TEMĂ PENTRU ACASĂ

(Câmpiile, delta, platforma continentală)

I. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:

1.În apropierea despărţirii Dunării în două braţe se află oraşul………………
2.Subdiviziunea Câmpiei Române poziţionată la nord de Bucureşti, acoperită odinioară de întinse păduri se numeşte Câmpia ..
3.Între Dunăre, Olt şi Podişul Getic se află acea subunitate de relief a Câmpiei Române străbătută de Jiu numită………………
4.Unitatea de relief situată sub nivelul mării până la adâncimea de 200 m se numeşte………………
5.La nord de râul Mureş se află subdiviziune Câmpiei de Vest numită………………
6.Câmpia Română este acoperită cu strat gros de ………………
7.Delta Dunării este o câmpie în formare prin procesul…………………………….
8.În sud, litoralul românesc se întinde până la localitatea…………………………….
9.Între Dunăre şi Olt se află Câmpia ...................................................
10. Bălţile şi lacurile din Delta Dunării sunt legate prin...................................................
11. Porţiunile de uscat din Delta Dunării se numesc………………
12. Subunitatea Câmpiei Banato-Crişane situată între Bega şi Mureş se numeşte ...................................................
13. Câmpia Carei este o subunitate a ...........................................
14. Câmpia de Vest se desfăşoară pe o fâşie îngustă de 20 – 60 km orientată...........................................
15. Câmpiile de subsidenţă din Câmpia de Vest au altitudini de ...........................................
16. Între Podişul Dobrogei de Sud şi Câmpia Română se desfăşoară o subunitate a Luncii Dunării numită......................
17. Câmpia Română şi podişul Dobrogei sunt acoperite de o rocă moale, prăfoasă de culoare gălbuie numită.......................
18. Către est, vest şi sud, Câmpia Română este delimitată de...........................................
19. Cea mai înaltă subunitate a Câmpiei Române este...........................................
20. În sudul Câmpiei Olteniei, precum şi pe dreapta râurilor Ialomiţa şi Călmăţui apar formele de relief numite.....................
21. Depresiunea circulară sau ovală de mici dimensiuni care apare prin tasare în regiunile de câmpie, pe loess se numeşte.....
22. Câmpia Titu şi Câmpia Siretului Inferior fac parte din categoria de câmpii .....................
23. Cea mai întinsă şi netedă subdiviziune a Câmpiei Române este...................................................
24. Loessul prezintă cele mai mari grosimi în estul Câmpiei Române în Câmpia...................................................
25. Câmpiile Piteşti şi Vinga fac parte din punct de vedere genetic din cadrul câmpiilor...................................................
26. La suprafaţa câmpiilor apar pe loess, mici depresiuni formate prin tasare, circulare sau ovale sunt numite......................
27. Între Dunăre şi Olt se dezvoltă subunitatea Câmpiei Române numite...........................................
28. La sud de Câmpia Piteşti se află Câmpia...........................................
29. Cea mai joasă unitate de relief din ţara noastră este...........................................
30. Relieful câmpiilor este alcătuit din interfluvii largi şi netede numite ...........................................
31. În câmpii pe loess, procesele de tasare au dat naştere la formele de relief numite...........................................
32. Vânturile au format prin acumulare formele de relief numite...........................................
33. Cea mai extinsă unitate de câmpie din ţara noastră este ...........................................
34. Înclinarea generală a Câmpiei Române este către Dunăre şi...........................................
35. Cea mai înaltă unitate de câmpie din cadrul Câmpiei Române se numeşte...........................................
36. Cel mai îngust sector al Câmpiei Române, cuprins între Podişul Getic ,Dunăre şi Olt se numeşte........................
37. Câmpia din jurul Bucureştilor se numeşte Câmpia...........................................
38. În partea centrală Delta Dunării este străbătută de braţul ...................................................
39. Locurile uscate din Delta Dunării, formate prin depunerea aluviunilor, se numesc ...................................................
40. La intrarea în regiunea Deltei Dunării se află oraşul...................................................
41. La intrarea în Delta Dunării se află oraşul...................................................
42. Formele de relief cu altitudinea cea mai mare din delta Dunării se numesc...................................................
