunii.

Ultimul element al cererii de chemare in judecata este semnatura care trebuie

sa fie facuta olograf, nefiind suficienta numai tehnoredactarea numelui reclamantului.
Daca reclamantul contesta semnatura si sustine ca nici nu a dat mandat de
reprezentare vreunei persone, judecatorul poate proceda la o verificare de scripte
care consta in faptul ca reclamantul va fi pus sa semneze in fata judecatorului.
Refuzul de a semna este considerat ca o prezumtie de recunoastere a semnaturii.
Daca in urma semnarii/semnaturii facute de reclamant inaintea sa, judecatorul nu se
considera lamurit, poate dispune efectuarea unei expertize grafoscopice, scop in
care, la dosar, vor fi depuse scripte de comparatie, reprezentate de alte inscrisuri
autentice sau sub semnatura privata necontestate de parti, precum si scrierea,
semnatura facuta inaintea sa.

Dintre elementele mentionate unele sunt considerate esentiale, altele

neesentiale. Art 196 spune ca cererea de chemare in judecata care nu cuprinde
numele partilor, obiectul (nu si valoarea obiectului), motivele de fapt si semnatura va
fi anulata/ se va declara nula. Dispozitiile art 200 sunt aplicabile. Toate aceste
elemente cu privire la care a fost prevazuta nulitatea expresa sunt considerate
elemente esentiale ale chemarii in judecata, in lipsa oricareia dintre ele procesul
neputand avea loc. Prin trimiterea la art 200 inseamna ca modificarea sau
completarea cu privire la aceste elemente poate fi facuta in procedura de verificare si
regularizare a cererii, la primirea cererii de chemare in judecata. Judecatorul verifica
daca sunt indeplinite cerintele art 194-197, adica daca cererea cuprinde elementele
enuntate, este depusa in nr suficient de exemplare pentru comunicare si, daca este

28
cazul, este timbrata. Lipsurile cererii sunt comunicate reclamantului caruia i se pune
in vedere sa modifice sau sa completeze cererea in termen de cel mult 10 zile de la
comunicarea acestei instiintari, sub pedeapsa de nulitate. Sanctiunea nulitatii nu
intervine insa in cazul unei pluralitati de reclamanti sau parati cand, fata de numarul
mare al acestora, pentru a se putea asigura desfasurarea in conditii normale a
procesului, judecatorul le va cere sa isi desemneze unul sau mai multi mandatari (pf
sau pj) la sediul carora urmeaza sa se faca toate comuncarile. Reclamantii trebuie sa
faca dovada alegerii unui mandatar in termen de 10 zile. Daca nu se face aceasta
dovada, se numeste un curator special. Sanctiunea nu este anularea, ci se
procedeaza in acest mod. Daca reclamantul nu indeplineste obligatia de
completare/modificare in 10 zile, cererea este anulata prin incheiere data in Camera
de Consiliu, fara citarea partilor. Impotriva incheierii se poate face numai cerere de
reexaminare in termenul celor 15 zile de la data comunicarii. Cererea de reexaminare
este solutionata de un alt complet al instantei, desemnat aleatoriu, fiind citat numai
reclamantul. Cererea de reeexaminare poate fi admisa numai daca anularea a fost
dispusa in mod eronat, ceea ce inseamna ca nu se impunea modificarea cererii ori a
fost dispusa desi reclamantul modificase cererea in termenul impus de judecator.
Daca cererea de reexaminare este admisa, dosarul este trimis primului complet
investit. Exista o particularitate si in privinta sanctiunii referitoare la semnatura – art.
196 lipsa semnaturii poate fi invocata oricand pe parcursul procesului in prima
instanta. In acest caz, reclamantul trebuie sa semneze cererea la termenul la care se
invoca lipsa semnaturii, daca este prezent, iar daca lipseste, cel mai tarziu la primul
termen de judecata, ulterior aceluia la care s-a invocase lipsa semnaturii.

Sanctiunea care intervine pentru lipsa elementelor neesentiale este tot

nulitatea, numai ca, intrucat in privinta lor nu este prevazuta in mod expres
sanctiunea nulitatii, nulitatea este una virtuala. In ambele situatii, vorbim despre o
nulitate conditionata de vatamare.

Primul termen de judecata

Daca cererea respecta cerintele art 194-197, cererea este comunicata

paratului caruia i se pune in vedere ca, sub pedeapsa decaderii, sa depuna
intampinare in cel mult 25 zile de la comunicarea cererii. Intampinarea este
comunicata reclamantului care va trebuie sa depuna raspuns la intampinare in cel

29
mult 10 zile de la comunicarea intampinarii. Paratul ia cunostinta de raspunsul la
intampinare din dosar – raspunsul nu se mai comunica. In cel mult 3 zile de la
depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul formuleaza prin rezolutie primul
termen de judecata care nu poate sa fie mai lung de 60 zile de la data rezolutiei si
dispune citarea partilor. Daca paratul nu depune intampinare, respectiv reclamantul
nu depune raspuns la intampinare, judecatorul va fixa primul termen de judecata la
expirarea termenelor pana la care trebuiau savarsite aceste acte de procedura. In
procesele urgente, primul termen poate fi stabilit la un moment mai apropiat, iar,
daca paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul poate sa fixeze un termen mai
lung de 60 zile, in functie de imprejurarile cauzei. Prin rezolutia in care fixeaza primul
termen de judecata, judecatorul poate sa ia si masuri pentru administrarea probelor
sau, daca s-a cerut citarea paratului la interogatoriu…… Judecatorul, prin incheiere
executorie poate dispune masuri asiguratorii sau masuri penru asigurarea probelor.

Efectele cererii de chemare in judecata

1. Este investita instanta, in foarte putine situatii judecatorul investindu-se din

oficiu.
2. Se fixeaza limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu
privire la obiect si la parti.
3. Daca in pricina respectiva competenta este alternativa, sesizarea uneia dintre
instante semnifica optiunea reclamantului si care, odata facuta, nu mai poate fi
contestata de parat sau de instanta.
4. Dreptul dedus judecatii devine litigios si poate forma obiectul unei cesiuni, in
conditiile legii. Daca dreptul este unul strict personal, odata ce cererea a fost
formulata de titularul sau , actiunea poate fi continuata de mostenitorii
acestuia.
5. Introducerea cererii marcheaza punerea in intarziere a paratului. Paratul este
considerat posesor de rea credinta si datoreaza fructe de la introducerea
cererii. Daca cererea are ca obiect un bun individual determinat, paratul va
suporta riscul pieirii fortuite a bunului, iar daca cererea are ca obiect plata unei
sume de bani, care nu era purtatoare de dobanda, de la introducerea cererii
se datoreaza dobanda.