43. Porţiunea din Marea Neagră situată în largul litoralului până la distanţa de 12 mile se numeşte...........................................
44. O deltă secundară se formează la gura de vărsare a braţului...........................................
45. Forajele efectuate în Platforma continentală a Mării Negre au pus în evidenţă zăcăminte de ...........................................
46. Braţul care trece prin mijlocul Deltei Dunării şi transportă cea mai mică parte din volumul de apă se numeşte.....................
47. Cel mai tânăr şi jos teritoriu al Românie este ...........................................
48. Sectorul nordic al litoralului românesc al Mării Negre este cuprins între gura de vărsarea braţului Chilia şi.....................
49. Braţele Sulina se formează prin bifurcarea braţului numit.....................
50. Forma de relief creată prin acumularea aluviunilor aduse de râuri pe ţărmurile joase, de către valuri şi curenţii litorali, în
mările fără maree şi cu ape puţin adânci se numeşte.....................
51. Dunărea transportă cea mai mare cantitate de aluviuni şi ape pe braţul.....................
52. Grindul Letea se află la nord de braţul.....................
53. Terenurile mai înalte din cadrul Deltei Dunării se numesc.....................
54. Braţul central din Delta Dunării, utilizat pentru navigaţie...................................................
55. Delta Dunării prezintă cea mai mare altitudine în grindul...................................................
56. În Platforma continentală a Mării Negre se exploatează zăcămintele de ...........................................
57. La gura de vărsare a braţului Sf. Gheorghe s-a format Insula...........................................
58. În amonte de Tulcea, Dunărea se desparte în două braţe, Tulcea şi ...........................................
 59. Braţul Tulcea se bifurcă în aval de Tulcea în două braţe, Sulina şi ...........................................
60. Părţile uscate din Delta Dunării, formate prin depunerea aluviunilor, se numesc...........................................
61. Delta Dunării este traversată de paralela de .................... lat. N
62. Braţul la a cărui gură de vărsare se formează Delta Secundară se numeşte...........................................
63. Depunerile de aluviuni din lungul braţelor Dunării se numesc...........................................
64. Adâncimile platformei continentale ajung la ........................................... m
65. Relieful ce apare în cadrul platformei continentale, sub forma unor văi a fost creat de ...........................................
66. Porţiune de 12 mile marine din platforma continentală (şi apele aferente) ce aparţin României formează........................

II. Încercuiţi răspunsul corect:

1. Cea mai mare asemănare între Podişul Dobrogei 10. Grindurile sunt
de Sud şi Câmpia Bărăganului se poate observa în a. depozite de nisip
cazul: b. pietrişuri
a. altitudinii reliefului c. mlaştini
b. substratului reliefului d. porţiuni de uscat
c. climei 11. La sud de braţul Sulina se află grindul:
d. resurselor naturale a. Stipoc
2. Partea cea mai joasă a uscatului ţării noastre o b. Letea
constituie unitatea de relief numită: c. Caraorman
a. Câmpia Siretului Inferior d. Chilia
b. Delta Dunării 12. Care dintre denumirile de mai jos desemnează un
c. Lunca Dunării grind:
d. Litoralul Mării Negre a. Sulina
3. Aparţine uscatului predeltaic grindul: b. Dunărea
a. Chilia c. Caraorman
b. Caraorman d. Sfântu Gheorghe
c. Letea 13. Altitudinea cea mai mică din Câmpia Română se
d. Sărăturile întâlneşte în subunitatea acestei numită:
4. Câmpiile cu acumulări de nisip sunt: a. Câmpia Siretului Inferior