30
 6. Introducerea cererii intrerupe cursul prescriptiei extinctive, cu conditia ca
cererea sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la judecata ei.

Intampinarea

- este actul de procedura savarsit de catre parat atunci cand paratul vrea doar
sa se apere. Intampinarea trebuie sa cuprinda elementele de indentificare ale
paratului, apoi exceptiile procesuale pe care le paratul le are fata de cererea
de chemare in judecata, apararile in fond pe care le face la cererea de
chemare in judecata si prin care …la respingerea ca nefondata a cererii,
dovezile pe care intelege sa le administreze pentru combaterea cererii
reclamantului si care trebuie sa fie indicate in aceleasi conditii care trebuie sa
fie respectate de catre reclamant si semnatura.
Intampinarea trebuie sa fie depusa in cel mult 25 zile de la cererea de chemare in
judecata sub pedeapsa decaderii din dreptul de administra dovezi si de a invoca
exceptii de procedura relative. Exceptiile de procedura absolute si exceptiile de fond
pot fi invocate chiar daca nu au fost mentionate in intampinare.

Intampinarea se depune in nr suficient de exemplare, necesare pentru

comunicare, insa daca reclamantul sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai
multi reclamanti au un reprezentant comun, este suficient un singur exemplar de pe
intampinare. Regula este ca intampinarea este obligatorie atat pentru judecata in
prima instanta, cat si pentru judecata in caile de atac. Numai daca legea prevede in
mod expres, intampinarea nu trebuie sa fie depusa.

Curs 6

Cererea reconventionala – actul de procedura savarsit de parat atunci cand

are o pretentie impotriva reclamantului. Potrivit Codului, paratul care are pretentii in
legatura cu obiectul cererii reclamantului, derivand din acelasi raport juridic sau din
raporturi juridice distincte, insa legate de raportul juridic dedus judecatii de catre
reclamant, poate sa formuleze cerere reconventionala.

31
 Prin cererea reconventionala, paratul poate tinde la obtinerea unei
compensatii judiciare, atunci cand creanta sa impotriva reclamantului nu este certa,
lichida si exigibila, in asa fel incat sa invoce compensatia legala prin intampinare.
prin cererea reconventionala, paratul poate sa puna in discutie valabilitatea timpului
reclamantului. De pilda, daca reclamantul formuleaza o cerere in revendicare, prin
cererea reconventionala, paratul poate sa solicite constatarea nulitatii titlului
reclamantului ori sa obtina rezolutiunea ori rezilierea acestui titlu.

De asemenea, prin cererea reconventionala, paratul poate sa urmareasca

obligarea reclamantului fata de el. Intr-o actiune in evacuare formulata de catre
reclamant, paratul poate sa formuleze o cerere reconventionala prin care sa solicite
obligarea reclamantului la contravaloarea imbunatatilor aduse imobilului din a carui
evacuare se solicita.

Prin cererea reconventionala, paratul poate sa cheme in judecata si terte

persoane, straine de proces, daca acestea sunt vizate prin raportul juridic dedus
judecatii prin cererea reconventionala, iar aceste persoane sunt introduse in proces
in calitate de parati, pentru ca asa le califica Codul.

Reclamantul nu poate sa faca cerere reconventionala la cererea

reconventionala a paratului. Cel mult, in conditiile art 204 din Cod, vazand cererea
reconventionala a paratului, reclamantul ar putea sa-si modifice cererea de chemare
in judecata pana , cel mai tarziu, la primul termen la care este legal citat.

Formularea cererii reconventionale nu este obligatorie, asa cum este cazul

intampinarii.

Cererea reconventionala este o adevarata cerere de chemare in judecata. De

altfel se si spune ca paratul este reclamant in cererea reconventionala, Codul
prevazand ca reconventionala trebuie sa se faca cu respectarea cerintelor prevazute
pentru cererea de chemare in judecata, prin urmare trebuie sa cuprinda toate
elementele prevazute la art 194 privitoare cererea de chemare in judecata. De
asemenea, daca este cazul, se timbreaza si trebuie sa se depuna in numar suficient
de exemplare pentru comunicare.

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, iar daca

intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la

32
care paratul este legal citat. Faptul ca cererea se depune odata cu intampinarea
trebuie inteles in sensul ca termenul pentru depunerea cererii reconventionale este
acelasi cu termenul pentru depunerea intampinarii, adica cel mult 25 zile de la
comunicarea cererii de chemare in judecata. Asadar, depunerea intampinarii nu este
o conditie pentru insasi admisibilitatea cererii reconventionale.

Cererea reconventionala urmeaza procedura verificarii si regularizarii

prevazute de art 201 pentru cererea de chemare in judecata, pentru art 209 care
reglementeaza cererea reconventionala - spune ca dispozitiile art 201 se aplica in
mod corespunzator.

In cazul in care cererea reconventionala este facuta cu respectarea cerintelor

art 194-197, se comunica reclamantului si, daca este cazul, paratilor introdusi in
proces prin cererea reconventionala si li se pune in vedere sa depuna intampinare.
Dupa depunerea intampinarii se poate fixa primul termen de judecata. Cat priveste
procedura de judecata a cererii reconventionale, din punct de vedere al caii
procedurale, este o cerere incidentala. Prin urmare, si procedura de judecata este
cea privitoare cererea principala. Regula este ca cererea reconventionala se judeca
odata cu cererea principala. Totusi, in masura in care numai cererea principala este
in stare de judecata, ceea ce inseamna ca in privinta cererii principale nu mai sunt de
administrat dovezi, in schimb mai sunt de administrat dovezi in privinta cererii
reconventionale, cele doua cereri pot fi disjunse si judecat separate. Se va constitui
un dosar distinct pentru cererea reconventionala si, in mod obisnuit, pentru a evita
pronuntarea unor hotarari contradictorii, judecata cererii reconventionale se va
suspenda pana la solutionarea definitiva a cererii principale. Totusi, daca solutia ce
urmeaza sa se dea cererii reconventionale este strans legata de solutia ce urmeaza
sa se dea cererii principale, disjungerea nu este posibila. Astfel, nu poate fi disjunsa
cererea reconventionala prin care, intr-un proces de imparteala judiciara, se solicita
completarea masei bunurilor de impartit. De asemenea, nu este posibila disjungerea
reconventionalei prin care se solicita stabilirea locuintei copilului la parat, daca prin
cererea de chemare in judecata s-a solicitat obligarea paratului la plata pensiei de
intretinere.