a. Vlăsiei şi Bărăgan b. Câmpia Burnasului
b. Bărăgan şi Olteniei c. Câmpia Olteniei
c. Bărăgan şi Buzăului d. Câmpia Bărăganului
d. Piteşti şi Ploieşti 14. Din cadrul Câmpiei de Vest fac parte câmpiile:
5. Relieful complex al Câmpiei Bărăganului a. Vinga şi Vlăsiei
prezintă: b. Banatului şi Bărăganului
a. depresiuni c. Aradului şi Burnasului
b. crovuri d. Crişurilor şi Someşului
c. dune şi crovuri 15. Altitudinea cea mai redusă se întâlneşte în:
d. cueste a. Delta Dunării
6. În jurul Bucureştilor se află câmpia: b. Lunca Dunării
a. Burnasului c. Podişul Dobrogei
b. Olteniei d. Linia ţărmului românesc al Mării Negre
c. Găvanu-Burdea 16. Sectorul cu cea mai mare lăţime din Câmpia de
d. Vlăsiei Vest este Câmpia:
7. Grosimi mari ale stratului de loess sunt specifice a. Aradului
subunităţii numite: b. Crişurilor
a. Câmpia Piteşti c. Timişului
b. Câmpia Siretului Inferior d. Someşului
c. Câmpia Buzăului 17. Câmpiile României sunt localizate în:
d. Câmpia Bărăganului a. est şi sud
8. Prin partea centrală a Câmpiei Olteniei trece râul: b. sud şi vest
a. Ialomiţa c. centru şi sud
b. Olt d. est şi vest
c. Jiu 18. Nu face parte dintre câmpiile de subsidenţă
d. Dunărea Câmpia:
9. Câmpia Română s-a format prin: a. Crişurilor
a. cutarea stratelor b. Someşului
b. depunerea de sedimente şi retragerea c. Aradului
unui lac d. Timişului
c. depunerea sedimentelor 19. Altitudine maximă din Câmpia Română se
d. retragerea unui lac spre vest înregistrează în apropierea oraşului:
 a. Ploieşti b. Chilia
b. Piteşti c. Letea
c. Buzău d. Sărăturile
d. Târgovişte 29. Resturi ale vechiului uscat predeltaic (Podişul
20. Dunele de nisip apar în Câmpia: Bugeacului) sunt grindurile:
a. Bărăganului a. continentale
b. Boianului b. fluviale
c. Piteşti c. longitudinale
d. Vlăsiei d. transversale
21. Din punct de vedere al genezei Câmpia Siretului 30. Platforma continentală este o prelungire a
Inferior este o câmpie: unităţilor dobrogene şi deltaice sub apele:
a. de subsidenţă a. Mării Negre
b. de terase b. Dunării
c. piemontană c. Braţelor Dunării
d. tabulară d. Lagunei Razim-Sinoe
22. Sectorul cu cea mai mică altitudine din Câmpia 31. Faţă de Câmpia Română, Lunca Dunării este
Română este Câmpia: dispusă în cea mai mare parte la :
a. Siretului Inferior a. nord şi vest
b. Piteştilor b. est şi vest
c. Bărăganului c. sud şi est
d. Burnazului d. sud şi vest
23. Partea cea mai îngustă şi veche a Câmpiei Române 32. Platforma continentală a Mării Negre are
este Câmpia: extensiunea maximă în dreptul:
a. Bărăganului a. Bulgariei
b. Olteniei b. Crimeei
c. Piteşti c. Deltei Dunării
d. Vlăsiei d. Podişului Dobrogei
24. Stratul de loess are grosimi de 40 m în Câmpia: 33. Platforma continentală a Mării Negre, din punct
a. Olteniei de vedere al genezei este:
b. Găvanu-Burdea a. un fund de mare
c. Bărăgan b. un fost golf
d. Siretului Inferior c. o fostă deltă
25. Cea mai înaltă subdiviziune a Câmpiei Române d. o câmpie invadată de apele mării
este Câmpia: 34. Adâncimea la care coboară platforma continentală
a. Olteniei a Mării Negre este de :
b. Vlăsiei a. 300 m
c. Boianului b. 200 m
d. Piteşti c. 100 m
26. Este o câmpie de subsidenţă Câmpia: d. 50 m
a. Olteniei 35. Cordoanele litorale de pe Platforma continentală a
b. Găvanu-Burdea Mării Negre sunt create de :
c. Buzăului a. râurile vechi ce traversau această zonă în
d. Boianului trecut
27. Grindurile situate perpendicular pe braţele Dunării b. curenţii marini
se numesc grinduri: c. braţele Dunării
a. longitudinale d. maree
b. continentale 36. Forajele efectuate în platforma continentală au
c. fluviuo-marine descoperit zăcăminte de :
d. fluviale a. petrol
28. Altitudinea maximă din Delta Dunării se află în b. cărbune
grindul: c. bauxită
a. Caraorman d. minereuri de fier

III.
1. Comparaţi Câmpia de Vest şi Câmpia Română, precizând trei deosebiri privitoare la relief.
2. Se dau următoarele denumiri:
Câmpia Râmnicului, Câmpia Moldovei, Câmpia Jijiei, Câmpia Transilvaniei, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Someşului,
Câmpia Carei, Câmpia Turzii, Câmpia Boianului, Câmpia Aradului, Câmpia Timişului, Câmpia Burnazului, Câmpia
Vingăi
Se cere să identificaţi din enumerarea de mai jos:
a. cinci subdiviziuni alee Câmpie Române
b. cinci subdiviziuni ale Câmpiei de Vest
3. Comparaţi relieful Câmpie Române şi relieful Podişului Dobrogei, precizând două deosebiri şi două asemănări.
 Deosebirile şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: modul de formare, tipuri de roci,
altitudini, tipuri de relief, orientarea văilor şi culmilor, fragmentare
4. Se cere:
a. Să explicaţi dubla înclinare a Câmpiei Române
b. Să ordonaţi de la vest la est diviziunile Câmpiei Române: C. Bărăganului, C. Vlăsiei, C. Olteniei, C. Piteşti
5. Comparaţi Câmpia de Vest şi Câmpia Moldovei, precizând mai apoi trei deosebiri privitoare la relief.
6. Comparaţi Câmpia de Vest şi Dealurile de Vest şi identificaţi două deosebiri , o deosebire privind momentul în care au apărut
cele două unităţi de relief şi o deosebire privind altitudinea celor două unităţi de relief
7. Precizaţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei de Vest
8. Comparaţi Câmpia de Vest şi Câmpia Română, precizând două deosebire între acestea sub raportul altitudini reliefului.
9. Comparaţi Câmpia de Vest şi Câmpia Română, precizând deosebirile privitoare la orientarea râurilor.
10. Comparaţi Câmpia de Vest şi Câmpia Moldovei, precizând mai apoi trei deosebiri privitoare la relief.
11. Explicaţi ce înţelegeţi prin luncă
12. Citiţi cu mare atenţie textul de mai jos şi lista de termeni. Scrieţi, mai apoi, cifra corespunzătoare fiecărui spaţiu liber şi, în
dreptul ei, termenul potrivit din lista alăturată:
Lista de termeni: Siret, Dunării, 5 m, Piteşti, Vlăsiei, Olteniei, Bărăgan, 100 m
Textul:
Cea mai importantă regiune agricolă a ţării, Câmpia Română este delimitată la vest, sud şi est de valea
………….. 1 şi are altitudinea de 300 m în Câmpia ………….. 2, iar în Câmpia Siretului Inferior coboară la
………….. 2, datorită unei zone de scufundare lentă din fundament. La vest de valea Oltului se desfăşoară
Câmpia ………….. 4, iar în partea de est, traversată de râul Ialomiţa, se află Câmpia ………….. 5, cunoscută
prin culturile întinse de cereale.
13. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu câte un singur termen , astfel încât afirmaţiile să fie corecte din punct de
vedere geografic:
“ Porţiunile mai joase din Câmpia Română aflate în plin proces de coborâre lentă se numesc câmpii de ...................... .
Râurile se recurbează spre o regiune situată pe cursul inferior al râului ..................................., care are cele mai mici
altitudini din Câmpia Română. În anumite porţiuni, pe acumulările de nisip se dezvoltă un relief de .......................... , iar
micile adâncituri circulare sau uşor alungite formate pe loess prin tasare se numesc .................... Cea mai mare altitudine
din Câmpia Română ( 300 m) se întâlneşte în subdiviziunea acesteia numită Câmpia ..............................”
14. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos cu câte un singur termen , astfel încât afirmaţiile să fie corecte din punct de
vedere geografic:
Câmpia Olteniei reprezintă partea .............. a Câmpiei Române, fiind situată între Dunăre, Podişul Getic şi valea
râului............. Cel mai important oraş din această subunitate este..................................., situat pe Jiu. În sudul câmpiei
se dezvoltă un relief cu ...................................,, fixate prin culturi viticole. Zona oferă condiţii ideale creşterii viermilor
de mătase, ramură a zootehniei numită...................................,
15. Se dau următoarele denumiri:
Câmpia Găvanu-Burdea, Câmpia Carei, C. Transilvaniei, C. Piteştilor, Câmpia Ierului, Câmpia Miersigului, C.
Buzăului, C. Râmnicului, Câmpia Someşului, C. Brăilei, Câmpia Cermeiului, Câmpia Crişurilor, C. Ploieştilor, Câmpia
Aradului, C. Titu, Câmpia Vingăi, C. Gherghiţei, C. Gătaiei, C. Blahniţei, C. Burnazului, C. Siretului Inferior, C.
Băileştilor, C. Jijiei, Câmpia Lugojului , Câmpia Timişului, C. Târgovişte
Care dintre aceste subunităţi aparţin:
Câmpiilor de subsidenţă din C. Română
Câmpiilor piemontane din C. Română
Câmpiilor tabulare din C. Română
Câmpiilor de subsidenţă din C. de Vest
Câmpiilor piemontane din C. de Vest
Câmpiilor tabulare din C. de Vest
16. Se dau următoarele denumiri:
Câmpia Găvanu-Burdea, Culmea Siretului, Dealurile Fălciului, Pod. Central Moldovenesc, C. Piteştilor, Colinele
Tutovei, Pod. Medgidia, C. Buzăului, C. Râmnicului, Pod. Babadag, C. Brăilei, Dealurile Coşuştei, Pod. Oltinei, C.
Ploieştilor, Dealurile Crasnei, Pod. Covurluiului, C. Titu, Dealurile Tulcei, Pod. Casimcei, C. Gherghiţei, C.
Miersigului, C. Blahniţei, C. Burnazului, C. Siretului Inferior, C. Băileştilor, C. Jijiei, Pod. Bârladului, C.Târgoviştei
Care dintre aceste subunităţi aparţin:
Pod. Moldovei
Câmpiilor piemontane din C. Română
Câmpiilor tabulare din C. Română
Pod. Dobrogei
Câmpiilor de subsidenţă din C. Română
17. Se face următoarea afirmaţie:
Direcţia de deplasare a râurilor din Câmpia Română se modifică, acestea abătându-se spre est.
Se cere:
a. Să explicaţi care este cauza acestei abateri
b. Daţi trei exemple de râuri care-şi schimbă direcţia de curgere
 18. Se dau următoarele denumiri geografic, ce reprezintă subdiviziuni ale Câmpiei Române şi Câmpiei de Vest:
Vinga, Aradului, Someşului, Crişurilor, Boianului, Burnazului, Siretului Inferior, Titu, Timişului, Carei.
Se cere să clasificaţi aceste subunităţi în:
a. câmpii de subsidenţă
b.câmpii tabulare

19. Citeşte cu atenţie următoarea afirmaţie şi alegeţi răspunsul corect. Argumentează răspunsul ales.
În Câmpia Română cele mai mici altitudini se înregistrează în est pentru că Dunărea curge spre est.
Adevăra/ Fals
20. Caracterizaţi comparativ relieful Câmpiei de Vest şi relieful Câmpiei Române precizând:
altitudinile, înclinarea reliefului, desfăşurarea generală, aspecte specifice ale reliefului, diviziuni
21. Caracterizaţi următoarele unităţi de relief precizând:
poziţia geografică, limitele, aspectele specifice ale reliefului, subdiviziunile (unde este cazul)
a. Câmpia Română
b. Câmpia Română dintre Dunăre şi Olt
c. Câmpia Română dintre Olt ţi Argeş
d. Câmpia Română dintre Argeş şi Prut
e. Lunca Dunării
f. Delta Dunării
g. Litoralul românesc al Mării negre
h. Platforma continentală a Mării Negre
22. Explicaţi pe scurt ce înţelegeţi prin afirmaţia care se face:
Delta Dunării înaintează în fiecare an
23. Explicaţi cum s-a format Delta Dunării
24. Explicaţi de ce platforma continentală a Mării Negre este o câmpie.
25. Menţionaţi cel puţin patru caracteristici ale reliefului Deltei Dunării.
26. Explicaţi pe scurt formarea Deltei Dunării.
27. Caracterizaţi relieful Deltei Dunării, precizând altitudinea, aspectele specifice şi subdiviziunile
28. Precizaţi două caracteristici ale reliefului platformei continentale a Mării Negre.
29. Citeşte cu atenţie următoarea afirmaţie privind Delta Dunării şi alege răspunsul corect. Argumentează răspunsul ales.