Cat priveste solutia ce poate fi data cererii reconventionale - este in functie de

situatia concreta din dosar si de raportul juridic dedus judecatii prin reconventionala.

33
Prin urmare, pot fi admise in intregime ambele cereri ori pot fi respinse in intregime
ambele, ambele pot fi admise numai in parte ori numai una sa fie admisa in tot sau in
parte, iar cealalta sa fie respinsa.

Procedura de citare si comunicare a actelor de procedura

Codul stabileste ca procedura prin art 153 faptul ca judecatorul nu poate

solutiona nicio cerere, nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea legala
sau infatisarea partii, personal sau prin reprezentant, afara de cazul in care, prin lege
se prevede altfel. Prin expresia folosita, “judecatorul nu poate hotari”, rezulta
caracterul imperativ al normelor care reglementeaza procedura de citare si
comunicare a actelor de procedura, lucru intarit prin alin 2 al art 153 care impune
judecatorului care constat ca partea care lipseste nu a fost legal citata, sa amane
judecata si sa dispuna citarea partii sub pedeapsa nulitatii hotararii. Desi norma care
reglementeaza citarea are un caracter imperativ, Codul conditioneaza cazurile in
care poate fi invocata nulitatea, pentru aceasta nu poate fi invocata oricand. Astfel,
daca partea nu a primit citatia cu respectarea termenului prevazut la art 159, adica cu
cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata sau exista un alt motiv de
nulitate a procedurii de citare si se infatiseaza in instanta, va putea sa ceara
acordarea unui termen pentru a-si pregati apararea.

Lipsa procedurii de citare se acopera prin echipolenta. Prin urmare, daca

nulitatea se acopera prin prezenta partii, ea va putea sa ceara acordarea unui
termen pentru a-si putea pregati apararea. Daca nu o face, nu va mai putea sa
invoce ulterior si, cu atat mai putin in calea de atac, lipsa procedurii de citare. In cazul
in care, partea nelegal citata nu se infatiseaza la termenul pentru care nu a fost legal
citata, va putea sa invoce lipsa procedurii de citare sub pedeapsa decaderii, cel mai
tarziu la primul termen de judecata la care este legal citata sau la care se infatiseaza.
In cazul in care partea nelegal citata lipseste, orice alta parte sau instanta din oficiu
pot invoca lipsa procedurii de citare, numai la termenul respectiv pentru care
procedura de citare nu a fost legal indeplinita. Ulterior, din perspectiva instantei sau a
adversarului, sanctiunea se acopera.

34
 Ceea ce este obligatoriu este ca partile sa fie legal citate, iar nu neaparat sa
se si infatiseze inaintea judecatorului, cu o exceptie - in procedura divortului, daca
reclamantul lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul, cererea de chemare in
judecata se respinge ca nesustinuta.

Cat priveste locul citarii, citatia, care trebuie sa aiba continutul prevazut la art
157, se comunica la locul indicat in citatie, respectiv domiciliul, resedinta ori sediul
persoanei juridice, dupa caz. Locul indicat in citatie poate sa fie domiciliul real sau
domiciliul ales, cu conditia ca, odata cu alegerea de domiciliu, sa fi fost indicat si
numele persoanei insarcinate cu primirea corespondentei. In lipsa indicarii unei
asemenea persoane, citatia se comunica la domiciliul sau sediul real. De asemenea,
partea poate alege ca citatia si orice alt act de procedura sa ii fie comunicat la casuta
postala. Sunt situatii in care alegerea de domiciliu este obliatorie, respectiv pentru
partile care domiciliaza in strainatate si care trebuie sa isi aleaga un domiciliu in
Romania, cu indicarea persoanei insarcinate cu primirea corespondentei. In caz
contrar, citarea acestor persoane se va face prin posta, prin scrisoare recomandata,
cu continut declarat si confirmare de primire, iar data depunerii la posta a scrisorii
recomandate va fi considerata drept data a indeplinirii procedurii de citare. Daca pe
parcursul procesului, una dintre parti isi schimba domiciliul/resedinta, sub sanctiunea
neluarii in considerare, va trebui sa instiinteze instanta si pe adversar prin scrisoare
recomandata cu dovada de primire cu privire la noua adresa. Daca nu o face, citarea
si comunicarea actelor de procedura la vechea adresa vor fi considerate valabil
indeplinite, astfel incat ulterior partea nu mai poate invoca lipsa procedurii de citare
ori faptul ca nu si-a putut pregati apararea intrucat nu a primit actul de procedura.

In cazul in care reclamantul invedereaza ca, desi a depus toata diligenta

necesara, nu a putut identifica domiciliul sau sediul paratului, judecatorul va putea
incuviinta ca citarea sa se faca prin publicitate, prin afisarea citatiei la usa instantei
ori prin afisarea pe portalul instantei. Daca se considera necesar, pe langa afisarea
citatiei in acestei condditii, se poate dispune si publicarea citatie in Monitorul Oficial
sau intr-un ziar de larga circulatie. In cazul in care s-a dispus citarea prin publicitate,
procedura se socoteste indeplinita in a 15a zi de la data publicarii. Prin urmare, in
acest caz, termenul nu este unul de zile libere, ci se va implini exact in a 15a zi.
Daca, ulterior, paratul se infatiseaza si probeaza ca a fost citat cu rea credinta prin
publicitate, ceea ce inseamna ca reclamantul stia unde locuieste, vor fi anulate toate

35
actele de procedura saarsite dupa incuviintarea citarii prin publicitate si se reia
judecata procesului de la actul de procedura anulat, reclamantul putand fi obligat si la
despagubiri.

Partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, este obligata sa

primeasca inscrisurile si actele de procedura care ii sunt communicate. In caz de
refuz, comunicarea se considera a fi indeplinita prin depunerea inscrisurilor sau a
actelor de procedura la dosar, de unde, sub semnatura, partea le poate ridica. Partea
poate sa ridice aceste inscrisuri de la dosar si intre termene de la arhiva instantei.
Cat priveste termenul de comunicare al citatiei, sub pedeapsa de nulitate, citatia
trebuie sa fie comunicata cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata,
termen care, dupa aprecierea judecatorului, poate fi redus in pricinile urgente……

Inmanarea se face partii personal in locul indicat in citatie. Daca partea

primeste citatia (procedura valabila pentru comunicarea oricarui alt act de procedura)
- poate fi inmanata in locul unde este gasita partea. Daca cel citat traieste intr-un
hotel sau intr-o caldire cu mai multe apartamente, citatia poate fi lasata in lipsa
destinatarului ei administratorului cladirii, portarului sau, in lipsa, persoanei care il
inlocuieste in mod obisnuit. Pentru cei care se gasesc sub arme (militarii
incazarmati), citatia se inmaneaza prin unitatea militara din care fac parte. Pentru cei
care alcatuiesc echipajul unui vas maritim sau fluvial, in lipsa unui domiciliu cunoscut,
citatia se inmaneaza prin capitania portului de inregistrare a navei. Pentru detinuti,
citatia se inmaneaza prin administratia locului de detinere, iar pentru bolnavii internati
in spitale, sanatorii sau in alte asemenea asezaminte, citatia se inmaneaza in directia
asezamantului respectiv.

Daca citatia trebuie sa fie inamanata unei persoane juridice, unui avocat, notar
public sau executor judecatoresc, citatia se inmaneaza la sediul acestora si va fi
primita de persoana insarcinata cu primirea corespondentei care va arata calitatea in
care semneaza actul. In lipsa unei assemenea persoane, citatia se inmaneaza
administratorului cladirii, in lipsa, portarului sau persoanei care il inlocuieste in mod
obisnuit.

Citatia (sau orice alt de procedura) se comunica prin agentii procedurali sau
prin alti salariati ai instantei care transmite actul ori prin agenti procedurali sau

36
salariati ai instantei in circumscriptia careia se afla destinatarul, daca acesta locuieste
in circumscriptia altei instante decat aceea care transmite citatia.

Citatia de transmite in plic inchis, care poarta mentiunea “Pentru Justitie. A se

inmana cu prioritate” si la care plic este atasat formularul privind dovada de
inmanare, procesul verbal sau instiintarea pe care, in functie de situatia concreta cu
care se va confrunta, le completeaza agentul instrumentator.

Daca citatia nu poate fi transmisa prin agenti procecdurali ai instantei emitente

sau a unei instante in raza in care domiciliaza reclamantul, se transmite in scris, prin
posta, cu confirmare de primire si continut declarat. De asemenea, daca partea a
indicat acele mijloace de comunicare moderne (e-mail, fax, telefon), actele pot fi
transmise in aceasta modalitate de catre grefier si vor fi insotite de o confirmare pe
care va trebui sa o completeze reclamantul si sa o restituie instantei. In cazul in care
cel citat primeste citatia si semneaza dovada de inmanare, agentul procedural ii
certifica semnatura si este singurul caz in care nu se intocmeste proces verbal. Daca
cel citat primeste citatia, dar refuza sa semneze, agentul procedural incheie proces
verbal. In cazul in care cel citat refuza sa primeasca citatia, citatia este lasat la cutia
postala a destinatarului, iar in lipsa unei cutii postale, pe usa locuintei destinatarului
este afisata instiintarea prin care este invitat ca, in termen de cel mult 7 zile, sa se
prezinte la sediul instantei pentru a ridica citatia, respectiv la sediul primariei din
localitatea respectiva, daca cel citat nu locuieste in raza sediului instantei emitente.
Prin instiintare i se atrage atentia ca, la expirarea termenului de 7 zile, procedura de
instiintare se considera indeplinita. In cel mult 24 h de la afisarea instiintarii, agentul
instrumentator trebuie sa restituie instantei sau sa lase la sediul primariei citatia sau
actele de procedura pe care trebuia sa le transmita.

Procedura de citare se socoteste a fi indeplinita in oricare dintre cele 3 situatii

mentionate la art 165.

Curs 7
Termenul in cunostinta

Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant, precum si partea
care a fost prezenta la un termen, personal sau prin reprezentant, chiar imputernicit

37
cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va mai fi citata in tot cusul judecatii la acea
instanta, fiind considerat ca are cunostinta de termenele urmatoare.

Asadar, termenul in cunostinta se bazeaza pe o prezumtie relativa, care are

ca obiect faptul ca partea aflata intr-una dintre cele doua ipoteze cunoaste toate
termenele de judecata care se vor acorda in cursul judecatii, la acea instanta.

Prezumtia termenului in cunostinta functioneaza numai pana la momentul

pronuntarii hotararii finale, din / in etapa procesuala in care se afla judecata la un
moment dat. Dupa pronuntarea hotararii finale, daca se exercita cai de atac, in caile
de atac partile trebuie sa fie citate, desigur pana in momentul in care se poate face
din nou aplicarea termenului in cunostinta.

Este considerata a avea termen in cunostinta si partea care, personal, prin

reprezentant sau prin functionarul insarcinat cu primirea corespondentei, a primit
citatia pentru un termen de judecata.

Termenul in cunostinta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca partile trebuie sa

fie citate in urmatoarele situatii:

1. Procesul se redeschide dupa ce a fost suspendat. In mod direct, este

obligatorie citarea pentru ca ultimul lucru pe care l-au stiut partile in legatura
cu procesul este faptul ca judecata a fost suspendata. Ele nu pot fi prezumate
a cunoaste faptul ca dosarul se repune pe rol si la ce moment.
2. Pricina se repune pe rol. Este avuta in vedere ipoteza in care, dupa ce a
ramas in pronuntare, in etapa deliberarii, judecatorul apreciaza ca mai este
necesar sa se administreze dovezi ori trebuie lamurita suplimentar situatia de
fapt. Pentru aceasta repune dosarul pe rol si dispune citarea partilor.
3. Partea este chemata la interogatoriu, citarea nefiind obligatorie daca a fost
prezenta la termenul la care s-a incuviintat administrarea probei cu
interogatoriu si, cumulativ, s-a si fixat termen pentru interogatoriu.
Trebuie sa facem distinctie intre faptul ca partea poate avea termen in cunostinta
pentru judecata procesului , in general, si faptul ca o astfel de parte care poate avea
termen in cunostinta trebuie sa fie citata la interogatoriu. Partea care lipseste in mod
nejustificat la administrarea probei cu interogatoriu este sanctionata in puterea
Codului pentru ca judecatorul poate considera aceasta atitudine procesuala a partii

38
drept o recunoastere a aspectelor, in legatura cu care se urmarea interogarea ei.
Desigur, este o prezumtie relativa pentru ca partea s-ar putea prezenta si sa
adminstreze dovada contrara.