„Delta Dunării continuă să se formeze ca o câmpie datorită retragerii apelor Mării Negre”
(Adevărat/ Fals)
30. Citiţi cu atenţie următoarea afirmaţie :
“Dintre factorii care au determinat formarea Deltei Dunării, cei mai importanţi sunt lipsa mareelor şi
cantitatea de aluviuni transportate de fluviu”.
Formulaţi două argumente prin care să susţineţi această afirmaţie
31. Citiţi cu atenţie următoarea afirmaţie :
“Cea mai joasă unitate de relief din ţara noastră este platforma continentală a Mării Negre”.
Formulaţi două argumente prin care să susţineţi această afirmaţie

IV.
1. Realizaţi un text scurt, despre Câmpia de Vest, în care veţi utiliza următorii termeni şi nume proprii:
îndiguiri, Timişului, depresiuni golf, Arad, vest, 100 m, Crişurilor, câmpii înalte, Oradea, cereale
2. Realizaţi un text scurt, despre Câmpia de Vest, în care veţi utiliza următorii termeni şi nume proprii, fără ale schimba forma:
Vinga, altitudini, Arad, înalte, Timişoara, golfuri, Carei, cereale, Someş, petrol
3. Elaboraţi un text scurt, despre Câmpia Română, coerent din punct de vedere geografic, în care să utilizaţi termenii şi denumirile
de mai jos:
Olteniei, cernoziom, interfluvii, Olt- Argeş, lacuri sărate, petrol, dune de nisip, Bărăgan, Vlăsiei, loess
4. Elaboraţi un text scurt, despre Câmpia Română, coerent din punct de vedere geografic, în care să utilizaţi termenii şi denumirile
de mai jos:
Câmpia Siretului Inferior, dune, crovuri, Câmpia Bărăganului, Dunăre, Olt, 300 m, loess, sud
5. Realizaţi un text de maximum 7-8 rânduri care să fie coerent din punct de vedere geografic şi să utilizeze o singură dată
următorii termeni:
SE, grinduri, centrul, Marea Neagră, Podişul Dobrogei, Chilia, Sulina, Letea.
6. Realizaţi un text de maximum 15 rânduri despre Delta Dunării, corect din punct de vedre geografic, care să utilizeze o singură
dată termenii şi denumirile de mai jos:
Podişul Dobrogei, aluviuni, grinduri, curenţi marini, Letea, canale, Sulina, bălţi, lacuri
7. Realizaţi un text de maximum, despre Delta Dunării, corect din punct de vedre geografic, care să utilizeze termenii şi
denumirile de mai jos, fără ale schimba forma:
Razim-Sinoe, est, Marea Neagră, braţe, Chilia, grindurile, stuful, Sulina
8. Realizaţi un text scurt, coerent din punct de vedere geografic, despre Delta Dunării utilizând următorii termeni şi nume proprii:
Chilia, Sulina, Marea Neagră, Letea, Caraorman, Podişul Dobrogei, SE, grinduri, centru, braţe
V.
1. Observaţi pe harta de mai jos Câmpia de Vest. Se cere:
a. să identificaţi numele diviziunilor notate cu litere de la A la F
b. să identificaţi care dintre acestea intră în contact direct cu muntele
c. să identificaţi care dintre acestea are relief de dune
d. să identificaţi care dintre acestea sunt joase (de divagare, de subsidenţă)

2. Observaţi pe harta de mai jos ce reprezintă Câmpia Română şi identificaţi:

a. numele diviziunilor notate cu litere de la A la E
b. numele subunităţilor mai mici notate cu literele mici a, b, c, d, e şi f
c. numele râurilor notate cu cifre de la 1 la 7