4. Instanta de apel admite apelul si anuleaza sentinta. Instant de recurs admite

recursul si caseaza decizia in ambele cazuri fiind necesara rejudecarea
procesului. Indiferent dupa cum rejudecarea este cu retinere, adica
rejudecarea o face chiar instanta de control judiciar (instanta care a casat..)
sau rejudecarea este cu retrimitere, dosarul fiind restituit instantei care a
pronuntat hotararea anulata sau casata dupa caz ori instantei competente sau
unei alte instante egale in grad, cand se considera ca aceasta este necesara
pentru buna administrare a justitiei, in vederea rejudecarii, partile trebuie sa fie
citate. Partile nu mai pot fi considerate a cunoaste ce se intampla dupa ce s-a
admis apelul/ recursul.
5. Pentru motive temeinice, judecatorul a dispus citarea partilor pentru fiecare
termen. De pilda, daca judecatorul apreciaza ca este posibil ca solutionarea
litigiului sa se faca pe cale amiabila, el va obliga partile sa se infatiseze
inaintea lui, chiar daca sunt reprezentate si o poate face citand partile.
Militarii incazarmati si detinutii – regula se aplica si in cazul lor. Ceea ce este
obligatoriu este doar ca ele sa fie citate, nu sa se infatiseze.

Exceptie!!! Reclamantul, in procecsul de divort, lipseste nejustificat si se

pronunta numai paratul - actiunea se respinge ca nesustinuta.

Sunt si alte situatii in care Codul prevede citarea partilor:

- O parte se inscrie in fals impotriva inscrisului adminstrat de cealalta parte.

Daca partea care a administrat inscrisul lipseste la termenul la care inscrisul
este defaimat, judecatorul o citeaza pentru a se prezenta inaintea sa si pentru
a declara daca mai intelege sau nu sa se foloseasca de inscris, pentru ca
daca partea citata in aceste conditii nu se prezinta inaintea judecatorului,
inscrisul este considerat a fi inlaturat din proces.
- Judecatorul nu poate sa ceara trimiterea la dosar a originalelor cartilor
funciare, a inscrisurilor originale aflate in arhivele avocatilor, notarilor publici
sau in arhivele altor institutii publice. Cercetarea acestor categorii de inscrisuri

39
 va fi facuta de catre un judecator din cadrul completului delegat si, pentru
cercetare, trebuie sa fie citate partile.
- Daca, din motive temeinice (varsta, stare de boala), martorul nu se poate
prezenta inaintea instantei pentru a fi audiat, el va fi audiat in locul unde se
afla, deplasandu-se in acel locul completul, inclusiv procurorul daca participa
la judecata, iar pentru audiere partile sunt citate.
- Daca s-a incuviintat efectuarea unei cercetari locale, pentru verificarea in afara
sediului instantei a starii unui bun care nu poate fi adus inaintea instantei,
partile trebuie sa fie citate pentru data la care se efectueaza verificarea, afara
de cazul in care au fost prezente la termenul la care s-a incuviintat efectuarea
cercetarii locale si s-a fixat si data deplasarii judecatorilor.
Cat priveste preschimbarea termenului de judecata, indiferent dupa cum este
vorba despre un termen in cunostinta sau un termen pentru care nici macar nu au
fost emise citatiile, suficient doar ca a fost fixat, preschimbarea lui poate fi facuta
numai pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partii interesate. Instanta ar
putea sa preschimbe din oficiu termenul - de pilda, daca in ziua in care s-a suspendat
termenul, serviciul este suspendat sau daca, din eroare, s-a fixat termen intr-o zi
nelucratoare. Daca cererea de preschimbare este facuta de catre una dintre parti,
aceasta trebuie sa justifice interesul in obtinerea preschimbarii, respectiv sa justifice
faptul ca ar suferi o vatamare procesuala daca termenul nu ar fi preschimbat, iar
aceste interese se apreciaza intotdeauna prin raportare la partea care cere
preschimbarea, si nu la adversarul sau.

Preschimbarea se dispune in camera de consiliu, fara citarea partilor, si numai

daca se admite/se dispune preschimbarea, partile vor fi citate penru noul termen.

Activitatea de judecata

Desfasurarea procesului civil, indiferent dupa cum judecata este in prima instant
sau intr-o cale de atac, poate presupune parcurgerea a doua etape, respectiv
cercetarea procesului si dezbaterile in fond.

40
 Etapa cercetarii procesului este acea in care sunt savarsite acte de procedura
necesare pentru a pregati solutionarea procesului, cum ar fi: formularea si
solutionarea de cereri, administrarea de probe, invocarea si solutionarea exceptiilor,
audierea partilor.

Specific etapei cercetarii procesului in prima instanta este faptul ca cercetarea se

face in camera de consiliu, aceasta potrivit Codului, pentru ca prin L… /2013 s-a
amanat intrat in vigoare a dispozitiilor care reglementeaza……., amanata pana la
data de 1.01.2013.

In caile de atac, daca este necesara efectuarea cercetarii, in toate cazurile, ea se

face in sedinta publica. In etapa dezbaterilor in fond, care indiferent dupa cum
dezbaterile sunt in prima instanta sau in caile de atac, sedinta este publica, se pun
concluzii asupra fondului raportului juridic litigios.

In cazul in care solutia in dosar este urmare a admiterii unor exceptii procesuale,
ceea ce inseamna ca prin admiterea exceptiei procesuale instanta se dezinvesteste
de dosar, nu se ajunge in etapa dezbaterilor in fond, ci procesul se finalizeaza in
etapa cercetarii. Se poate vorbi despre trei momente indesfasurarea procesului,
respectiv despre activitatea premergatoare sedintei de judecata, activitatea
concomitenta sedintei de judecata, activitatea ulterioara sedintei de judecata.

Activitatea premergatoare sedintei de judecata

Grefierul – scoate din arhiva dosarele repartizate completului pentru termenul

respectiv si face asta verificand condica de termene din arhiva, in care sunt
mentionate pentru fiecare complet de judecata, pentru fiecare termen, anumite
dosare. Dupa aceasta, intocmeste lista de sedinta in care va mentiona cu prioritate
dosarele care se judeca de urgent si dosarele mai vechi. El va copia apoi aceasta
lista de sedinta in condica de sedinta pe care judecatorul o completeaza la sfarsitul
sedintei de judecata din ziua respectiva, scriind in dreptul fiecarui dosar masura
dispusa, respectiv termenul de judecata acordat, cu indicarea motivului sau, sau
solutia pe scurt, ori daca este cazul, mentiunea ca s-a amanat pronuntarea,
aratandu-se data pentru care s-a amanat pronuntarea. Aceasta lista de sedinta, in
care vor fi trecute si intervalele orare orientative pentru prezentarea partilor, se va

41
afisa la usa salii de sedinta cu cel putin o ora inainte de inceperea sedintei si pe
portalul instantei.

In cadrul acestei activitati premergatoare, grefierul face si o verificare a dosarelor,

in sensul ca verifica daca procedura de citare este sau nu legal indeplinita si daca
este cazul, si daca mai este timp, semnaleaza presedintelui completului
neregularitatile procedurii de citare pentru ca, eventual, procedura sa fie refacuta.

Grefierul verifica, de asemenea, daca la dosar s-a raspuns unor adrese efectuate
de instanta pana la acel moment...grefierul preda dosarele judecatorului spre studiu.

Lista de sedinta este necesara si judecatorului pentru a consemna pe ea toate

aspectele pe care le identifica in dosare si pe care le poate pune in discutia partilor.
Daca participa la judecata, dosarele sunt puse la dispozitia procurorului nu de catre
grefier , ci de catre presedintele completului.

In timpul sedintei de judecata,

grefierul intra in sala de sedinta cu dosarele pentru a le pune la dispozitia partilor, a

reprezentantilor lor, cu cel putin o jumatate de ora inainte de inceperea sedintei.

Judecata, practic, in fiecare dosar, incepe cu apelul partilor, apelul (daca este
necesar) al martorilor, dupa care grefierul face un referat, prin care comunica
judecatorului existenta eventualelor cereri care s-au depus, daca este cazul, a
raportului de expertiza si preda dosarul presedintelui completului, care are obligatia
sa verifice personal validitatea procedurii de citare.

Presedintele completului este acela care conduce sedinta de judecata pentru ca

el este cel care adreseaza intrebari partilor, ceilalti judecatori putand adresa intrebari
partilor sau martotilor numai cu incuviintarea presedintelui completului.

Ordinea in care presedintele completului da cuvantul partilor este predeterminata.

Presedintele completului face politia sedintei.

Cat priveste situatia concreta din dosar, instanta poate sa amane judecata, sa
suspende judecata sau sa ramana in pronuntarea unei exceptii procesuale sau
asupra fondului.

42
 Instanta poate sa mai amane judecata si pentru lipsa de aparare, daca se invoca
motive temeinice, iar temeinicia motivelor este lasata la aprecierea judecatorului si, o
conditie suplimentara, lipsa de aparare nu este cauzata de culpa partii sau a
reprezentantului ei.

Instanta poate sa si suspende judecata daca niciuna dintre partile legal citate nu
se infatiseaza si, in plus, niciuna dintre parti, macar una, nu a cerut ca judecata sa se
faca in lipsa pentru ca daca cel putin una dintre parti a cerut aceasta, nu este
necesara infatisarea lor.

Judecata mai poate fi suspendata si daca ambele parti o cer sau daca solutia ce
urmeaza a se pronunta in cauza depinde de solutia ce urmeaza sa se dea in alt
dosar ori a inceput urmarirea penala, cu privire la savarsirea unei infractiuni a carei
constatare ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea.

Sunt si cazuri in care judecatorul este chiar obligat sa suspende judecata –

daca una dintre parti decedeaza, pe parcursul procesului, sau a incetat functia
tutorelului sau curatorului; pana la introducerea in cauza a mostenitorilor, pana la
numirea altui curator/ tutore.

In momentul in care judecatorul se socoteste lamurit, declara inchisa

cercetarea procesului si deschide etapa dezbaterilor in fond, in care se pun
concluziile finale, se analizeaza fondul raportului litigios.

Valalabil numai pentru prima instant – partile pot conveni ca dezbaterea

fondului, care, ca regula, trebuie sa aiba loc in sedinta publica, sa aiba loc in
continuarea cercetarii procesului in camera de consiliu.

Pe de alta parte, atunci cand judecatorul apreciaza ca dezbaterea in sedinta

publica ar fi de natura sa afecteze ordinea sau moralitatea publica, viata personala a
patilor, interesele minorilor sau prestigiul justitiei, din oficiu sau la cererea uneia
dintre parti, poate sa dispuna ca dezbaterea intregului proces sau numai a unei parti
a acestuia, de pilda administrarea unei probe, sa nu se desfasoare in sedinta
publica. In aceasta situatie, partile vor fi legal insotite, pe langa aparator, de
reprezentantul lor, daca este cazul de reprezentantul minorului, de traducatorul partii
care nu cunoaste limba romana, de interpret - pentru cei care nu se pot exprima - si
de martori - de expert, daca este cazul.

43
 Cat priveste activitatea ulterioara sedintei de judecata – atunci cand s-a
acordat termen, grefierul are din nou un rol de importanta, intrucat trebuie sa
intocmeasca incheierea de sedinta. Incheierea de sedinta este tot o
incheiere??(hotarare??), dar se numeste incheiere pentru ca este data pe parcursul
procesului si, asemenea oricarei alte hotarari trebuie sa continta partea introductiva,
considerentele si dispozitivul. In partea introductiva se mentioneaza instanta, nr.
dosarului, data pentru care este intocmita incheierea, numele membrilor completului
de judecata si, daca este cazul, al procurorului, precum si tot ce s-a intamplat in
sedinta de judecata, la termenul pentru care este intocmita acea incheiere.

Partea a doua (considerentele) contine motivarea instantei pentru solutia

inscrisa in cea de-a treia parte in dispozitiv. Sub pedeapsa de nulitate, incheierea
trebuie semnata de judecator si grefier. Toate incheierile date pe parcursul procesului
sunt incheieri premergatoare pentru ca preced darea hotararii finale.

Incheierea este interlocutorie atunci cand contine o hotarare data de judecator

si nu se poate reveni asupra ei.

Curs 8

Exceptiile procesuale

- Reprezinta mijlocul procedural prin care, in conditiile legii, pe parcursul

procesului civil, partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, fara sa
puna in discutie fondul raportului juridic litigios, invoca neregularitati
procedurale, privitoare la compunerea sau constituirea completului,
competenta instantei sau procedura de judecata, ori lipsuri privitoare la
exercitiul dreptului la actiune, urmarind, dupa caz, amanarea judecatii,
declinarea comptentei, refacerea unor acte de procedura, anularea,
respingerea sau perimarea cererii.
Specific exceptiei procesuale este faptul ca presupune existenta unui proces in
curs, tocmai de aceea exceptia procesuala nu poate fi invocata niciodata printr-o
cerere introductiva de instanta. Ca atare, prin cererea de apel sau de recurs, nu se

44
invoca exceptii procesuale, ci se formuleaza critici, care constituie motive de apel sau
motive de recurs.

O a doua particularitate a exceptiei procesuale – exceptia reprezinta un mijloc de

aparare. In mod obisnuit, apeleaza la acest mijloc paratul, insa exceptiile absolute
pot fi invocate si de catre reclamant, de instanta sau de procurorul din oficiu.

In al treilea rand, exceptia procesuala nu pune niciodata in discutie fondul

raportului juridic litigios. Nici macar exceptia de fond nu produce un astfel de efect si,
pe cale de consecinta, exceptia procesuala, indiferent de obiectul ei, nu se confunda
cu apararile pe fond.

O alta particularitate - consta in faptul ca, de regula, solutia pronuntata in temeiul

unei exceptii procesuale, nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

In masura in care neregularitatea procedurala, care a dus la admiterea unei

exceptii, este inlaturata, poate fi declansat un nou proces, fara sa se opuna
autoritatea de lucru judecat. Daca, dimpotriva, neregularitatea procedurala persista si
la momentul declansarii celui de-al doilea proces, se poate spune ca solutia pronunta
chiar in temeiul unei exceptii procesuale are autoritate de lucru judecat, intr-un proes
ulterior.

Astfel, daca o prima cerere este respinsa pentru lipsa calitatii procesuale active si,
ulterior, dreptul dedus judecatii, prin prima cerere de chemare in judecata, intra in
patrimoniul reclamantului, le va putea introduce o noua cerere de chemare in
judecata cu privire la dreptul respectiv, fara sa i se poata opune autoritatea de lucru
judecat. Daca, dimpotriva, nici pana la declansarea celui de-al doilea proces, dreptul
in raport cu care s-a retinut lipsa de calitate procesuala activa, in primul proces, nu a
intrat in patrimoniul reclamantului, noua cerere poate fi respinsa pe temeiul autoritatii
de lucru judecat.

Clasificarea exceptiilor procesuale

1. In functie de obiectul lor distingem intre :

- exceptii de procedura
- exceptii de fond

45
 Exceptiile de procedura sunt acelea prin care se invoca neregularitati
procedurale, privitoare la compunerea sau constituirea instantei,
necompetenta acesteia ori procedura de judecata. Cu titlu de exemplu,
exceptia privitoare la incompatibilitate, excptia lipsei procdurii de citatare,
exceptia de necompetenta, exceptia vizand litispendenta, conexitatea,
exceptia de perimare.
Exceptiile de fond sunt acelea prin care sunt puse in discutie lipsuri privitoare
la exercitiul dreptului la actiune. Au un astfel de caracter : exceptia lipsei de
interes, exceptia de prematuritate, exceptia privind lipsa calitatii procesuale,
exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta sau de exercitiu, exceptia
autoritatii de lucru judecat, exceptia lipsei procedurii prealabile, exceptia
privind caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de actiunea in
realizare.
Exceptia de inadminisibilitate, utilizata in practica, dar inexistenta ca atare in
teoria juridiciara – inadmisibilitatea este, in realitate, solutia pe care instanta o
pronunta ca urmare a admiterii unei exceptii de procedura sau a unei exceptii
de fond. -> Atunci cand se invoca necompetenta generala, cu motivarea ca
cererea este de competenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau nu
este de competenta instantelor romane ; daca se invoca o exceptie de fond –
faptul ca s-a exercitat apel sau recurs, desi in cauza respectiva nu putea fi
exercitata aceasta cale de atac.
2. In functie de efectul urmarit prin admiterea exceptiei, exceptiile sunt :
- dilatorii
- peremptorii – dirmimante
Exceptiile dilatorii sunt acelea prin care se tinde la amanarea judecatii,
declinarea competentei sau refacerea unor acte de procedura. Ar intra in
aceasta categorie, cu exceptia procedurii de citare, litispendenta, conexitatea,
exceptia de necompetenta, daca nu se invoca necompetenta generala care sa
atraga respingerea ca inadmisibila.
Exceptiile peremptorii sau dirimante sunt acelea prin care se tinde la
anularea, respingerea sau perimarea cererii. Toate exceptiile de fond sunt
exceptii peremptorii. Este posibil ca o anumita exceptie sa inceapa prin a avea
un efect dilatoriu, iar, in final, sa aiba un efect peremptoriu sau dirimant. Astfel,
daca se invoca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant, instanta amana

46
 judecata pentru acoperirea acesteia, ceea ce inseamna ca exceptia incepe
prin a avea un efect dilatoriu. Daca in termenul acordat de instanta nu se
acopera lipsurile, se produce efectul peremptoriu pentru ca cererea este
anulata. Situatia este similara in privinta exceptiei lipsei semnaturii de pe
cererea de chemare in judecata, cu conditia ca reclamantul sa nu fie prezent
la termenul la care se invoca exceptia, pentru ca numai in acest caz instanta
acorda un termen pentru complinirea semnaturii.
3. In functie de caracterul normei incalcate, vorbim despre :
- exceptii absolute - norma incalcata este una de ordine publica
- exceptii relative
Specific exceptiei absolute este ca ea ar putea fi invocata oricand pe
parcursul procesului, daca prin lege nu se prevede altfel.
Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea ocrotita de norma a carei
incalcare se invoca la termenul la car s-a produs neregularitatea judiciara, iar
daca partea nu este prezenta, cel mai tarziu la primul termen de judecata la
care este legal citata sau se infatiseaza, in etapa cercetarii procesului. Din
clipa in care s-a intrat in etapa dezbaterilor in fond, nu mai poate fi invocata
nicio exceptie.
Cat priveste modul de solutionare al exceptiilor de procedura, instanta se
pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond,
care fac de prisos/ inutila judecata in continuare a cauzei. Daca instanta trebuie sa se
pronunte asupra mai multor exceptii, va determina ordinea in care se pronunta
asupra acestora, in functie de caracterul si de efectele pe care tind sa le realizeze
exceptiile procesuale. Practic, instanta va analiza cu prioritate acea exceptie
procesuala a carei solutionare este necesara pentru a putea fi analizate si alte
exceptii, precum si acea exceptie a carei admitere ar face inutila analizarea celorlalte
exceptii.

Instanta ar putea sa uneasca exceptia cu administrarea probelor sau cu

judecata fondului in cazul in care pentru finalizarea cerceterii procesului, respectiv
pentru solutionarea atat a exceptiei cat si si a fondului, este necesar sa se
administreze aceleasi dovezi. In momentul deliberarii insa, instanta se va pronunta
cu prioritate asupra exceptiei procesuale, iar simplul fapt al respingerii exceptiei nu
va duce automat la admiterea cererii de chemare in judecata.

47
 Aspecte legate de sarcina probei

Acela care formuleaza o cerere sau invoca o exceptie trebuie sa administreze

dovezi pentru a proba cererea sau exceptia, prin urmare sarcina probei revine
aceluia care formuleaza o cerere sau invoca o exceptie. Faptul ca adversarul sau nu
trebuie sa administreze dovezi pana in momentul in care partea care are sarcina
probei - trebuie sa isi probeze sustinerea facuta inaintea instantei, trebuie inteleasa
in sensul ca, adversarul celui care formuleaza cererea sau invoca exceptia nu trebuie
sa administreze el mai intai dovezi in combaterea cererii sau a exceptiei.

De la regula privitoare la sarcina probei exista urmatoarele exceptii :

- In cazul prezumtiilor legale relative – partea care doreste sa beneficieze de

prezumtie este suficient sa administreze dovezi care sa declanseze prezumtia
pentru ca, din acel moment, adversarul sau, daca vrea sa rastoarne prezumtia
sa administreze dovezi in acest scop. Ex : in cazul partajului de bunuri
comune intre soti – reclamantul trebuie sa dovedeasca ca bunurile au fost
dobandite in timpul casatoriei.
- Atunci cand recunoasterea filiatiei, maternitatea sau paternintatea deopotriva,
este contestata de catre parintele copilului recunoscut, de cel recunoscut sau
de descendentii acestuia, dovada filiatiei trebuie sa fie facuta de autorul
recunoasterii sau de descendentii sai.
- In litigiile de munca, daca salariatul contesta masura dispusa de angajator,
angajatorul care, prin ipoteza, nu este decat parat, trebuie sa dovedeasca
primul legalitatea sau temeinicia masurii pe care a luat-o
- Daca se introduce o actiune prin care se cere decaderea pentru dreptul la
marca pentru ca nu a fost folosita timp de 5 ani consecutiv
Pentru a incuviinta probele, instanta trebuie sa constate faptul ca sunt
indeplinite cumulativ mai multe conditii de admisibilitate a probei, respectiv proba
este legala (este permisa de lege), este verosimila, este pertinenta (are legatura
cu procesul respectiv) si este concludenta (inseamna ca adminsitrarea acelei
probe ar putea sa duca la solutionarea procesului).

Interogatoriul

48
 Elemente legate de marturisire - reprezinta recunoasterea de catre o parte a
unui fapt, in legatura cu care cealalta parte isi intemeiaza o pretentie sau o
aparare. Aceasta marturisire poate fi facuta :

- Spontan
- Poate fi obtinuta in procedura interogatoriului
Marturisirea:

Judiciara – atunci cand este facuta chiar in cadrul procesului in care urmeaza sa
fie apreciata

Extrajudiciara - daca este facuta in afara proceslui

Marturisirea judiciara face credinta deplina cu privire la faptul recunoscut si poate

fi revocata numai pentru eroare de fapt scuzabila.

In schimb, marturisirea extrajudiciara daca este verbala, este admisa in cadrul

procesului numai in acele ipoteze in care proba cu martori este admisibila in cadrul
procesului.

Marturisirea este un act juridic personal, ea putand fi facuta numai de catre parte
cu privire la propriile sale acte sau fapte juridice. Reprezentantul legal al minorului
poate raspunde la interogatoriu numai in legatura cu actele juridice si faptele
savarsite de el ; in aceasta calitate de reprezentant, nu raspunde pentru actele sau
faptele minorului.

Daca se doreste luarea interogatoriului unei persoane fizice, intrebarile care

urmeaza a fi adresate partii sunt scrise pe partea stanga a foii de hartie, partea
dreapta fiind lasa pentru ca judecatorul sa consemnze in dreptul fiecarei intrebari
raspunsul dat de parte. Persoanele juridice, cu exceptia societatilor de persoane, ai
caror reprezentanti sunt citati inaintea instantei la interogatoriu, raspund in scris la
interogatoriul care li se comunica in acest scop. Daca din motive intemeiate, partea
nu se poate deplasa inaintea instantei, interogatoriul este luat partii la locul unde se
afla si, pentru aceasta, se va deplasa la locul respectiv intregul complet, inclusiv
procurorul, daca participa la judecata.

49
 Partea care locuieste in strainatate, va fi interogata prin intermediul mandatarului
sau care va depune raspunsul partii in cadrul procurii speciale date de parte pentru a
se raspunde la interogatoriu.

In functie de raspunsurile date la interogatoriu, marturisirea poate sa fie simpla,

calificata si complexa.

Marturisirea simpla – contine o recunoastere a faptului cu privire la care partea

este interogata, fara niciun fel de adaugiri.

Marturisirea este calificata atunci cand partea recunoaste faptul in legatura cu

care este interogata, insa adauga elemente anterioare sau concomitente cu acest
fapt, de natura sa schimbe in realitate consecintele recunoasterii.

Marturisirea este complexa atunci cand partea recunoaste faptul pretins, dar de
aceasta data adauga un element ulterior faptului recunoscut, in asa fel incat in
realitate raspunsul este unul negativ.

Daca partea citata la interogatoriu sau care a primit termen in cunostinta pentru
administrarea interogatoriului lipseste in mod nejustificat, judecatorul poate sa
considere aceasta atitudine procesuala a partii drept o recunoastere deplina a
pretentiilor adversarului care a administrat proba cu interogatoriu sau numai ca un
inceput de dovada, care urmeaza sa fie completat cu administrarea altor probe,
respectiv inscrisuri, martori sau prezumtii. Retinem asadar faptul ca, in cadrul
procesului civil, se administreaza proba cu inscrisuri, iar nu cu acte (manifestare de
vointa).

In cazul in care toate raspunsurile date la interogatoriu sunt negative, trebuie sa

fie administrate alte dovezi pentru dovedirea, respectiv pentru combaterea cererii.

50